Sunteți pe pagina 1din 57

CUPRINS

CAP I. Delimitri i structuri privind situaiile financiare ........................................................................3


1. Delimitri conceptuale privind situaiile financiare: componen,
rol i importan .........................................................................................................................3
1.1 Importana situaiilor financiare ........................................................................................3
1.2 Caracteristici calitative ale situaiilor financiare ..................................................................
1.3 !tili"atorii situaiilor financiare .........................................................................................
1. Principii conta#ile $enerale...............................................................................................%
2. &tructurarea situaiilor financiare din asi$urari potrivit 'e$lementrilor
conta#ile specifice domeniului asi$urrilor ....................................................................................(
2.1 Delimitri conceptuale privind industria asi$urrilor i
coninutul situaiilor financiare caracteristice acesteia .............................................................(
2.2 Prevederi $enerale privind situaiile financiare anuale
comform 'e$lementrilor conta#ile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asi$urrilor .............................................................................)
2.3 *ormatul #ilanului .........................................................................................................+
2. Prevederi $enerale referitoare la elementele de #ilan ......................................................+
2.% Prevederi referitoare la elementele de #ilan aplica#ile
Asi$uratorilor ......................................................................................................................1,
2.- *ormatul contului de profit i pierdere .............................................................................1
2.( Prevederi referitoare la elementele din contul de profit
i pierdere aplica#ile asi$uratorilor ........................................................................................1%
2.) *ormatul *lu.urilor de tre"erorie .....................................................................................1)
2.+ &ituaia modificri capitalurilor proprii .............................................................................1)
2.1, Coninutul notelor e.plicative la situaiile financiare ....................................................1+
2.1,.1 Informaii referitoare la elementele de #ilan .................................................1+
2.1,.2 Informaii referitoare la elementele din
contul de profit i pierdere ......................................................................................21
2.11 Auditarea / verificarea situaiilor financiare anuale ......................................................23
3. &inte"e din literatura de specialitate............................................................................................2
. 'ecunoaterea elementelor pre"entate 0n situaiile financiare .......................................................2%
%. 1valuarea elementelor pre"entate in situaiile financiare ...............................................................2-
%.1 2a"e de evaluare in conta#ilitate .....................................................................................2-
%.2 Principiile de evaluare a posturilor din situaiile financiare .................................................2(
%.3 'e$uliile evaluarii ca sistem de referin in formularea
politicilor conta#ile .............................................................................................................2)
%. 1valuarea posturilor din situaiile financiare .....................................................................2+
-. 'olul diverilor indicatori economico3financiari calculai pe #a"a informaiilor
de$a4ate de situaiile financiare i utilitatea lor 0n procesul deci"ional .................................................31
-.1 Anali"a eficienei activitii de asi$urare ..........................................................................31
1
-.2 1ficienta activitii de asi$urare din punctul de vedere al
asi$uratorilor ......................................................................................................................32
-.3 1ficiena activitii de asi$urare din punctul de vedere al
asi$urailor .........................................................................................................................,
CAP II. &tudiu comparativ privind ela#orarea situaiile financiare ....................................................... 3
1. Anali"a 2ilantului ................................................................................................................
2. Anali"a Contului de profit si pierdere ....................................................................................+
3. Anali"a &ituatiei 5odificarilor capitalurilor proprii ...................................................................%2
. Anali"a &ituatiei flu.urilor de tre"orerie ................................................................................%3
%. Anali"a &ituatiei Activelor imo#ili"ate ...................................................................................%%

Conclu"ii ........................................................................................................................................%(
2i#lio$rafie
Ane.e
Ane.a 1 *ormatul bilanului conform prevederilor 'e$lementrilor conta#ile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asi$urrilor
Ane.a 2 *ormatul contului tehnic al asigurrii generale conform 'e$lementrilor conta#ile conforme
cu directivele europene specifice domeniului asi$urrilor
Ane.a 3 *ormatul contului tehnic al asigurrii de via conform prevederilor 'e$lementrilor conta#ile
conforme cu directivele europene specifice domeniului asi$urrilor
Ane.a *ormatul contului netehnic conform prevederilor 'e$lementrilor conta#ile conforme cu
directivele europene specifice domeniului asi$urrilor
Ane.a % *ormatul Situaiei Fluxurilor de trezorerie conform cu prevederile 'e$lementrilor conta#ile
conforme cu directivele europene specifice domeniului asi$urrilor
Ane.a - *ormatul Situaiei modificrilor caitalului propriu conform cu prevederile 'e$lementrilor
conta#ile conforme cu directivele europene specifice domeniului asi$urrilor
Ane.a ( 'e"ultatele financiare i re"ultatele te6nice ale societilor de asi$urare conform #ilanului
conta#il la 31.12.2,,-
C!PI"#$U$ I %&$I'I"(RI )I S"RUC"URI PRI*IN% SI"U!+II$& FIN!NCI!R&
,- %elimitri concetuale rivind situaiile financiare. cometen/ rol 0i imortan
1.1 Importana situaiilor financiare
2
Din punctul de vedere al $ene"ei sale, conta#ilitatea a aprut din nevoia de a rspunde 0n plan
informaional i deci"ional pro#lemei $estiunii valoriilor economice.
&ituaiile financiare ca parte inte$rant a conta#ilitii au ca o#iectiv furni"area de informaii despre
po"iia financiar a 0ntreprinderii, re"ultatele7performan8 i modificrile po"iiei financiare ale acesteia.
Profesorul C.9. Demetrescu a fost primul autor rom:n care 0n lucrarea ;Conta#ilitatea este sau nu tiin<
71+(8 a adus 0n centrul ateniei utili"atorii de informaii conta#ile i nevoile lor de informare.
;Conta#ilitatea este util prin serviciile pe care le aduce unei varieti de su#iecte interesate, 0ntre care
menionm: proprietarul 0ntreprinderii, persoanele care lucrea" cu 0ntreprinderea, statul i autoritile
pu#lice, personalul 0ntreprinderii<
1
. Pentru a fi util pentru utili"atori informaia conta#il tre#uie s
0ndeplineasc anumite atri#ute denumite caracteristici calitative. Cadrul IA&2 prevede c cele patru
caracteristici calitative principale sunt: inteli$i#ilitatea, relevan, credi#ilitatea i compara#ilitatea.
Informaiile privind po"iia financiar sunt oferite, 0n primul r:nd, de #ilan, cele privind re"ultatul,
prin contul de profit i pierdere, iar informaiile privind modificrile po"iiei financiare prin intermediul unor
situaii distincte.
Po"iia financiar a 0ntreprinderii ;este influenat de resursele economice pe care 0ntreprinderea
le controlea", de structura sa financiar, lic6iditatea i solva#ilitatea sa, de capacitatea sa de a se
adapta sc6im#rilor mediului 0n care 0i desfoar activitatea<
2
= 0ntreprindere are o po"iie financiar po"itiv 0n ca"ul 0n care capitalul propriu este mai mare
sau cel puin e$al cu datoriile cu valoare economic. Aceast condiie indic faptul c 0ntreprinderea, ca
su#iect de drept, are posi#ilitatea s plteasc o#li$aiile fa de teri, at:t pe parcursul activitii sale c:t
i la lic6idarea sa.
Dac se co#oar la nivelul elementelor, adic la structura financiar a ecuaiei de mai sus, ea
e.prim capacitatea unei 0ntreprinderi de a $enera lici6diti i cvasilic6iditi7ec6ivalente 0n numerar8
0ntr3o anumit perioad de $estiune denumit e.erciiu financiar. = asemene capacitate se traduce prin
lic6iditatea i solva#ilitatea 0ntreprinderii, adic puterea de a plti an$a4aii, furni"orii, datoriile fa de
#u$et i alte or$anisme pu#lice.
Pentru de"vluirea flu.urilor de tre"orerie operaiile economice i financiare sunt $rupate pe urmtoarele
tipuri: investiii, finanri i e.ploatare.

1.2 Caracteristici calitative ale situaiilor financiare
Pentru a fi util pentru utili"atori informaia conta#il tre#uie s 0ndeplineasc anumite atri#ute denumite
caracteristici calitative. In conformitate cu Cadrul $eneral pentru ela#orarea i pre"entarea situaiilor
financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteli$i#ilitatea, relevan, credi#ilitatea i
compara#ilitatea.
1
Demetrescu C.9., <Conta#ilitatea este sau nu tiin<, 2ucureti, 1+(, pa$. 2-
2
Cadrul 9eneral al IA&2, para$raful 1-
3
IN"&$I1I2I$I"!"&!. vi"ea" uoara 0nele$ere a informaiilor de ctre utili"atori. Informaiile despre
pro#leme comple.e care ar tre#ui incluse 0n situaiile financiare, datorit importanei lor 0n luare deci"iilor
economice, nu tre#uie e.cluse doar pe motivul c ar putea fi dificil de 0neles pentru anumii utili"atori
R&$&*!N+!. Informaiile au calitatea de relevan dac ve6iculea" cunostiinele necesare lurii
deci"iilor economice de ctre utili"atori, adic 0i a4ut pe acetia s evalue"e evenimentele trecute,
pre"ente sau viitoare, confirm:nd sau corect:nd evalurilor lor trecute.
'elevana informaiei este influenat de natur i materialitatea sa. 5aterialiatea vi"ea" pra$ul de
semnificaie al informaiei pentru a determina relevana lor dac omisiunea sau declararea lor eronat ar
putea influena deci"iile economice ale utli"atorilor, luate pe #a" situaiilor financiare.
CR&%I2I$I"!"&!. Informaia este de 0ncredere, atunci c:nd este li#er de eroare, deformare i nu este
prtinitoare. !rmtoarele elemente definesc credi#ilitatea informaiei:
3 repre"entarea fidel
3 prelevana economicului asupra 4uridicului
3 neutralitatea
3 prudena
3 inte$ralitatea
C#'P!R!2I$I"!"&!. Informaiile pre"entate 0n situaiile financiare tre#uie s fie compara#ile 0n timp i
spaiu. Pentru a da curs acestei cerine este necesar permanena metodelor conta#ile de evaluare,
clasificare i pre"entare a elementelor descrise 0n situaiile financiare. Dac acestea s3au sc6im#at
utili"atorii tre#uie s ai# posi#ilitatea de a identifica diferenele dintre metodele conta#ile utli"ate.
1.3 !tili"atorii situaiilor financiare
!tili"atorii de informaie conta#il comform cadrului conceptual conta#il se referea la 2 cate$orii de
utili"atori:
1. utli"atori e.terni: investitorii actuali i poteniali, creditori #ancari, salariaii 0ntreprinderii, parteneri
comerciali, puterea pu#lic inclusiv a$enii $uvernamentale, analiti financiari,
2. uti"atori interni: mana$erii 0ntreprinderii
Investitorii, ca furni"ori de capital i riscuri afiliate capitalului, consum informaii cu privire la
performana capitalului investit, cora#orat cu riscul ateptat i dividendele de reparti"at.
2anc6erii, ca furni"ori de 0mprumuturi i $aranii #ancare, consum informaii referitoare la
capacitatea 0ntreprinderii de a ram#ursa creditele la scaden i de a plti do#:n"ile
An$a4aii, c principali furni"ori de munc, apelea" la informaii care conver$ ctre profita#ilitatea
i continuitatea activitii, care le sunt utile 0n aprecierea capacitii 0ntreprinderii de a oferi remuneraii,
pensii, participare la profit, premii precum i alte aspecte sociale
*urni"orii i ali creditori comerciali, consum informaii menite s le cree"e o ima$ine asupra
indicatorilor de performan a 0ntreprinderii7lic6iditatea, renta#ilitate, solva#ilitate8.Acetia sunt interesai
s cunoasc 0n ce msur societatea de#itoare va fi capa#il s 0i 0ndeplineasc o#li$aiile contractuale

Clienii, ca parteneri de afaceri, au nevoie de informaii care vi"ea" susinerea ciclului de fa#ricaie,
asi$urarea continuitii activitii intreprinderii ca o $aranie a continurii contractelor 0nc6eiate.
9uvernul i instituiile sale, consum informaii privind politicile de alocare centrali"at a resurselor
#u$etare, iar prin intermediul administraiei fiscale solicit informaii necesare sta#ilirii #a"elor de calcul al
impo"itelor i ta.elor
5ana$erul are nevoie de informaii pentru a se deconta cu utili"atorii e.terni privind modalitatea
concret de $estiune a resurselor incredinate i de distri#uie a re"ultatelor. 1i apelea" la informaiile
conta#ile care reflect politicile de e.ploatare, de investiii i de finanare pentru fundamentarea deci"iilor
lor. >n acest scop ei folosesc at:t informaiile fcute pu#lice c:t i informaii din conta#ilitatea curent.
&pre deose#ire de utili"atorii e.terni, mana$erii au acces i la informaiile din sfera conta#ilitii de
$estiune 7acestea nu sunt fcute pu#lice8.
1. Principii conta#ile $enerale
Principiile conta#ile repre"int ;elemente conceptuale care $6idea" normali"atorul 0n ela#orarea
de norme conta#ile, plec:nd de la postulatele conta#ile<
3
1lementele pre"entate 0n situaiile financiare anuale se evaluea"a 0n conformitate cu principiile
conta#ile $enerale, conform conta#ilitaii de an$a4ament. Astfel, efectele tran"aciilor i ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci c:nd tran"aciile i evenimentele se produc 7i nu pe masura ce
numerarul sau ec6ivalentul sau este 0ncasat sau platit8 i sunt 0nre$istrate 0n conta#ilitate i raportate 0n
situaiile financiare ale perioadelor aferente.
Privite ;0n plan conceptual, principiile conta#ile $enerale sunt enunuri foarte $enerale,
individuali"ate ca sistem de referin pentru 0nre$istrarea i calculul economic 0n conta#ilitate;
4
Princiiul continuitii activitii- ?re#uie s se pre"ume ca entitatea 0i desfaoar activitatea pe #a"a
principiului continuitii activitii.
Acest principiu presupune ca entitatea 0i continu 0n mod normal funcionarea 0ntr3un viitor
previ"i#il, far a intra 0n imposi#ilitatea continurii activitii sau fara reducerea semnificativ a acesteia.
Dac administratorii entitii au luat cunosin de unele elemente de nesi$uran le$ate de anumite
evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a3i continua activitatea, aceste elemente tre#uie
pre"entate 0n notele e.plicative. >n ca"ul 0n care situaiile financiare anuale nu sunt 0ntocmite pe #a"a
principiului continuitii, aceasta informaie tre#uie pre"entat 0mpreun cu e.plicaii privind modul de
0ntocmire a acestora i motivele ce au stat la #a"a deci"iei conform creia entitatea nu 0i mai poate
continua activitatea.
Princiiul ermanenei metodelor- 5etodele de evaluare tre#uie aplicate 0n mod consecvent de la un
e.erciiu financiar la altul.
3
*elea$a @., ;>m#l:n"irea 4un$lei conta#ilitii<, 1d. 1conomic, 2ucureti, 1++-, pa$. 3)
4
'istea 5., ;Conta#ilitatea societilor comerciale<, 1d. C.1.C.C.A.'., 2ucureti, 1++%, pa$. 13
%
Princiiul rudenei. 1valuarea tre#uie fcut pe o #a" prudenta, i 0n special:
a. poate fi inclus numai profitul reali"at la data #ilanului
#. tre#uie s se in cont de toate datoriile aprute 0n cursul e.erciiului financiar curent sau al
unui e.erciiu precedent, c6iar dac acestea devin evidente numai 0ntre data #ilanului i
data 0ntocmirii acestuia
c. tre#uie s se in cont de toate datoriile previ"i#ile i pierderile poteniale aprute 0n cursul
e.erciiului financiar curent sau al unui e.erciiu financiar precedent, c6iar dac acestea
devin evidente numai 0ntre data #ilanului i data 0ntocmirii acestuia
d. tre#uie s se in cont de toate deprecierile, indiferent dac re"ultatul e.erciiului financiar
este pierdere sau profit

Princiiul indeendenei exerciiului- ?re#uie s se in cont de veniturile i c6eltuielile aferente
e.erciiului financiar, indiferent de data 0ncasrii sau plii acestor venituri i c6eltuieli.

Princiiul evalurii searate a elementelor de activ 0i de datorii Conform acestui principiu
componentele elementelor de activ sau de datorii tre#uie evaluate separat.

Princiiul intangibilitii- 2ilanul de desc6idere pentru fiecare e.erciiu financiar tre#uie s corespund
cu #ilanul de 0nc6idere al e.erciiului financiar precedent.

Princiiul necomensarii- =rice compensare 0ntre elementele de activ i de datorii sau 0ntre elementele
de venituri i c6eltuieli este inter"is.
1ventualele compensari 0ntre creane i datorii ale entitii fa de acelai a$ent economic pot fi
efectuate, cu respectarea prevederilor le$ale, numai dup 0nre$istrarea 0n conta#ilitate a veniturilor i
c6eltuielilor la valoarea inte$ral.
Princiiul revalenei economicului asura 5uridicului- Pre"entarea valorilor din cadrul
elementelor din #ilan i din contul de profit i pierdere se face in:nd seama de fondul economic al
tran"aciilor sau al operaiunii raportate, i nu numai de form 4uridic a acestora.
N#"(

