Sunteți pe pagina 1din 3

Relatia Ghita-Lica

Una dintre coordonatele fundamentale ale creatiei literare este dimensiunea moralizatoare, caci
literatura se inspira din realitate si transpune artistic dorintele, aspiratiile, patimile omului.
Secolul al XIX-lea, in plan literar, evidentiaza preocuparea pentru originalitatea inspiratiei
artistice si pentru rostul educativ. Creatiile arilor Clasici transpun in maniera originala pro!lematica
e"istentei umane prin impletirea dinrte clasicism, romantism si realism, particularitate care distinge
literatura romana de cele europene.
#aca $minescu aduce in prim plan omul romantic inclinat spre visare si cu pereocupari
filosofice, Creanga, Caragiale si Slavici insista pe conturarea unor intamplari realiste inspirate
dinconte"tul epocii su!liniind situatii si persoane tipice de la diverse niveluri ale societatii cu scopul
declarat si e"plicit de a indrepta greselile umane.
Creatia lui Slavici este un punct de plecare pentru proza realista inspirata din realitatilesatului
ardelean si reconstituie veridic legatura dintre mediu, relatiile interumane si devenirea personala in
nuvele care pun in evidenta si transformarile psihologice.
oara cu noroc e o scriere cu tematica realistain care interesul pentru conflictul interior
declansat de patima inavutirii orienteaza preocuparea scritorului spre analiza psihologica. #e aceea,
tematica si realizarea persona%elor stau su! semnul viziunii realiste, iar fi"area detaliilor despre
atitudini, reactii, comportamente in situatii de criza releva priceperea scriitorului de analiza
psihologica.
&e fondul dorintei carciumarului Ghita de a depune eforturi spre a asigura !unastarea familiei,
nuvela urmareste transformarea lui psihologica odata cu amplificarea o!sesiei pentru !anii usor
castigati. 'stfel, relatia dintre protagonist si Lica, om influent in zona, caruia nimic nu-i putea sta in
cale asigura tensiunea epica si se dezvolta in scene relevante pentru felul in care conflictul e"terior
rever!ereaza in sufletul lui Ghita, transformandu-l ireversi!il din omul cinstit, apropiat de familie, in
individul alienat de patima inavutirii.
Relatia dintre Ghita si Lica este urmarita pe fondul reconstituirii veridice a atmosferei si a
modului de viata specific targovetilor si oamenilor simpli din zonele rurale si periferice ardelene pe
care scriitorul le infatiseaza o!iectiv intr-o naratiune constituita riguros in () capitole. Se poate
o!serva ca dorinta lui Ghita de a se muta la oara cu noroc este e"pusa din start printr-un ortificiu
compozitional menit sa ilustreze suspansul* nuvela incepe cu vor!ele !atranei, soacra lui Ghita care
e"pune un principiu moral legat de linistea si unitatea familiei ca fiind mai presus de !unastarea
materiala. +atrana este persona%ul reflector care transpune conceptiamoralizatoare a autorului si
du!leaza vocea naratorului o!iectiv omniscient preluandu-i functia de interpretare. $ un fapt cunoscut
ca scrierile lui Slavici accentueaza aceasta dimensiune, iar nuvelaoara cu noroc pune in evidenta un
mod de gandire alscriitorului adept alfilosofiei confucianiste.
&rintr-o actiune derulata logic si cronologic Slavici construieste persona%e tipice al caror mod
de viata si comportament reies din fapte, delimitate in situatii relevante. Stratificarea sociala e !ine
evidentiata din e"pozitiune deoarece Ghita isi motiveaaza dorinta de a se muta la moara prin
nemultumirea cauzata de sentimentul inutilitatii* e dezamagit de statutul lui social fiindca simte ca
pasiunea pentru meserie nu are ecou in planul faptelor si mai ales influenteaza statutul familiei sale.
#esi stie ca moara e situata intr-o zona care nu prevesteste nimic !un, el isi anunta hotararea de a o lua
in arenda dovedindu-se autoritar si responsa!il. Relevant e faptul ca pentru o scurta perioada hanul
fostei mori aduce !unastare si !ucurie in familie, episod care va contrasta cu evolutia dezumanizata a
lui Ghita din moment ce intra su! influenta lui Lica.
