1. Cerinte privind proiectarea planului general al fermelor zootehnice.

Proiectarea planului general al unitatilor zootehnice necesita luarea in consideratie a unor factori care
pot avea influenta in alegerea solutiilor. Acesti factori se manifesta sub forma unor cerinte obligatorii in
proiectare si anume:
cerinte tehnologice si de circulatie
cerinte privind asigurarea cu apa, energie si utilitati
cerinte legate de conditiile naturale, climaterice, topografice si geologice
cerinte privind arhitectura, urbanizarea si sistemul constructiv
cerinte impuse de protectia contra incendiilor
cerinte tehnico-sanitare
Cerinte tehnologie constau in asigurarea fluxului de productie pe cele mai directe cai de desfasurare,
fara intersectari, suprapuneri si intoarceri, creand in acelasi timp posibilitati maxime de mecanizare si
automatizare a tuturor operatiunilor
Cerintele de circulatie sunt strict legate de cele tehnologice determinand alegerea dispozitivelor de
transport a utilajelor necesare, fixarea gabaritelor care influenteaza direct dimensiunile sectoarelor de
incinta. Prin sistemul de transport se urmaresc: reducerea la minim a transabordarilor, perfecta si
ritmica aprovizionare cat si reducerea la minim a cheltuielilor de transport
Cerinte legate de asigurarea cu apa, energie si alte unitati cat si cele legate de evacuarea dejectiilor si a
apelor uzate determina intr-o buna masura organizarea planului general.
Proiectarea acestora trebuie sa cuprinda, pe de alta parte, constructiile pentru distributie, inmagazinare
si tratare cat si retelele de distributie magistrale si ramificatiile pentur consumatori
Cerintele legate de conditiile naturale, climaterice, topografice si geologice iau in considerare directia si
frecventa canturilor dominante, orientarea cladirilor fata de punctele cardinale, panta si relieful
terenului, etc. Astfel directia si frcventa vanturilor dominante determina amplasarea pe teren a
diferitelor constructii, analizandu-se atat gradul diferit in care procesele cat si influenta cantului
dominant asupra microclimatului interior.
Orientarea cladirilor agrozootehnice fata de punctele cardinale influenteaza de asemenea rezolvarea
planului general, intrucat determina atat iluminarea cat si radiatia calorica reprezentand un elemnt
important in realizarea microclimatului constructiilor.
Adaptarea la relieful terenului a contructiilor zootehnice este o conditie importanta care poate duce la
reducerea substantiala a investitiei. COnstructiile se vor amplasa pe cat posibil paralel cu curbele de
nivel, evitandu-se astfel denivelarile mari intre capetele cladirii, care duc la lucrari importante de
terasamente.

2. Constructii agricole - clasificare, criterii de performanta, factori de microclimat, schema bloc de
proiectare.
Clasificarea constructiilor:
a) dupa functia pe care o indeplinesc:
constructii pentru productia animale (adaposturi pentru animale: taurine, suine, ovine, cabaline
si avicole)
constructii pentru productia vegetala: sere, solarii
constructii pentur depozitarea, conservarea si conditionarea productiei vegetale; platforme,
magazii, depozite
constructii pentru depozitarea nutreturilor
constructii destinate cercetarii si inobilarii speciilor
b) dupa modul in care constructiile agricole participa la procesul de productie
constructii pentru productie in cadrul carora intra constructiile care adapostesc diverse specii de
animale sau pasari, sere, solarii, depozite de legume si fructe, silozuri de cereale, etc
constructii auxiliare care servesc indirect desfasurarea procesului de productie: silozuri pentru
furaje, depozite pentru produse cerealiere, ingrasaminte minerale, clinici veterinare, centrale
termice, posturi de transformare, etc.
constructii anxe, care nu sunt legate de productie dar sunt necesare pentru desfasurarea in
conditii normale a productiei: cladiri pentru administratie, grupuri social-sanitare, laboratoare
Criterii de performanta
a) Materialul biologic adapostit, cu activitatea sa fiziologica de metabolism, care impunse factorii de
meciu interior (factorii de microclimat): temperatura, umiditatea relativa, viteza de miscare, puritatea
aerului interior, iluminarea etc.
b) Elementele biochimice specifice si tehnologia de intretinere a animalelor si pasarilor care determina
dimensiunile zonelor functionale: principale, pentur odihna si furajarea animalelor si secundare, pentru
circulatie, evacuare dejectii, activitati de supraveghere, etc.
c) Factorii mediului natural cum sunt: energia solara, aerul, apa si solul

