Sunteți pe pagina 1din 4

Epistaxisul - sangerarea nazala

50% of the people worldwide pay too much


for their gas (TopTipsNews)
Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
Epistaxisul (sangerarea nazala) este un accident obisnuit, mai ales la copii si poate fi tratat foarte simplu. Apare de
obicei ca rezultat al unor mici traumatisme cauzate de scobirea in nas sau suflarea nasului. Poate apare si in urma unei
infectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste.
Epistaxisul este rareori serios, dar ocazional poate fi amenintator de viata, in special la persoanele invarsta. Apare mai
frecvent la persoanele care iau aspirina, anticoagulante(medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) sau la
pacientii cu boli hematologice.
aca epistaxisul apare frecvent (mai des de o data pe saptamana) poate fi un indiciu al unei alte probleme de sanatate,
cum ar fi hipertensiunea arteriala. Se recomanda consultarea medicului de familie pentru masurarea tensiunii arteriale si
prescrierea unui tratament potrivit. e asemeni, medicul poate preciza daca medicamentele pe care le ia pacientul pot
determina aparitia epistaxisului.
aca se suspecteaza o problema mai serioasa, se recomanda consultarea unui !"#$ist pentru efectuarea unor teste
suplimentare.
Cuprins articol
%. &eneralitati
'. Simptome
(. )auze
*. !prirea sangerarilor nazale $ epistaxis
+. ,ratament
-. Prevenirea epistaxisului si a resangerarilor nazale
.. )omplicatii
Simptome
Sus
/n timpul unui epistaxis, sangele curge din fosele nazale. 0luxul de sange poate fi incet sau rapid, si poate dura de la
cateva secunde pana la zece minute.
Epistaxisul poate apare si in timpul somnului. Pacientul poate simti prezenta unui lichid in faringe inainte ca sangele sa
apara din fosele nazale. Acest simptom apare, de obicei, daca pacientul este in pozitie intinsa.
Se recomanda consultarea de urgenta a medicului daca pacientul prezinta sangerare abundenta, palpitatii, dispnee
(dificultati de respiratie), paloare, sau daca inghitirea unei mari cantitati de sange determina aparitia varsaturilor.
Sangerarea poate fi mai abundenta si mai greu de oprit daca pacientul prezinta hipertensiune arteriala, insuficienta
cardiaca, tulburari de coagulare a sangelui sau ia anticoagulante cum ar fi 1arfarina sau aspirina (anticoagulante).
Cauze
Sus
Exista doua tipuri de epistaxis, anterior si posterior, in functie de locul de origine al sangerarii. aca epistaxisul este
anterior sangerarea provine din septul inferior (peretele ce desparte cele doua fose nazale). 2umita si zona #ittle
aceasta parte a nasului contine o vascularizatie bogata care poate fi usor lezata.
rincipalele cauze ale epista!isului anterior sunt"
$ zgarierea mucoasei nazale datorita unei unghii ascutite
$ suflarea cu putere a nasului
$ o lovitura usoara in nas
$ raceala sau gripa
$ nas infundat sau uscat, determinate de obicei de o infectie
$ altitudinea mare
$ folosirea excesiva a decongestionantilor nazali
$ folosirea excesiva a cocainei.
e cele mai multe ori copiii au epistaxis anterior care poate fi tratat cu usurinta la domiciliu.
aca sangerarea este mai severa, iar sangele vine dintr$o zona mai inalta a nasului, se numeste epistaxis posterior si
poate necesita interventie medicala pentru oprirea sangerarii. Epistaxisul posterior este mai frecvent la adulti decat la
copii.
#lti factori de risc pentru epista!isul posterior pot include"
$ interventie chirurgicala recenta la nivelul foselor nazale
$ tensiune arteriala mare sau crescanda
$ deficienta de calciu
$ boli precum insuficienta cardiaca, anomalii ale venelor, leucemia sau hemofilia
$ tulburari de coagulare a sangelui (pot fi ereditare)
$ anumite medicamente cum ar fi aspirina, medicamente recomandate in artrita si anticoagulantele (medicamente care
impiedica coagularea sangelui cand aceasta nu este necesara)
$ expunerea la substante chimice iritante
$ prezenta unei tumori in cavitatea nazala.
