Btrnul i mierea

BY
ADA BERARU
27 OCTOBER, 2011POSTED IN: FOTO, REPORTAJ
Articolul a fost vizualizat de 3,389 ori
Are numai sapte clase facute n vreme de razboi si este cel mai bun apicultor din judet. De 70 de ani ngrijeste gzele
aurii, fetele soarelui, a recoltat de-a lungul vietii sute de tone de miere, a dat din curtea sa cel putin 5.000 de stupi
unor ucenici de-ai sai si a fost invitat, ca expert apicultor international, sa puna bazele unor combinate apicole n
Insulele Canare sau dincolo de Oceanul Atlantic.
Primul roi pe care l-a avut vreodata familia lui l-a gasit si l-a
prins tatal sau ntr-o scorbura, n padure, pe cnd era copil. Asa a nceput una dintre cele mai frumoase povesti din
viata lui nenea Vlaic, apicultorul din Josani. si aminteste cum, odinioara, stuparii tineau albinele n cosnite, iar
apicultorii care aveau acasa fie si numai cteva zeci de cosuri cu roiuri primeau nvoire chiar si de pe front s mearg
si sa ngrijeasc de ele. n 1942 a venit prefectul Dumitrescu la ei acasa si l-a trimis pe tatal sau la cursuri serioase
de apicultura. Apoi, de la tata a deprins si George, singurul copil al familiei, felul n care trebuie sa-ngrijeasca stupina.
De profesie laminator n fostul Combinat Siderurgic, hunedoreanul a ajuns ca, n aproape apte decenii, sa stie pe de
rost toate secretele albinelor.
i tot de 70 de ani e abonat la revista de specialitate Apicultura. n 2004 George Vlaic, tatl apicultorilor din judeul
nostru, cel care preda de cteva zeci de ani cursuri hunedorenilor de la Cercul Apicol, a fost nevoit s fac un curs,
care i permite ca, la 80 de ani, s practice meseria de apicultor cu acte n regul. A fost nevoie de idul, asa ca
s-a conformat pna si el, presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine a Judetului Hunedoara, medaliat pentru
merite deosebite n dezvoltarea apiculturii n Romnia. A fcut cursul i l-a terminat cu nota 10, dar ceea ce spune
totul despre nsemnatatea harnicutelor n viata lui este pasiunea cu care vorbeste despre albine. Pe cnd nc
muncea la laminoare, n Combinat, si se ntorcea obosit acasa, nenea Vlaic nu se aseza la masa pna cnd nu
verifica stupii si truditoarele mierii. Aa c de unde sa nceapa? Ce sa-ti povesteasca mai nti?
Lectia de apicultura
Ca sa pricepi ceva din lumea asta mrunt si plina de miracol trebuie sa fii macar nitel initiat n tainele stuparitului. De
asta nenea Vlaic ti tine mai nti o scurta lectie de apicultura de vreo doua ore: nmultirea albinelor, roirea naturala,
tipurile si calitatea mierii Daca roiul nu gaseste scorbura i nu-l iei, fuge trei kilometri spre apus. Si din nou se
pune, si iar trimite cercetae s caute loc bun. Nu se poate ocupa de apicultura omul care nu cunoaste viata
albinelor. la care nu cunoaste viata albinelor nu poate stapni apicultura. C multi se ocup. Ce faci, ce faci, mai?!
Vezi ca ti mor, pentru ca nu le-ai neles!, spune nenea Vlaic. Cnd vine vorba de albine, hunedoreanul are tot
timpul la dispozitie. Munceste de dimineata pna seara prin gospodarie, ca un fecior proaspat ntors de la ctnie,
desi recunoate, optit, c l mai ncearc durerea de spate, iar de lucru la stupi si-ar face tot timpul.
