Sunteți pe pagina 1din 8

SIAD

Lect. univ. dr. ova Robert


Bibliografie
Sisteme Informatice pentru asistarea deciziei
Editura D!L"E#$ !utori % prof. dr. Dorin &a'arie( )elicia !lbescu s.a.
Evaluare si Promovare
#onditie obligatorie participare e*amen%
+ota seminar ,- .
+ota finala -
/+ota e*amen scris 0 +ota seminar12 3
#onditie obligatorie promovare e*amen%
+ota e*amen scris ,-.
Structura curs
4. !specte preliminare%
- Decizia
- "ipologia decizei
- 5rocesul decisional
3. SI!D bazat pe modele%
- 6odel de optimizare
- 6odel de simulare
- 6odel de previziune in mediu cert si aleator
7. SI!D bazat pe date%
8 6otoda de proiectare multidimensionala
8 !plicatii bac98end
8 !plicatii front8end
ASPECTE PRELIMINARE ALE STUDIULUI
SISTEMELOR DE ASISTARE A DECIZIEI
Decizia
"ipologia deciziei
5rocesul decizional
1 Decizia
:n literatur; sunt <nt=lnite mai multe defini>ii ale deciziei( c=teva dintre acestea fiind
redate <n cele ce urmeaz;%
$ot;r=rea luat; ca urmare a e*amin;rii unei probleme( situa>ii etc. (solu>ia adoptat;
/dintre mai multe posibile1 DE? 4@@AB
!legerea unei direc>ii de ac>iune /Simon( 4@CD1B
alegere conduc=nd la un anume obiectiv dorit /#'urc'man 4@CA1B
form; specific; de angaEare <ntr8o ac>iune /de obicei e vorba de angaEarea unor resurse1
/6inzberg 4@AD1B
#unoFtin>e care indic; o angaEare <ntr8o anumit; direc>ie de ac>iune /$olsapple( G'inston
4@@C1B
alocare de resurse /Spradlin 4@@C1B
!legerea uneia dintre mai multe alternativeB o afirma>ie care arat; angaEarea <ntr8o
direc>ie de ac>iune /5oHer( 3DDD1.
Din defini>iile prezentate anterior se pot distinge elementele de baz; care definesc
decizia.
!stfel putem afirma c; decizia este rezultatul unei activit;>i conFtiente /se bazeaz; pe
cunoFtin>e1 de alegere( de c;tre o persoan; sau un grup de persoane care dispun de
autoritatea necesar;( a unei direc>ii de ac>iune din mai multe alternative posibile
identificate sau proiectate Fi angaEarea <n direc>ia de ac>iune aleas;( care de obicei
presupune Fi alocarea de resurse urm;rindu8se atingerea obiectivelor propuse <n anumite
situa>ii date.
n aspect important <l constituie punerea <n eviden>; a diferen>ei care e*ist; <ntre
ac>iunea generat; de o decizie Fi ceea ce se numeFte <n psi'ologia cognitiv;
comportament pur( care semnific; o reac>ie la stimuli.
2 Tipologia deciziei
dup; posibilitatea formaliz;rii algoritmice a deciziei /Simon1 %
Decizia programabil; B este decizia cea mai uFor de luat( deoarece ea foloseFte <n
cea mai mare parte variabile cantitative Fi pu>in numeroase care sunt uFor de
formalizat <n cadrul unor algoritmi.
Decizia neprogramabil; B este o decizie greu de luat deoarece ea foloseFte <n cea
mai mare parte variabile calitative( <ntr8un num;r mare. !stfel este dificilI
realizarea unor proceduri de rezolvare simple Fi formalizate( aceste procese de
decizie fiind de natur; euristic;. Elementele de incertitudine sunt numeroase.
J alt; abordare din punctul de vedere al posibilit;>ii formaliz;rii algoritmice propune
urm;toarea clasificare /KorrL si Scott 6orton1%
Decizia structurat; B pentru care se pot elabora un set de algoritmi( structuri de
ra>ionament care pot fi utilizate <n rezolvarea lorB
Decizia semistructurat; si nestructurat; B acest tip de problem; nu poate fi
formalizat; <n totalitate( unul din motive fiind multitudinea de criterii ce trebuie
luate <n calcul <n procesul de rezolvare.
dup; num;rul de variabile de decizie %
Decizie unicriterial; B caracterizat; printr8un singur criteriu de decizie( acesta fiind
deseori de natur; cantitativ;B
Decizie multicriterial; B caracterizat; prin mai multe criterii de decizie( acestea
fiind cele mai <nt=lnite <n practic;. !cest tip de decizie impune ca <n procesul de
elaborare s; se realizeze o ierar'izare a criteriilor de decizie. !stfel solu>ia aleas;
va fi aceea care corespunde cel mai bine criteriilor prioritare
dup; natura mediului <n care se ia decizia %
Decizii <n univers cert %
8 #aracteristici % cunoaFterea perfect; a viitoruluiB lipsa elementelor aleatoareB
8 "ipul problemei % probleme de e*ploatare pe termen foarte scurt /planificarea zilnic; a
activit;>ilor1B
8 6etoda de studiu % evaluarea efectelor la fiecare decizieB compara>ieB selec>ia unei
decizii.