$prirea sangerarilor nazale % epista!is
Sus
entru oprirea epista!isului se recomanda urmatorii pasi"
%. Pozitia in picoare si inclinarea usoara a capului inspre spate3 nu trebuie impins capul mult pe spate3 poate determina
curgerea sangelui pe peretele posterior al faringelui si inghitirea lui, ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi3
se recomanda scuiparea sangelui care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat, si nu inghitirea lui3
'. )uratarea foselor nazale, prin suflarea nasului usoara3
(. upa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor moi ale nasului3 va trebui sa respirati pe
gura3
*. Se aplica o punga cu gheata pe nas si obra4i3 gheata determina vasoconstrictie si a4uta la oprirea sangerarii3
+. ,rebuie mentinuta compresiune continua timp de %5 minute3 se recomanda folosirea unui ceas pentru cronometrarea
perioadei de timp3 aceste %5 minute pot parea mai mult decat atat3 evitati decompresiunea dupa cateva minute, din
curiozitatea de a observa oprirea sangerarii3
-. Verificati daca s$a oprit sangerarea doar dupa %5 minute de compresiune continua3 daca nu s$a oprit, trebuie
mentinuta compresiunea inca %5 minute3 cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de
%5$'5 minute3
.. 6ngeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina3 nu suflati nasul si nu introduceti nimic in
interiorul lui timp de %' ore de la oprirea sangerarii3
7. !dihniti$va timp de cateva ore8
Tratament
Sus
&n cazul aparitiei epista!isului' pacientul ar tre(ui sa"
$ sa se aseze si sa penseze ferm partea moale a nasului chiar deasupra orificiilor nazale, timp de %5 minute3
$ sa se aplece in fata si sa respire pe gura3 aplecarea a4uta evacuarea sangelui prin fosele nazale, prevenind inghitirea
acestuia3
$ mentinerea presiunii la nivelul nasului pentru %+ minute (cronometrate pe ceas) pentru ca sangele sa se coaguleze3
$ plasarea unei pungi cu gheata invelite intr$un prosop pe obraz pentru a a4uta la reducerea inflamatiei din zona3
$ sangerarea ar trebui sa se opreasca fara sa mai reapara, cu exceptia situatiilor in care nasul este lovit sau traumatizat in
alt mod3
$ evitarea suflarii nasului si a activitatilor intense timp de %' ore dupa epistaxis.
Se recomanda consultul medical daca sangerarea este severa sau nu se opreste dupa '5 minute de mentinere a presiunii
la nivelul nasului. e asemeni, daca sangerarea este mai frecventa de o data pe saptamana, poate fi determinata de o
afectiune nediagnosticata.
9edicul va masura tensiunea arteriala si pulsul si va recolta probe de sange pentru investigarea functiei de coagulare a
sangelui.
aca sangerarea nazala nu se opreste, se va incerca hemostaza cu a4utorul unui pansament sau al ghetii. upa oprirea
sangerarii, pansamentul va fi indepartat si cavitatea nazala examinata atent pentru a determina o eventuala cauza
(pentru manevrele de examinare se va folosi in prealabil un anestezic local) si eventual se va face o radiografie a zonei.
)upa oprirea sangerarii se recomanda e*itarea oricarui efort timp de +%, saptamani-
aca epistaxisul a fost determinat de medicatia administrata pacientului, cum ar fi aspirina, :arfarina sau unele
antiinflamatorii, medicul va trebui sa le schimbe sau sa a4usteze dozele.
Epistaxisul la copii este determinat cel mai frecvent de indepartarea de catre acestia a crustelor uscate din interiorul
cavitatii nazale3 se recomanda inmuierea acestora prin folosirea unei vaseline.