In stransa legatura cu procesul dezumanizarii ca efect al patimii inavutirii, titlul propune o
sintagma cu valoare de antifraza caci creeaza un orizont de asteptare contrazis de progresia
evenimentelor. ,ermenul -noroc- arata interferenta destinului in viata comunitatii evocate si fi"eaza
omentalitate traditionala e"pusa de !atrana simetric la inceputul si finalul nuvelei. $ste evident ca
derularea evenimentelor si caracterul %ustitiar al deznodamantului reflecta vina lui Ghita de a se fi
impotrivi destinului. #e aceea, aparitia lui Lica la oara cu noroc apare caun prete"t pentrua ilustra
progresia o!sesiei pentru !ani a lui Ghita si transformarea lui radicala in plan psihologic. .data
conflictul schitat, respectiv presiunile lui Lica de a-l face pe Ghitacomplice la nelegiuii, interesul
nuvelei se concentreaza asupra framantarilor de constiinta ale protagonistului cu scurte momente de
repros si constientizare a raului facut reflectate in dorinta de a-l demasca pe Lica, pe care n-opoate
duce la !un sfarsit.
In aceasta relatie conflictuala sunt antrenate pe post de victima 'na, copiii si soacra, iar
conceptia moralizatoare a lui Slavici se reflecta si prin faptul ca cei ce gresesc sunt aspru pedepsiti, iar
cei ce nu, raman in viata pentru a-si continua e"istenta luand aminte de cele intamplate.
Situatia initiala reflectata in prima intalnire dintre Ghita si Lica genereaza aprecierea
protagonistului in ochii cititorului pentru ca este de o!servat ca parea sa se impuna in fata porcarului,
prote%andu-si familia, Lica insusi recunoscand ca e main intelept sasi-l faca prieten pe Ghita decat sa
si-l stie dusman. In plan social e evidenta diferenta dintre cei doi, prin faptul ca Ghita a!ia isi castigase
renumele de hangiu ospitalier, iar Lica era considerat stapanul locurilor, nu neaparat prin avere, cat
prin autoritatea si frica inspirata celorlalti. Infatisarea lui Lica e sugestiva pentru pozitia sa sociala si
pentru caracterul dominator.'pare astfel un contrast care-l va dezumaniza pe Ghita, care se vede
nevoit sa cedeze treptat presiunilor porcarului, acesta actioneaza pe principiul punerii in fata faptului
implinit, iar Ghita se dovedeste sla! si neputincios. ,ensiunea dintre ei se e"prima in lim!a% prin vo!e
scurte si taioase si chiar prin confruntare directa, luandu-se de gat.
#esi Ghita si-a propus sa refuze complicitatea cu Lica modul in care actioneaza porcarul il
pune in inferioritate si il reduce la tacere.#e teama, Ghita isi cumpara pistoale si ia caini de paza, 'na
o!servand cu stupoare ca !ar!atul sau a devenit ursuz, inchis in sine si ca accepta violenta, urmarind
cu pasiune cum cainii rup urechile porcilor faraa se implica deloc. . astfel de retragere in sine e
motivata de z!uciumul interior al protagonistului care se stie influentat de dorinta de castig, dar isi
promite ca va inceta complicitatea cu Lica in momentul in care familia ar fi atins un echili!ru material
multumitor.Ghita isi promite ca va sta trei ani la moara si apoi il va demasca pelica gasind de fapt
scuze pentru actiunile sale. Se instraineaza de sotie, nu mai accepta din orgoliu sau nepricepere sa se
consulte cu ea, !a chiar o atunca in !ratele lui Lica, numai ca sa ii dea acestuia impresia ca ii face
%ocurile, dar ca se mentine independent.
