MOROMETII

DE MARIN PREDA
Romanul incepe cu intoarcerea de la camp a lui Ilie Moromete impreuna cu familia sa.Familia
Morometilor este numeroasa, alcatuita din copii proveniti si din alte casatorii: Ilie Moromete tatal, cu zece
ani mai mare decat sotia sa atrina. !atal venise in aceasta a doua casatorie cu trei "aieti, Parasc#iv, Nila si
Ac#im, carora li se adau$asera doua fete, !ita si Ilinca, si inca un "aiat, Niculae, mezinul de doisprezece ani.
Morometii se afla la cina, stransi in tinda, in %urul unei mese mici, %oase, si rotunde. Atmosfera este
tensionata fiecare dintre mem"rii familiei avand nemultumiri.
atrina are unele discutii cu fii sai vitre$i, Parasc#iv, Nila si Ac#im iar tatal Moromete poarta o
discutie tensionata cu fiul sau cel mic Niculae care ar fi vrut sa se duca la scoala, sa invete, dar tatal il
trimitea cu oile la pascut.
&ospodaria Morometilor pare solida si $ri%a conducatorului ei este s'o mentina intacta.
Ilie Moromete are doua loturi, al lui si al atrinei, si o multime de copii care sa munceasca si totusi
incepe sa nu ii mer$a prea "ine
onflictele din familia Morometilor incep sa apara, "aietii cei mari sunt din ce in ce mai porniti
impotriva atrinei dar si impotriva surorilor vitre$e !ita si Ilinca intrucat ele isi faceau #aine noi si mama
lor le stran$ea zestre pentru maritis.
Alt conflict este acela dintre Ilie Moromete si nevasata lui, deoarece atrina il intrea"a din ce in ce
mai des de lotul ei de pamant dar pe care Moromete il vanduse in timpul foametei de dupa primul raz"oi.
(ar"atul ii promisese in sc#im" ca ii face acte pe casa ca ea sa nu ramana pe drumuri dar acesta nu se tine de
cuvant.
(aietii se afla in conflict si cu tatal lor deoarece acesta nu face nimic dar pe ei ii pune la munca toata
ziua.
(aietii cei mari planuiesc sa plece cu oile la (ucuresti, ca sa faca "ani. Datoriile familiei la "anca,
plata foncirii si traiul familiei deveneau din ce in ce mai apasatoare pentru Moromete care tre"uia sa se
descurce cumva fara sa vanda pamant.
Acesta se #otaraste sa vanda salcamul din curte, lui !udor (alosu, dar totusi nu era impacat cu $andul
dar nu avea ce face.
In fata fierariei lui Iocan se afla o poiana mare unde in fiecare duminica se adunau taranii pentru a
citii ziarul si a comenta politica ironic si cu umor. Moromete, ocosila si Dumitru al lui Nae erau cei care
citeau ziarul si comentau cel mai mult, Moromete era a"onat la )Miscarea*, Iocan la )urentul*, iar
ocosila la )Dimineata* dar daca ei veneau fara ziare insemna ca erau suparati si nu aveau c#ef sa
vor"easca.
Pentru Moromete plata foncirii ramane motiv de in$ri%orare deoarece nu casti$a suficenti "ani pentru
a platii ta+ele pentru pamant si ratele pentru imprumutul luat de la "anca.
and se intoarce de la fierarie pe prispa casei il intampina cei care venisera dupa plata foncirii.
Moromete in acel moment face scandal dar pana la urma plateste o mie de lei reusind sa ii convin$a ca va
plati restul peste o saptamana doua.
Incepe secerisul moment in care toata familia era prezenta pe camp si facea cate ceva, fiecare aveau
sarcinile impartite. el mai vrednic dintre copii este cel care porneste recoltarea $ranelor, ceilalti secera
$raul si il duc la capat iar tatal lea$a snopii. Femeile se ocupa de mancare pentru seceratori.
(aietii cei mari fu$ in (ucuresti asa cum isi propusesera c#iar daca tatal lor nu era de acord.
Parasc#iv, Nila si Ac#im fu$isera cu caii, oile toti "anii si cele mai "une covoare.
,azand ca nu se mai poate descurca Moromete vinde lui (alosu un lot de pamant si locul din spatele
casei reusind astfel sa ac#ite ta+ele pe foncire, datoria la "anca, ta+ele scolare pentru Niculae si ii mai raman
si "ani ca sa isi cumpere doi cai.
In sat mai sunt familii in care conflictele se tin lant.
onflictul dintre !udor (alosu si fica lui Polina pentru ca aceasta fu$ise cu un "aiat sarac din sat,
(irica, cu care tatal nu este de acord. Fata tinea foarte mult la (irica, il pune pe acesta sa secere $raul de pe
pamantul care i se cuvenea ca zestre, apoi da foc casei parintesti, iscandu'se si o "ataie intre (irica, tatal si
fratele Polinei.
,asile (oto$#ina se cearta cu An$elina, nevasta lui deoarece el este "olnav de plamani si ar vrea sa
vanda un lot de pamant pentru a avea "ani ca sa mear$a la sanatoriu, sa se trateze. An$elina se opune sa
vanda pamantul, deoarece ftizia era o "oala incura"ila si femeia stia ca "ar"atul ei va muri cu sau fara
tratament iar ea va ramane vaduva si fara pamant. (oto$#ina se duce la sanatoriu, c#eltuieste "anii luati pe
lotul de pamnat si simtindu'se mai "ine, nu asculta sfatul doctorului si se apuca de munca iar o"oseala il
rapune.