6- Structurarea situaiilor financiare din asigurri otrivit diverselor refereniale contabile
2.1 Delimit ri conceptuale privind industria asi$ur rilor i coninutul situaiilor financiare
caracteristice acesteia
Industria asi$urrilor se caracteri"ea" Aprintr3o inversare a ciclului clasic din afaceri: companiile
de asi$urri 0ncasea" prime, repre"ent:nd remuneraia pentru serviciile prestate, 0nainte de a plti
desp$u#irile pentru daune, respectiv de a presta serviciul pentru care sunt pltite<. Atunci c:nd
NOTA
A#ateri de la principiile conta#ile $enerale pot fi efectuate numai 0n ca"uri e.cepionale. Asemenea
a#ateri se vor pre"enta 0n notele e.plicative. De asemenea, se vor pre"enta motivele pentru care au avut
loc aceste a#ateri i o evaluare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, po"iiei financiare i
profitului sau pierderii entitii.
-
investesc fondurile astfel colectate, ele sunt supuse acelorai riscuri ca i celelalte instituii de servicii
financiare. >n plus, companiile de asi$urri tre#uie s fac fa unor riscuri specifice domeniului lor de
activitate: su#cotare a primelor de asi$urare, calcul $reit al re"ervelor te6nice, sc6im#ri imprevi"i#ile ale
frecvenei daunelor, daune catastrofale, reasi$urare inadecvat etc. >n sf:rit, ele se pot confrunta i cu o
serie de riscuri de natur $eneral, comune tuturor tipurilor de afaceri: mana$ement incompetent sau
lipsit de onestitate sau o administrare defectuoas a strate$iilor de de"voltare. *uncia primar a
asi$urtorilor este aceea de a face fa acestor riscuri i de a le administra 0ntr3o manier care s permit
acestora ca, 0n orice moment 7sau cel puin 0n marea ma4oritate a ca"urilor8, s3i poat 0ndeplini corect i
complet an$a4amentele asumate fa de asi$urai.
>ncep:nd cu 1 ianuarie 2,,(, Comisia de &uprave$6ere a Asi$urrilor 7C&A8 impune
companiilor listate la #urs sau care urmea" s fie cotate pe piaa de capital, adoptarea &tandardelor
Internaionale de 'aportare *inanciar 7I*'&8 0n domeniul asi$urrilor. Astfel, 0n cadrul edinei
Consiliului C&A din 3 octom#rie 2,,-, a fost apro#at &trate$ia privind implementarea &tandardelor
Internaionale de 'aportare *inanciar 7I*'&8 0n domeniul asi$urrilor
%
.
Potrivit C&A, adoptarea I*'& presupune un nou sistem de evaluare a performanei,
0m#untirea calitii informaiilor destinate mana$ementului 0n vederea adoptrii celor mai #une deci"ii,
sporirea competitivitii i , nu 0n ultimul r:nd, sc6im#area 0ntre$ii #a"e de raportare.
Potrivit strate$iei adoptate de C&A, 0n relaia cu instituiile statului, toate societile comerciale,
inclusiv cele de asi$urare 0ntocmesc anual situaii financiare consolidate, 0n conformitate cu
'e$lementrile conta#ile aplica#ile acestora, care transpun prevederile Directivelor 1uropeneB 0ncep:nd
cu e.erciiul financiar 2,,(, societile de asi$urare cotate pe o pia re$lementat sau care sunt 0n curs
de cotare la data #ilanului i 0ntocmesc situaii financiare consolidate, le vor 0ntocmi 0n conformitate cu
I*'&, cerina o#li$atorie re"ultat din 'e$ulamentul C1 nr. 1-,-/2,,2.
De asemenea, pentru e.erciiile financiare ale anilor 2,,) i 2,,+, toate societile din
domeniul asi$urrilor, indiferent dac sunt sau nu cotate pe o pia re$lementat, tre#uie s 0ntocmeasc
situaii financiare anuale i consolidate 0n conformitate cu I*'&, ca un al doilea set, pentru necesitile
proprii de informare, ale investitorilor precum i pentru informarea C&AB din 2,1,, 0n funcie de evalurile
efectuate cu privire la aplicarea I*'& i de evoluiile din !niunea 1uropeana, societile de asi$urare
urmea" s intocmesc anual situaiile financiare consolidate, conforme cu I*'& ca un sin$ur set. CDin
perspectiva Comisiei de &uprave$6ere a Asi$urrilor, aplicarea I*'& prin promovarea unui mana$ement
financiar performant i a culturii de $uvernan corporativ 0n r:ndul societilor de asi$urare, constituie o
premis a#solut necesar pentru implementarea 0n condiii optime a viitorului model de solva#ilitate 0n
domeniul asi$urrilorC, declar repre"entanii C&A.
2.2 Prevederi $enerale privind situaiile financiare anuale comform 'e$lementrilor conta#ile
conforme cu directivele europene specifice domeniului asi$urrilor
&ituaiile financiare anuale cuprind: #ilanul, contul de profit i pierdere, situaia modificrilor
capitalului propriu, situaia flu.urilor de tre"orerie i notele e.plicative la situaiile financiare anuale.
5
Articol pu#licat pe DDD.1asi$.ro pe 12.1,.2,,-, Andreea Ionete
(
&ituaiile financiare anuale constituie un tot unitar i ofer o ima$ine fidel a activelor, datoriilor, po"iiei
financiare, profitului sau pierderii entitii.
>n 0nelesul prevederilor 'e$lementrilor conta#ile conforme cu directivele europene specifice
domeniului asi$urrilor apro#ate prin =rdinul Preedintelui Comisiei de &uprave$6ere a Asi$urrilor nr
312+/2,,%:
a8 un activ repre"int o resurs controlat de ctre entitate ca re"ultat al unor evenimente trecute, de la
care se ateapt s $enere"e #eneficii economice viitoare pentru entitate i al crui cost poate fi evaluat
0n mod credi#ilB
#8 #eneficiile economice viitoare repre"int potenialul de a contri#ui, direct sau indirect, la flu.ul de
tre"orerie sau de ec6ivalente de tre"orerie ctre entitate. Potenialul poate fi unul productiv, fiind parte a
activitilor de e.ploatare ale entitii
c8 o datorie repre"int o o#li$aie actual a entitii ce decur$e din evenimente trecute i prin decontarea
creia se ateapt s re"ulte o ieire de resurse care 0ncorporea" #eneficii economiceB
d8 capitalurile proprii repre"int interesul re"idual al acionarilor 0n activele unei entiti dup deducerea
tuturor datoriilor sale
*ormatul #ilanului i al contului de profit i pierdere, 0n special 0n ceea ce privete forma
adoptat pentru pre"entarea acestora, nu poate fi modificat de la un e.erciiu financiar la altul.
2.3 *ormatul #ilantului
2ilanul este documentul oficial de sinte" al tuturor unitilor patrimoniale. 2ilanul conta#il
tre#uie s furni"e"e utili"atorilor informatiilor conta#ile o ima$ine fidel, clar i complet a patrimoniului,
a situaiei financiare i a re"ultatelor o#inute de unitatea patrimonial.
In ceea ce privete formatul 2ilanului caracteristic activitii de asi$urare 7 ve"i Ane.a 18, tre#uie
menionai anumii termeni i anume posturile aferente re"ervelor te6nice i respectiv re"ervei
matematice, posturile aferente depo"itelor constituite pentru conservarea re"ervelor in ca" de daune i a
plasamentelor aferente asi$urrilor de via.
=rice societate de asi$urare are o#li$aia s constituie i s menin toate cate$oriile de re"erve
te6nice prev"ute de le$e, re"erve de o alt natur dec:t cele clasice, 0nt:lnite numai 0n "ona
asi$urrilor.
'e"ervele te6nice sunt prev"ute e.pres 0n =rd. C&A nr. 31,+/2) oct. 2,,3 privind metodolo$ia
de calcul i de eviden a re"ervelor te6nice minimale pentru asi$urrile $enerale i, respectiv, =rd.
3111/2,,3 pentru asi$urrile de via. 'e"ervele te6nice constituite tre#uie s ai# 0n orice moment o
valoare suficient pentru a permite societii s onore"e an$a4amentele din contractele de asi$urare.
&umele transferate re"ervelor te6nice, constituite i meninute 0n condiiile le$ale, repre"int
o#li$aii ale asi$urtorului i se deduc din veniturile acestuia 0n vederea determinrii profitului 7prin
de#itarea pe conturile de c6eltuieli8.
)
2. Prevederi $enerale referitoare la elementele de #ilan
5icrile diverselor elemente de imo#ili"ri se pre"int 0n notele e.plicative. >n acest scop, se
pre"int distinct, 0ncep:nd cu preul de ac6i"iie sau costul de producie, pentru fiecare element de
imo#ili"are, pe de o parte, creterile, cedrile i transferurile 0n cursul e.erciiului financiar iar, pe de alt
parte, a4ustrile cumulate de valoare la 0nceputul e.erciiului financiar i la data #ilanului, precum i
rectificarile efectuate 0n cursul e.erciiului financiar asupra a4ustrilor de valoare din e.erciiile financiare
precedente. A4ustrile de valoare se pre"int 0n #ilan ca deduceri clare din elementele corespun"toare.
Dac, atunci c:nd situaiile financiare anuale se 0ntocmesc conform prevederilor
'e$lementrilor conta#ile conforme cu directivele europene specifice domeniului asi$urrilor apro#ate
prin =rdinul Preedintelui Comisiei de &uprave$6ere a Asi$urrilor nr 312+/2,,% pentru prim oar,
preul de ac6i"iie sau costul de producie al unei imo#ili"ri nu poate fi determinat fr c6eltuieli sau
0nt:r"ieri e.a$erate, valoarea re"idual de la 0nceputul e.erciiului financiar poate fi tratat drept pre de
ac6i"iie sau cost de producie. =rice aplicare a acestei prevederi tre#uie pre"entat 0n notele e.plicative.
>n acest scop valoarea reevaluat se su#stituie valorii de intrare a imo#ili"rilor corporale.
Atunci c:nd se efectuea" reevaluarea imo#ili"rilor corporale, micrile diverselor elemente
de imo#ili"ri, se pre"int 0ncep:nd cu preul de ac6i"iie sau costul de producie, re"ultat din reevaluare.
Drepturile asupra proprietilor imo#iliare i alte drepturi similare, aa cum sunt ele definite prin le$islaia
naional, tre#uie pre"entate la ;?erenuri i constructii<.
Prin interese de participare se 0nele$e drepturile 0n capitalul altor societi, repre"entate sau nu
prin certificate, care, prin crearea unei le$turi dura#ile cu aceste societi, sunt destinate s contri#uie la
activitile entitii. Deinerea unei pri din capitalul unei alte societi se presupune c repre"int un
interes de participare, atunci c:nd depete un procenta4 de 2,E.
A4ustrile de valoare cuprind toate a4ustrile destinate s in seama de reducerile valorilor
activelor individuale sta#ilite la data #ilanului, indiferent dac acea reducere este sau nu definitiv.
A4ustrile de valoare pot fi: a4ustri permanente, denumite 0n continuare amorti"ri, i /sau
a4ustrile provi"orii, denumite 0n continuare a4ustri pentru depreciere sau pierdere de valoare, 0n funcie
de caracterul permanent sau provi"oriu al a4ustrii activelor.
Provi"ioanele sunt destinate s acopere datoriile a cror natur este clar definit i care la data
#ilanului este pro#a#il s e.iste, sau este cert c vor e.ista, dar care sunt incerte 0n ceea ce privete
valoarea sau data la care vor aprea.