)e retinut.
entru oprirea epista!isului se recomanda urmatorii pasi"
%. pozitia in picioare si inclinarea usoara in fata3 nu trebuie impins capul pe spate3 poate determina curgerea sangelui pe
peretele posterior al faringelui si inghitirea lui, ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi3 se recomanda
scuiparea sangelui care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat, si nu inghitirea lui3
'. curatarea foselor nazale, prin suflarea nasului usoara3
(. dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor moi ale nasului3 va trebui sa respirati pe
gura3
*. se aplica o punga cu gheata pe nas si obra4i3 gheata determina vasoconstrictie si a4uta la oprirea sangerarii3
+. trebuie mentinuta compresiune continua timp de %5 minute3 se recomanda folosirea unui ceas pentru cronometrarea
perioadei de timp3 aceste %5 minute pot parea mai mult decat atat3 evitati decompresiunea dupa cateva minute, din
curiozitatea de a observa oprirea sangerarii3
-. verificati daca s$a oprit sangerarea doar dupa %5 minute de compresiune continua3 daca nu s$a oprit, trebuie
mentinuta compresiunea inca %5 minute3 cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de
%5$'5 minute
.. ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vaselina3 nu suflati nasul si nu introduceti nimic in
interiorul lui timp de %' ore de la oprirea sangerarii3
7. odihniti$va timp de cateva ore8
Tratament chirurgical pentru epista!isul recurent
! procedura minora de cauterizare a locului de unde se produce sangerarea poate avea succes in oprirea epistaxisului
recurent. Aceasta procedura implica atingerea zonei sangerande cu un tampon de vata imbibat cu o substanta chimica
coroziva. aca pacientul prezinta vase de sange care sangereaza se poate interveni prin chirurgie endoscopica (folosind
instrumente foarte fine) pentru a lega capetele vaselor si a opri sangerarea.
aca vasul care sangereaza este posterior sau este dificil de compresat, poate fi necesara chirurgia ma4ora. Exista cazuri
rare in care este necesara ligaturarea unei artere principale care vascularizeaza fosele nazale.
aca pacientul prezinta deviatie de sept nazal, poate fi necesara interventia de corectare.
re*enirea epista!isului si a resangerarilor nazale
Sus
)upa ce epista!isul a fost oprit' urmatoarele sfaturi pot a/uta la pre*enirea unei resangerari"
%. evitati suflarea viguroasa a nasului
'. evitati efortul fizic si ridicarea de greutati dupa un epistaxis
(. ridicati$va capul in timpul somnului cu a4utorul pernelor
*. aplicati in interiorul nasului o cantitate mica de unguent emolient, ca de exemplu vaselina, cu a4utorul degetului mic
+. nu folositi Aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi 2aproxen sau /buprofen timp de ($* zile dupa
sangerarea nazala3 se recomanda Acetaminofen (Paracetamol) in cazul durerilor3 discutati cu medicul curant despre
intreruperea tratamentelor in curs
-. evitati medicamentele antihistaminice, decongestionante sau alte medicamente cu administrare sub forma de spra;
nazal fara a consulta medicul.
Epistaxisul poate surveni la persoanele care prezinta simptome de gripa sau alergii cronice (de genul rinoree, stranuturi
sau prurit nazal (mancarimi)) datorita inflamatiei si iritarii mucoasei nazale. ,ratarea acestor afectiuni amelioreaza
simptomele, inflamatia si iritarea si scade riscul de epistaxis. )u toate acestea, folosirea in exces a medicamentelor
antialgice poate determina epistaxis, ca efect advers al acestora. /n cazul sangerarilor frecvente, se recomanda
consultarea medicului curant, in vederea administrarii corecte a tratamentului pentru gripa si alergie.
Complicatii
Sus
Sangerari repetate intr$un interval de timp pot determina aparitia anemiei (grup de boli care afecteaza globulele rosii).
aca sangerarea este severa, se repeta des sau interfera sever cu activitatea pacientului, poate fi necesar un consult
!"#.