Decizii <n univers aleator %
8 #aracteristici % cunoaFterea de op>iuni alternative Fi a probabilit;>ilor de realizare a
fiec;rei op>iuniB
8 "ipul problemei % probleme de e*ploatare repetitive /gestiunea stocurilor1B
8 6etoda de studiu % aplicarea calculului probabilit;>ilor.
Decizii <n univers incert %
8 #aracteristici % cunoaFterea e*'austiv; sau par>ialI a op>iunilor alternativeB
imposibilitatea asocierii fiec;rei alternative identificate a unei probabilit;>i de realizareB
8 "ipul problemei % e*. probleme de alegere a investi>iilorB
8 6etoda de studiu % aplicarea criteriilor din teoria EocurilorB universul este considerat ca
un Euc;tor non8ostil( estimari non8parametrice.
Decizii <n univers antagonist %
8 #aracteristici % op>iunile alternative sunt rezultatul strategiilor concuren>ilorB
8 "ipul problemei % ac>iuni comercialeB
8 6etoda de studiu % aplicarea criteriilor din teoria EocurilorB universul este considerat ca
un Euc;tor ostil.
3 Procesul decisional
5rocesul decizional <n viziunea clasic; este un proces comple* prin care se identific;(
colecteaz; Fi evalueaz; informa>iile despre o anumit; situa>ie analizat;( se identific;
nevoia unei decizii( se identific; sau se definesc evolu>iile alternative relevante( se alege
cea mai bun; ac>iune iar apoi se aplicI solu>ia aleas;.
)azele procesului decizional M$. Simon 4@CDN%
4. identificarea problemei /intelligence1(
3. identificarea alternativelor /design1 Fi
7. alegerea /c'oise1
:n 4@OD acelaFi $.Simon a mai ad;ugat o nou; etap; cea de implementare Fi evaluare.
)iecare din aceste faze pot face obiectul unui sistem de asistare a deciziei.
1. Identificarea problemei
Se face analiza domeniului de studiat( se identific; problemele decizionaleB se
realizeaza o clasificare a problemei /structurata( semisructurata( nestructurata1 si o
descompunere a acesteia
5roblemele <ntreprinderii trebuie detectate prin diverse sisteme /SI!D1 ca%
8 Dispozitiv de detectare prin anticipare 8 detecteaz; anticipat problemele sau
consecin>ele. Ele e*plic; o observa>ie a mediului <n care <Fi desf;Foar; activitatea
/sistemele de supraveg'ere1B
8 Dispozitiv de detectare prin alertare 8 declanFarea procesului de decizie ca urmare a
unei disfunc>ii interne B
8 Dispozitiv de detectare prin eroare 8 declanFeaz; procesul de decizie ca urmare a unei
anomalii constatate <n rezultate.
2. Identificarea alternativelor posibile este faza cea mai delicat; din cadrul
procesului de elaborare a unei decizii. !ceast; faz; este abordat; <n momentul <n
care problema de rezolvat a fost perceput; ca urmare a fazei anterioare.
Decidentul nu studiaz; dec=t un num;r limitat de solu>ii( datorit; lipsei de timp Fi
de informa>ii Fi de asemenea datorit; e*perien>ei limitate de care dispune.

3. Selecia soluiei este ultima faz; a procesului de elaborare a deciziei Fi este
rezultatul sc'imb;rii graduale progresive a situa>iei ini>iale. "rebuie <ns; precizat
c; nu e*ist; decizie ideal; iar alegerea se face >in=nd cont de constr=ngerile
formulate. 5entru aceasta se vor%
Determina de o manier; clar; obiectivele de atinsB
Determina criteriile de evaluare a diferitelor solu>ii ob>inuteB
Studia sau m;sura consecin>ele fiec;rei alternativeB
Palorifica consecin>ele <n raport cu criteriile de evaluare re>inute Fi
Se va alege <ntre diferitele solu>ii ob>inute.
Automatizarea procesuui !ecizio"a
5resupune utilizarea te'nologiilor informa>iei <n acest domeniu. Situa>iile decizionale
pretabile pentru automatizarea procesului de decizie sunt cele care pot fi bine structurate(
clar definite Fi care pot fi programabile.
n proces automat de decizie trebuie s; se desf;Foare f;r; nici o interven>ie uman;(
procedurile de luare a deciziei fiind programate utiliz=ndu8se algoritmi baza>i pe modele
cantitative( logice sau de rationament.
Decidentul uman determin; regulile( modelele Fi metodele utilizate pentru luarea
deciziei Fi completeaz; scopurile deciziei <n situa>iile decizionale programate.