2.% Prevederi referitoare la elementele de #ilan aplica#ile asi$uratorilor
In continuare voi anali"a posturile din #ilan caracteristice societilor care activea" in domeniul
asi$urrilor.
Obligaiuni i alte titluri cu venit fix (Post B III 2)
Acest post cuprinde o#li$aiunile i alte titluri cu venit fi. ne$ocia#ile emise de ctre instituiile
de credit, de alte societi sau de or$anisme pu#lice, dac ele nu aparin posturilor A?itluri de crean i
0mprumuturi acordate societilor afiliate< i A?itluri de crean i 0mprumuturi acordate societilor 0n
care e.ist interese de participare<.
+
&unt asimilate o#li$aiunilor i celorlalte titluri cu venit fi. titlurile cu venit varia#il 0n funcie de
factori specifici, de e.emplu rata do#:n"ii pe pia inter#ancar sau pe europia.
Pri n fonduri comune de investiii (post B III )
Acest post cuprinde prile deinute de asi$urtori 0n plasamentele comune constituite de mai
multe societi sau fonduri de pensii, a cror administrare a fost 0ncredinat uneia dintre aceste societi
sau fonduri de pensii.
!mprumuturi ipotecare i alte mprumuturi (post B III " i #)
>mprumuturile $arantate prin ipoteci tre#uie evideniate ca atare c6iar i atunci c:nd sunt
$arantate i prin contracte de asi$urare. >mprumuturile acordate asi$urailor pentru care contractul de
asi$urare este $arania principal tre#uie 0nscrise 0n postul AAlte imprumuturi< i suma lor tre#uie s fie
indicat 0n notele e.plicative. Atunci c:nd valoarea total a Aaltor imprumuturi< ne$arantate printr3un
contract de asi$urare este semnificativ, ea tre#uie detaliat 0n notele e.plicative la situaiile financiare.
$epo%ite la instituiile de credit (post BIII &)
Acest post cuprinde sumele care nu pot fi retrase dec:t dup un anumit termen. &umele
depuse fr restricie 0n privina retra$erii tre#uie s fi$ure"e la postul * II c6iar dac ele sunt purttoare
de do#:n"i.
$epo%ite la societi cedente (post B I')
>n #ilanul unui asi$urtor care accept 0n reasi$urare, acest post cuprinde creanele asupra
asi$urtorilor cedeni corespun"toare $araniilor care sunt depo"itate la asi$uratorii cedeni ori la teri
sau sumelor reinute de ctre asi$uratorii cedeni.
Aceste sume nu pot fi cumulate cu alte creane ale reasi$uratorului fa de asi$uratorul cedent,
nici compensate cu datorii ale reasi$uratorului fa de asi$uratorul cedent.
?itlurile de valoare deinute la un asi$urtor cedent sau la teri de ctre un asi$urtor care
accept reasi$urarea, dar care rm:n 0n proprietatea acestuia, sunt 0nscrise de ctre acesta 0n cadrul
plasamentelor, la o po"iie corespun"toare.
Plasamente aferente asigurrilor de via pentru care expunerea la riscul de investiii este
transferat contractantului (post ()
Pentru asi$urarea de via acest post cuprinde, pe de o parte, plasamentele a cror valoare
este utili"at 0n sta#ilirea valorii sau a ratei de profita#ilitate a contractelor de asi$urare le$ate la un fond
de investiii i , pe de alt parte, plasamentele destinate acoperirii an$a4amentelor care sunt determinate
prin referin la un indice.
Partea din re%ervele te)nice aferente contractelor cedate n reasigurare (Post $8
Partea reasi$uratorilor din re"ervele te6nice cuprinde sumele de reasi$urare, respectiv sumele
reale sau estimate care, conform an$a4amentelor de reasi$urare vi"ea" cedrile i retrocedarile. >n
ceea ce privete re"ervele de prime, partea aferent contractelor de reasi$urare se calculea" conform
metodelor prev"ute pentru calculul re"ervelor de prime sau conform clau"elor contractului de
reasi$urare.
1,
Pentru asigurrile generale, asi$uratorii vor 0nscrie la CPartea din re"ervele te6nice aferente
contractelor cedate 0n reasi$urare< urmtoarele elemente:
a. 'e"erva de prime
#. 'e"erva pentru participare la #eneficii i risturnuri
c. 'e"erva de daune
d. Alte re"erve te6nice, din care
1. 'e"erva pentru riscuri nee.pirate
2. 'e"erva de catastrof
3. Alte re"erve te6nice
Pentru asigurrile de via, asi$uratorii vor 0nscrie la CPartea din re"ervele te6nice aferente
contractelor cedate 0n reasi$urare< urmtoarele elemente:
a. 'e"erve matematice
#. 'e"erva de prime privind asi$urrile de via
c. 'e"erva pentru participarea la #eneficii i risturnuri
d. 'e"erva de daune privind asi$urrile de via
e. Alte re"erve te6nice privind asi$urrile de via
'e"erva matematica aferent asi$urrilor de via pentru care e.punerea la riscul de investiii
este transferat contractantului cedat 0n reasi$urare va fi evideniat separat.
1.emplu privind 0nre$istrarea re"ervelor de prime
Presupunem c se 0nc6eie un contract de asi$urare pe o durat de 1 an 7vala#ilitate 1.,1 F 31.128
cu o prim de asi$urare in valoare de 2,,, lei.
re"erva la 0nceperea contractului:
lei lei
zile
zile
2000 2000
360
360
=
7,8 G 3,8 2,,,
AC6eltuieli privind re"erva de prime< A'e"erva de prime privind asi$urrile $enerale<
dup prima lun:
?imp trecut: 3, "ileB
?imp rmas: 33, "ileB
'e"erva lei 1833 2000
360
330
=
Diminuarea re"ervei: 2,,, F 1)33 G 1-( lei
- vom 0nre$istra diminuarea re"ervei:
3,8 G 7,8 1-(
A'e"erva de prime privind asi$urrile $enerale< AC6eltuieli privind re"erva de prime<
cedarea 0n reasi$urare: presupunem c dup prima lun se cedea" 0n reasi$urare ),E din re"erva de
prim ce de$revea" societatea cedent
11
),E din 1)33 G 1-- lei
398 G 7,9 1--
APartea cedat reasi$urtorului APartea cedat reasi$urtorului
din re"erva de prime< din re"erva de prime<
()eltuieli de ac)i%iie reportate (post * II)
Acest post cuprinde sumele care repre"int c6eltuielile oca"ionate de 0nc6eierea contractelor de
asi$urare, respectiv c6eltuieli direct atri#ui#ile 7comisioane de ac6i"iie, c6eltuieli de desc6idere a
dosarelor sau de admitere a contractelor de asi$urare 0n portofoliu8 i c6eltuieli indirect atri#ui#ile
7c6eltuieli de pu#licitate, c6eltuieli administrative le$ate de prelucrarea cererilor i 0ntocmirea contractelor
de asi$urare8 efectuate 0n cursul e.erciiului financiar, dar care sunt aferente unui e.erciiu financiar
ulterior.
>n ca"ul asi$urrilor $enerale, suma c6eltuielilor de ac6i"iie reportate se calculea"a pe o #a"
care este compati#il cu cea utili"at pentru calculul re"ervei de prime .
>n ca"ul asi$urrilor de via, calcularea sumei c6eltuielilor de ac6i"iie reportate tre#uie s fie 0n
concordan cu calculul re"ervei matematice.
$atorii subordonate (post B) Datoriile materiali"ate sau nu 0ntr3un titlu care, conform unor clau"e
contractuale, sunt pltite 0n ca" de lic6idare sau de faliment dupa acoperirea datoriilor ctre toi ceilali
creditori, tre#uie evideniate la acest post.
+e%erva de prime ( post (I, 0i (II 2) Acest post cuprinde suma repre"ent:nd fraciunea din primele
#rute su#scrise care tre#uie alocate e.erciiului financiar urmtor sau e.erciiilor ulterioare
-lte re%erve te)nice ( post ( I ". post ( II #)Acest post cuprinde printre altele re"erva pentru riscuri
nee.pirate i re"erva de catastrof. 'e"erva pentru riscuri nee.pirate se calculea" pe #a"a estimrii
daunelor ce vor aprea dup 0nc6iderea e.erciiului financiar, 0n ca"ul 0n care se constat ca daunele
estimate 0n viitor depesc re"erva de prime constituit pentru un anumit tip de contract de asi$urare i,
drept urmare, 0n perioadele viitoare re"erv de prim calculat conform normelor le$ale 0n vi$oare nu va fi
suficient pentru acoperirea daunelor ce vor aprea 0n perioadele urmtoare. Atunci c:nd valoarea
riscurilor nee.pirate este semnificativ, ea tre#uie sa fie detaliat separat, fie 0n #ilan, fie 0n notele
e.plicative la situaiile financiare.
'e"erva de catastrof este destinat acoperirii despa$u#irilor aferente daunelor de natur
catastrofal. Calculul re"ervei de catastrof se face 0n conformitate cu prevederile le$ale 0n vi$oare.
+e%erve te)nice privind asigurrile de viat (post (II ) Acest post cuprinde re"ervele matematice,
re"erva pentru participarea la #eneficii i risturnuri i alte re"erve te6nice.
'e"ervele pentru asi$urarea de via cuprind valoarea actuarial estimat a datoriilor
asi$uratorului, inclusiv participaiile la #eneficii de4a alocate, dup deducerea valorii actuariale a primelor
viitoare. Pentru contractele de asi$urri de via la care se prevede dreptul asi$uratului de a participa la
#eneficiile o#inute din fructificarea re"ervei matematice, asi$uratorii vor constitui re"erva pentru
participare la #eneficii si risturnuri conform o#li$aiilor asumate, 0n conformitate cu prevederile le$ale 0n
vi$oare.
+e%erva de daune (post ( I 0i ( II ") 'e"erva de daune corespunde costului total estimat a fi suportat
de asi$urator pentru lic6idarea tuturor daunelor survenite p:na la sf:ritul e.erciiului financiar, declarate
12
sau nu, mai puin sumele de4a pltite 0n contul acestor daune. Calculul re"ervei de daune se face 0n
conformitate cu prevederile le$ale 0n vi$oare.
+e%erva pentru participare la beneficii 0i risturnuri (( I 2) 'e"erva pentru participare la #eneficii i
risturnuri privind asi$urrile $enerale cuprinde sumele su# form de participaii la #eneficii i risturnuri
destinate asi$urailor sau #eneficiarilor contractelor de asi$urare
+e%erva de egali%are (post ( III) 'e"erva de e$ali"are se creea" la 0nc6eierea e.erciiului financiar cu
re"ultate te6nice favora#ile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor 0n e.erciiile financiare 0n
care re"ultatele te6nice vor fi nefavora#ile.
+e%erva matematic aferent asigurarilor de via pentru care expunerea la riscul de investiii este
transferat contractantului (post $) Aceasta po"iie cuprinde re"ervele te6nice constituite pentru a
acoperi an$a4amentele le$ate de investiii 0n cadrul contractelor de asi$urare 0nc6eiate la asi$urrile de
via, a cror valoare sau randament sunt sta#ilite 0n funcie de plasamentele pentru care
asi$uratul/contractantul suport riscul sau 0n funcie de un indice.
'e"ervele te6nice adiionale care se constituie, daca este ca"ul, pentru a acoperi riscurile de
deces, c6eltuielile de administrare sau alte riscuri 7cum ar fi #eneficiile $arantate la scaden sau valorile
de rscumprare $arantate8 fi$urea" la po"iia A'e"erve te6nice privind asi$urrile de via<.
$epo%ite primite de la reasiguratori (post /) >n #ilanul unei societi care cedea" 0n reasi$urare,
acest post cuprinde sumele depuse de ctre reasi$urator sau reinute de la acesta, 0n virtutea
contractelor de reasi$urare. Aceste sume nu pot fi cumulate cu alte creane ale asi$uratorului cedent, nici
compensate cu datorii ale acestuia fa de reasi$urator.
Atunci c:nd societatea care cedea" 0n reasi$urare a primit 0n depo"it titluri de valoare care i3au
fost transferate 0n proprietate, aceasta po"iie include suma datorat de societatea cedent 0n virtutea
depo"itului.
2.- *ormatul contului de profit i pierdere
In conformitate prevederile 'e$lementrilor conta#ile conforme cu directivele europene specifice
domeniului asi$urrilor formatul Contul de profit i pierdere aplica#il societailor care activea" in
domeniul asi$urrilor este compus din7ve"i Ane.a 28: Contul te6nic al asi$urrii $enerale, Contul te6nic al
asi$urrii de via i Contul nete6nic.
Contul tehnic al asigurrii generale se 0ntocmete pentru activitatea de asi$urri $enerale
directe.
Contul tehnic al asigurrii de via se 0ntocmete pentru activitatea de asi$urare de via.
Asi$uratorii a cror activitate const 0n 0ntre$ime 0n operaiuni de reasi$urare vor intocmi contul
tehnic al asigurrii generale pentru totalitatea operaiunilor.
Principalul venit al unei societi de asi$urare este prima de asi$urare, principalele cate$orii de c6eltuieli
se re$sesc la nivelul c6eltuielilor aferente re"ervelor i cele aferente daunei sau despa$u#iri de
asi$urare.
13
Dauna repre"int suma de #ani pe care asi$uratorul o datorea" asi$uratului in vederea compensrii
pa$u#ei produse de riscul asi$urat.
7
2.( Prevederi referitoare la elementele din contul de profit i pierdere aplica#ile asi$uratorilor
In continuare voi anali"a anumite posturi din Contul de profit i pierdere caracteristice activitii de
asi$urare.
Prime brute subscrise
Contul te6nic al asi$urrii $enerale po": I 1 7a8
Contul te6nic al asi$urarii de viat: po". II 1 7a8
Primele #rute su#scrise cuprind toate sumele aferente contractelor de asi$urare care intr 0n
vi$oare 0n cursul e.erciiului financiar, independent de faptul ca aceste sume se refer 0n 0ntre$ime sau 0n
parte la un e.erciiu ulterior. Primele #rute su#scrise mai includ primele ramase de conta#ili"at, atunci
c:nd calculul primei se poate face numai la sf:ritul e.erciiului financiar, primele unice, inclusiv anuitaile,
prime adiionale 0n ca"ul plilor semestriale, trimestriale sau lunare i sumele suplimentare pltite de
deintorii de polia pentru acoperirea costurilor de ac6i"iie aferente polielor emise, 0n ca"ul coasi$urrii,
cota3parte ce revine societii din valoarea total a primelor i primele de reasi$urare cuvenite din cedare
i retrocedare aferente polielor de asi$urare emise, inclusiv intrrile 0n portofoliu, dupa deducerea
ieirilor din portofoliu 0n favoarea societilor cedente i retrocedente i a anulrilor.
?oate primele menionate mai sus nu vor include ta.e sau impo"ite care pot fi percepute, referitor
la acestea.
Prin rime brute subscrise se intele$e primele 0ncasate i de 0ncasat, inclusiv primele de
reasi$urare 0ncasate i de 0ncasat, aferente tuturor contractelor de asi$urare i contractelor de
reasi$urare, care intra 0n vi$oare 0n e.erciiul financiar, 0nainte de deducerea oricror sume din acestea.
Cifra de afaceri repre"int primele #rute su#scrise din asi$urarea direct, coasi$urare i
reasi$urare3acceptari 0n cursul e.erciiului financiar plus variaia re"ervelor de prime re"ultat ca diferen
intre re"ervele de la inceputul perioadei i re"ervele de la sfaritul perioadei.
1.emplu privind inre$istrarea veniturilor $enerate de primele su#scrise.
1. se 0nre$istrea" prime de asi$urare #rute su#scrise 0n valoare de %, lei 7'=@8
4:, G ;:6 %,
<Decontri privind primele AHenituri din prime #rute su#scrise
de asi$urare= priv asi$ $enerale<
2. 0ncasarea primei #rute efectuate direct de societate:
6
C. 5. Dr$an, tiina asigurrilor, 1ditura !niversitar, 2,,(
1
844 G 4:, %,
AConturi curente la #nci< ADecontri privind primele de asi$urare=
Primele cedate n reasigurare
Contul te6nic al asi$urrii $enerale: po". I 17#8
Contul te6nic al asi$urrii de via: po". II 17#8
Primele cedate 0n reasi$urare cuprind toate primele platite sau de platit aferente contractelor de
reasi$urare 0nc6eiate de catre societatea de asi$urare.
Intrarile 0n portofoliu ce urmea" a fi platite reasi$uratorului la 0nc6eierea sau modificarea
contractului de reasi$urare tre#uie adu$ate.
Ieirile din portofoliu 70n urma re"ilierii contractelor sau diminurii sumelor de platit8 ce urmea"
a fi 0ncasate de la reasi$urator, tre#uie sca"ute.
1.emplu de inre$istrri aferente primelor cedate in reasi$urare:
&u#scrierea normal a primei 7la aniversare8:
4:, G ;:6 1,.,,,
< Decontri privind primele AHenituri din prime #rute su#scrise
de asi$urare< priv asi$ $enerale<
>ncasarea
844 G 4:, 1,.,,,
AConturi curente la #nci< ADecontri privind primele de asi$urare=
Conform contractului 0nc6eiat 0ntre cele dou societi de asi$urare, se cedea" reasi$urtorului o parte
din prim, respectiv proporia convenit 7s presupunem ),E8:
;:93 G 4,6 ).,,,
APrime #rute su#scrise cedate ADecontri privind operaiile aferente
asi$urrilor $enerale directe< de reasi$urare F cedri<
&e ac6it inte$ral sau 0n rate prima cedat reasi$urtorului:
4,6 G 844 ).,,,
ADecontri privind operaiile AConturi curente la #nci<
de reasi$urare F cedri<
'ariatia re%ervei pentru prime. nete de reasigurare
Contul te6nic al asi$urrii : po"itia I 1 c8 si d8
Contul te6nic al asi$urrii de via: po"iia II 1 c8
>n ca"ul asi$urrilor de via, variaia re"ervei de prima este pre"entat 0n cadrul acestui
post, 0n masur 0n care aceasta nu a fost inclus 0n variaia re"ervei matematice, 0n conformitate cu
prevederile le$ale 0n vi$oare.
()eltuieli cu daunele
Contul te6nic al asi$urrii $enerale: po". I
Contul te6nic al asi$urrii de via: po". II %
1%
C6eltuielile cu daunele cuprind sumele pltite aferente e.erciiului financiar, ma4orate cu re"erva
de daune i diminuate cu re"erva de daune aferent e.erciiului financiar anterior.
Aceste sume cuprind anuitile, rascumprrile, intrrile i ieirile aferente re"ervei de daune 0n
favoarea i provenind de la societile cedente i de la reasi$uratori, c6eltuielile e.terne i interne de
administrare a daunelor i c6eltuielile pentru daune aprute dar nedeclarate. &umele recupera#ile
re"ultate 0n urma aciunilor de recuperare sau de su#ro$are tre#uie sc"ute.
>n ca"ul 0n care diferena dintre valoarea re"ervei de daune constituit la 0nceputul e.erciiului
financiar pentru daune neac6itate 0n cursul e.erciiilor financiare anterioare i care ram:n de pla, i
sumele pltite 0n timpul e.erciiului financiar pentru daune survenite 0n cursul e.erciiilor financiare
anterioare, precum i valoarea re"ervei de daune la sf:ritul e.erciiului financiar pentru astfel de daune
ramase de ac6itat, este semnificativ, natura i amploarea acestor diferene vor fi pre"entate 0n notele
e.plicative.
Participri la beneficii i risturnuri
Contul te6nic al asi$urrii $enerale: po". I -
Contul te6nic al asi$urrii de via: po". II -
Particirile la beneficii cuprind toate sumele imputa#ile e.erciiului financiar care sunt pltite
sau tre#uie pltite asi$urailor sau #eneficiarilor, sau sumele acordate ca #eneficii 0n favoarea acestora,
inclusiv sumele utili"ate pentru ma4orarea re"ervelor te6nice sau pentru reducerea primelor viitoare, 0n
masura 0n care aceste sume repre"int alocarea unui e.cedent sau a unui profit re"ult:nd din ansam#lul
operaiunilor sau dintr3o parte a acestora, dupa deducerea sumelor incluse 0n cursul e.erciiilor financiare
anterioare i care nu mai sunt necesare.
Risturnurile cuprind sumele care repre"int o ram#ursare parial de prime, efectuat pe #a"a
performanei contractelor.
()eltuieli de ac)i%iie
Contul te6nic al asi$urrii $enerale: po". I ( a8
Contul te6nic al asi$urrii de via: po". II ) a8
C6eltuielile de ac6i"iie includ c6eltuielile oca"ionate de 0nc6eierea contractelor de asi$urare. 1le
cuprind at:t c6eltuielile direct atri#ui#ile, cum sunt comisioanele de ac6i"iii i c6eltuielile de desc6idere a
dosarelor sau de admitere a contractelor de asi$urare 0n portofoliu, c:t i c6eltuielile atri#ui#ile indirecte,
cum sunt c6eltuielile de pu#licitate sau c6eltuielile administrative le$ate de prelucrarea cererilor i de
0ntocmirea contractelor.
>n ca"ul asi$urrilor $enerale, c6eltuielile de ac6i"iie vor include i comisionul de re0nnoire a
contractelor.
>n ca"ul asi$urrilor de viaa, comisionul de re0nnoire va fi inclus 0n c6eltuielile de administrare.
()eltuieli de administrare
Contul te6nic al asi$urrii $enerale: po". I ( c8
Contul te6nic al asi$urrii de via: po". II ) c8
Cheltuielile de administrare cuprind 0n special c6eltuielile pentru 0ncasarea primelor, de
administrare a portofoliului, c6eltuielile de $estionare a participarilor la #eneficii i risturnuri precum i
c6eltuielile de reasi$urare acceptate i cedate. 1le cuprind de re$ula c6eltuielile de personal i cele cu
1-
amorti"area imo#ili"arilor corporale, 0n masura 0n care acestea nu tre#uie conta#ili"ate 0n c6eltuieli de
ac6i"iie, c6eltuieli cu daunele sau cu plasamentele.
'enituri i c)eltuieli din0cu plasamente
Contul te6nic al asi$urrii de via: po". II 2 i +
Contul nete6nic : po". III 3 i %
?oate veniturile i c6eltuielile din/cu plasamente referitoare la asi$urrile $enerale sunt indicate
0n contul nete6nic. ?oate veniturile i c6eltuielile din/cu plasamente referitoare la asi$urrile de via sunt
indicate 0n contul te6nic al asi$urrii de via. >n ca"ul asi$uratorilor care practic 0n acelai timp asi$urri
de via i asi$urri $enerale, veniturile i c6eltuielile din/cu plasamente sunt indicate 0n contul te6nic al
asi$urrii de via, 0n msura 0n care ele sunt le$ate direct de asi$urarea de via.
Plusvalorile i minusvalorile nereali%ate din plasamente
Contul te6nic al asi$urrii de via: po". II 3 i 1,
Contul nete6nic: po". III i 1,
&umele 0nscrise la aceste po"iii din contul te6nic al asi$urrii de via i din contul nete6nic se
refer la plasamente care fi$urea" la postul APlasamente< din activul #ilanului, cu e.cepia terenurilor i
construciilor, precum i a celor care fi$urea" la postul APlasamente aferente asi$urrilor de via pentru
care e.punerea la riscul de investiii este transferat contractantului<, din activul #ilanului care sunt
evaluate la valoarea actual.
>n cadrul acestor posturi se 0nscrie diferena dintre evaluarea plasamentelor la valoarea lor actual i
evaluarea lor la valoare de ac6i"iie.
2.) *ormatul situaiei flu.urilor de tre"orerie
Atunci cand este utili"at in con4ucie cu celelalte situaii financiare, un ta#lou al flu.urilor de
tre"orerie furni"ea" informaii ce permit utili"atorilor sa evalue"e sc6im#rile activului net al unei
intreprinderi, structura sa financiar 7inclusiv lic6iditatea i solva#ilitataea sa8 i capacitatea sa de a
modifica valorile i scadentarul flu.urilor de tre"orerie, pentru a se adapta sc6im#arilor de circumstane i
oportunitai.
Cadrul $eneral pentru intocmirea i pre"entarea situaiilor financiare stipulea" ca o#iectivul
situaiei flu.urilor de tre"orerie Ceste de a furni"a informaii despre po"iia financiar performanele i
modificarile po"iiei financiare a intreprinderiiC, e.plic:nd variaia lic6iditailor i a ec6ivalentelor de
lic6iditi ale unei 0ntreprinderi, furni":nd informaii utile 0n vederea evalurii performanei acesteia.
?a#loul flu.urilor de tre"orerie 7a se vedea Ane.a %8 pre"int intrrile 7flu.uri po"itive8 i ieirile de
fonduri 7flu.uri ne$ative8, clasificate 0n funcie de activitatea care le3a $enerat.
2.+ *ormatul situaiei modificrilor capitalului propriu
Anali"a variaiei capitalurilor proprii se re$sete in interpretarea structurii <situaiei cti$urilor acumulate
i reinute<. Aceasta situatie ilustrea" o relaie c6eie intre #ilan i contul de profit i pierdere, relaie
relevat de urmtorul pac6et de informaii :
Cti$urile reinute la , ianuarie
1(
>?@ 'e"ultatul net al e.erciiului curent
>A @ Dividende platite pentru: a8 aciunile prefereniale
#8 aciunile ordinare
> B@ Cti$urile reinute la 31 decem#rie
2.1, Coninutul notelor e.plicative la situaiile financiare
@otele e.plicative tre#uie:
a. s pre"inte informaii despre re$lementrile conta#ile care au stat la #a"a 0ntocmirii situaiilor
financiare anuale i despre politicile conta#ile folosite
#. s ofere informaii suplimentare care nu sunt pre"entate 0n #ilan, contul de profit i pierdere i ,
dup ca", 0n situaia modificarilor capitalurilor proprii sau situaia flu.urilor de tre"orerie, dar sunt
relevante pentru 0nele$erea oricrora dintre acestea
2.1,.1 Informaii referitoare la elementele de #ilan
Informaiile aferente imobilizrilor necororale pre"entate in notele e.plicative tre#uie sa cuprind:
a. duratele de via util sau ratele de amorti"are utili"ate
#. metodele de amorti"are utili"ate
c. creterile de valoare, cu indicarea separat a acelora aprute din procesul de de"voltare intern
a. valoarea imo#ili"rilor necorporale 0n curs
Atunci c:nd imo#ili"rile necorporale pre"entate 0n #ilan cuprind c6eltuieli de de"voltare, 0n notele
e.plicative tre#uie pre"entate urmtoarele informaii:
a. perioada pe parcursul creia valoarea c6eltuielilor imo#ili"ate este sau urmea" sa fie amorti"at i
#. motivele care au determinat recunoaterea acestora ca active 7#eneficii economice viitoare etc8.
@otele e.plicative tre#uie s pre"inte, pentru fiecare $rup de imobilizri cororale, urmtoarele
informaii:
a8 #a"ele de evaluare folosite 0n determinarea valorii conta#ile #rute 7cost istoric sau valoare reevaluat8.
Daca s3au folosit #a"e diferite de evaluare, atunci tre#uie pre"entat pentru fiecare $rup 0n parte
valoarea conta#il #rut a respectivei $rupe
#8 metodele de amorti"are folosite
c8 valoarea imo#ili"rilor corporale 0n curs
>n ca"ul 0n care elementele imo#ili"rilor corporale sunt e.primate la valori reevaluate, tre#uie
pre"entate data i condiiile de efectuare a reevalurii.
In ceea ce privete plasementele notele e.plicative tre#uie sa menione"e e.istena oricror certificate
de participare, o#li$aiuni converti#ile sau valori mo#iliare sau drepturi similare, cu indicarea numrului
acestora i a drepturilor pe care le confer.
>n notele e.plicative se pre"int distinct valoarea terenurilor i a construciilor utili"ate de entitate
pentru desfurarea activitii proprii la 0nceputul i la 0nc6eierea e.erciiului financiar.
1)
= entitate tre#uie s pre"inte 0n notele e.plicative su#clasificri ale creanelor pre"entate 0n #ilan,
clasificate 0ntr3o manier corespun"toare activitii desfurate, iar sumele de 0ncasat de la entitile
afiliate i 0ntreprinderile asociate tre#uie pre"entate separat.
>n notele e.plicative se menionea" datoriile entitii care devin e.i$i#ile dupa o perioad mai mare de
cinci ani, precum i valoarea total a datoriilor entitaii acoperite cu $aranii reale depuse de aceasta, cu
indicarea naturii i formei $araniilor.
Aceste informaii tre#uie pre"entate distinct pentru fiecare element #ilanier de natura datoriilor, 0n
conformitate cu formatul de #ilan prev"ut de pre"entele re$lementri.
>n ca"ul 0n care entitatea a emis pe parcursul e.erciiului financiar titluri de valoare, cum ar fi
aciuni sau o#li$aiuni, se pre"int urmtoarele informaii:
a. tipul titlurilor de valoare emise
#. pentru fiecare cate$orie de valori mo#iliare emise: valoarea de emisiune i suma primit
>n ca"ul 0n care o#li$aiunile emise de o entitate sunt deinute de o persoan nominali"at sau
0mputernicit de ctre acea entitate, 0n notele e.plicative se menionea" valoarea nominal a
o#li$aiunilor respective i valoarea conta#il a acestora.
>n ca"ul o#li$aiilor pentru care nu s3au constituit provi"ioane, se pre"int urmtoarele informaii:
a. valoarea e.act sau estimat a acelei o#li$aii
#. natura 4uridic a o#li$aiei i efectul acesteia
c. dac entitatea a depus vreo $aranie semnificativ cu privire la acea o#li$aie i, 0n ca" afirmativ,
natura acelei $aranii
Dac 0n timpul e.erciiului financiar o sum este transferat la sau de la rovizioane, urmtoarele
informaii se pre"int 0n notele e.plicative:
a. valoarea provi"ioanelor la 0nceputul e.erciiului financiar
#. sumele cu care provi"ioanele au fost ma4orate sau diminuate 0n cursul e.erciiului financiar
c. natura, sursa sau destinaia oricror astfel de transferuri
d. valoarea provi"ioanelor la sf:ritul e.erciiului financiar
>n le$tura cu caitalul social al entitii se vor furni"a urmtoarele informaii:
a. capitalul social su#scris
#. dac e.ist mai multe clase de aciuni sau pari sociale, numarul i valoarea nominal sau, 0n
a#sena valorii nominale, valoarea conta#il pentru fiecare clas
>n ca"ul 0n care capitalul social cuprinde i aciuni rscumpara#ile, se vor furni"a urmtoarele
informaii:
a. data cea mai apropiat i data limit la care entitatea poate rscumpara respectivele aciuni
#. dac acele aciuni tre#uie rscumparate o#li$atoriu sau dac rscumprarea este la ale$erea
entitii sau a acionarilor
c. dac tre#uie pltit o prim de rscumprare i , 0n ca" afirmativ, care este valoarea acesteia
>n ceea ce privete eventualele drepturi le$ate de distri#uirea aciunilor, se vor furni"a urmtoarele
informaii:
a. numarul, descrierea i valoarea aciunilor care fac o#iectul e.ercitrii acestor drepturi
#. perioada pe parcursul creia drepturile pot fi e.ercitate
1+
c. pretul care tre#uie pltit pentru aciunile distri#uite
Pentru fiecare cate$orie de re"erv inclusa 0n capitalul propriu, se va descrie natura sa i scopul
pentru care a fost constituit.
2.1,.2 Informaii referitoare la elementele din contul de profit i pierdere
>n notele e.plicative asi$uratorii vor pre"enta urmtoarele informaii:
I- Pentru asigurrile generale tre#uie s se menione"e valoarea primelor #rute su#scrise, primelor
#rute reali"ate, primelor #rute 0ncasate, c6eltuielilor #rute cu daunele, c6eltuielilor de e.ploatare #rute si a
soldului de reasi$urare.
Aceste sume tre#uie pre"entate separat pentru asi$urarea direct i acceptrile 0n reasi$urare,
atunci c:nd valorile repre"int cel putin 1,E din suma total a primelor #rute su#scrise. >n plus, 0n cadrul
asi$urrii directe, se vor pre"enta urmtoarele cate$orii de asi$urri: asi$urri de accidente, asi$urri de
sntate, asi$urri de mi4loace de transport terestru, altele dec:t cele feroviare, asi$urri de mi4loace de
transport feroviar, asi$urri de mi4loace de transport aeriene, asi$urri de mi4loace de transport maritime,
lacustru i fluvial, asi$urri de #unuri 0n tran"it, asi$urri de incendiu i calamiti naturale, asi$urri de
#unuri, asi$urri de rspundere civil pentru autove6icule, asi$urri de rspundere civil pentru
mi4loacelor de transport aerian, asi$urri de rspundere civil pentru mi4loacelor de transport maritim,
lacustru i fluvial, asi$urri de rspundere civil $eneral, asi$urri de credite, asi$urri de $aranii,
asi$urri de pierderi financiare, asi$urri de protecie 4uridic si asi$urri de asisten a persoanelor aflate
0n dificultate 0n cursul deplasrilor sau a#senelor de la domiciliu ori de la locul de resedin permanent.
Pre"entarea distinct a cate$oriilor de asi$urri din cadrul asi$urrii directe nu este necesara atunci
c:nd suma primelor #rute su#scrise 0n asi$urarea direct pentru cate$oriile indicate nu depete 1,
milioane de euro. ?otui , societile sunt o#li$ate s indice sumele referitoare la trei cate$orii de asi$urri
care dein ponderea cea mai mare 0n activitatea acestora.
II- Pentru asigurrile de via.
Primele #rute su#scrise, separat pentru asi$urarea direct i acceptarile 0n reasi$urare atunci c:nd
aceste acceptri repre"int cel putin 1,E din suma total a primelor #rute i , 0n continuare, 0n cadrul
asi$urrii directe, urmtoarele elemente:
a. prime individuale
prime cu titlu de contract de $rup
b. prime periodice
prime unice
c. prime de contract far participare la #eneficii
prime de contract cu participare la #eneficii
prime de contract atunci c:nd riscul din plasamente este suportat de catre asi$urai
In ceea ce priveste cheltuieli cu colaboratorii &e menionea" onorariile aferente e.erciiului financiar
pltite auditorilor financiari pentru auditul financiar al situaiilor financiare anuale sau onorariile pltite
2,
pentru verificarea situaiilor financiare anuale, precum i onorariile pltite pentru alte servicii de
certificare, servicii de consultan fiscala i alte servicii dec:t cele de audit/verificare.
Cheltuieli cu ersonalul >n notele e.plicative tre#uie incluse informaii privind numrul mediu de
persoane an$a4ate 0n cursul e.erciiului financiar, defalcat pe cate$orii precum i c6eltuielile cu
personalul aferente e.erciiului financiar, defalcate astfel:
3 salarii i indemni"aii
3 c6eltuieli cu asi$urrile sociale, cu indicarea distinct a celor referitoare la pensii.
&e menionea" suma indemni"aiilor acordate 0n e.erciiul financiar mem#rilor or$anelor de
administraie, conducere i de suprave$6ere 0n virtutea responsa#ilitilor acestora, precum i orice
an$a4amente $enerate sau asumate privind pensiile pentru fotii mem#ri ai acestor or$ane, indic:ndu3se
valoarea total a an$a4amentelor pentru fiecare cate$orie.
&e pre"int suma avansurilor i creditelor acordate mem#rilor or$anelor de administraie,
conducere i de suprave$6ere, cu indicarea ratelor do#:n"ii, principalelor condiii i a oricaror sume
restituite, precum i a an$a4amentelor asumate 0n numele acestora su# forma $araniilor de orice fel, cu
indicarea totalului pe fiecare cate$orie.
%etalii rivind imozitul e rofitCvenit &e pre"int masura 0n care calcularea profitului sau pierderii
e.erciiului financiar a fost afectat de o evaluare a elementelor care, prin dero$are de
la principiile conta#ile $enerale i re$ulile de evaluare, a fost efectuat 0n e.erciiul
financiar curent sau 0ntr3un e.erciiu financiar precedent 0n vederea o#inerii de facilitai
fiscale.
Haloarea diferenei dintre c6eltuiala cu impo"itul pe profit/venit pentru e.erciiul financiar curent i
pentru e.erciiile financiare precedente pe de o parte, i valoarea impo"itului ramas de plat aferente
acestor e.erciii, pe de alt parte, se va pre"enta 0n notele e.plicative dac aceast diferen este
semnificativ pentru scopul calculrii o#li$aiilor fiscale viitoare.
De asemenea, se pre"int reconcilierea dintre re"ultatul conta#il al e.erciiului financiar i
re"ultatul fiscal, aa cum este pre"entat 0n declaraia de impo"it pe profit.
>n notele e.plicative tre#uie s se pre"inte separat propunerea de reparti"are a profitului net pe
destinaii, astfel:
a8 sumele reparti"ate la re"erve
#8 sumele reparti"ate pentru acoperirea pierderilor conta#ile din anii precedenti
c8 dividende
d8 alte reparti"ari
21
2.12 Auditarea / verificarea situaiilor financiare anuale
&ituaiile financiare anuale ale asi$uratorilor se auditea" de auditori financiari, 0n conformitate cu
prevederile le$ale 0n vi$oare.
Auditorii financiari 0i e.prim, de asemenea, o opinie referitoare la $radul de conformitate a
raportului administratorilor cu situaiile financiare anuale pentru acelai e.erciiu financiar.
'aportul auditorilor financiari cuprinde cel puin urmtoarele:
a. identificarea situaiilor financiare anuale care fac o#iectul auditului financiar, 0mpreun cu cadrul
de raportare financiar care a fost aplicat la 0ntocmirea acestora
#. o descriere a ariei auditului financiar, care identific cel puin standardele de audit conform crora
a fost efectuat auditul
c. o opinie de audit care e.prim 0n mod clar opinia auditorilor financiari potrivit creia situaiile
financiare anuale ofer o ima$ine fidel conform cadrului relevant de raportare financiar i ,
dupa ca", daca situaiile financiare anuale respect cerinele le$aleB opinia de audit este far
re"erve, cu re"erve, o opinie contrar sau, dac auditorii financiari nu au fost 0n masur s
e.prime o opinie de audit, imposi#ilitatea e.primrii unei opinii
d. o referire la aspectele asupra crora auditorii financiari atra$ atenia, printr3un para$raf distinct,
far ca opinia de audit s fie cu re"erve
e. o opinie privind $radul de conformitate a raportului administratorului cu situaiile financiare anuale
pentru acelai e.erciiu financiar
'aportul de audit se semnea" de ctre auditorii financiari persoane fi"ice, 0n numele acestora sau al
auditorilor persoana 4uridic, dupa ca", i se datea".
3- Sinteze din literatura de secialitate-
23
Ia nivel mondial, evolutia domeniului asi$urarilor se concreti"ea"a in de"voltarea si
perfectionarea continua a unei multitudini de produse de asi$urare, concepute pentru a raspunde nevoilor
tot mai comple.e ale populatiei si a$entilor economici.
Iiteratura de specialitate furni"ea"a necesarul de informatii despre evolutia continua a acestui
domeniu prin intermediul lucrariilor relative acestui domeniu. Iucrarile recente anali"ea"a modificarile nu
numai la nivelul produselor e.istente pe piata asi$urarilor, ci si modificarile facute la nivel international in
ceea ce priveste conta#ilitatea si re$lementarea acestei activitati.
Astfel putem sa ne raportam la titluri precum <%ictionar de asigurari= 2ennet C. Care prin intermediul
celor peste 3%,, de definiii pe care le cuprinde, acoper ma4oritatea tipurilor de asi$urri practicate
7$enerale i de via8, i un numr de termeni care, dei sunt strict de specialitate, au le$tur cu
domeniul asi$urrilor: definiii ale termenilor i principiilor fundamentale pentru domeniul asi$urrilor,
terminolo$ia asi$urrilor utili"at 0in 1uropa, dar i referine la terminolo$ia american, terminolo$ia
u"ual din asi$urri, inclusiv cea a termenilor financiari i 4uridici. Dicionarul de asi$urri se vrea a fi un
instrument util pentru cei interesai de domeniul asi$urrilor, cu at:t mai mult cu c:t a aparut intr3un
moment c6eie al alinieirii le$islaie din tara noastra la cea a statelor din !niunea 1uropen.
<!sigurari si reasigurari in Romania= 2istriceanu 96eor$6e, prin tematica pe care o a#ordea", prin
coninutul i nivelul su tiinific, lucrarea se adresea" 0n primul r:nd persoanelor cu cunostiinte in
domeniu. 1a repre"int o #o$at i important surs de informare i de documentare nu numai pentru
persoanelor crora li se adresea", ci i pentru cei care doresc s se informe"e 0n aceste domenii.
<!sigurari- 1hid Practic= @e$ru ?., lucrarea de fata este puternic ancorata in practica societatilor de
asi$urari, intrucat fructifica ceea ce este mai valoros in activitatea acestora, fiind destinata indeose#i
persoanelor care doresc sa se familiari"e"e cu acest sector important al economiei. ?otodata, cartea se
adresea"a acelor persoane care doresc sa cunoasca caracteristicile diferitelor produse de asi$urare,
pentru ca ulterior sa poata actiona in cunostinta de cau"a. Iucrarea a fost ela#orata pe #a"a unei
documentari cuprin"atoare in plan teoretic, le$islativ si practic, fiind tratata dintr3o perspectiva
interdisciplinara fundamentata pe date, informatii si e.emple practice.
4- Recunoa0terea structurilor calitative in situaiile financiare
2
Asa cum se de$a4a din Cadrul Conta#il IA&2, recunoatere este procesul de incorporare 0n #ilan
sau in contul de re"ultate a unui element care satisface definiia unui post. In acest sens au fost adoptate
criteriile: pro#a#ilitatea #eneficiului economic viitor i credi#ilitatea evalurii
Conceptul de pro#a#ilitate se fundamentea" pe incertitudinea proprie mediului 0n care
0ntreprinderea 0i desfaoar activitatea. 1l se refer la $radul de incertitudine cu care #eneficiile
economice viitoare asociate unui element se vor constitui intr3un flu. catre sau dinspre intreprindere. De
e.emplu, atunci cand 0ncasarea unei creane a intreprinderii este pro#a#il, 0n a#sena unei pro#e care
s demonstre"e contrariul se 4ustific recunoaterea creanei ca un activ.
Credi#ilitatea evalurii presupune ca elementul recunoscut posed o valoare sau un cost ce pot fi
evaluate cu credi#ilitate, adica sunt li#ere de eroare i deformare. In anumite ca"uri, costul sau valoarea
tre#uie estimate. Aa cum se su#linia" in Cadrul conta#il IA&2 utili"area estimrilor re"ona#ile constituie
o parte esenial a ela#orrii situaiilor financiare i nu influenea" credi#ilitatea lor. Dac nu se poate
face o estimare re"ona#il, elementul nu este recunoscut in #ilan sau in contul de profit i pierdere.
Cadrul conta#il IA&2 nuanea" cele dou criterii de recunoatere in raport de natura structurilor
informaionale repre"entate in situaiile financiare.
!n activ este recunoscut in #ilan atunci c:nd este pro#a#il ca #eneficiile economice viitoare s
se constituie ca flu.uri catre intreprindere i activul are o valoare sau un cost care pot fi credi#il evaluate.
= datorie este recunoscut in #ilan atunci c:nd este pro#a#il ca o iei re $eneratoare de #eneficii
economice s re"ulte din stin$erea unei datorii pre"ente, iar valoarea la care acesta va avea loc poate fi
credi#il determinat
Heniturile sunt recunoscute 0n contul de re"ultate atunci c:nd are loc o cretere a #eneficiilor
economice viitoare, in perioada e.erciiului, asociat unei creteri de active sau reduceri de pasive.
C6eltuielile sunt recunoscute in contul de re"ultate atunci c:nd are loc o diminuare a #eneficiilor
economice viitoare asociate unei reduceri a activelor i aceasta poate fi credi#il evaluat. Deci
recunoaterea c6eltuielilor este simultan asociat cu recunoaterea unei creteri a pasivelor sau
diminuare de active.
8- &valuarea elementelor rezentate in situaiile financiare
%.1 2a"e de evaluare in conta#ilitate
2%
In teoria i practica de conta#ilitate, trei criterii s3au conturat cu privire la evaluarea flu.urilor i
stocurilor de active i pasive, c6eltuieli venituri, valoare de utilitate sau valoarea real, valoarea de pia
ca referina de pre i timpul.
*aloarea de utilitate, consider ca valoarea tre#uie s repre"inte costul sau sacrificiul consimit
pentru a aduce #unul respectiv in patrimoniu sau ceea ce ar aduce #unul respectiv dac l3am utili"a in
intreprindere sau vinde la pia. &e adau$ preci"area c valoarea de utilitate poate fi privit i prin
prisma Apierderii< sau Asacrificiului< pe care l3ar suporta o intreprindere daca ar fi lipsit de #unul respectiv.
*aloarea real este definit prin prisma valorii la care poate fi tran"acionat un activ sau o datorie in
cadrul unei tran"acii, fiind valoarea recunoscut de pia in cadrul tran"aciilor directe
*aloarea de ia folosit in cadrul tran"aciilor directe, repre"int preul care poate fi o#inut/platit
pe o pia caracteri"at prin:
a. activele de pe pia sunt relativ omo$ene
#. sunt cantiti suficiente de asemenea active tran"acionate, in aa fel inc:t oric:nd pot fi $asii
poteniali cumpartori i van"tori
c. preurile sunt disponi#ile pentru a fi cunoscute de ctre pu#lic
Datorit multitudinii de forme a valorilor conta#ile s3a nscut necesitatea unor re$uli privind
evaluarea in conta#ilitate. Pentru identifcarea acestor re$uli se pornete de la valoarea real, intruc:t
celalalte valori sunt variante ale acesteia, diferenierea lor reali":ndu3se in funcie de criteriul de timp i
situaia in care se afla o#iectul evalurii in momentul msurrii.
?impul vi"ea" momentul plasrii evalurii, in trecut, pre"ent sau viitor. =rice evaluare, in
vederea continurii activitii intreprinderii tre#uie s porneasc din trecut, s treac prin momentul
pre"ent i s reproduc valoriile economice la timpul viitor. Astfel evaluarea tran"aciilor i
evenimentelor se efectuea" la timpul pre"ent i se #a"ea" pe costul istoric, iar la ieire pe preul de
v:n"are.
Pornind de la cele patru criterii, valoare de utilitate, valoarea real, valoarea de pia i timpul se
conturea" urmtoarele #a"e de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea de reali"are i valoarea
actuali"at.
1. costul istoric este o valoare real din momentul intrrii activelor i crearea datoriilor. In termeni
monetari sau in putere de cumparare, repre"int Asacrificiul< care a fost consimit pentru a aduce
#unul in patrimoniul intreprinderii la data sa de intrare.
Costul istoric al activelor repre"int valoarea aferent sumei de #ani cu care au fost pltite sau
valoarea real considerat la momentul ac6i"iiei sau produciei
Costul istoric al pasivelor repre"int valoarea ec6ivalentelor o#inute in sc6im#ul o#li$aiei sau, in
anumite impre4urri la valoarea ce se ateapt sa fie platit in numerar sau ec6ivalente ale
numerarului pentru a stin$e datoriile.
2. costul curent repre"int costul pe care intreprinderea 0l accept pentru a do#:ndi, la nivelul
valorii actuale, un #un similar cu cel delimitat ca o#iect al evalurii
3. valoarea realizabil const in valoarea pe care 0ntreprinderea ar primi3o dac ar vinde a"i in
mod normal activul sau ar ac6ita datoriile.
2-
valoarea actuali"at repre"int o estimare la timpul pre"ent a valorii in funcie de flu.urile de #eneficii
viitoare ce apar in desfurarea normal a activitii, o valoare actual determinat cu a4utorul viitorului.
%.2 Principiile de evaluare a posturilor din situaiile financiare
1valuarea este procesul de determinare a valorii #aneti la care posturile din situaiile financiare
urmea" sa fie recunoscute i inscrise in #ilan i contul de re"ultate.
Pentru evaluare se poate folosi dupa ca", o sin$ur #a" sau mai multe #a"e com#inate dup
cum urmea": costul istoric, costul curent, valoarea de reali"are i valoarea actuali"at. 2a"a de
evaluare cel mai des utili"at este costul istoric, com#inat adesea cu celalalte #a"e.
Pro#lemele de valoare i implicit de evaluare in conta#ilitate nu pot fi discutate decat in relaie cu
principiile conta#ile fundamentale. In acest sens, patru principii pot fi reinute:
1. costul istoric impune 0nre$istrarea in conta#ilitate a activelor i pasivelor la costul de
ori$ine7intrare8 consemnat in documentele 4ustificative. Cu acest cost fi$urea" in conta#ilitate de
la intrare pana la ieire, el putand fi su#stituit prin alte preuri sau modificat numai prin reevaluare.
=piunea pentru costul istoric se 0ntemeia" pe faptul ca este sin$urul cost consemnat in
documentele 4ustificative i deci are caracter verifica#il i are o determinare o#iectiv.
Costul istoric reflect valoarea real a elementelor patrimoniale la data intrrii lor in intreprindere.
2. stabilitatea unitii monetare: unitatea monetar este reinut in du#l iposta" ca unitate de
cont i ca unitate de cumprare. 'ecursul la moned ca unitate de cont are in vedere folosirea
acesteia ca unitate de msurare i de inre$istrare a flu.urilor i stocurilor patrimoniale.
Discutat ca putere de cumprare, moneda tre#uie tratat ca un re"ervor de 0nlocuire in forma
natural a #unurilor ce formea" o#iectul evalurii.
3. rudenta, aplicarea acestui principiu se ra$sete in urmtoarele mecanisme conta#ile:
a. la 0nc6iderea e.erciiului se conta#ili"ea"a datoriile i pierderiile pro#a#ile, i nu se
0nre$istrea"a activele i profitul pro#a#il
#. doar #eneficiile reali"ate la data 0nc6iderii e.erciiului pot fi 0nscrise in #ilan
c. tre#uie inut cont de toate riscurile previ"i#ile i eventualele pierderi care au luat natere
in cadrul e.erciiului sau pe parcursul unui e.erciiu anterior
d. tre#uie s se tin cont de deprecierea activelor, indiferent ca e.erciiul se soldea" cu o
pierdere sau un deficit
e. tre#uie efectuat o anali" foarte important a c6eltuieliilor an$a4ate, in vedere delimitrii,
dupa ca", in costul produsului sau costurile perioadei
%.3 'e$ulile evalurii ca sistem de referin in formularea politicilor conta#ile
In raport cu natura elementelor patrimoniale, sensul micrilor intervenite in masa patrimoniala i
momentul cand se face evaluarea se delimitea" urmtoarele re$uli i forme de evaluare: evaluarea la
intrare, evaluarea la inventar i evaluarea la #ilan.
&valuarea la intrare se 0ntemeia" pe costul istoric calculat pe #a"a documentelor 4ustificative, care
capata statutul de valoare conta#il de intrare sau valoare la prima inre$istrare.
Haloare conta#ila de intrare se identifica cu:
2(
a. valoarea 5usta pentru #unurile intrate prin aport in natur, o#inute cu titlul $ratuit sau prin
donaieB se sta#ilete 0n funcie de preul pieii, utilitatea #unului pentru intreprindere, starea i
amplasarea sa. Prin valoarea 4usta se inele$e suma pentru care un activ ar putea fi sc6im#at de
#unavoie intre dou pri in cunotin de cau"a, in cadrul unei tran"acii, cu preul determinat
o#iectiv.
#. costul de achiziie pentru #unurile procurate cu titlu oneros. Costul de ac6i"iie este format din
preul de cumprare, ta.ele nerecupera#ile, c6eltuieliile de transport F aprovi"ionare i alte
c6eltuieli necesare pentru punerea 0n stare de utilitate sau intrare in $estiune a #unului respectiv
c. costul de roducie pentru #unurile produse in unitatea patrimonial. Costul de producie
cuprinde costul de ac6i"iie al materiilor prime i materialelor consumate, celelalte c6eltuieli
directe de producie, precum i cota c6eltuielilor indirecte de producie ataate raional #unului
produs
&valuare la ie0ire Ia data ieirii din patrimoniu sau la darea in cosum, #unurile se evaluea" i se
scad din $estiune la valoarea lor de intrare sau conta#ila. Daca #unuri de natura stocurilor i titlurilor de
valoare similare sau identice au valori de intrare diferite i nu e.ista posi#ilitatea identificrii valorilor de
intrare, evaluarea la iei re se poate face, dupa ca", pe #a"a costului mediu ponderat, dupa metoda
primului intrat F primul ieit sau dupa metoda ultimul intrat F primul ieit. Deci"ia aparine a$entului
economic, criteriul de ale$ere fiind relevant i evaluarea credi#il.
&valuarea la inventar se 0ntemeia" pe valoarea net conta#il calculat pe #a"a valorii conta#ile de
intrare diminuat cu amorti"arile i provi"ioanele pentru deprecieri. 'e"ultatul este acelai i 0n
condiiile 0n care se compar valoarea conta#il de intrare cu valoarea de inventar, cu reinerea in
evaluare a valorii celei mai mici 0n ca"ul activelor i valorii celei mai mari in ca"ul pasivelor
In aceste condiii pentru elementele de activ diferenele constatate in plus 0ntre valoarea de
inventar i valoarea conta#il nu se 0nre$istrea" 0n conta#ilitate, acestea menin:ndu3se la valoarea de
intrare. Diferenele constatate in minus 0ntre valoarea de inventar i valoarea conta#il se inre$istrea"
pe seama c6eltuielilor prin intermediul amorti"rilor, 0n ca"ul activelor amorti"a#ile7deoarece deprecierea
este ireversi#il8 i pe calea provi"ioanelor pentru deprecieri, 0n ca"ul activelor neamorti"a#ile. Activele
raman mai departe inre$istrate la valoarea conta#il sau de intrare.
Pentru elementele de pasiv, diferenele constatate 0n minus 0ntre valoarea de inventar i
valoarea conta#ila nu se 0nre$istrea" 0n conta#ilitate, aceste elemente se menin la o valoare de intrare.
Diferentele constate 0n plus se 0nre$istrea" 0n conta#ilitate pe seama c6eltuielilor prin constituirea de
provi"ioane pentru creteri reversi#ile privind valoarea pasivelor, valoare acestor elemente mentin:ndu3
se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
%. 1valuarea posturilor din situaiile financiare
!ctivele imobilizate tre#uie evaluate la costul de ac6i"iie sau la costul de producie. Costul de
ac6i"iie sau costul de producie al activelor imo#ili"ate cu durate limitate de utili"are economic tre#uie
2)
redus cu a4ustarile de valoare calculate pentru a amorti"a valoarea unor astfel de active, 0n mod
sistematic de3a lun$ul duratelor de utili"are economic.
Imo#ili"rile tre#uie sa fac o#iectul a4ustrilor de valoare, indiferent dac duratele lor de utili"are
economic sunt limitate sau nu, astfel 0nc:t acestea s fie evaluate la cea mai mic valoare atri#ui#il
acestora la data #ilanului, dac se estimea" c reducerea valorii acestora este permanent.
= imobilizare necororala tre#uie recunoscuta 0n #ilan dac se estimea" c va $enera #eneficii
economice pentru entitate i costul activului poate fi evaluat 0n mod credi#il. !n activ necorporal se
0nre$istrea" iniial la costul de ac6i"iie sau de producie, asa cum sunt definite 0n pre"entele
re$lementari. !n element necorporal raportat drept c6eltuial 0ntr3o perioad nu poate fi recunoscut
ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
= imobilizare cororal recunoscut ca activ tre#uie evaluat iniial la costul sau determinat 0n funcie
de modalitatea de intrare 0n entitate. C6eltuielile ulterioare aferente unei imo#ili"ari corporale tre#uie
recunoscute, de re$ul, drept c6eltuieli 0n perioada 0n care au fost efectuate. Costul reparaiilor efectuate
la imo#ili"rile corporale, 0n scopul asi$urrii utili"rii continue a acestora, tre#uie recunoscut ca o
c6eltuial 0n perioada 0n care este efectuat.
&unt recunoscute ca o component a activului investiiile efectuate la imo#ili"rile corporale, su#
forma c6eltuielilor ulterioare. Acestea tre#uie sa ai# ca efect im#untirea parametrilor te6nici iniiali ale
acestora i sa conduc la o#inerea de #eneficii economice viitoare, suplimentare fa de cele estimate
iniial. Amorti"area se sta#ilete prin aplicarea cotelor de amorti"are asupra valorii de intrare a
imo#ili"rilor corporale. Amorti"area imo#ili"rilor corporale se calculea" pe #a"a unui plan de
amorti"are, de la data punerii 0n funciune a acestora i p:na la recuperarea inte$ral a valorii lor de
intrare, conform duratelor de utili"are economic i condiiilor de utili"are a acestora.
Amorti"area imo#ili"rilor corporale concesionate, 0nc6iriate sau 0n locaie de $estiune se
calculea" i se 0nre$istrea" 0n conta#ilitate de ctre entitatea care le are 0n proprietate.
!ctivele circulante tre#uie evaluate la costul de ac6i"iie sau costul de producie, dupa ca", cu
respectarea prevederilor de mai 4os. A4ustarile de valoare se fac pentru activele circulante 0n vederea
inre$istrrii acestora la cea mai mica valoare de pia sau, 0n circumstane speciale, la o alt valoare
minim atri#ui#il acestora la data #ilanului.
Haloarea rezervelor tehnice tre#uie sa permit asi$uratorului, 0n orice moment, sa 0i onore"e,
an$a4amentele ce re"ult din contractele de asi$urare.
Conta#ilitatea re"ervelor te6nice asi$ur evidena re"ervelor te6nice constituite de asi$urator
potrivit re$lementrilor le$ale. 'e"ervele te6nice se constituie i evidenie"a distinct pentru activitatea de
asi$urri $enerale i activitatea de asi$urri de via. &umele transferate re"ervelor te6nice, constituite i
meninute 0n condiiile prevederilor le$ale, repre"inta o#li$aii ale asi$uratorului i se deduc din veniturile
acestuia 0n vederea determinrii profitului. >n ca"urile 0n care, contractul de asi$urare prevede 0ncasarea
primelor i plata desp$u#irilor 0n valuta, re"ervele te6nice aferente se pot constitui i menine 0n valut.
2+
5etodele de evaluare a re"ervelor te6nice adoptate de asi$urator tre#uie sa fie aceleai 0n tot
cursul e.erciiului financiar, precum i de la un e.erciiu financiar la altul. >n ca"ul anulrii, re"ilierii sau
incetrii vala#ilitii unui contract de asi$urare, asi$uratorul va efectua i operaiunile conta#ile de anulare
a re"ervelor te6nice aferente contractelor respective.
Caitalul subscris 0i varsat se 0nre$istrea" distinct 0n conta#ilitate, pe #a"a actelor de constituire a
entitaii i a documentelor 4ustificative privind vrsamintele de capital. Conta#ilitatea analitic a capitalului
social se ine pe acionari sau asociai, cuprin":nd numarul i valoarea nominala a aciunilor sau parilor
sociale su#scrise i varsate. Principalele operaiuni care se 0nre$istrea" 0n conta#ilitate cu privire la
ma4orarea capitalului sunt urmtoarele: su#scrierea i emisiunea de noi aciuni, 0ncorporarea re"ervelor
i alte operaiuni, potrivit le$ii.
=peraiunile care se 0nre$istrea" 0n conta#ilitate cu privire la micorarea capitalului
sunt, 0n principal, urmtoarele: reducerea numrului de aciuni sau pari sociale sau diminuarea valorii
nominale a acestora ca urmare a retra$erii unor acionari sau asociai, rscumprarea aciunilor,
acoperirea pierderilor conta#ile din anii precedeni sau alte operaiuni, potrivit le$ii.
Actiunile proprii rscumparate potrivit prevederilor le$ale sunt pre"entate 0n #ilan ca o corecie a
capitalului propriu. Primele le$ate de capital 7de emisiune, de fu"iune, de aport, de conversie8 repre"int
e.cedentul dintre valoarea de emisiune i valoarea nominal a aciunilor sau a prilor sociale. Primele
le$ate de capital pot avea numai sold po"itiv.
7- Rolul diver0ilor indicatori economicoAfinanciari calculai e baza informaiilor
dega5ate de situaiile financiare 0i utilitatea lor Dn rocesul decizional
-.1 Anali"a eficienei activitii de asi$urare
In analiza eficienei activitii de asigurare pot fi cercetate, anali"ate i interpretate re"ultatele o#inute
0n activitatea de asi$urare, pot fi identificai factorii care le3au determinat i apoi pot fi sta#ilite cile i
mi4loacele neceare pentru 0m#untirea lor. 1vident, ideal ar fi ca desp$u#irile pe care le pltete
asi$urtorul s fie c:t mai apropiate de valoarea pa$u#elor produse de riscurile asi$urate. Pentru ca
acest lucru s se poat poat reali"a, este necesar s se sta#ileasc un nivel mai ridicat al primelor de
asi$urare, ceea ce nu 0n toate ca"urile concord cu interesele i posi#ilitile asi$urailor, deoarece
asi$urarea devine prea costisitoare.
'e"ult necesitatea or$ani"arii activittii de asigurare 0n aa fel 0nc:t s se poat interveni promt
pentru 0nlturarea urmrilor producerii riscului asi$urat, iar c6eltuielile cu administrarea sa fie c:t mai
reduse. ?otodat, ;se impune ca activitatea s fie astfel or$ani"at i condus 0nc:t s permit
asi$urtorului s o#in un anumit profit<
1
. &e poate afirma c aprecierea eficienei activitii de asi$urare
7
C. 5. Dr$an, tiina asigurrilor, 1ditura !niversitar, 2,,(
3,
tre#uie s se fac folosindu3se indicatorii care s reflecte re"ultatele o#inute de asi$urtor, c:t i
eficiena pentru asi$urai.
Pentru a se putea face o apreciere o#iectiv a eficienei activitii de asi$urare, este necesar s
se foloseasc un sistem adecvat de indicatori. Ale$erea indicatorilor ce pot fi folosii pentru aprecierea
eficienei activitii de asi$urare este necesar s fie fcut 0n funcie de o serie de criterii, cum sunt:
=#iectivele concrete care se urmresc
@ivelul macroeconomic sau microeconomic la care urmea" s fie efectuat aprecierea
eficienei
5odul de re$elementare 4uridic a asi$urrilor care se practicB
'amura de asi$urare despre care este vor#a.
>n aprecierea performanelor activitii de asi$urare este necesar s avem 0n vedere at:t raportul
dintre efectul o#inut i efortul depus 0n le$tur cu aceast activitate, c:t i re"ultatele financiare
nemi4locite o#inute de un asi$urator.
&fectul o#inut de pe urma activitii de asi$urare, prin acordarea de desp$u#iri i sume
asi$urate, se concreti"ea" 0n crearea condiiilor care permit continuitatea proceselor economice din
diferite ramuri i sectoare, meninerea inte$ritii proprietii aparin:nd unor persoane fi"ice sau 4uridice
i reali"area de ctre populaie a unor msuri suplimentare de prevedere i de economisire. ?otodat,
prin asi$urrile i reasi$urrile 0n valut se creea" premisele pentru desfurarea continu a comerului
e.terior i a cooperrii economice internaionale.
&fortul pentru o#inerea efectului amintit mai sus este fcut at:t de asi$urai, care pltesc prime
de asi$urare, c:t i de asi$urtor, care or$ani"ea", conduce i particip direct la reali"area asi$urrilor
de #unuri, persoane i rspundere civil, precum i a asi$urrilor i a reasi$urrilor 0n valut.
Prin urmare, eficiena activitii de asigurare tre#uie privit at:t din punctul de vedere al
intereselor asi$urtorului, c:t i din punctul de vedere al intereselor asi$urailor.
Pentru asigurtor/ asi$urrile sunt cu at:t mai eficiente, cu c:t c6eltuielile oca"ionate de plata
desp$u#irilor, a sumelor asi$urate i cele privind formarea i administrarea fondului de asi$urare sunt
mai reduse.
Pentru asigurai, eficiena asi$urrilor este cu at:t mai mare, cu c:t desp$u#irile pe care ei le
primesc la producerea riscului asi$urat sunt mai apropiate de valoarea daunei 0nre$istrate, iar timpul care
trece de la data producerii fenomenului sau evenimentului asi$urat, p:n la 0ncasarea desp$u#irilor,
respectiv a sumei asi$urate, este c:t mai redus.
-.2 1ficiena activitii de asi$urare din punctul de vedere al asi$urtorilor
1ntitile economice care ofer spre v:n"are produse de asi$urare, denumite $eneric asi$urtori,
au ca principal o#iectiv crearea de profit din activitatea economic ce o desfoar. 9estiunea financiar
a entitii economice ar putea fi privit ca un ansam#lu de activiti pentru constituirea, sporirea sau
diminuarea fondurilor societii comerciale i utili"area eficient a acestora, de o#inere, reparti"are i
utili"are a re"ultatelor financiare. Adaptarea mecanismelor de $estiune a portofoliului, de asi$urarea i
evideniere a acestuia 0n conta#ilitatea de $estiune a adus o serie de modificri asupra indicatorilor de
31
eficien. P:n 0n pre"ent, studiile i lucrrile de specialitate au luat 0n calcul doar veniturile din 0ncasri
de prime de asi$urare i c6eltuielile privind plile cu indemni"aiile de desp$u#ire i sume asi$urate, ca
fiind sin$urii indicatori de referin evideniai 0n conta#ilitate. @oua con4unctur a or$ani"rii sistemului
informaional conta#il dup cel e.istent 0n comunitatea european dimensionea" mai ri$uros indicatorii
datorit cunoterii elementelor suplimentare mai #ine apro.imate, prime de asi$urare su#scrise dar
ne0ncasate, daune avi"ate i 0n curs de soluionare, daune neavi"ate, indicatori ce se reflect 0n conturile
de re"erve te6nice.
Cei mai importani indicatori ce caracteri"ea" eficiena activitii de asi$urare din punctul de
vedere al asi$urtorilor sunt: rata daunei, $radul de cuprindere in asi$urare, rata fi"ica a daunei, costul
relativ al activitii de asi$urare, rata venitului net, c6eltuieli la 1 leu venit, suma medie asi$urat, prima
medie 0ncasat pe un contract de asi$urare si ce mai important mar4a de solva#ilitate.
Rata daunei este unul dintre indicatorii utili"ai pentru aprecierea re"ultatelor financiare o#inute de un
asi$urtor. 'epre"int raportul, e.primat 0n procente, dintre plile de desp$u#iri i 0ncasrile din prime
de asi$urare.
1.prim nivelul plilor cu desp$u#iri fa de nivelul veniturilor din prime de asi$urare. &e
calculea" at:t pentru fiecare fel de asi$urare c:t i pentru principalele cate$orii de asi$urri.
*ormula de calcul este urmtoarea:
100 x
P
D
R
d
=
0n care:
D F repre"int totalul desp$u#irilor sau sumele asi$urate pltite
P F repre"int totalul primelor de asi$urare 0ncasate de asi$urtor.
Presupunem ca pentru e.erciiul financiar 2,,( o companie de asi$urri a 0nre$istrat un volum
total de desp$u#iri in valoare de 121.3+( '=@, 0n timp ce totalul primelor de asi$urare 0ncasate se ridic
la valoarea de 2(3.(-1 '=@. In aceste condiii vom calcula 'd ca fiind:
121.3+(
J1,,G , 3E
2(3.(-1
d = R
Rata daunei se e.prim 0n procente, put:nd fi e$al, mai mic sau mai mare de sut la sut. Cu
c:t rata daunei 0nre$istrea" valori mai mici dec:t 1,,, cu at:t situaia financiar este mai favora#il
pentru asi$urtor. In condiia 0n care valoarea indicatorului este de ,3E situaia financiar a societaii
este una favora#il, av:nd un volum de prime incasate mai mare decat daunele platite. 'ata daunei nu
este un indicator suficient de concludent, deoarece nu cuprinde toate c6eltuielile efectuate de ctre
societatea de asi$urri. 'itmul inflaiei influenea" ne$ativ rata daunei. Cu c:t se va reduce rata daunei,
cu at:t se va consolida situaia financiar a societii de asi$urri, cu at:t va crete eficiena activitii
sale.
@ivelul de de"voltare al asi$urrilor facultative se poate aprecia calcul:ndu3se gradul de curindere Dn
asigurare- Acesta se sta#ilete prin raportarea numrului sau mrimea o#iectelor asi$urate 7animale,
6ectare de culturi, numrul de autove6icule8 la numrul sau mrimea o#iectelor de aceeai natur
32
asi$ura#ile. Acest indicator evidenia" e.tinderea proteciei prin asi$urri asupra unor #unuri de acelai
fel sau asupra unor cate$orii de persoane fiind de un real folos at:t 0n aprecierea activitii de asi$urare la
un moment dat, c:t i pentru a pro$no"a de"voltrii asi$urrilor, identific:nd posi#ilitile, cile i
re"ervele de e.tindere a ocrotirii pe teritoriu, precum i sta#ilirea unor noi forme de asi$urare.
*ormula de calcul este urmtoarea:
100 x
N
n
G
C
=
0n care:
GC F repre"int $radul de cuprindere 0n asi$urareB
n F numrul #unurilor 7persoanelor8 asi$urateB
N F numrul #unurilor 7persoanelor8 asi$ura#ile.
Presupunand ca 0n e.erciiul financiare 2,,( o companie de asi$urari a asi$urat un numar total de
#unuri/persoane de %,,,, pe piaa re$sindu3se un numar total de #unuri/persoane asi$ura#ile de
2,.,,,, vom calcula $radul de cuprindere in asi$urare ca fiind:
c G
%.,,,
9 J1,,G 2%E
2,.,,,
1radul de curindere Dn asigurare poate fi utili"at pentru aprecierea $radului de de"voltare al
fiecrei forme de asi$urare, evideniind totodat efortul asi$urtorului pentru e.tinderea unei forme de
asi$urare, precum i re"ervele de cretere e.istente. Cu c:t nivelul indicatorului este mai apropiat de 1,,,
cu at:t forma de asi$urare respectiv este mai de"voltat. Cu c:t $radul de cuprindere 0n asi$urri este
mai mare, cu at:t sunt mai mari posi#ilitile de cretere a eficienei economico3sociale, Adeoarece se
reali"ea" o dispersie mai uniform a riscurilor, diminu:ndu3se fenomenul de autoselecie<
E
.
Rata fizic a daunei se aseamn cu rata daunei, dar 0n acest ca" mrimile care se raportea" sunt
e.primate 0n uniti naturale. 1ste un indicator cantitativ. Indic ponderea #unurilor desp$u#ite 0n totalul
#unurilor asi$urate. Cu c:t nivelul acestui indicator este mai sc"ut, cu at:t activitatea societii de
asi$urare este mai eficient. 'ata fi"ic a daunei se sta#ilete conform relaiei:
100 x
NrB
NrBd
R
asig
p
fd
=
0n care:
R fd F repre"int rata fi"ic a dauneiB
NrBd pF numrul #unurilor desp$u#iteB
NrBasig F numrul #unurilor asi$urate.
Presupunem c pentru calcularea acestui indicator o companie de asi$urri se raportea" la datele
aferente e.erciiului financiar precedent pentru a lua o deci"ie in ceea ce privete tactica pentru
urmtoarea perioad.
fd
%2,
' G J1,,G 1,, E
%.,,,
8
2ennett C., Dicionar de asigurri, 1ditura ?rei, 2ucureti, 2,,2
33
Cu c:t dispersia #unurilor i a persoanelor asi$urate este mai mare 0n teritoriu, cu at:t eficiena
liniei de asi$urare este mai mare, iar pro#a#ilitatea ca acelai risc s afecte"e un numr mare de
asi$urai scade
9
-