I. Factori de microclimate:
Factorii zoofiziologici reprezinta rezultatele activitatii de metabolism a animalelor in timpul careia au loc
diferite manifestari ale organismului: degajare de caldura, umiditate, dioxid de carbon.
degajarea de caldura se produce prin radiatie, conductibilitate, convectie precum si prin
evaporare cutanata si pulmonara. Cantitatea de caldura degajata de animale si pasari depinde
de o serie de factori: specia, varsta, alimentatia administrata, etc. Pentur proiectare se iau valori
medii ale degajarilor de caldura
degajarea de umiditate este in functie de specia animalului si de temperatura mediului
inconjurator
degajarea de dioxid de carbon are loc in procesul de respiratei: aerul expirat de animale contine
cantitati mari de dioxid de carbon, variind in fucntie de specie, starea de repaus sau activitate a
animalului, hrana administrata, etc.
II. Factorii fizicicare intervin in proiectarea microclimatului sunt: temperatura si umiditatea relativa a
aerului exterior, temperatura, umiditatea relativa si viteza aerului interior, iluminarea.
temperatura interioara trebuie sa se incadreze in anumite valori limita, care conditioneaza
starea de sanatate a animalelor si care depinde de specia si varsta acestora.
umiditatea relativa interioara actioneaza asupra organismelor animale in timpul urmatoarelor
activitati: avaporarea cutanata sau pulmonara, prin care organismul pierde surplusul de caldura
corporala la temperaturi ridicate ale mediului.
viteza de miscare a aerului influenteaza pierderile de caldura prin convectie, fapt pentru care in
apropierea animalelor acesta nu trebuie sa depaseasca anumite valori
iluminarea naturala si artificiala a adaposturilor este importanta, influentant productia
animalelor. Iluminarea se poate realiza pe cale naturala cu ajutorul luminiisolare ce patrunde
prin suprafetele vitrate ale cladirilor si pe cale artificiala cu ajutorul lampilor cu incandescenta, a
lamilor fluorescente, a lampilor cu vapori de mercur sau sodiu.

3. Constructii agricole - forma in plan si sectiune transversala, modularea si conditiile tehnice
Forma in plan a constructiilor zootehnice, care este determinata, in general, de considerente functionale
si tehnologice, poate fi dreptunghiulara, patrata, circulara repsectiv poligonala inscrisa intr-un cerc.

Modularea constructiilor zootehnic:
In tara noastra se utilizeaza ca modul de baza, modulul diametric M=10 cm, iar in unele situatii se
foloseste modelul octometric M=12,5 cm determinat de dimensiunile uzuale ale caramizilor pline.
Alegerea formei constructive si dimensiunile modulare in plan si elevatie, trebuie facuta in functie de
cerintele tehnologice si considerentele privind unificarea modulelor dintre diferite tipuri de constructii.
Pentru modularea transversala a halelor agrozootehnice se recomanda folosirea modulilor derivati, de
15M si 30M. Prin aplicarea acestora se pot acoperi o varietate mare de procese tehnologice specifice.
Cele mai uzuale deschideri care asigura acoperirea unei varietati mari de procese tehnologice din
sectorul zootehnic sunt: 10,5 m; 12,5 m; 18,00 m; 21,00 m; 24,00 m.
Modularea longitudinala se realizeaza in general prin utilizarea modulului derivat 15M, rezultant travei
de 3,00m; 4,50m; 6,00m; 7,50m.

