Caiete de Sarcini Dn19f

CAIET DE SARCINI NR.
1 - IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE

CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
*ANEXA NR. 1 - UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE
UZURA DIN BETON ASFALTIC
*ANEXA NR. 2 - MIXTURA ASFALTICA STABILIZATA CU FIBRE TESTUL
SCHELLENBERG
*ANEXA NR. 3 - IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD DOCUMENTE DE REFERINTA
*ANEXA NR. 4 - UTILIZAREA GEOGRILELOR LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE

*ANEXA NR. 5 - UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE
(GEOGRILE SI MATERIALE GEOTEXTILE) LA IMBRACAMINTILE RUTIERE
BITUMINOASE

CAIET DE SARCINI NR. 2 - STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBIRI
EXECUTATE LA RECE (LAM BITUMINOS) EXECUTATE N DOU
STRATURI

CAIET DE SARCINI NR. 3 - MATERIALE GEOCOMPOZITE

Digitally signed by FLOREA
MIHAELA-MIOARA
Date: 2013.04.30 11:54:12 +03:00
Reason:

CAIET DE SARCINI NR. 1

MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE,
EXECUTATE LA CALD

C U P R I N S

CAPITOLUL I
G E N E R A L I T T I
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
C A P I T O L U L II
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
ART.3. AGREGATE
ART.4. FILER
ART.5. LIANTI
ART.6. ADITIVI
ART.7. FIBRE
ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE
C A P I T O L U L III 9
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR
ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR
ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
ART.11. STATIA DE ASFALT
ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI
C A P I T O L U L III
MODUL DE PUNERE N OPER
ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
ART.17. LUCRRI PREGTITOARE
ART.18. ASTERNEREA
ART.19. COMPACTAREA
ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI
ART.21. CONTROLUL PUNERII N OPER
C A P I T O L U L V
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE
ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI
ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT
C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRRILOR
ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
ART.26. RECEPTIA FINAL
ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON
ASFALTIC
ANEXA NR. 2
MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE
TESTUL SCHELLENBERG
ANEXA NR. 3
MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
ANEXA NR. 4
UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE
ANEXA NR. 5
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI
MATERIALE GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

CAPITOLUL I

ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind mbrcmintile
bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate
naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevzute n SR 174-1
si SR 174-2, care trebuie s fie ndeplinite la prepararea, transportul, punerea n oper si controlul
calittii materialelor si straturilor executate.
1.2. Caietul de sarcini se aplic la constructia, modernizarea si reabilitarea drumurilor
publice si a strzilor, precum si la constructia drumurilor de exploatare.
1.3. Tipul de mbrcminte bituminoas cilindrat la cald se stabileste n proiect de ctre
Proiectant.
1.4. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplic mbrcmintilor executate din
mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. mbrcmintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice
cilindrate executate la cald, fiind alctuite, n general, din dou straturi si anume:
- stratul superior, de uzur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice:
MASF8 si MASF 16, mixturi asfaltice stabilizate cu fibre;
MASF8m si MASF 16m, mixturi asfaltice cu bitum modificat stabilizate cu fibre;
BA8, BA16 si BA25, betoane asfaltice bogate n criblur,
BAR16, beton asfaltic rugos;
BAPC16, beton asfaltic cu pietris concasat.
- stratul inferior, de legatur, la care se utilizeaz urmtoarele tipuri de mixturi asfaltice:
BAD25, beton asfaltic deschis, cu criblur;
BADPC25, beton asfaltic deschis, cu pietris concasat;
BADPS25, beton asfaltic deschis, cu pietris sortat.
2.2. n cazurile n care mbrcmintea bituminoas cilindrat se execut ntr-un singur
strat, acesta trebuie s ndeplineasc toate conditiile cerute pentru stratul de uzur.
2.3. mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri
se vor executa conform STAS 174-2.
mbrcmintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa
conform urmtoarelor normative:
AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloz;
AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri;
AND 553 - realizate cu bitum aditivat.
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

ART.3. AGREGATE
3.1. Pentru mbrcminti bituminoase se utilizeaz un amestec de sorturi din agregate
naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie s ndeplineasc, conditiile de calitate n
conformitate cu prevederile standardelor dup cum urmeaz:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667, tabelul 8;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667, tabelul 10;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662, tabelul 5;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662, tabelul 10.
Clasa minim a rocii din care se obtin agregatele naturale de carier, n functie de clasa
tehnic a drumului sau categoria strzii, trebuie s fie conform SR 667, tabelul 3.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenient a agregatelor naturale de carier
trebuie s fie conform SR 667, tabelul 2.
Agregatele naturale artificiale vor respecta prevederile SR EN 13043.
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie s fie splate n
totalitate, nainte de a fi introduse n instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat n padocuri, prevzute cu
platforme betonate, avnd pante de scurgere a apei si pereti desprtitori, pentru evitarea
amestecrii si impurificrii agregatelor.
3.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dup verificarea certificatelor de
conformitate care atest calitatea acestora.