Costul relativ al activitii de asigurare arat, 0n procente, c:t repre"int totalul c6eltuielilor cu plile
de sume asi$urate, indemni"aii de desp$u#ire, e.perti"e i c6eltuieli de administrare le$ate de
desfurarea activitii de asi$urare fa de totalul 0ncasrilor din prime de asi$urare, comisioane,
do#:n"i i alte venituri. Prin compararea acestuia cu rata daunei re"ult posi#ilitile de reducere a
c6eltuielilor $enerale i a c6eltuielilor comune. Indicatorul se sta#ilete pe feluri de asi$urri, relaia de
calcul fiind:
100 x
P
C
C
r
=
0n care:
Cr F repre"int costul relativ al activitii de asi$urareB
C F totalul c6eltuielilor efectuate de asi$uratorB
P F totalul primelor de asi$urare i al altor venituri 0ncasate de asi$urtor. >n mod normal, costul
relativ al activitii de asi$urare este mai mic dec:t sut la sut.
Calculand valoarea costului relativ al activitii de asi$urare ca raport intre un total al c6eltuielilor
efectuate de asi$urator de 1%.%(3 si total al primelor de asi$urare de 2(3.(-1:
r
1%.%(3
C G J1,,G %3,1(E
2(3.(-1
Costul relativ al activitii de asigurare reflect 0n procente raportul dintre c6eltuielile de
asi$urare i primele de asi$urare. >n mod normal nivelul indicatorului este su#unitar, 0n ca" contrar
situaia financiar a societii este deficitar.
Rata venitului net arat, 0n procente, c:t 0i rm:ne asi$urtorului 7netto8 din fiecare 1,, de lei, de euro
etc., prime 0ncasate. Aceasta se calculea" raport:nd diferena dintre totalul veniturilor i totalul
c6eltuielilor 0nre$istrate de societate 0ntr3o anumit perioad de timp, de re$ul un an, la totalul veniturilor.
*ormula de calcul este urmtoarea:
( )
100 x
P
C P
R
VN