Conditii tehnice:
1. Conditiile tehnice capitale: se refera la totalitatea cerintelor care se impun elementelor
structurale si de inchidere, respectiv constructiilor luate in ansamblu, din punct de vedere a
durabilitatii si rezistentei la foc;
2. Conditii mecanice: se urmareste asigurarea cerintelor de rezistenta si stabilitate a elementelor
de constructie si a constructiilor in ansamblu, la actiunea solicitarilor exterioare
3. Conditiile de microclimate
4. Conditiile tehnico-economice

4. Constructii zootehnice - Elemente functionale si tehnologice pentru intretinerea taurinelor in
stabulatie fixa
In principiu adapostirea taurinelor pentru productii de lapte si carne se realizeaza in doua tehnologii:
stabulatie fixa si stabulatie libera
Tehnologia de intretinere a taurinelor in stabulatie fixa se bazeaza pe tehnologia traditionala de crestere
si intretinere a taurinelor. Spatiul interior al unui adapost cuprinde urmatoarele zone functional-
tehnologice: standuri, iesle, alei de furajare si alei de serviciu.
Standul este elementul tehnologic principal alcatuit din doua zone: zona de odihna si zona de defecare.
In functie de indicatorii biometrici specifici pe categorii de rase de taurine precum si in functie de
sistemul de legare, standul poate fi: lung, mijlociu si scurt.
Ieslea se concepe ca forma si se dimensioneaza in functie de categoria animalelor deservite, tipul
standului, natura si specificul mijloacelor de administrare a furajelor.
Alei de furajare sunt amplasate in fata ieslelor si se folosesc pentru circulatia vehicolelor cu care se
realizeaza furajarea. Latimea considerabila se ia de 2,30 ... 2,40m.
Alcei de circulatie (de serviciu) se situeaza in spatele unui sir de standuri si servesc pentru circulatia si
intretinerea animalelor. In cazul cand deservesc un singur rand de animaleelese prevad cu latimea de
1,10m, iar in cazul in care deservesc doua standuri latimea minima trebuie sa fie de 1.40m
Rigolele deschise pentru evacuarea dejectiilor se preteaza pentru evacuarea mecanica cu racleti batanti
sau fluture. Rigolele deschise se amplaseaza in spatele standului, in zona de defecare, avand dimensiuni
corelate cu dimensiunile utilajelor. Astfel in cazul utilizarii racletilor batanti latimea este de 42 ... 52 cm,
iar in cazul racletilor fluture de 70 ... 75 cm. Adancimea rigolelor de ia de 15 .. 20 cm.
Canalele acoperite cu gratare constituie un alt sistem de receptie si avacuare a dejectiilor. Dimensiunile
acestora sunt in functie de sistemul de evacuare a dejectiilor si anume: mecanic sau hidraulic. Canalele
acoperite cu gratare se pot dispune la acelasi nivel cu capatul standului scurtand astfel lungimea patului
cu 10-15 cm. Dimensiunile gratarelor sunt corelate cu indicatorii biometrici ai animalelor, fiind tratate in
mod deosebit daca sunt dispuse in zone de odihna. Astfel acestea vor avea latimi de 7-10cm fiind
rezolvate din beton armat sau profile metalice acoperite cu cauciucuri sau material plactic nederapant,
din lemn de stejar.

5. Pereti cu structura omogena
Se pot realiza din materiale traditionale, de provenienta locala (chirpici, pamant stabilizat, piatra bruta,
tufuri calcaroase, scorie bazaltica) si din materiale produse industrial (caramida plina, caramida
eficienta, blocuri ceramice cu goluri, blocuri de beton usor din granulit, deseuri ceramice).
Peretii din zidarie de caramida plina sau cu goluri asigura o buna izolare termica, consum redus de
ciment si de otel beton. Prezinta dezavantaje legate de greutate proprie mare si consum mare de
manopera. Aceasta varianta apare rationala in cazul cand este folosita ca element de inchidere si
rezistenta. In vederea asigurarii unei comportari bune in timp, precum si a conditiilor de zooigiena,
peretii exteriori cu structura omogenra se protejeaza pe fata interioara si exterioara cu tencuieli.