Luarea !eciziei
:n cazul problemelor decizionale semi8structurate si nestructurate( intui>ia Fi Eudecata
uman; au un rol esen>ial.
neori ele nu sunt suficiente Fi tocmai de aceea deciden>ii apeleaz; la diferite metode(
te'nici Fi sisteme informatice specializate pentru a fi asista>i <n procesul decizional.
tiin>a deciziei acoper; trei aspecte care se <ntrep;trund %
normative 8 care includ abord;rile teoretice ca% teoria deciziei( teoria Eocurilor( teoria
alegerii etc. #um ia o persoan; ra>ional; deciziileQ B
descriptive 8 care sunt legate foarte str=ns de psi'ologia cognitiv; Fi Ftiin>ele sociale
#um oamenii efectiv iau deciziiQ B
asistarea deciziei 8 este str=ns legat; de procesul de luare a deciziei de c;tre om( <n
special <n scopul de a8i aEuta <n <mbun;t;>irea procesului decizional #um pot fi aEuta>i
deciden>ii( s;8Fi amelioreze Fi2sau sI8Fi perfec>ioneze procesul de luare a decizieiQ .
OAMENI
#tii"$ee !eciziei
Normati%e
COMPUTER
Sisteme !e !ecizie
LUAREA
DECIZIEI
Descripti%e Asistarea
!eciziei
Asistarea !eciziei
SIAD
$olsapple Fi G'iston /3DD41 prezint; limitele decidentului uman care au f;cut necesar; Fi
oportun; realizarea unor sisteme informatice de asistare a deciziei.
!stfel sunt puse <n eviden>;%
limitele cognitiveB care privesc capacitatea omului de a stoca Fi prelucra informa>ii
Fi cunoFtin>eB nimeni nu poate de>ine toate informa>iile Fi cunoFtin>ele dintr8un
anumit domeniu( iar capacitatea relativ modest; a creierului uman de a gestiona
cunoFtin>ele deEa e*istente va duce la o ineficien>; Fi ineficacitate a procesului
decizionalB
limitele economiceB sunt legate de costurile induse de formarea ec'ipelor de
sus>inere a deciden>ilor care vor crea o rela*are a limitelor cognitive( dar implicit
Fi costurile suplimentare generate de num;rul mai mare de participan>i Fi de
asigurarea comunic;rii <ntre aceFtiaB
limitele de timpB se refer; la timpul de r;spuns <n condi>iile e*isten>ei unui mediu
competitiv precum Fi la calitatea slab; a unor decizii Fi probabilitatea mare de
apari>ie a erorilor.
Asistarea
!eciziei
O.R. A"aiz&
!ecizio"a&
Sisteme !e
asistare a
!eciziei
Ate
5reocup;rile cercet;torilor din domeniul I" pentru aplica>ii de asistare a deciziei au
ap;rut de peste RD de ani.
S 5rimele aplica>ii din categoria sistemelor de asistare a deciziei au ap;rut la
sf=rFitul anilor TCD( acestea f;c=nd parte din categoria sistemelor de
asistare a deciziei bazate pe modele. !ceste aplica>ii <ncorporau cunoFtin>e
procedurale.
S !cestea au fost dezvoltate <n anii TOD( iar la <nceputul anilor TAD apar
sistemele de planificare financiar; Fi sistemele de asistare a deciziei <n
grup.
S La sfarsitul anilor TAD la <nceputul anilor T@D remarc;m apari>ia sistemelor
de informare a e*ecutivului /EIS1( te'nologia JL!5 /Jn Line !nalLtical
5rocessing1 Fi aplica>iile Business Inteligence Fi
S termin;m cu apari>ia sistemelor de asistare a deciziei bazate pe GEB la
miElocul anilor T@D.
De'i"itie SIAD%
sisteme informatice interactive menite a ajuta decidenii s utilizeze datele i modelele
de care dispun pentru a identifica i rezolva problemele i a lua decizii.
!lter /4@OO( 4@AD1 propune o clasificare a sistemelor de asistare a deciziei bazate pe
opera>iile generice principale Fi pe gradul <n care acestea influen>eaz; decizia. !stfel el
identific; dou; mari clase Fi anume%
sistemee !e asistare a !eciziei (azate pe !ate( adic; conduse prin date ele
av=nd componenta te'nologic; principal; baza de dateB
sistemee !e asistare a !eciziei (azate pe mo!ee( adic; conduse prin modele
av=nd componenta te'nologic; principal; o baz; de modele dintre care se disting
modelele matematice de simulare Fi optimizare.
5oHer /3DD41 adaug; alte trei clase( rezultate ca urmare a evolu>iilor <nregistrate <n
domeniul metodologic Fi I". !cestea sunt%
sistemee !e asistare a !eciziei (azate pe cu"o)ti"$e care au componentI
te'nologic; principal; o baz; de cunoFtin>e /de tip ra>ionament1B
sistemee !e asistare a !eciziei (azate pe comu"ica$ii 8 sisteme de asistare a
deciziei de grup care au componentI te'nologic; principal; comunica>iile bazate
pe calculator( acestea fiind utilizate la asistarea co8deciziilor elaborate de mai
mul>i participan>iB
sistemee !e asistare a !eciziei (azate pe !ocume"te a c;rei component;
te'nologic; principal; asigur; crearea( revizuirea Fi vizualizarea automat; a
diferitelor documente.