=
0n care:
RVN F repre"int rata venitului net.
Rata venitului net se calculea" anual, ca i la alte uniti economice, dar av:nd 0n vedere
specificul activitii de asi$urare i anume faptul c pro#a#ilitatea de ivire a riscurilor este e.trem de
diferit i c primele de asi$urare sunt uneori sta#ilite pe mai muli ani.
Prin noua armoni"are a le$islaiei 0n asi$urri la normele europene, indicatorul se modific prin
luarea 0n calcul i a re"ervelor de prime i de daune. 'e"ultatul indicatorului este mult mai e.act datorit
9
Hcrel I., 2ercea *. F Asigurri i Reasigurri, 1ditura 1.pert, 2ucureti, 1d. a II3a
3
faptului c societile de asi$urare tre#uie s in o eviden separat pentru toate contractele 0nc6eiate
0ntr3un an, care pot fi urmrite 0n evoluia lor. >n modul acesta, se poate reali"a calculul ratei venitului net
mult mai apropiat de realitate dec:t pe #a"a calculului anual. &e poate utili"a urmtoarea formul de
calcul:
( ) ( )
( )
100 x
V A V
C C C V A V
R
p ve ps
adm rz d p ve ps
VN
+ +
+ + + +
=
0n care:
V s F venituri din prime su#scriseB
A ve F alte venituri din e.ploatareB
V F venituri din plasamenteB
C d F c6eltuieli cu desp$u#irileB
C r! F c6eltuieli cu re"erveleB
C ad" F c6eltuieli de administrare.
H@
72(3.(-1K 23+.33)K 3)8 3 721.3+(K %.-21K1).))-8
' G J1,,G )3, 2(E
72(3.(-1K 23+.33)K 3)8
Companiei de asi$urri ii rm:n din fiecare 1,, lei/euro, )3,2(.
FCheltuieli la , leu venit net= se calculea" raport:nd diferena 0ntre totalul c6eltuielilor i totalul
desp$u#irilor pltite de asi$urtor pe parcursul unui an, la diferena 0ntre totalul veniturilor i totalul
c6eltuielilor.
*ormula de calcul este urmtoarea:
( )
C P
D C
dolar leu C
VN