Cunoaste toate modelele de lazi pentru roiuri, cele mai bogate locuri de mers n pastoral (Banatul si Dobrogea),
bolile albinelor (boala neagr, nosemoza, varoza, acarioza), bazele melifere si adauga ca ntr-o singura zi n ciuda
celor 80 de ani e n stare s pregateasc pentru iernat chiar i 25 de stupi! i mpacheteaza frumos, tapetnd peretii
casutelor colorate n galben si albastru cu bucati de carton, pentru ca roiurile sa treaca iarna cu bine si gerul sa nu le
ating. Demonstrativ, ridica un pic capacul unui stup, ca sa ne arate ct de cald e acum, n octombrie, cuibul
albinelor. E fericit aici, printre albinele lui i asta se vede. Un singur regret are, poate, nenea Vlaic: baiatul lui n-a vrut
sa se ocupe de apicultura. A plecat n Canada, ca specialist IT, i a decis s ramna peste Ocean. Mi-a spus ca nu
i place i eu nu l-am obligat. N-ai ce sa-i faci, zice nenea Vlaic resemnat. E mpacat, oarecum: las motenire toat
averea dulce aurie i pe truditoarele care-o framnt fiicei, ginerelui i, de ce nu, celor doua nepoate.
A refuzat Florida si Insulele Canare
De plecat peste Atlantic, n Florida Statele Unite, ar fi putut sa plece i el prin anii 80, ca sa nfiinteze o fabrica de
procesare si mbuteliere a mierii, un combinat apicol n toata puterea cuvntului, dar mama lui, Piladia, era bolnava,
asa ca a refuzat. Ca sa-l convinga, autoritatile i-au promis ca i vor asigura, oricnd, n regim de urgenta un bilet de
avion: n opt ore esti acasa, i s-a promis, dar hunedoreanul n-a primit. Cum n-a acceptat nici un an mai trziu, cnd
a venit si cea de-a doua oferta: specialist apicultor numarul unu n Insulele Canare. Mi-a promis un vecin, de aici, ca
o sa aiba el grija de albinele mele vreme de doi ani, ct trebuia sa stau acolo. Pai bine, mai, tu nu poti sa ai grija de
cei 20 de stupi ai tai! i-am spus. Cum o sa ai grija si de ai mei?! Ucenici hunedoreanul a avut cu duiumul, dar, ca
orice mare maestru, nenea George Vlaic tot nentrecut a ramas. Uc, asa cum i zic oamenii-n sat, are mna buna
si la pomii fructiferi i iubete natura din tot sufletul. ntotdeauna a fost un om vesel, nu i place s vad ameni triti i-
i pare rau cnd vede cu ochiul liber ct poluare e n jur: nainte-vreme nu exista un loc unde s te pui jos si sa nu
fie furnica sau greier! Era tot ce vrei!.
Rovigneta zilnica pentru tot romnul
Ct priveste productia din acest an, apicultorul si-a umplut tezaurul cu aproape patru tone de miere. Lingouri fluide,
aurii, care asteapta ca piata sa le ofere pretul meritat. Cu toate astea, nenea Vlaic zice ca anul asta a fost un an bun
pentru albine, dar nesatisfacator pentru apicultori. Multi stupari au iesit din iarn cu familii slabe: la noi n tara au fost
pierderi de 30 la suta dintre stupi, din cauza parazitului varoa. Asa ca albinele au cules si s-au dezvoltat, dar tu nu.
Trebuie sa le-ngrijesti bine, ca sa ai popor, daca e primavara timpurie. Dac am avea poporul la care merge la tei!
Iar dac Dumnezeu ne da cules mare, albinele fac minuni! Poti sa recoltezi n fiecare zi stupul. Daca vreti, va spun
niste ani de minunea lui Dumnezeu: 86 a fost cel mai bun an! Atunci am recoltat 6-7 kilograme de miere n fiecare
zi. Si altadata s bucuros daca-mi baga n stup 100 de grame, ca sa nu merg gol napoi. Daca nu au ce culege,
albinele bat pasul pe loc si se uzeaz. Cum e la noi, aicea, unde dau foc la hotar si albinele nu mai pot culege
salcm. n urma cu ctiva ani, pentru ca apicultorii sa nu mai plateasca rovigneta pe un an ntreg, avnd n vedere
ca circulau cu pavilioanele numai cteva zile pe an, apicultorul din Josani a mers sa rezolve problema, direct la
Guvern: Ceea ce vorbisem noi, la Prefectura, a ajuns la Guvern. M-au chemat si m-au pus la masa, uite-aa: aici era
Ministerul Transporturilor,
Ministerul de Finante, Ministerul de Interne, Pogea era vicepremier si mai erau doi consilieri. Dupa ce a vorbit Eugen
Zorici, numa se ridica unu de acolo si zice: Domle, ceea ce vrei dumneavoastr, vrea si un pensionar care merge
la mare. i atunci le-am spus: Dumneavoastr stiti care-i salutul ranului? . Nu. No, v spun eu: noi, ranii,
talpa rii. Una, la mn. Doi: noi n-am venit cu bta, am venit cu flori. Pai, dumneata pui numa un pensionar n fa.