6. Pereti cu structura neomogena
Alcatuiti din mai multe stratusi si sunt solutii imbunatatite fata de cei cu structura omogena si se pot
realiza sub forma de: zidarii miste, pereti din beton armat cu miez termoizolant. Aceste tipuri de pereti
se realizeaza mai ales ca pereti neportanti cu rol de inchidere
I. Zidariile mixte. peretii din zidarie mixta se pot realiza intr-o mare varietate de rezolvari constructive,
utilizandu-se diferite combinatii dintre produsele ceramice (caramica plina, eficienta) si materiale
eficiente din punct de vedere al transmisiei termice. Tipuri de pereti:
pereti din zidarie de caramida cu umplutura termoizolanta din materiale usoare de provenienta
locala, deseuri industriale
pereti de caramida cu miez termoizolant din materiale moderne, eficiente din punct de vedere
al izolarii termice, cu un strat de aer ventilat
pereti din blocuri de beton usor si din zidarie de caramida plina
II. Pereti din elemente prefabricate. Cand se urmareste o executie industrializata a constructiilor se pot
utiliza elemente prefabricate pentru pereti exteriori. Peretii prefabricati pentru constructiile zootehnice
se pot realiza in urmatoarele variante:
Panourile periferice verticale se alcatuiesc, in general, din trei straturi: cu un miez termoizolant si doua
straturi de beton armat. Miezul cu proprietati termoizolatoare se poate realiza din polistiren expandat,
pasla minerala, beton celular autoclavizat sau diverse deseuri.
Panouri (fasii) orizontale se utilizeaza la construciile cu structura de rezistenta in cadre. Lungimea
panourilor de tip fasie se stabileste in functie de distanta dintre stalpi si pozitia panoului fata de acestia,
iar inaltimea se considera de obicei egala cu inaltimea perpetului halei (1-1,5m). Grosimea se stabileste
din considerente higrotermice, functie de alcatuirea panoului.

7. Acoperisuri compacte
Se realizeaza de obicei avand straturile compacte asezate succesiv, urmarindu-se asigurarea detentiei
caporilor de apa ca se pot acumula in structura termoizolatiei si posibilitatea evacuarii acestora in afara
acoperisului. Acest mod de alcatuire se foloseste la realizarea acoperisurilor de tip terasa sau cu panta
mica. In acest caz invelitoarea este alcatuita din mai multe straturi de carton si panza asfaltata lipite
intre ele cu bitum cald. Structura de rezistenta este alcatuita din placi sau fasii prefabricate din beton
armat. Termoizolatia se poate realiza din: produse pe baza de vata si pasla minerala, betoane si
umpluturi usoare din granulit sau diferite deseuri industriale.

8. Acoperisuri cu spatiu de aer ventilat
Se utilizeaza in cazul cand structura portanta este realizata din ferme si tavan suspendat sau cand
invelitoarea (hidroizolatia) este distantata de stratul termoizolant.
In aceste cazuri se creeaza un spatiu de aer ventilat, prin care se antreneaza si se evacueaza spre
exterior vapori de apa care patrund si traverseaza termoizolatia.
Tavanul se poate realiza cu panouri usoare cu strat termoizolant protejat la parea inferioara cu placi de
azbociment plan, poliesteri armati cu fibra de eticla, etc.
Acoperisurile cu strat de aer ventilat constituie o carianta care se aplica cu rezultate foarte bune in cazul
structurilor usoare cu pante medii (20-30%). Structura portanta a acoperisului se poate realiza din ferme
usoare din lemn si metal, in cazul constructiilor cu deschideri mici (9-12m). In aceste cazuri invelitoarea
se poate realiza din azbociment ondulat sau tabla, iar termoizolatia se poate dispune in planul
acoperisului sub invelitoare, la partea superioara sau inferioara a panelor.