= 1
Presupun:nd ca anali"m situaia unei companii ale carei c6eltuieli totale se ridic la valoarea de
1).2++ '=@, av:nd un total al desp$u#irilor pltite de 21.3+( '=@ i volumul total al veniturilor fiind de
%13.,++ '=@, valoarea indicatorului c6eltuieli la 1 leu venit net va fi de:
1).2++3 21.3+(
G G ,, 3
%13.,++31).2++
VN C# leu$dolar%
Cu c:t acest indicator are o valoare mai mic, cu at:t situaia este mai favora#il pentru
asi$urtor. Indicatorul se poate calcula pentru ;un leu venit net< sau 0n raport cu o alt unitate valutar
7!&D, 1!'=8. ?endina de minim a acestui indicator e.prim o situaie financiar favora#il pentru
asi$urtor.
Suma medie asigurat se utili"ea" ca indicator pentru aprecierea re"ultatelor numai 0n cadrul
asi$urrilor facultative de via. 1ficient pentru asi$urtor este ca a$enii de asi$urare s manifeste
interes pentru a 0nc6eia contracte, la asi$urrile de via, la sume c:t mai mari. Indicatorul se calculea"
at:t pentru 0ntre$ul stoc al asi$urrilor de via, c:t i separat pentru asi$urrile nou 0nc6eiate.
3%
*ormula de calcul este urmtoarea:
C
A
MA
N
S
S =
0n care:
&'A F repre"int suma medie asi$uratB
&A F totalul sumelor asi$urateB
NC F numrul total al contractelor de asi$urare 0nc6eiate.
Presupunem un total al sumelor asi$urate de 1%.,,,.,,, '=@ i un numar total de contracte de
asi$urare inc6eiate de %.,,,, in aceste condiii valoarea indicatorului suma medie asi$urata va fi de:
5A
1%.,,,.,,,
& G G 3.,,,
%.,,,
Suma asigurat medie se poate calcula pentru 0ntre$ul stoc de asi$urri, la un moment dat, sau
pentru asi$urrile contractate 0ntr3o perioad de timp.
Prima medie Dncasat e un contract de asigurare se poate calcula pentru toate cate$oriile
7ramurile8 de asi$urri 7#unuri, persoane, rspundere civil8, prin raportarea totalului 0ncasrilor de prime,
la numrul contractelor de asi$urare 0nc6eiate. Indicatorul e.prim nivelul de atra$ere de numerar de la
asi$urai.
*ormula de calcul este urmtoarea:
C
m
N
P
P =
0n care:
P" F repre"int prima medie 0ncasat pe un contractB
P F totalul 0ncasrilor din prime de asi$urare.
NC F numrul total al contractelor de asi$urare 0nc6eiate.
Indicatorul are o semnificaie important in ca"ul asi$urrilor de via, 0ntruc:t acestea se 0nc6eie
pe perioade mari de timp i ne indic nivelul de atra$ere a numerarului de la persoane fi"ice.
'ar5a de solvabilitate repre"int e.cedentul tuturor activelor companiei fa de cerina de
solva#ilitate.
,:
= companie care vinde asi$urri $enerale de #unuri i rspundere civil sau asi$urri de
via are nevoie de o mar4 cel puin e$al cu fondul minim de $aranie pentru clasele de asi$urare pe
care le tran"acionea". @oiunea de solva#ilitate este le$at de cerina principal ca un asi$urtor s
dein permanent o valoare a activelor mai mare dec:t a o#li$aiilor. Prima Directiv 1uropean a sta#ilit
la 0nceputul anului 1+-, un standard minim de solva#ilitate a primelor su#scrise 72 E8, a desp$u#irilor
pltite 73 E8 i a re"ervelor te6nice 71+ E8. Aceste valori nu puteau fiu atinse dec:t de un sfert din
asi$urtori. >n 'om:nia conceptul a fost introdus 0n anul 2,,,, odat cu aplicarea le$ii societilor de
10
2ennett C., Dicionar de asigurri, 1ditura ?rei, 2ucureti, 2,,2, pa$. 3(2
3-
asi$urare i reasi$urare din 'om:nia. 5ar4a de solva#ilitate $enerea" un plus de atenie la
suprave$6erea activitii asi$urtorilor, 0nainte de a intra 0n incapacitate de plat cu indemni"aiile de
desp$u#ire datorate. !n alt scop este de a reduce pro#a#ilitatea de insolva#ilitate.
Comisia de &uprave$6ere a Asi$urarilor a sta#ilit, 0ncep:nd cu 2( septem#rie 2,,1, norme
privind limita minim a mar4ei de solva#ilitate, at:t pentru asi$urri $enerale c:t i pentru asi$urri de
via. Din punct de vedere matematic mar4a de solva#ilitate este dat de diferenele dintre activele
asi$urtorului i o#li$aiile acestuia definite prin norme de Comisia de &uprave$6ere a Asi$urrilor.
Y
X
Ms =
0n care:
2 s F $radul de solva#ilitateB
( F repre"int activul net sau mar4a de solva#ilitate de care dispune asi$urtorulB
L G C F D
Activele care se iau 0n calcul la sta#ilirea mar4ei de solva#ilitate ;C< sunt : ?otal active AA<, potrivit
#ilanului conta#il din care se scad activele care nu se iau 0n considerare ;2< 7active necorporale, aciuni
necotateB partea din re"erve te6nice aferent contractelor de asi$urare cedate 0n reasi$urareB activele
$a4ate sau ipotecate8. ?otalul o#li$aiilor ;D< care se iau 0n considerare la sta#ilirea mar4ei de solva#ilitate
sunt determinate de 0nsumarea: re"ervelor te6nice neteB provi"ioane pentru riscuri i c6eltuieliB depo"ite
primite de la reasi$urtoriB datorii, cu e.cepia 0mprumuturilor din emisiuni de o#li$aiuniB 4umtate din
valoarea datoriilor su#ordonate.
5ar4a de solva#ilitate disponi#ila
G B 'ar5a de solvabilitate disonibil B C A % %.%2.-1,,%
! B total active/ otrivit situaiilor financiare 12.13%.,-(,,,
2 B active care nu se iau in considerare B 2, ? 26 ? 23 ? 24 2.3%+.)(,,%
21 G active necorporale 3(.)1,,,,
22 G active necotate ,
23 G partea din re"ervele te6nice aferent contractelor cedate in reasi$urare 2.2)-.3+(,,,
2 G activele asupra carora s3au creat sarcini 3%.--3,%
C B active care se iau in considerare la stabilirea mar5ei de solvabilitate disonibila
B ! A 2
+.((%.1+-,-

% B total obligaii care se iau in considerare B %, ? %6 ? %3 ? %4 ?%8 .232.%)2,1
D1 G ,,% M valoarea datoriilor su#ordonate ,
D2 G re"erve te6nice 7cu e.ceptia re"ervei de e$ali"are i a re"ervei de catastrofa8 nete 2.2--.13%,1
D3 G provi"ioane pentru riscuri si c6eltuieli ,
D G depo"ite primite de la reasi$uratori ,
D% G datorii, cu e.cepia imprumuturilor din emisiuni de o#li$aiuni 1.+--.(,,,
3 H rere!int "ar)a de solva*ilitate "ini"+
3(
Calculul mar4ei de solva#ilitate minim are 0n vedere raportul dintre primele #rute su#scrise
,,
din
care se scad primele anuale i media desp$u#irilor pltite i a re"ervelor de daune din ultimii 3 ani.
,6

Dac se accept ca o parte a activitii de asi$urare are caracter productiv, referindu3se la
compensarea daunelor din economie produse #unurilor materiale, la prevenirea i com#aterea pa$u#elor,
se poate calcula roducia net reali"at de societatea de asi$urri, care are urmtoarele co"onente
rinciale: desp$u#irile pltite pentru #unuri, salariile, contri#uiile pentru asi$urrile sociale de stat i
pentru sntate, i profitul.
5ar4a de solva#ilitate minima
B 'ar5a de solvabilitate minima B max >IJK@ +,).+,,2
P2&7ad8 G prime #rute su#scrise, aferente activitii de asi$urare directa %.%,3.+21,,,
P2&7r8 G prime #rute su#scrise, aferente acceptrilor in reasi$urare ,
PA G prime anulate %-.+)2,,,
5 G P2&7ad8 K P2&7r8 3 PA %.,-.+3+,,,
t1 G ec6ivalentul in lei a % milioane euro, la cursul de referina al 2ancii @aionale a
'omaniei din ultima "i lucrtoare a perioadei de raportare
1-.+,).%,,,,,
a1 G raportul dintre daunele nete platite, la care se adau$ variaia re"ervei de dauna i
daunele #rute platite, la care se adau$ variaia re"ervei de daun
1
a G ma.7a1B ,,%8 1
N G a M Omin7t1B 58 M ,,1) K ma.75 3 t1B ,8 M ,,1-P +,).+,,2
%P>ad@ G media daunelor pltite in ultimele 3- luni calendaristice anterioare datei
raportrii aferente asi$urrilor directe
-3.(,,13
%P>r@ G media daunelor pltite in ultimele 3- luni calendaristice anterioare datei raportarii
aferente acceptarilor in reasi$urare
,
R%>sf@ G totalul re"ervei #rute de daune la sfaritul ultimei luni din perioada de 3- luni %3.--),%,
%R G media pe ultimele 3- luni calendaristice anterioare datei raportarii a daunelor
recuperate de la teri prin su#ro$are in drepturile asi$uratorilor
,
R%>i@ G re"erva de daune la 0nceputul primului an financiar +%.2(,%,
@ G DP7ad8 K DP7r8 K 'D7sf8 3 D' 3 'D7i8 33((.)-%,)(
t2 G ec6ivalentul in lei a 3 milioane euro, la cursul de referina al 2ncii @aionale a
'omaniei din ultima "i lucrtoare a perioadei de raportare
1,.1%.1,,,,,
Q G a M Omin7t2B @8 M ,,2- K ma.7@ 3 t2B ,8 M ,,23P 3+).2%,13
1radul de eficien economicoAsocial a activitii de asi$urare pentru societate se poate e.prima cu
a4utorul ratei produciei nete, care se determin astfel:
100 x
CA
PN
R
pn
=
0n care:
Rn F repre"int rata produciei neteB
PN F producia netB
CA F costul asi$urrii 0n care se includ c6eltuielile referitoare la constituirea i administrarea
fondului de asi$urare, c6eltuielile $enerale i c6eltuielile administrativ3 $ospodreti.
11
Heniturile din prime #rute su#scrise fr primele anulate se raportea" la limita a ec6ivalentului 0n lei a % milioane
de 1!'=
12
Desp$u#irile pltite i re"ervele de daune din ultimii 3 ani se raportea" la limita a ec6ivalentului 0n lei a 3
milioane de 1!'=
3)
Principalul indicator de comensurare a re"ultatelor financiare i, deci, al eficienei asi$urrilor,
care are un rol important 0n 0nfptuirea $estiunii economico3financiare este rofitul ce se determin ca
diferen 0ntre veniturile 70ncasrile8 i c6eltuielile societii de asi$urri. Datorit faptului c volumul
desp$u#irilor pltite difer de la un an al altul, profitul nu poate constitui un indicator a#solut de
comensurare a eficeinei economico3sociale a asi$urrilor. Profitul are 0ns un rol important 0n reali!area
autono"iei funcionale i a gestiunii econo"ico,financiare a societii de asigurri, servete ca i!vor de
ali"entare a veniturilor *ugetului de stat, sti"ulea! salariaii din asigurri i reasigurri, cointeresea!
societatea de asigurri, este un instru"ent de control etc.
Din profitul anual se constituie fondul de rezerv care poate fi de cel mult % E din profitul total
prev"ut 0n #ilanul anual 7constituirea acestui fond se efectuea" p:n c:nd atin$e minimum a cincea
parte din capitalul social8, precum i alte cote le$ale.
*olumul rimelor de asigurare Dncasate este unul dintre indicatorii principali care evidenia"
e.tinderea cate$oriilor de asi$urri practicate de ctre societatea de asi$urri. Primele de asi$urare
0ncasate sunt utili"ate pentru constituirea fondului de asi$urare care servete la plata desp$u#irilor i a
sumelor asi$urate. Ca urmare, este necesar cunoaterea o#iectelor asi$ura#ile i sta#ilirea #ine
fundamentat, pe #a"e tiinifice, a primelor de asi$urare. Indicatorul volumul primelor de asi$urare
0ncasate evidenia! caacitatea de a*sor*ie a ieei asigurtorilor-
-.3 1ficiena activitii de asi$urare din punctul de vedere al asi$urailor
Concurena din partea celorlali asi$urtori i cererea asi$urailor, impun pe pia produse de
asi$urare cu prime de asi$urare nesemnificative din punct de vedere valoric la un ;re al reurilor<. Dac
0n economia naional preurile au la #a" un cost cunoscut i o rat a inflaiei pro$no"at, 0n economia
asi$urrilor, prin necunoaterea e.act a costului, asi$urtorii risc 0nc6eierea unor contracte de
asi$urare la preuri su# nivelul real, mi":nd pe faptul c riscul nu se va produce. >n acest conte.t,
asi$uraii sunt prote4ai de le$ea privind societile de asi$urare i suprave$6erea asi$urrilor, care
fi.ea" termene concrete de respectare a o#li$aiilor contractuale din partea asi$urtorilor. Astfel,
indicatorii de eficien devin, dintr3o nevoie fireasc de cunoatere, o necesitate o#iectiv.
&ficiena asigurrilor entru asigurai poate fi apreciat pe #a"a unor indicatori, cum sunt: durata
medie de lic6idare a daunelor, $radul de acoperire prin asi$urare i $radul de acoperire a daunei.
%urata medie de lichidare a daunelor. !n aspect deose#it de important 0n relaiile cu asi$uraii 0l
constituie re"olvarea operativ a cererilor de plat, a drepturilor cuvenite, de calitatea acestei activiti
depin":nd at:t presti$iul societii c:t i situaia financiar a asi$urailor. &e pot c6eltui foarte muli #ani
cu pu#licitatea pentru asi$urri, dar dac societatea de asi$urare nu pltete operativ i corect
indemni"aiile, desp$u#irile, efectul pu#licitii se spul#er. 'educerea duratei de timp necesar pentru
lic6idarea daunelor tre#uie s fie 0n atenia societii de asi$urare ca prioritate a#solut. Durata medie de
lic6idare a daunelor se calculea" ca raport 0ntre numrul de "ile trecute de la avi"area daunei, p:n la
plata de desp$u#irii i numrul daunelor soluionate.
*ormula de calcul este urmtoarea:
3+
N
t
D
n
t
i
m

=
=
1
0n care:
D" F repre"int durata medie de lic6idare a daunelorB
t F numrul "ilelor de la avi"area daunelor p:n la soluionarea acestoraB
N F numrul daunelor soluionate.
%urata medie de lichidare a daunelor se calculea" pe cate$orii de #unuri asi$urate, put:ndu3
se sta#ili pe ansam#lul societii de asi$urare sau la nivelul su#unitilor 7sucursale, a$enii, filiale etc.8.
Pornind de la premisa ca numarul de "ile de la avi"area daunelor si pana la soluionarea acestora
este e$al cu 1%, iar numarul daunelor solutionate este de 2%,, vom calcula valorea indicatorului durata
medie de lic6idare a daunelor, care va fi e$ala cu:
5
1%
D G G ,, ,-
2%,
Ceea ce inseamn c societatea are o durata medie de soluionare a daunelor mai mic decat o
"i. Pentru asi$urai valoarea acestui indicator este important deoarece desp$u#irea se pltete 0ntr3un
timp scurt de la producerea acesteia.
1.ist ins situaii c:nd datorit unei situaii financiare nefavora#ile a societaii, sau c6iar si
datorita numarului redus de personal, durata medie de lic6idare a daunei poate avea valori mai mari, sau
c6iar oscila intre doua e.erciii financiare.
1radul de acoerire rin asigurare. Arat, 0n procente, 0n ce raport se afl suma asi$urat fa de
valoarea real a #unului asi$urat, e.prim:nd 0n ce msur suma asi$urat acoper valoarea #unului.
*ormula de calcul este urmtoarea:
100 x
V
S
G
AA
=
0n care:
GAA F repre"int $radul de acoperire prin asi$urareB
& F suma asi$uratB
V F valaorea real a #unului 0n momentul 0nc6eierii asi$urrii.
&uma asi$urat poate fi e$al, teoretic, cu valoarea #unului. Practic, aceasta este mai mare, mai
mic sau c6iar ec6ivalent cu valoarea real a #unului. 1rorile de calcul la sta#ilirea valorii reale a #unului
cuprins 0n asi$urare fac posi#il supra3asi$urarea sau su#asi$urarea. >ntruc:t 0n funcie de valoarea
#unului ce va fi cuprins 0n asi$urare se sta#ilete suma asi$urat, evaluarea #unurilor are o deose#it
importan. Dac suma asi$urat este inferioar valorii reale a #unului asi$urat, eficiena economic a
asi$urrii respective va fi mai redus dec:t 0n ca"ul acoperirii inte$rale. Dac valoarea de asi$urare ar fi
mai mare dec:t valoarea #unului asi$urat, interesul asi$urailor de a3i pstra inte$ritatea #unurilor
respective scade i poate determina uneori distru$erea intenionat a #unului 0n scopul de a primi o
,
0ndemni"aie de desp$u#ire mai mare dec:t cea de pe pia. Pentru a evita acest nea4uns asi$urtorul
utili"ea" Ap:r$6ia de 0mprire a rspunderii 0ntre societatea de asi$urare i asi$urat, prin preluarea unei
sume asi$urate mai mic sau cel mult e$al cu valoarea #unului<
,3
-