ART.4. FILER
Filerul care se utilizeaz la mbrcminti rutiere bituminoase este de calcar sau de cret,
conform SR EN 13040 si/sau STAS 539, care trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
- finetea (continutul n parti fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
n cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie s corespund prevederilor
STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm s fie de 20%.
Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal sau n silozuri cu ncrcare
pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

ART.5. LIANTI
5.1. Liantii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de
sarcini sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri tip 50/70 si tip 70/100 conform SR EN 12591;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari conform SR EN 14023;
- bitum aditivat.
Acestia se aplic n conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tabelul 1
Tipul mbrcmintii bituminoase Tipul liantului
mbrcminte bituminoas din mixtur
asfaltic stabilizat cu fibre:

- strat de uzur (cu adaos de fibre) Bitum nepaarafinos pentru drumuri, conform SR EN
12591:
tip 50/70
sau
Bitum modificat cu polimeri
- strat de legtur (fr fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR EN
12591:
tip 50/70
mbrcminte bituminoas cu bitum cu
polimeri:

- strat de uzur Bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023
- strat de legtur Bitum modificat cu polimeri
sau
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR EN
12591:
tip 50/70
mbrcminte bituminoas cu bitum
aditivat:

Bitum aditivat:
- strat de uzur si strat de legtur - tip 50/70a - zona climateric cald
- tip 70/100a - zona climateric rece
mbrcminte bituminoas cu bitum
neparafinos pentru drumuri:

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform SR EN
12591:
- strat de uzur si strat de legtur - tip 50/70 - zona climateric cald
- tip 70/100 - zona climateric rece

Zonele climaterice sunt delimitate conform figurii 9.
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip 50/70 si tip 70/100 trebuie s ndeplineasc
conditiile prevzute de SR EN 12591 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fat
de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv. n caz contrar se utilizeaz bitum aditivat.
5.2. Conform Normativului AND 549, pct. 1.1.2 si 1.1.3, n scopul cresterii rezistentei la
deformatii permanente la temperaturi ridicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi sczute,
mbrcmintile bituminoase, pe drumuri de clasa tehnic IIII si pe strzi de categorie tehnic I si
II, cu trafic greu si foarte greu si la alte lucrri speciale (locuri de parcare, zone cu accelerri si
decelerri frecvente, etc.) se vor executa cu bitum modificat cu polimeri.
n cazul utilizrii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si
cele din ANEXA NR. 1 la prezentul caiet de sarcini.
5.3. n functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, n cadrul testelor preliminare se
va stabili utilitatea aditivrii bitumului.
Se va folosi numai bitum aditivat, n cazul n care adezivitatea bitumului pur fat de
agregate naturale este mai mic de 80%, indiferent de clasa tehnic a drumului sau de categoria
tehnic a strzii, la care se foloseste.
Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului aditivat tip 50/70a si tip 70/100a este
bitumul tip 50/70 si respectiv tip 70/100, care trebuie s corespund prevederilor SR EN 12591 si
Normativului AND 537.
Prepararea bitumului aditivat se efectueaz conform Normativ AND 553.
5.4. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaz separat, pe
tipuri de bitum, astfel:
- bitumul se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu ulei,
sistem de nregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gur de aerisire, pompe de
recirculare;
- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaz n recipienti metalici verticali, prevzuti cu
sistem de nclzire cu ulei, sistem de recirculare sau agitare permanent, pentru evitarea separrii
componentlor si sistem de nregistrare a temperaturii. Se recomand ca perioada de stocare s nu
depseasc maximum 2 zile, iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare
trebuie s fie de minimum 140
o
C;
- bitumul aditivat se depoziteaz n rezervoare metalice prevzute cu sistem de nclzire cu
ulei, pompe de recirculare, sistem de nregistrare a temperaturii (pentru ulei si bitum), gur de
aerisire. Se recomand ca perioada de stocare s nu depseasc 3 zile, iar temperatura bitumului
aditivat pe perioada de depozitare s fie de (120140)
o
C.
5.5. Pentru amorsri si badijonri se va folosi emulsie bituminoas cu rupere rapid sau
bitum tiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877-1.
Emulsia bituminoas cationic se va depozita n rezervoare metalice verticale, curtate n
prealabil, prevzute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de nclzire.

ART.6. ADITIVI
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia mbrcmintilor
bituminoase sunt produse tensioactive, cu compozitie si structur specific polar-apolar, conform
celor prevzute n declaratia de conformitate a calittii emis de productor.
Aditivii trebuie s fie agrementati tehnic conform reglementrilor n vigoare.
Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii de baz:
- se fie compatibili cu bitumul;
- s fie stabili termic pn la minimum 200
o
C;
- s amelioreze adezivitatea bitumului fat de agregatele naturale, fr a afecta celelalte
caracteristici ale acestuia;
- s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de aditiv si dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar
efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.
Aditivii care se intentioneaz a se utiliza, vor fi supusi aprobrii Inginerului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Antreprenorul va prezenta agrementul
tehnic si certificatul de conformitate a calittii.