Complicitatea la crima si %uramantul stram! de la proces il fac pe Ghita vinovat de soarta sa si
a familiei, aspecte pecare el le pune pe seama destinului reflectand ca -nici cocosatul nu e vinovat de
cocoasa ce o poarta in spinare-. #esi e !ine-venita ideea de a lua pe &ontea alaturi spre a-l demasca pe
Lica, orgoliul si dorinta de raz!unare se reflecta in scena ce constituie punctul culminant al
nuvelei.Cei doi au pus la cale prinderea lui Lica, planul incluzand-o pe ana in postura de a-l atrage pe
Lica in capcana. /emeia rezista pana in momentul cand interpreteaza gresit intarzierea sotului si
accepta ca Ghita este -om uiere im!racata in haine !ar!atesti-,pe cand Lica e celputernic, de admirat
pentru stapanirea de sine si pentru farmecul pe care nu l-a acceptat initail. 'stfel de impre%urari il
aduce pe Ghita in culmea ne!uniei si motiveaza gestul de a-si omori sotia din orgoliul de a nu se afla
ca i-a fost necredincioasa. omentul alienarii totale e magistral evocat de scriitor generand contraste
fiindca cititorul poate fi atat impresionat de cursul evenimentelor compatimindu-l pe Ghita, cat si
intrigat de comportamentul lui, acuzandu-l.
Spiritul %ustitiar care actioneaza pe parcursul intregului te"t se reflecta si prin faptul ca Ghita e
omorat ca pdeapsa pentru cele provocate. Lica isi ia singur viata din orgoliul de a nu fi prins de unul
din fostii complici. #e remarcat e si faptul ca &intea e stapanit de invidie cand intelege ca Lica a
preferat moartea in locul unui proces in care sa-i fi dat demascat toate nelegiuirile.
#rama lui Ghita este astfel conditionata atat de forte e"terioare, nuvela reflectand foarte !ine
conceptia arhaica a e"istentei guvernate de soarta cat si de considerente ce tin e"clusiv de actiunile si
gandurile protagonistului, fiind condamna!ila neputinta lui de a transpune in practica rezistenta fata de
Lica.0uvela su!linieaza astfel ca patimanu poate fi controlata, scurte momente de luciditate dand
autenticitate persona%ului.&oate fi de compatimit Ghita pentru dramatismul conditiei sale, dar la o
%udecata logica, moralizatoare, el se face vinovat de complicitate la furt, crima si chiar de crima.
/rustrarile firesti pe care si le face sunt analizate minutios de un narator atent la detalii, relevanta fiind
si atitudinea 'nei care ii reproseazasotului raceala si instrainarea de familie.La un moment dat ea
e"clama ca mai !ine ar omori-o decat sa-l vada cum se munceste in sine si nu-i impartaseste din gri%ile
lui.
#e aceea, in seria motivatiilor si a implicatiilor vizate de autor in conturarea dezumanizarii
individului se adauga si neputinta 'nei de a se implica in mersul familiei fiindca vremurile puneau
su!ordonarea femeii si luarea decizieinumai de catre !ar!ati. Statutul ei de victimascoate in evidenta
ideea ca relatia dintre Ghita si Lica a contri!uit decisiv la destramarea familiei si la disparitiadelor trei
aspecte care evidentiaza rostul moralizator imprimat naratiunii.
/iindca fiecare dintre ei ilustreaza o tipologie si particularitati psihologice !ine evidentiate in
cazul lui Ghita nuvela reflecta spiritul ro!ust al lui Slavici si dominanta psihologica, ce da su!stanta
faptelor. Simetria compozitionala da iluzia unui destin circular incadrat de principii traditionaliste in
numele carora este construit finalul.
Concluzionand, nuvela lui Slavici capata valoarea unui reper al geniului fiindca pune in
evidenta foarte !ine evolutia protagonistului ca efet al patimii inavutirii chiar daca analiza psihologica
nu este realizata ca in disciplina de specialitate de catre cel in cauza. La modul su!iectiv, se poate
remarca arta scriitorului de a realiza portrete !ine individualizate, mai alesin plan comportamental si
spiritual. #esi finalul capata spectaculozitate prin moartea tuturor celor trei devenind usor necredi!il,
faptele evocate reflecta neverosimil mentalitatea traditionala si sunt inscrise riguros intre doua repere
temporale cu valoare sim!olica. Ideea ca deznodamantul este in prea%ma &astelui nu face decat sa
fi"eze restul %ustitiar al intamplarilor si faptul ca raul odata inlaturat,!inele poate relansao viata
condusa de morala crestina.