C!PI"#$U$ II Studiu comarativ rivind elaborarea situatiilor financiare
Pornind de la premisa ca formatul situatiilor financiare intocmite de catre companiile de asi$urari
in conformitate cu prevederile 'e$lementrile conta#ile conforme cu directivele europene specifice
domeniului asi$urrilor ar tre#ui sa fie similare cu cele intocmite de societatiile comerciale in conformitate
cu prevederile A=5*P 1(%2 'e$lementari Conta#ile comforme cu Directiva a IH3a<, imi propun sa identific
termenii caracteristicii domeniul asi$urativ si diferentele dintre cele doua forme de raportare.
In acest scop voi anali"a comparativ situatiile financiare intocmite de compania de asi$urari *A?A
Asi$urari A$ricole si situatiile financiare ale societatii comerciale P'=DPIA&? &A.
13
Ciurel H. F Asigurri i Reasigurri. a*ordrii teoretice i ractici internaionale, 1d. All 2ecR, 2ucureti 2,,2B
1
*A?A Asi$urari A$ricole a fost infiintata in 2,,- de catre *A?A Assicura"ioni companie de
asi$urare3reasi$urare mem#ra a 6oldin$ului 9enerali. Administratorul dele$at al *A?A Assicura"ioni a
descris deci"ia de a constitui o filiala a companiei in 'omania ca fiind o deci"ie fireasca in conte.tul in
care C clientii *A?A Assicura"ioni au venit sa investeasca in a$ricultura romaneasca, numarul
investitorilor italieni in a$ricultura romaneasca a4un$and la apro.imativ 1.2,,C
1
.
P'=DPIA&? &A, are o e.perienta de peste %, de ani in domeniul prelucrarii materialelor
plastice, fiind recunoscuta ca lider in 'omania prin performantele produselor sale si prin raportul calitate 3
pret. In pre"ent produsele P'=DPIA&? se adresea"a unei $ame foarte lar$i de utili"atori atat industriali
cat si casnici, fiind apreciate pe piata romaneasca cat si in 2% de tari din patru continente. *irma are in
pre"ent 1,,E capital privat 7romanesc si strain8, fiind cotata la 2ursa de Halori 2ucuresti.
,- !N!$IL! 2I$!N"U$UI
Companiile de asi$urari incepand cu e.ercitiul financiar 2,,(, conform 6otararii Comisiei de
&uprave$6ere a Asi$urrilor 7C&A8 au adoptat &tandardelor Internaionale de 'aportare *inanciar
7I*'&8 0n domeniul asi$urrilor, in timp ce raportarea financiara a intreprinderilor romanesti este
re$lementata de catre =5*P 1(%2 'e$lementari Conta#ile comforme cu Directiva a IH3a.
Astfel in timp ce companiile de asi$urari intocmesc un #ilant in conformitate cu prevederile
Directivei a IH3a su# forma de cont, intreprinderile romanesti aplica formatul tip lista propus de catre
=5*P 1(%2.
'e$lementrile conta#ile din ara noastr au optat pentru o clasificare a elementelor de activ 0n
active imo#ili"ate i active circulante, respect:nd astfel cerinele din Directiva a /V,a. Aceasta clasificare a
activelor se pastrea"a si in raportarile financiare intocmite de catre companiile de asi$urari.
14
DDD.Dall3street.ro Articol din 2( octom#rie 2,,-
2
Criteriul adoptat pentru clasificarea elementelor a fost cel #a"at pe lic6iditatea activelor i nu pe
clasificarea curent/non3curent7conform IA&18. In cate$oria elementelor de activ circulant se pot include
elemente a cror lic6iditate este mai mare de un an.
C0eltuielile de constituire sunt pre"entate ca elemente de active imo#ili"ate necorporale i nu 0n
afara elementelor de activ, dei conform standardelor internaionale C0eltuielile de constituire nu pot fi
recunoscute ca elemente de activ deoarece nu 0ndeplinesc cerintele definiiei acestora 7nu aduc #eneficii
economice viitoare evaluate credi#il8. !na dintre particularitatile Directivei a IH3a este faptul ca
pre"entarea c6eltuielilor de constituire se reali"ea"a prin intermediul unui post distinct 0naintea activului
imo#ili"at sau ca o component a imo#ili"rilor necorporale.
!SI1UR!"#R S#CI&"!"& C#'&RCI!$!
I-Imobilizari necororale I-Imobilizari necororale
1.C6eltuieli de constituire 1.C6eltuieli de constituire
2.C6eltuielile de de"voltare 2.C6eltuielile de de"voltare
3. Concesiuni, #revete, licente, mrci,
drepturi i valori similare
3. Concesiuni, #revete, licente, mrci,
drepturi i valori similare
. *ondul comercial . *ondul comercial
%. Avansuri i imo#ili"ri necorporale 0n curs
de e.ecuie
%. Avansuri i imo#ili"ri necorporale 0n
curs de e.ecuie
-. Alte imo#ili"ri necorporale
In ca"ul C0eltuielilor de cercetare,de!voltare se reali"ea" conformitatea cu standardele
internaionale, 0n sensul c se renun la recunoaterea 0n 2ilan a c6eltuielilor de cercetare care nu
0ndeplinesc condiiile de recunoatere ca active necorporale i se menin 0n 2ilan doar C0eltuielile de
de!voltare, vala#il atat in prevederile =5*P 1(%2 cat si in 'e$lementarile conta#ile specifice domeniului
asi$urarilor.
>n formatul #ilantului re$lementat de catre =5*P 1(%2 postul 1C0eltuieli in avans2 apare ca o
structur separat a activului, alturi de Activele i"o*ili!ate i Activele circulante, situaie care
corespunde uneia dintre variantele pre"entate 0n Directiv. Cealalt variant pre"ent 0n Directiv reflect
0nscrierea lor 0n structura activelor circulante. !na dintre prevederile specifice ale Directivei a IH3a este
permisiunea de aplicare a raionamentului profesional 0n le$tur cu pre"entarea C0eltuielilor 3n avans ca
elemente separate 0n activ sau ca elemente componente ale creanelor. In cadrul #ilantului intocmit de
catre companiile de asi$urari, AC0eltuielile in avans<, la fel ca si in ca"ul societatilor comerciale ocupa o
structura separata a activului. Din componenta acestora fac parte si c6eltuielile de ac6i"itie reportate,
post care cuprinde suma c6eltuielilor oca"ionate de 0nc6eierea contractelor de asi$urare, respectiv
c6eltuieli direct atri#ui#ile i c6eltuieli indirect efectuate 0n cursul e.ercitiului financiar, dar care sunt
aferente unui e.ercitiu financiar ulterior.
!SI1UR!"#R S#CI&"!"I C#'&RCI!$&
CI&$"UI&$I MN !*!NS !C"I*& CIRCU$!N"& A "#"!$
I %obNnzi 0i chirii Dnregistrate Dn avans C- Cheltuieli in avans >ct- 4;,@
II Cheltuieli de achiziie reortate "#"!$
%- %atorii.Sume care trebuie latite
intrAo erioada ana la un an
1. C6eltuieli de ac6i"iie reportate privind
asi$urrile $enerale

2. C6eltuieli de ac6i"iie reportate privind
asi$urrile de via
3
III !lte cheltuieli Dnregistrate Dn avans
>n ceea ce privete clasificarea datoriilor, s3a folosit criteriul Acurent/non3curent<. Astfel, 0n 2ilan
apar pre"entate separat structurile de datorii ce tre#uie pltite 0ntr3o perioad mai mare de un an i,
respectiv, datorii ce tre#uie pltite 0ntr3o perioad mai mic de un an, cu mentiunea ca am#ele structuri
ale datoriile, cu plata intr3o perioada mai mica de un an si cu plata intr3o perioada mai mare de un an
cuprind aceiasi detaliere tipurilor de datorii, diferenta constand in termenul de e.i$i#ilitate. In ceea ce
priveste structura clasificarii datoriilor, in formatul tip cont utili"at de catre companiile de asi$urari, datoriile
se ra$asesc in cadrul postului intitulat Datorii fara a fi clasificate in functie de perioada in care tre#uies
stinse.
!SI1UR!"#R S#CI&"!"I C#'&RCI!$&
%!"#RII
%- %atorii.Sume care trebuie latite
intrAo erioada ana la un an
&ume datorate societilor afiliate
1. Imprumuturi din emisiunea de
o#li$atiuni
&ume datorate privind interesele de
participare
2. &ume datorate institutilor de credit
I %atorii rovenite din oeraiuni de
asigurare direct
3. Avansuri incasate in contul
comen"ilor
II %atorii rovenite din oeraiuni de
reasigurare
. Datorii comerciale 3 furni"ori
III Mmrumuturi din emisiuni de obligaiuni %. 1fecte de comert de platit
I* Sume datorate instituiilor de credit
-. &ume datorate entitatilor afiliate
(. &ume datorate entitatilor cu interese
de participare
* !lte datorii/ inclusiv datorii fiscale 0i
datorii entru asigurrile sociale
). Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si
datoriile privind asi$urarile sociale
1- %atorii. Sume care trebuie latite
intrAo erioada mai mare de un an
Veniturile 3n avans sunt pre"entate in formatul #ilantului conform =5*P 1(%2 ca structur
distinct alturi de Datorii, Provi!ioane entru riscuri i c0eltuieli i Caitaluri i re!erve, prin preluare din
Directiv, dei e.ista varianta includerii lor ca element component al datoriilor curente. In formatul
#ilantului conform 'e$lementrilor conta#ile conforme cu directivele europene specifice domeniului
asi$urrilor AHeniturile in avans< se re$asesc tot su# forma unei structuri separate alaturi de datorii.
!SI1UR!"#R S#CI&"!"I C#'&RCI!$&
*&NI"URI MN !*!NS I- *enituri in avans
I. &u#ventii pentru investitii 3 su#ventii pentru investitii
II Henituri 0nre$istrate 0n avans 3 venituri inre$istrate in avans
Pentru elementele de capitaluri i datorii este respectat, 0n $eneral, formatul pre"entat 0n
Directiva a /V,a. =#servm c acest format nu rspunde 0ntocmai criteriului de clasificare curent/termen
lun$ 0n ca"ul Provi!ioanelor entru riscuri i c0eltuieli care sunt pre"entate 0ntr3o sin$ur structur.
!SI1UR!"#R S#CI&"!"I C#'&RCI!$&
PR#*ILI#!N& I- Provizioane

1. Provi"ioane pentru pensii i alte o#li$aii


similare
1. Provi"ioane pentru pensii i alte
o#li$aii similare
2. Provi"ioane pentru impo"ite 2. Provi"ioane pentru impo"ite
3. Alte provi"ioane 3. Alte provi"ioane
!na dintre particularitatile specificate de catre Directiva a IH3a este pre"entarea Are"ultatului
e.erciiului< 0n pasivul #ilanului, sau, la activul #ilanier dac este pierdere.
* Rezultatul reortat
1. 'e"ultatul reportat repre"ent:nd profitul nereparti"at sau pierderea neacoperit
&old C
&old D
2. 'e"ultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dat a IA& mai puin
IA& 2+
&old C
&old D
3. 'e"ultatul reportat provenit din corectarea erorilor conta#ile
&old C
&old D
. 'e"ultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea re$lementrilor conta#ile
conforme cu Directivele 1uropene
&old C
&old D
*I Rezultatul exercitiului
&old C
&old D
1lementele specifice domeniul asi$urarilor se re$asesc la nivelul posturilor aferente re"ervei
matematice si a re"ervei te6nice, a plasamentelor financiare.
=rice societate de asi$urare are o#li$aia s constituie i s menin toate cate$oriile de re"erve
te6nice prev"ute de le$e, re"erve de o alt natur dec:t cele clasice, 0nt:lnite numai 0n "ona
asi$urrilor. 'e"ervele te6nice sunt prev"ute e.pres 0n =rd. C&A nr. 31,+/2) oct. 2,,3 privind
metodolo$ia de calcul i de eviden a re"ervelor te6nice minimale pentru asi$urrile $enerale i,
respectiv, =rd. 3111/2,,3 pentru asi$urrile de via.
'e"ervele te6nice constituite tre#uie s ai# 0n orice moment o valoare suficient pentru a
permite societii s onore"e an$a4amentele din contractele de asi$urare.
R&L&R*& "&INIC&
I- Rezerve tehnice rivind asigurrile generale
1. 'e"erva de prime privind asi$urrile $enerale
2. 'e"erva pentru participare la #eneficii i risturnuri privind asi$urrile $enerale
3. 'e"erva de daune privind asi$urrile $enerale
a8 'e"erva de daune avi"ate
#8 'e"erva de daune neavi"ate
. Alte re"erve te6nice pentru asi$urri $enerale
a8 'e"erva pentru riscuri nee.pirate
#8 'e"erva de catastrofa
c8 Alte re"erve te6nice
II- Rezerve tehnice rivind asigurrile de via
1. 'e"erve matematice
2. 'e"erva de prime asi$urri de via 731)8
3. 'e"erva pentru participare la #eneficii i risturnuri privind asi$urrile de via.
. 'e"erva de daune privind asi$urrile de via
a8 'e"erva de daune avi"ate
#8 'e"erva de daune neavi"ate
%. Alte re"erve te6nice privind asi$urrile de via
III- Rezerva de egalizare
%
'e"erva te6nica poate fii impartita in doua cate$orii si anume re"erva de prime, aferenta primelor
#rute su#scrise corespun"atoare perioadelor nee.pirate ale contractelor de asi$urare si re"erva de
daune, care se crea"a si se actuali"ea"a lunar in #a"a estimarilor pentru avi"arile de daune primate de
asi$urator, astfel incat fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune.
'e"erva matematica este $enerata de raportul dintre evolutia 0ncasarilor de prime, nivelul lor,
modul de fructificare, pe de o parte, si o#li$atiile de contra plata ale asi$uratorului, adica la plata sumei
asi$urate pentru acoperirea riscului 0n asi$urarea de viata, pe de alta parte. 'e"erva matematica nu este
un fond de re"erva de si$uranta pentru asi$urator, ca 0n ca"ul asi$urarii de #unuri, ci contine economisiri
facute de la si pentru asi$urati de catre asi$urator.
'e"erva de e$ali"are se creea"a 0n anii cu re"ultate te6nice favora#ile pentru constituirea
surselor de acoperire a daunelor 0n anii 0n care re"ultatele te6nice vor fi nefavora#ile. 'e"erva de
e$ali"are are ca scop dispersia 0n anii urmatori a re"ultatelor favora#ile o#tinute 0n anul financiar curent si
se va calcula numai 0n conditiile 0n care rata daunei, aferenta tuturor claselor de asi$urari practicate, se
situea"a su# %,E.
Plasamentele financiare repre"inta fonduri pentru compensarea financiara a asi$uratului si sunt
create de asi$urator din primele platite de firmele sau persoanele care au su#scris prime de asi$urare.
&ocietatea a inclus in alte plasamente la financiare depo"itele constituite la instituiile de credit. Acestea
sunt 0nre$istrate la cost amorti"at, veniturile din do#:n"i fiind pre"entate in contul ne3te6nic la venituri din
plasamente.
P$!S!'&N"&
I- Plasamente Dn imobilizri cororale 0i Dn curs
1. ?erenuri i construcii
2. Avansuri i plasamente 0n imo#ili"ri corporale 0n curs de e.ecuie
"#"!$
II- Plasamente deinute la societile afiliate 0i sub form de interese de
articiare 0i alte lasamente Dn imobilizri financiare
1.?itluri de participare deinute la societi afiliate
2.?itluri de crean i 0mprumuturi acordate societtilor afiliate
3. Participri la societile 0n care e.ist interese de participare
. ?itluri de crean i 0mprumuturi acordate societilor 0n care e.ist interese de
participare
%. Alte plasamente 0n imo#ili"ri financiare
"#"!$
III- !lte lasamente financiare
1. Aciuni, alte titluri cu venit varia#il i uniti la fondurile comune de plasament
2. =#li$aiuni i alte titluri cu venit fi.
3. Prti 0n fonduri comune de investiii
. >mprumuturi ipotecare
%. Alte 0mprumuturi
-. Depo"ite la instituiile de credit
(. Alte plasamente financiare
"#"!$
I* %eozite la societi cedente
P$!S!'&N"& !F&R&N"& !SI1UR(RI$#R %& *I!+! P&N"RU C!R&
&GPUN&R&! $! RISCU$ %& IN*&S"I+II &S"& "R!NSF&R!"(
C#N"R!C"!N+I$#R
-
"#"!$ P$!S!'&N"&
6- !naliza Contul de rofit si ierdere
Contul de profit i pierdere reflect, 0n esen, activitatea 0ntreprinderii 0n cursul unei perioade
utili":nd termeni precum costuri, c0eltuieli, ierderi, venituri, c4tiguri, re!ultat.
Ca i 0n ca"ul 2ilanului, Directiva a /V,a instituie sc6eme o#li$atorii, cu structur detaliat inclus 0n
coninutul re$lementrii, pentru pre"entarea Contului de re"ultate 7Contului de profit i pierdere8.
Politicile rivind structura Contului de profit i pierdere prevd patru sc6eme de pre"entare.
Acestea difer 0n funcie de modul de clasificare a c6eltuielilor de e.ploatare i 0n funcie de ordinea
pre"entrii elementelor.
Primul model de pre"entare al Contului de profit i pierdere are 0n vedere clasificarea conturilor de
venituri i c6eltuieli dup forma de pre%entare, astfel:
3 su# for" de cont, cu pre"entarea c6eltuielilor i pierderilor 0n partea st:n$ i a veniturilor i profiturilor
0n partea dreaptB
3 su# for" de list, prin deducerea c6eltuielilor din venituri pentru a arta modul de formare a
re"ultatului.
Al doilea model de pre"entare al contului de profit i pierdere are 0n vedere clasificarea conturilor
de venituri i c6eltuieli dup coninutul informativ, astfel:
3 pre"entarea contului de profit i pierdere du natura econo"ic a tran"aciilorB
3 pre"entarea contului de profit i pierdere du funciile 3ntrerinderii: funcia de producie, funcia de
desfacere i funcia administrativ.
Conform =5*P 1(%2 Contul de Profit si Pierdere este pre"entat su# forma de lista, pastrand
clasificare elementelor dupa natura, impusa de Directiva a IH3a. Clasifica veniturile din activitatea curenta,
preluand clasificarea din Directiva, ca cifra de afaceri neta, venituri din alte investitii financiare si creante
(
ce fac parte din activele imo#ili"ate si venituri din do#an"i si alte venituri similare, reali"and o distinctie
intre activitatea de e.ploatare si activitatea financiara.
@outatea introdusa de formatul Contului de profit si pierdere, preva"ut in cadrul 'e$lementrilor
conta#ile conforme cu directivele europene specifice domeniului asi$urrilor, este divi"area acestuia in 3
conturi si anume: contul te6nic al asi$urarii $enerale, contul te6nic al asi$urarii de viata si contul nete6nic.
Principalul venit al unei societati de asi$urare este prima de asi$urare, iar principalele cate$orii de
c6eltuieli se re$asesc la nivelul c6eltuielilor aferente re"ervelor si cele aferente daunei sau despa$u#iri de
asi$urare.
Contul tehnic al asigurrilor de via este re"ultatul te6nic o#inut 7profit #rut din
asi$urarea de via8. Pentru determinarea sa se 0nre$istrea" primele #rute su#scrise, din care se scad
c6eltuielile cu daunele 7sume #rute8, variaia re"ervelor te6nice i c6eltuielile cu administrarea F
de"voltarea portofoliului. Contul tehnic al asigurrilor generale are aceeai structur i destinaie, dar
este re"ultat al activitii din asi$urrile $enerale 7profit #rut din asi$urrile $enerale8.
Contul netehnic 0nsumea" veniturile i c6eltuielile totale re"ult:nd re"ultatul #rut al e.erciiului.
Importana profitului net este dat de mrimea profitului #rut i reparti"area acestuia. 5odul de
reparti"are conduce fie la mrirea averii acionarilor 0n scurt timp, fie la o de"voltare pe termen lun$ prin
reinvestirea acestuia. = companie de asi$urri poate crete foarte mult c:ti$urile pe termen scurt prin
reducerea c6eltuielilor cu indemni"aiilor de desp$u#ire, reducerea comisioanelor de intermediere,
ma4orarea primelor de asi$urare i reducerea c6eltuielilor cu salari"area personalului. = astfel de aciune
ar mri profitul 0ntr3o perioad scurt, dar ar micora c:ti$urile pe o durat mai 0ndelun$at. 1fectele
adverse sunt pierderea 0ncrederii acordate de asi$urai datorit plii unor desp$u#iri insuficiente i dup
perioade mari de timpB pierderea cola#oratorilor7a$enii de asi$urare8, care se vor orienta ctre alt
societate de asi$urareB plecarea profesionitilor din societate 7acetia 0i cunosc valoarea pe piaa forei
de munc8. Halaorea re"ultatelor este influenat i de strate$ia societii privind 0ncasarea primelor de
asi$urare. Contractele de asi$urare 0nc6eiate cu plata primelor de asi$urare 0n rate nu aduc venit
asi$urtorului dar produc c6eltuieli determinate de costurile suplimentare la 0ncasarea ratelor. Comisionul
de intermediere nu este un cost suplimentar deoarece se acorda numai la decontarea primelor. &unt
asi$urtori care mresc primele 0ncasate 0n rate prin acordarea unor reduceri la 0ncasarea inte$ral.
Astfel structura contului te6nic al asi$urarii $enerale si a contului te6nic al asi$urarii de viata este
aceiasi, pornind de la veniturile din prime si din plasamente si alte venituri din activitatea de asi$urare
care sunt a4ustate cu c6eltuielile aferente daunelor, variatia re"ervei, c6eltuielile din e.ploatare,
c6eltuielile te6nice si variatia re"ervei de e$ali"are.
1.Henituri din prime, nete de reasi$urare 1.Henituri din prime, nete de reasi$urare
2.Cota din venitul net 7diferena 0ntre
veniturile si c6eltuielile din plasamente8 al
plasamentelor transferate din contul
nete6nic 7K8
2.Henituri din plasamente
)
3.Alte venituri te6nice, nete de
reasi$urare 7K8
3.Plusvalori nereali"ate din plasamente
.C6eltuieli cu daunele, nete de
reasi$urare
.Alte venituri te6nice, nete de reasi$urare
%.variaia altor re"erve te6nice, nete de
reasi$urare, din care:
%. C6eltuieli cu daunele, nete de
reasi$urare
-.variaia re"ervei pentru participare la
#eneficii si risturnuri 7K/38
-.variaia re"ervelor te6nice privind
asi$urarile de viaa
(.C6eltuieli de e.ploatare nete (.variaia re"ervei matematice aferente
asi$urarilor de viaa pentru care
e.punerea la riscul de investitii este
transferata contractantului cedata 0n
reasi$urare 7K/38
).Alte c6eltuieli te6nice, nete de
reasi$urare
).C6eltuieli de e.ploatare nete:
+.variaia re"ervei de e$ali"are7K/38 +.C6eltuieli cu plasamente:
1,.'e"ultat te6nic al asi$urarii $enerale 1,.5inusvalori nereali"ate din plasamente
Profit 7rd. 1K2K333%3-3(3)3+8 11.Alte c6eltuieli te6nice, nete de
reasi$urare
Pierdere 7rd. K%K-K(K)K+3132338 12.Cota din venitul net al plasamentelor
transferata 0n contul nete6nic
13.'e"ultatul te6nic al asi$urarii de viata
Profit7rd. 1K2K3K3%3-3(3)3+31,3113128