De astea zile am ajuns?. Pe 28 aprilie au promis ca rezolva treaba, ca plecau stuparii la rapita, dar au rezolvat pe 1
ianuarie, pentru toti soferii din tara, nu doar pentru noi. Pentru ca l-au considerat gospodar, pe nenea Vlaic l-au
chemat sa intre n politica i-au motivat ca ar avea trecere n fata oamenilor, dar el n-a vrut. Si-a vazut n continuare
de albinele si gospodaria lui, multumindu-se cu aurul sanatatii, care i-a adus mplinirea pe via.
Brazii cu lacrimi de miere
Uneori l cuprinde nostalgia, i-atunci i aminteste ct de frumoas i curat era natura odinioar: n trecut, acum
cteva zeci de ani, nainte de comunism, ntr-un an m-am dus cu tata sa pun gru si am gasit picuri de miere direct
pe frunzele de pir! Ori gaseam pe lastarii de cer crapaturi din care iesise mierea. n 1963 zice catre mine unul,
Marinoiu, de la Deva: Vino, mai, la Baleia. C legi centrifuga de brad si toata ziua o storci de miere. Curgea mierea
direct de pe brad! Erau insectele numite leonide si carora eu le zic purici verzi, ca ele se hrnesc din lastarul de brad
si produc miere. Curgea mierea pe brad, domle! Ceea ce nu se mai ntmpl, din cauza chimicalelor si ierbicidelor.
Un muuroi de furnici mentine sanatatea a patru hectare de padure. Nu e nevoie de attea chimicale si ierbicide!.









Cum descoperi falsurile de miere
Expertul nostru, nenea Vlaic, spune ca mierea contrafacuta se poate depista numai prin analiza sau daca se baga
ceva n ea si are umiditate, iei un creion chimic si-l pui n ea. Daca nu mai scrie, nseamna ca e contrafacuta. n
mierea buna bagi creionul chimic si scrie tot normal. Fiindca eu sunt bio, oricum, ma controleaza puternic. Iar mierea
bio romneasca se cauta foarte mult, mai ales n Germania. Acum au intrat din nou pe piata comunitara Argentina si
China, nsa mierea lor este produsa n alt climat si nu e la fel de consistenta si de buna calitativ precum a noastra. Ar
mai spune multe apicultorul, daca ar fi timp. Ca-i place tare mult sa-i nvete si pe altii si sa le sadeasca n inimi
dragostea pentru harnicele muncitoare. Cine vrea sa nvete mai multe va putea sa mearga chiar n aceasta iarna la
orele cercului apicol, de la Hunedoara, care vor fi sustinute n incinta Scolii Generale Nr. 6. nsa stuparul tot ar mai
vrea sa adauge ceva. Pipaindu-i stupii i ascultnd zgomotele de stran care razbat dinauntru, ti mai povesteste ct
de bucuros a fost el cnd o echipa de japonezi a venit sa le arate cum lucreaz, ba au facut si un film. Si-apoi ce
mndrie mai mare dect aceea ca documentarul l-a vazut fr a ti nimic despre asta tocmai fiul sau care locuieste n
Canada?! Nenea Vlaic tie c n-a fost ntmpltor. De cnd era un doar un bieandru triete cu credina neclintit
c, ntr-un fel netiut de noi, oamenii, Marele Stupar rnduiete minunat i-n vieile noastre, ca fagurii pe rame, toate
ntmplrile.