9.Pardoseli la constructiile zootehnice: clasificare, detalii constructive
La constructiile zootehnice, pardoselile indeplinesc un rol deosebit de important. Din acest motiv
alcatuirea lor se face in mod diferentiat, pe zone functionale, tinandu-se seama de scopul tehnologic pe
care trebuie sa-l indeplineasca. La adaposturile de animale se disting urmatoarele zone:
-zona de odihna;
-zona de defecare (pardoseala continua sau discontinua cu canale de colectare si evacuare a dejectiilor)
-zona de circulatie pentru animale si vehicule care transporta furaje, etc.
Structura pardoselii se stabileste in raport cu destintati,a rolul si funtctiile indeplinite. In principiu,
structura pardoselii se compune din:
stratul de baza, ca se executa din balast sau piatra de 10-15cm grosime;
stratul de rezistenta, realizat de obicei din beton simplu, acand grosimea cuprinsa intre 6-12 cm;
stratul termoizolant din materiale care au rezistenta mare la permeabilitate termica; acest strat
se prevede numai la pardoselile din zona de odihna;
stratul de uzura care trebuie sa corespunda atat conditiilor tehnologice si de rezistenta la uzura
cat si termotehnice privind temperatura de contact cu corpul animal, se poate executa din:
beton, asfalt, produse ceramice, masa plastica, cauciuc, lemn, etc.
Pardoselile trebuie sa indeplineasca conditiile:
sa fie rezistente la uzura si la actiunea factorilor agresivi din hala
sa fie suficient de elastica pentru a nu provoca boli podale
sa nu se deformeze sub actiunea solicitarilor date de animale sau vehicole
sa fie antiderapanta si impermeabila
Materialele din care se pot realiza pardoselile calde au fost studiate experimental, iar rezultate pot fi
concluzionate astfel:
pardoselile din beton sunt impropii datorita conductivitatii tehnice ridicatel
cele mai bune pardoseli sunt cele realizate din lemn
rezultate bune confera si pardoselile din materiale ceramice bine arse, avand resorturile
etansate cu mortar de ciment si mastic bituminos

10. Constructii pentru sere: materiale si clasificare
Proiectarea structurilor de rezistenta trebuie abordata in functie de tipul materialelor de constructie.
Acestea vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa aiba rezistente mecanice cu umbrire a
suprafetei interioare a serei; sa aiba o comportare buna in mediile cu umiditate mare si continut bogat
in dioxid de carbon. Materiale care raspund acestor cerinte sunt lemnul si metalul.
Lemnul a fost primul material de constructie utilizat la constructia serelor. Lemnul ecarisat a servit la
alcatuirea structurilor de rezistenta pentru serele de mica deschidere. Rezistenta la umiditatea din
interiorul serelor se obtine prin antiseptizarea lemnului prin tratarea chimica. Dechideri mari s-au
obtinut utilizand structuri din arce realizate din lemn lamelat incleiat.
Metalul este folosit cu precadere la realizarea structurilor de rezistenta pentru sere. Otelul este utilizat
sub forma de profile laminate, profile din abla indoita, teava sau bare de otel-beton protejat impotriva
coroziunii.
Aluminiul si aliajele sale sunt larg utilizate in realizarea structurilor de rezistenta deorece prezinta
urmatoarele avantaje: greutatea specifica redusa; se comporta bine sub aspectul coroziunii in atmosfera
agresiva a serelor, are o mare putere de reflexie (in serele care utilizeaza aluminiul diferenta dintre
temperatura la sol si sub coama este de 1,5-2 grade C, fata de 10 grade in cazul structurilor de otel).
Peretii serelor se realizeaza din sticla transparenta de 3mm grosime, iar acoperisul din sticla obisnuita
sau sticla semicristal de 4 mm grosime.
Un alt material utilizat pentru inchiderea serelor este folia din mase plastice. Aceasta are grosimi mici si
greutati proprii reduse. Transparenta foliilor din mase plastice este mai redusa decat a sticlei datorita
constantei dielectrice de doua ori mai mare.