Pierdere7rd.%K-K(K)K+K1,K11K123132333

+
3- !naliza Situatiei modificarilor caitalurilor rorii
&ituaia modificrilor capitalurilor proprii are ca o#iective:
A s calculeze cN0tigurile 0i ierderile totale rezultate din activitile Dntrerinderii Dn cursul
erioadei
3 s anali"e"e elementele acestor modificri pentru a putea evalua performana 0ntreprinderii i
capacitatea sa de a $enera flu.uri de numerar.
>n RomNnia, 0n pre"ent, &ituaia modificrilor capitalului propriu este o#li$atorie doar pentru
societile care aplic Regle"entrile ar"oni!ate cu Directiva a /V,a i &tandardele /nternaionale de
Conta*ilitate i reflect toate variaiile capitalului propriu, inclusiv tran"aciile cu proprietarii.
%irectivele euroene nu menionea" e.plicit cerina de pre"entare a unei &ituaii a modificrilor
capitalurilor proprii, 0ns nici nu inter"ic o astfel de &ituaie. 5ai mult, Directiva a /V,a permite includerea
0n situaiile financiare a oricror pre"entri suplimentare fa de cerinele impuse, 0n situaia 0n care sunt
conforme i nu intr 0n conflict cu Directivele.
In pre"ent atat companiile de asi$urari cat si societatiile comerciale intocmesc acelasi format al
&ituatiei modificarilor capitalurilor proprii, pre"entand modificarile care survina asupra capitalului in urma
interventiei anumitor factori:
Capital su#scris
Prime de capital
'e"erve din reevaluare
'e"erve le$ale
'e"erve statutare sau contractuale
'e"erve repre"ent:nd surplusul reali"at din re"erve din reevaluare
Alte re"erve
Actiuni proprii
'e"ultatul reportat repre"ent:nd profitul nereparti"at sau
pierderea neacoperita
&old C
&old D
'e"ultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a
IA&, mai putin IA& 2+
&old C
&old D
'e"ultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
'e$lementarilor conta#ile conforme cu Directivele 1uropene
&old C
&old D
'e"ultatul reportat provenit din corectarea erorilor conta#ile &old C
%,
&old D
'e"ultatul e.ercitiului financiar &old C
&old D
'eparti"area profitului
?otal capitaluri proprii
4- !N!$IL! SI"U!"I&I F$UGURI$#R %& "R&L#R&RI&
?re"oreria este considerat un indicator principal pentru anali"a financiar deoarece ofer
informaii privind variaia valorilor elementelor de tre"orerie 0ntre 0nceputul i sf:ritul unei perioade, dar i
structura acestei variaii $enerat de specificul tran"aciilor desfurate de 0ntreprindere. = 0ntreprindere
care $enerea" 0n mod constant o tre"orerie semnificativ este 0n acelai timp solva#il, renta#il i apt
s3i asi$ure de"voltarea. Din acest motiv, o#iectivul unei situaii a variaiei tre"oreriei este de a furni"a
informaii despre capacitatea 0ntreprinderii de a $enera lic6iditi i despre utili"area pe care
0ntreprinderea le3a dat3o acestora 0n cursul e.erciiului 0nc6eiat.
De3a lun$ul timpului, 0n 0ncercarea de sistemati"are a informailor privind structura, ori$inea i
destinaia fondurilor utili"ate de 0ntreprindere, s3a a4uns la conclu"ia c variaia lic6iditilor se poate
e.plica prin aciunea a trei tipuri de activiti #a"ate pe o clasificare funcional 0n 0ntreprindere:
1. activiti de e5loatare, definite 0ntr3o manier re"idual ca principalele activiti $eneratoare de venit,
dar i alte activiti ce nu sunt activiti de investiii sau de finanareB
2. activiti de investiii, definite ca acele activiti le$ate de ac6i"iionarea i 0nstrinarea activelor pe
termen lun$ i a altor investiii care nu fac parte din elementele de numerar, inclusiv ac6i"iia/v:n"area de
societiB
3. activiti de finanare, definite ca acele activiti care $enerea" modificri 0n componena surselor de
finanare 7capitaluri i datorii8, altele dec:t cele incluse 0n numerar.
?re"oreria neta din activitatea de e.ploatare se poate calcula prin doua metode si anume:
2etoda direct4
K 0ncasri de creane
3 pli ale datoriilor comerciale
3 pli ale datoriilor salariale i sociale
3 pli ale impo"itelor
3 pli de do#:n"i aferente e.ploatrii
K/3 0ncasri/pli din calamiti naturale.
2etoda indirect
'e"ultatul #rut
K/3 A4ustri care nu $enerea" flu.uri de numerar:
K/3 a4ustri privind amorti"area i provi"ioanele pentru depreciere
%1
K/3 c:ti$uri/pierderi din diferene de curs aferente creanelor sau datoriilor
K/3 c:ti$uri/pierderi din diferene de curs aferente elementelor de tre"orerie
K/3 A4ustri care nu afectea" e.ploatarea
3 venituri financiare
K c6eltuieli financiare
G 'e"ultat din e.ploatare care $enerea" variaii ale tre"oreriei
K/3 Creteri/scderi ale creanelor comerciale i asimilate e.ploatrii
K/3 Creteri/scderi ale stocurilor
K/3 &cderi/creteri ale datoriilor de e.ploatare 7comerciale, salariale, fiscale2-,,
altele dec:t impo"itul 8
3 pli ale do#:n"ilor 7pentru partea aferent e.ploatrii8
3 pli privind impo"itul pe profit
G *lu. de numerar $enerat de activitatea de e.ploatare
5etoda direct este dorit de investitori, deoarece permite sta#ilirea valorii 0ntreprinderii pe #a"a
previ"iunilor lic6iditilor. 5etoda indirect este preferat de mana$eri, deoarece ascunde utili"atorilor
e.terni ima$inea real despre lic6iditatea i solva#ilitatea 0ntreprinderii, precum i de conta#ili, pentru
uurina calculului.
$irectiva a I'5a nu cere pre"entarea &ituaiei flu.urilor de numerar, 0ns permite includerea altor
&ituaii privind raportarea 0n situaiile financiare, alturi de 2ilan, de Contul de profit i pierdere i de
Ane.. >n consecin, statele mem#re evit impunerea 0ntocmirii i includerii &ituaiei flu.urilor de
tre"orerie 0n raportrile tuturor societilor, dar 0ncura4ea" acest lucru. Ca practic $eneral, 0ntocmirea
unei situaii care s reflecte variaia lic6iditilor este cerut societilor cotate pe pieele internaionale.
Atat societatile comerciale care reali"a"a raportarea financiara conform =5*P 1(%2, cat si
companiile de asi$urari care aplica prevederile 'e$lementrilor conta#ile conforme cu directivele
europene specifice domeniului asi$urrilor folosesc acelasi format al &ituatiei flu.urilor de tre"orerie.
%2
8- !N!$IL! SI"U!"I&I !C"I*&$#R I'#2I$IL!"&
Directiva contine politica potrivit creia o serie de elemente, necuprinse 0n sc6emele o#li$atorii de
2ilan, s fie pre"entate 0n mod distinct 0n continuarea 2ilanului sau 0n Ane. 7@ote8. Directiva
menionea" i dispo"iii speciale pentru anumite elemente din 2ilan. Acestea se refer la definirea
activelor imo#ili"ate 7ca elemente destinate s fie folosite pe o perioad 0ndelun$at de 0ntreprindere8, la
pre"entarea detaliat a micrilor activelor imo#ili"ate i a coreciilor de valoare de la sf:ritul anului sau
a rectificrilor din timpul anului, precum i a valorilor #rute i a amorti"rilor.
Atat in cuprinsul 'e$lementarilor conta#ile specifice domeniul asi$urarilor cat si in cuprinsul
=5*P se mentionea"a formatul situatiei activelor imo#ili"ate ca structura distincta cu scopul de a detalia
informatiile referitoare activelor imo#ili"ate. Atat companiile de asi$urari cat si societatiile comerciale
aplica acelasi format.
%3
Rezultatele financiare 0i tehnice ale societilor de asigurare din RomNnia Dn 6::7
%
Ia data de 31.12.2,,-, 0nre$istrau profit un numr de 2, de societi de asi$urare, valoarea
cumulat a acestuia fiind de 1(%.-.13( lei 7%1.))1.,( euro8. Ia aceeai dat, 21 de societi de
asi$urare 0nre$istrau pierderi, volumul a$re$at la nivelul pieei al pierderilor acestor societi fiind de
23.+(%.1, lei 7(2.1%.()) euro8.
1%
Comparativ cu situaia de la sf:ritul anului precedent, la data de 31.12.2,,-, valoarea profitului
era cu 1+,2%E mai mare 0n termeni reali, 0n timp ce pierderile totale au crescut 0n aceei perioad cu
12+,-(E.
!n procent de peste ),E din volumul total al pierderilor 7respectiv )3,3E din acestea8 a fost
0nre$istrat la nivelul a % societi de asi$urare 7A'DA*, 91@1'AII, !@I?A, AHIHA i
I@?1'A51'ICA@8, din care %, puncte procentuale au fost aferente unei sin$ure societi 7A'DA*8.
>n ceea ce privete profitul a$re$at la nivelul pieei, ( societi au contri#uit la formarea a ),%E
din acesta 7I@9 A&I9!'S'I D1 HIATS, AIIIA@U 3 TI'IAC, AI9 II*1, D1I?A A&I9!'S'I, =5@IA&I9,
2C' A&I9!'S'I i A&I'=58.
'eferitor la re"ultatele te6nice o#inute 0n anul 2,,-, din anali"a raportrilor transmise de
asi$urtori re"ult c 0n sectorul asi$urrilor $enerale, 13 societi au 0nre$istrat profit, valoarea a$re$at
la nivelul pieei a acestuia fiind de +-.,+.(2- lei 72).%,+.2) euro8. *a de 2,,%, profitul te6nic reali"at
0n 2,,- din activitatea de asi$urri $enerale a crescut 0n termeni reali cu %+,)1E. >n sectorul asi$urrilor
de via, profit te6nic a fost 0nre$istrat 0n ca"ul a 12 societi. Haloarea cumulat a profiturilor te6nice
reali"ate de acestea din activitatea de asi$urri de via a fost de 1).)1%.23( lei, ec6ivalentul a
.,,-.,3 euro. Pierderile din activitatea de asi$urri de via s3au cifrat la %.%%.%, lei 713.1.%+(
euro8, fiind consemnate de 11 societi.
Concluzii
Ia nivelul economiei europene asi$urrile repre"int un sector c6eie, facandu3i simit influena at:t
0n protecia 0n faa riscurilor 0n domeniul economic i social al rilor mem#re, 0n rolul de stimulator al ideii
de economisire pe termen mediu i lun$, c:t i ca furni"or de fonduri pe pieele financiare. >n mod similar,
asi$urrile 0ndeplinesc un rol esenial pentru de"voltarea te6nicilor de mana$ement al activelor i de
mana$ement al riscului-
Ponderea tot mai mare a primelor de asi$urare 0ncasate 0n PI2 demonstrea" nevoia de
protecie 0n faa riscurilor in continua cretere atat la nivelul companiilor cat i la nivelul persoanelor fi"ice,
i deci o previ"iune po"itiv pentru o potenial de"voltare viitoare a acestei activiti. >n ara noastr piaa
asi$urrilor i reasi$urrilor este 0n plin proces de transformare i de"voltare. Dup dispariia monopolului
de stat, 0n anul 1++1, acest sector de activitate a cunoscut o tendin constant de evoluie ascendent,
evoluie accentuat o dat cu inte$rarea 0n !niunea 1uropean. C6iar dac 0n momentul de fa,
e.pansiunea pieei asi$urrilor este evident, iar volumul primelor de asi$urare 0ncasate este 0ntr3o
continu cretere, interesul fa de contractarea unei polie de asi$urare continu s fie, 0n $eneral,
sc"ut, 0n comparaie cu !niunea 1uropean, iar rolul i necesitatea asi$urrilor rm:n, de asemenea
0nelese 0n mic msur. *enomene precum inflaia, oma4ul, venitul mediu pe cap de locuitor mult mai
mic 0n comparaie cu rile 1uropei de Hest, precum i ali factori de natur psi6olo$ic, constituie fr:ne 0n
15
'aportul C&A privind activitatea desfaurat si evoluia pieei de asi$urri in anul 2,,-, pa$ -
%%
calea de"voltrii pieei asi$urrilor. Av:nd 0n vedere c rom:nii au avut o 0ndelun$at e.perien a
pierderilor acoperite de stat, ma4oritatea s3a o#inuit cu acoperirea $ratuit a pa$u#elor, prin su#venii de
la #u$et, iar asi$urarea #unurilor contra cost este considerat o suprata..
Iipsa de informaii complete i corecte a condus la o vi"iune simplist i de multe ori eronat
asupra asi$urrilor. Asi$uratul, de multe ori, datorit lipsei de informaii, nu tie ce poli de asi$urare i se
potrivete, ca" 0n care poate contracta o poli care nu corespunde cu necesitile sale, fapt ce3i sl#ete
i mai mult 0ncrederea 0n conceptul de asi$urare.
Dei continu sa creasc de la an la an, piaa asi$urrilor din 'om:nia este cu mult 0n urma pieei
europene at:t ca volum, c:t i ca le$islaie. Politicile a$resive de marRetin$ ale unor societi de asi$urri
au reuit, 0ntr3un termen relativ scurt, s active"e o parte a cererii poteniale, 0ns, tre#uie menionat
faptul c, dei aciunile companiilor de asi$urri au un rol important 0n de"voltarea sectorului de asi$urare
, aceast de"voltare depinde, 0n primul r:nd de creterea economic a rii i de politica $uvernului 0n
domeniul asi$urrilor.
2I2$I#1R!FI&
1. 2ennett C., Dicionar de asigurri, 1ditura ?rei, 2ucureti, 2,,2B
2. 2istriceanu 9. F Asigurri i reasigurri 3n Ro"4nia, 1ditura 1conomica, 2ucureti, 2,,2B
3. Cistelecan I., Cistelecan '., Asigurri co"erciale, 1ditura Dimitrie Cantemir, ?:r$u
5ure, 1++(B
%-
. 9aliceanu 5.,9aliceanu I., Bilanul societilor de asigurare, 'evista *inane 2nci
Asi$urri, nr 1,, oct 2,,3B
%. 5anole 2. F 'ecanis"ul Gestiunii 6inanciare,Casa Carii de &tiina, Clu4 F @apoca,
2,,%B
-. 5arinic D., ?nsescu P. F 7eoria i ractica asigurrilor, 1ditura 1conomic,
2ucureti, 2,,3B
(. Hcrel I., 2ercea *. F Asigurri i Reasigurri, 1ditura 1.pert, 2ucureti, 1d. a II3aB
). 'aportul C&A privind activitatea desfaurat i evoluia pieei de asi$urri in anul 2,,-
+. *elea$ @. 3 8"*l4n!irea )unglei conta*ilitaii, 1ditura 1conomic, 2ucureti, 1++-B
1,. 'istea 5. 3 Conta*ilitatea societilor co"erciale, 1ditura C.1.C.C.A.'., 2ucureti, 1++%
11. 'istea 5., Dumitru C. 9. 3 Conta*ilitate arofundat, 1ditura !niversitar, 2ucuresti,
2,,%
12. *elea$ I., *elea$ @. F Conta*ilitate financiar, o a*ordare euroean i internaional,
Vol- #. Conta*ilitate financiar funda"ental, 1ditura Infome$a, 2ucureti, 2,,%.
13. 'istea 5., Dumitru C. 9. F Conta*ilitate financiar, 1ditura 5ar$aritar, 2ucureti, 2,,2
1. C. 5. Dra$an, *. Plopeanu, 2. @icuPopa , Conta*ilitatea asigurrilor 9::;, 1ditor:
Asociaia 1uropean de &tudii i Consultan, 2ucureti,2,,%
1%. *elea$ @., 5alciu I. F Provocrile conta*ilitii internaionale la cu"na dintre "ilenii
< "odele de evaluare i investiii i"ateriale, 1d. 1conomic, 2ucureti, 2,,
1-. C. 5. Dr$an, tiina asigurrilor, 1ditura !niversitar, 2,,(
1(. C. 5. Dra$an, Reassurance accounting , Pu#licat de Clu#urile asi$urtorilor ,din 'oma
i Iondra prin $ri4a Hienna Insurance 9roup
1). Ale.a C., Ciurel H., 3 Asigurri i Reasigurri 3n Co"erul /nternaional, 1d. AII,
2ucureti 2,,3B
1+. 2ercea *l., Hcrel I. F Asigurri i Reasigurri, 1d. 1.pert, 2ucureti 2,,2B
2,. Ciurel H. F Asigurri i Reasigurri. a*ordrii teoretice i ractici internaionale, 1d. All
2ecR, 2ucureti 2,,2B
21. @e$ru ?. F Asi$urari. 96id Practic, 1d. AII 2ecR, 2,,-
22. Do#rin 5., Ionescu I. F Conta#ilitatea societatilor de asi$urari, 1ditura @ationala,
2ucuresti, 2,,(
23. Constantinescu D.A., Do#rin 5. </ntroducere 3n asigurri, 1d. ?e6nic, 2ucureti 2,,3
2. 5oldoveanu @. F /nstru"entarea dosarelor de daun 3n asigurri- &trategii- 'etode-
7e0nici, 1d. 2ren, 2ucureti 2,,
25. 'aportul anual C.&.A. 2,,- 7DDD.csa3isc.ro8
2-. Ie$ea asi$urrilor i reasi$urrilor 0n 'om:nia, nr.13-/1++%B
2(. 5onitorul =ficial al 'om:niei nr. 11)( #is din 2+ dec. 2,,% F =rdinul C&A nr. 312+/2,,%
pentru apro#area re$lementrilor conta#ile conforme cu directivele europene specifice
domeniului asi$urrilor
2). DDD.csa.ro
2+. DDD.1asi$.ro
%(
3,. DDD.portaldeasi$urari.ro
31. DDD.asi$urari.ro
32. DDD.csa3isc.ro
%)