FILTRE LINIARE SAU DE CONVOLUTIE

Convolutia este o operatie matematica care nlocuieste fiecare pixel prin suma
ponderata a vecinilor. Matricea care defineste vecinatatea pixelului contine ponderile
atribuite fiecarui pixel. Aceasta matrice se numeste smbure de convolutie
(engl. "convolution kernel"). Pentru fiecare pixel P
ij
din imagine, smburele este
centrat n P
ij
. Fiecare pixel vecin din masca este multiplicat cu coeficientul
corespunzator din smbure.
Pixelului P
ij
i este atribuita valoarea unde a variaza ntre (i-1) si (i+1) iar
b variaza ntre (j-1) si (j+1). N este factorul de normare egal maximul dintre
sau 1. In final, daca noua valoare P
ij
este negativa, este luata 0. Daca noua valoare este
mai mare dect 255 (reprezentarea pe 8 biti) se ia 255.
Deci, cu ct valoarea absoluta a coeficientului K
ab
este mai mare, cu att pixelul
P
ab
contribuie mai mult la noua valoare P
ij
. Daca coeficientul K
ab
este nul, vecinul
P
ab
nu contribuie la noua valoare P
ij
. De exemplu, daca smburele de convolutie este:

atunci:

Daca smburele este:

atunci:

Daca smburele contine att valori pozitive ct si negative, functia de transfer este
echivalenta cu o derivare ponderata si produce un filtru trece-sus cu efectul de
accentuare a contururilor (engl. "sharpening"). Filtrele tipice trece-sus includ filtrele
gradient si Laplace.
Daca toti coeficientii smburelui sunt pozitivi, functia de transfer este echivalenta cu o
sumare ponderata si produce un filtru trece-jos, echivalent cu o netezire
(engl. "softening" sau "smoothing"). Filtre tipice trece-jos sunt netezirea si filtrul
Gaussian.
VI.5.1. Smburi predefiniti
Filtrul gradient foloseste un smbure de forma:

si permite evidentierea variatiilor de intensitate dupa o directie specifica care are
efectul de a marca contururile si detaliile morfologice (engl. "texture").
Filtrul gradient are doua efecte, dupa cum coeficientul central din smbure este 1 sau
0:
Daca coeficientul central este 0, gradientul evidentiaza pixelii unde variatia
intensitatii apare dupa o directie specificata de configuratia coeficientilor
a,b,c,d. Imaginea transformata evidentiaza contururile iar restul imaginii este
ntunecat.
Daca coeficientul central este 1, filtrul detecteaza aceleasi variatii ca mai sus
dar suprapune si imaginea sursa. Sunt evidentiate contururile. In metalografie,
acest tip de transformare este util pentru studiul detaliilor morfologice si
evidentierea grauntilor.
Grosimea tusei cu care se evidentiaza conturul este cu att mai mare cu ct matricea
vecinilor are un ordin mai mare.

Fig. 6.6. Aplicarea filtrului Prewitt pentru imaginea din fig. 6.4.(a).
Filtrele Prewitt pentru evidentierea muchiilor:


Fig. 6.7. Aplicarea filtrului Sobel pentru imaginea din fig. 6.4. (a).
Filtrelele Sobel sunt asemanatoare cu filtrele Prewitt dar scot n evidenta usoare
variatii ale intensitatii dupa o directie particulara careia i se atribuie o pondere mai
mare:

Filtrul Laplace scoate n evidenta variatiile de intensitate luminoasa n jurul unui
pixel. Filtrul extrage contururile obiectelor si deci detaliile pot fi urmarite mai bine.
Spre deosebire de filtrul gradient, este omnidirectional. Smburele are forma:

unde a,b,c, si d sunt ntregi.
Filtrul Laplace are doua efecte diferite, extragerea sau evidentierea conturului
obiectelor, dupa cum coeficientul central este egal sau mai mare dect suma valorilor
absolute ale coeficientilor exteriori.
Filtrul de netezire atenueaza variatiile intensitatii luminoase n vecinatatea unui pixel;
estompeaza forma generala a obiectelor si ndeparteaza detaliile. Smburele este
identic cu cel al filtrului Laplace. a,b,c si d sunt ntregi iar x ia valoarea 0 sau 1.
Deoarece toti coeficientii din smbure sunt pozitivi, fiecare pixel central este o medie
ponderata a vecinilor. Cu ct este mai mare ponderea vecinilor, cu att vor inluenta
mai mult noua valoare a pixelului central. Efectul este mai puternic pentru x=0 dect
pentru x=1.
Filtrul Gaussian atenueaza variatiile intensitatii luminoase n vecinatatea unui pixel.
Este asemanator filtrului de netezire, dar estomparea contururilor este mai putin
accentuata. In acet caz, x>1.
Filtrele neliniare nlocuiesc valoarea fiecarui pixel cu o functie neliniara a vecinilor.
Filtrul Prewit neliniar este un filtru trece-sus care extrage contururile exterioare ale
obiectelor. Evidentiaza variatiile de intensitate dupa axele verticala si orizontala.
Filtrul Sobel neliniar este de asemenea un filtru trece-sus care extrage contururile
exterioare ale obiectelor. Evidentiaza variatiile de intensitate dupa axele verticala si
orizontala. Spre deosebire de filtrul Prewitt sunt atribuite ponderi mai mari vecinilor
de pe verticala si orizontala. Diferenta este sesizabila atunci cnd se urmaresc pixeli
izolati.
Filtrul gradient neliniar evidentiaza contururile unde apare o variatie de intensitate
dupa axa verticala:

Filtrul Roberts evidentiaza contururile atunci cnd apare o variatie dupa diagonalele
matricii vecinilor. Noua valoare a pixelului devine valoarea maxima n modul ntre
vecinii din colturile matricii vecinatatii.
Filtrul de diferentiere produce contururi continue prin evidentierea fiecarui pixel
pentru care apare o variatie fata de trei vecini din coltul stnga sus al matricii
vecinilor:

Filtrul sigma este tot un filtru trece sus care evidentiaza contururile si detaliile prin
atribuirea valorii unui pixel ca valoarea medie a vecinilor, daca aceasta variatie nu
este semnificativa. Se ia o decizie n functie de valoarea medie M si abaterea standard
S.
Daca P
(ij)
-M> S atunci P
(ij)
= P
(ij)
altfel P
(ij)
= M (6.19)
Filtrul trece-jos reduce detaliile si estompeaza contururile atribuind unui pixel
valoarea medie a vecinilor, daca aceasta variatie este mare.
Daca P
(ij)
-M< S atunci P
(ij)
= P
(ij)
altfel P
(ij)
= M (6.20)
Filtrul median este tot un filtru trece jos. El atribuie fiecarui pixel valoarea medie a
vecinilor ndepartnd eficient pixelii izolati si reducnd detaliile. Acest filtru nu
reduce totusi contururile obiectelor (P
ij
este media n seria P
mn
).

Fig. 6.8. Aplicarea filtrului median pentru imaginea din fig. 6.4.(a).
Filtrul de ordinul N este o generalizare a filtrului median: P
ij
este valoarea N n seria
P
mn
unde P
mn
sunt sortati n ordine crescatoare.