Sunteți pe pagina 1din 2

Nuvela Moara cu noroc ilustreaza epis si estetic conceptia etica lui Ioan Slavici, iar personajele cu

destin tragic din nuvela sunt victime ale incalcarii invataturilor stravechi. Scriitorul este adeptul
unui realism popular, in conformitatea cu care ideea de om sarac, dar fericit, predomina in
nuvelele sale.
Ghita, personaj principal al nuvelei se abate de la morala pronuntata la incepul operei omul sa
fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit! si de
aceea va avolua inevitabil spre un deznodamant tragic. "omple#itatea si capacitatea de a nu
surprinde in mof convingator fac din Ghita un personaj rotund, tridimensional.
$ersonajul traieste o drama psihologica caracterizata prin trei pierderi% increderea in sine,
increderea celorlalti in el si increderea &nei, sotia lui in el.
'a inceput, Ghita este un cizmar sarac. (l doreste mai mult si sta sub semnul dorintei de a avea.
)e aceea hotaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si ia in arenda carciuma Moara cu noroc
unde se va muta cu intreaga familie, fara sa tina cont de sfaturile batranei, mama &nei.
&facerile carciumarului incep sa prospere si acesta incepe sa guste satisfactia castigului cu multa
usurinta a banilor si bucuria ca a scapat de saracie.
&paritia lui 'ica Samadaul, stamanul ilegal al locurilor, fire rece, insensibila, stapanita, un om
rau si primejdios, asa cum bine intuieste &na, la Moara cu noroc tulbura echilibrul familiei, dar
si pe cel interior al lui Ghita.
"u toate ca isi da seama ca 'ica reprezinta un pericol pentru el si familia sa, nu se poate sustrage
ispitei malefice pe care acesta o e#ercita asupra lui. &cesta din urma se simtea amenintat de
Samadau, de atitudinea sa de stapan necontestat al locurilor%*ri imi vei face pe plac, ori fac rand
de alt om la Moara cu noroc.
(volutia lui Ghita este dramatica+ el traieste o drama psihologica si se naste din conflictul
interior al personajului,dorinta de a ramane cinstit este la fel de puternica ca aceea de a se imbogati%
se gandea la castigul pe care l,ar putea face in tovarasie cu cu 'ica, vedea banii gramada inaintea
sa si i se impainjeneau parca ochii. "u toate acestea Ghita este precaut si isi cumpara doua pistoale
si doi caini si isi angajase o sluga credincioasa, pe Marti, un inger inlt cat un brad. -oate acestea
el le face pentru protectia familiei.
Ghita se dezumanizeaza, devine fricos, las, fuge de eul sau real, cauta un alt eu, ce,l va
conduce.
)in momentul aparitiei lui 'ica, incepe procesul de intrainare a lui Ghita fata de familie.
Gesturile, gandurile, faptele personajului, tradeaza conflictul interior si se constituie intr,o
magistrala caracterizare indirecta. Stralucirea din ochii fostului cismar, bucuria vietii se stinge+
Ghita nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohote, in cat iti venea sa te sperii de el, devine
de tot ursuz. )evine violent, are desturi de brutalitate neintelese fata de &na si de cei mici.
"arciumarul isi dezvaluie trasaturile indeosebi in momentele de ma#ima incordare si in relatia cu
celelalte personaje si cu atentie gesturile, gandurile si framantarile personajului.
'a un moment dat Ghita ajunge sa regrete ca are familie si copii si ca el nu,si asuma riscul
imbogatirii alaturi de 'ica. $rin intermediul monologului interior sunt redate gandurile si
framantarile personajului, producandu,se astfel autocaracterizarea% (i. "e sa,mi fac/ ... asa mi,a
lasat,o. ... "e sa,mi fac daca e in ruine ceva mai tare decat vointa mea/
Ghita se instraineaza tot mai mult de &na, aruncand,o in bratele Samadaului% 0oaca, muiere,
parca are sa,ti ia ceva dai frumusete.
'ica il caracterizeaza in mod direct pe Ghita% -u esti om, Ghita, om cu multa ura in sufletul tau
si esti om cuviinte. -otusi un asemenea om nu,i convine lui 'ica pentru ca nu poate sa,l tina de
frica. )e aceea ii distruge imaginea de om onest, bland si cumsecade in fata celorlalti. Ghita devine
complice Samadaului in jefuirea arendasului si uciderea unei femei+ la proces jura stramb.
"arciumarul isi construieste drama, are remuscari, dar nu este capabil sa opteze durabil. Ghita
aluneca definitiv pe panta dezumanizarii, isi pierde credibilitatea in fata &nei si in fata satului.
&stfel Ghita arata cum este, cine vrea sa fie, cine poate sa fie si cine este lasat sa fie.
$ermanent destinul personajului graviteaza intr,o decizie fundamentala careia ii urmeaza un
moment in care, datorita orgoliului, personajul revine asupra deciziei luate.(l il uraste pe 'ica si il
vinde, dar joaca fata de el comedia complicitatii subordonate. Ghita colaboreaza cu $intea,
oferindu,i toate probele vinovatiei lui 'ica.&re loc o scena a ma#imi neintelegeri% &na crede ca
Ghita nu o iubeste suficient, iar Ghita crede ca aceasta il iubeste pe 'ica. "u toate acestea, Ghita
spera ca &na sa rezuste tacticii lui 'ica.
In final, focul purifica acest spatiu, in care crima este singura optiune dirabila% Ghita o ucide pe
&na perzand astfel ultima iluzie despre sine si adus pe ultima treapta a degradarii morale din cauza
incapacitatii sale de a,si marturisi patima pentru bani. In cele din urma, carciumarul va fi omorat,
iar 'ica se va sinucide.
Ghita este un personaj comple#, ce traieste o drama psihologica, consecinta nefasta a instinctului
e#agerat, al bogatiei a nerespectarii morale satului arhaic, in care este puternic ancorata batrana
mama a &nei si potrivit careia banii nu contribuie la umanizarea lumei, ci constituie sursa ei de
pierzanie.