Nici familia !u$urlan nu o ducea prea "ine, facusera sapte copii in treiseprezece ani dar in fiecare an
ii murea cate unul si puneau cate o cruce la stalpul portii. Aceasta tra$edie il face pe !u$urlan a$resiv,
certaret, se "ate cu fiul primarului, cu seful de post si a%un$e la inc#isoare.

Scena mesei'Este inclusa in primele pa$ini ale romanului, are un rol foarte important in: -.
prezentarea mem"rilor familiei: familia Moromete era o familie numeroasa cu copii proveniti din doua
casatorii ' familie etero$ena
capul familiei Ilie Moromete avusese trei fii: Parasc#iv, Nila si Ac#im, pe lan$a cei din casatoria cu
atrina: !itu, Ilinca si Niculae.
.. prezinta relatiile dintre mem"rii familiei
cei trei fii mai mari, s'au asezat spre partea din'afara tindei, anticipand astfel fu$a lor de acasa
copii atrinei stateau lan$a ea, parca pentru a fi prote%ati de aceasta
mama statea intoarsa spre oalele cu mancare /conditia femeii in societatea traditionala0
tatal statea pe pra$ul celei de'a doua odai, de pe care ii stapanea pe toti ceilalti cu privirea
/autoritatea0
Niculae neavand scaun se aseza turceste pe pamant, acest lucru evidentiind faptul ca este ne$li%at, ca
nimeni nu este interesat de ceea ce $andeste, de ceea ce simte, de visele pe care le are
dialo$ul destul de concentrat sustine ideea unui conflict menit, mama prin o"servatiile sale fiind cea
care provoaca discutia
relatia ver"ala a lui Ac#im este amplificata de privirea plina de ura, totul fiind e+primat intr'un
lim"a% metaforic: 1oc#ii clipira ascutit, infin$andu'se in cei ai mamei vitre$i1 ' relatile tensionate
dintre atrina si fiii sai vitre$i, lipsa de comunicare
Scena salcamului
capitolul 2II
#otararea de a taia salcamul vine dupa ore intre$i de medtatii si fara consultarea celorlalti mem"rii ai
familiei
decizia este cu atat mai $rea de luat cu cat salcamul era cunoscut de tot satul
taierea salcamului este acompaniata de "ocetele din cimitir, sim"olizand parerea de rau a intre$ii
comunitati.
3alcamul reprezenta 1du"lul ve$etal1 al unui Moromete, taierea salcamului su$erand pierderea
importantei pe care o avea Moromete in lumea satului si in familie.
Cap XV
actiunea se desfasoara in curtea lui Ilie Moromete, intr'o Duminica dimineata, imediat dupa taierea
salcamului.
Maria Moromete, sora lui Ilie Moromete soseste anuntata de Parasc#iv, e+primandu'si nemultumirea
&uica este porecla data de un ne$ustor, pentru ca mereu incerca fructele.
taierea salcamului este doar un prete+t pentru ca &uica sa isi e+prime toate nemultumirile fata de
familia fratelui sau
dialo$ul este foarte alrt, la el participa: !itu, Parasc#iv, atrina si &uica
Scena secerisului
partea a treia
toata suflarea satului participa la seceris, inclusive copii de 4'5 ani
plecarea se face inainte de rasaritul soarelui
secerisul tine mai multe zile. 3e masoara pamantul pentru a sta"ili cat tre"uie sa lucreze fiecare
pana la inceperea muncii propriu'zise copii $lumesc, rad de cei care nu au a%uns inca la seceris si
impart secerile
apoi cel mai vrednic dintre ei masoara cu pasul fasia pe care fiecare din ei tre"uie sa o lucreze
tatal tre"uie sa le$e snopii, femeile pre$ateau mancarea
este importanta pentru evidentierea or$anizarii satului traditional in diverse momente
intamplarea cu fasolea evidentiaza o alta latura a lui Ilie Moromete, aceea de a privii viata ca pe un
spectacol, cu amuzament.
Pe parcursul scenei persona%ul apare ca fiind inca autoritar.
Scena platirii fonciirii
Pune in lumina o pro"lema importanta a taranilor din 3ilistea, aceea a impozitului pe pamant
Ilie Moromete dezvaluie un simt al umorului e+treme de dezvoltat, o placer a spectacolului in care el
insusi era prota$onist.
Structura romanului'Romanul are 6 parti, fiecare corespunzand unei etape din viata familiei.
-. 3ta"ilitatea unui mod de viata, iluzia ca timpul si oamenii sunt vesnici
.. Incepe o data cu plecarea lui Ac#im cu oile la (ucuresti si evidentiaza o noua etapa de framantari si
incertitudini in viata persona%ului
6. 7rmeaza scenei secerisului, sta"ilind ca de acum pro"lemele si necazurile sunt definitive.
Titlul- drumul de la numele Moromete la titlul romanului )Morometii* reprezinta trecerea de la individual
la colectiv, anticipeaza o tema importanta, a familiei