ART.7. FIBRE
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru
executia mbrcmintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloz, bitumate sau
nebitumate, trebuie s fie agrementate tehnic conform reglementrilor n vigoare.
Tipul si dozajul de fibre n mixtura asfaltic se stabilesc pe baza unui studiu preliminar
efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmtoarelor conditii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, n functie de intensitatea de trafic, la
temperatura de 135+5
o
C, conform reglementrilor n vigoare, iar ncercrile pe epruvetele
cilindrice tip Marshall se vor face conform SR EN 12697.

ART.8. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricrii mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile bituminoase, se
verific n conformitate cu prescriptiile din standardele n vigoare ale materialelor respective si SR
174-2 pct. 3.1, pentru asigurarea conditiilor artate la art. 3, 4, 5 si 6 din prezentul caiet de
sarcini.
MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

ART.9. COMPOZITIA MIXTURILOR
9.1. Mixturile asfaltice att pentru stratul de uzur ct si pentru stratul de legtur, pot fi
realizate integral din agregate naturale de carier sau din amestec de agregate naturale de carier
si de balastier, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.
Tabelul 2
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
- criblur sort 4-8 si 8-16
- nisip de concasare sort 0-4
- filer

Beton asfaltic rugos
- criblur sort 4-8 si 8-16
- filer

Betoane asfaltice bogate cu criblur
- criblur sort 4-8, 8-12.5, 8-16 si 16-25
- nisip natural sort 0-4
*)

- filer

Beton asfaltic cu pietris concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- filer

Beton asfaltic deschis cu criblur
- criblur sort 4-8, 8-16 si 16-25
*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
*)

- filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
*)

- filer

*) Conform notei de la tabelul 4.

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat,
tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate n prescriptiile tehnice impuse de
caietul de sarcini.
Studiul l face Antreprenorul n cadrul laboratorului su autorizat, sau l comand la un
laborator autorizat.
9.2. Formula de compozitie, stabilit pentru fiecare categorie de mixtur, sustinut de
studiile si ncercrile efectuate mpreun cu rezultatele obtinute se supune aprobrii Inginerului.
Aceste studii comport cel putin ncercarea Marshall (stabilitatea la 60
o
C; indicele de
curgere-fluaj - la 60
o
C, densitatea aparent, absorbtia de ap), pentru cinci continuturi de liant
repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor
Marshall conform STAS 1338/1, numrul de lovituri vor fi de 75 pentru straturile de mbrcminte
la drumuri de clasa tehnic I, II, III (respectiv strzi de categoria I, II, III) si 50 lovituri pentru
straturile de mbrcminte pentru celelalte clase si categorii.
Dup verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propus, Inginerul, dac nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accept formula propus de Antreprenor.
9.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite n functie
de greutatea total a materialului granular n stare uscat, inclusiv prtile fine; dozajul de bitum se
stabileste la masa total a mixturii.
9.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date n tabelul 3.
9.5. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie s fie asigurat pentru fiecare tip de
mixtur asfaltic este indicat n tabelul 4 si n figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8.

Tabelul 3
NOT: Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2%.

Tabelul 4

NOTA:
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur si la betoanele
asfaltice deschise pentru stratul de legtur se foloseste nisip de concasaj sau un amestec
de nisip de concasaj cu nisip natural, din care nisipul natural este n proportie de
maximum:
- 25% pentru BA8 si BA16; BA16m ;
- 30% pentru BA25;
- 50% pentru BAD25; BADPC25, BADPS25; BAD25m

9.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform
STAS 1338/1, SR EN 12697 si trebuie s se ncadreze ntre limitele recomandate n tabelul 5.
Tabelul 5

9.7. Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform
tabelului 6.
Tabelul 6
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer:liant (recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1,61,8
Betoane asfaltice bogate n criblur:
Strat de uzur - cu dimensiunea maxim a granulei de 16
mm
1,31,8
- cu dimensiunea maxim a granulei de 25
mm
1,11,8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,61,8
Strat de
legtur
Betoane asfaltice deschise 0,51,4

9.8. Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16
va fi n limitele (0,3...1,0)% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul fibrei utilizate.
Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de ctre un
laborator de specialitate autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute.

ART.10. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determin pe corpuri de
prob tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate n laborator pentru stabilirea
dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei,
precum si din straturile mbrcmintii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrrilor, precum si din
stratul gata executat, se efectueaz conform SR EN 12697-27.
10.2. n lipsa unor dispozitii contrare prevederilor caietului de sarcini speciale,
caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru
drumuri si cu bitum aditivat, trebuie s ndeplineasc, n timpul studiului de laborator si n timpul
controalelor de fabricatie, conditiile artate n tabelele 7 si 8.

Tabelul 7

Tabelul 8

10.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat
trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 9.

Tabelul 9

10.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie s se
ncadreze n limitele din tabelul 10.
Tabelul 10

NOTE: 1 - Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h, calculat pentru traficul de perspectiv.
2 - Zon climateric rece
3 - Zon climateric cald

Mixturile asfaltice stabilizate cu fibra pentru stratul de uzura se realizeaza din agregate naturale de
cariera. Procentul de suprafata sparta (concasata) a agregatelor va fi, =100. Limitele
procentelor de agregate naturale si de filer din cantitatea totala de agregate sunt prezentate n
tabelul 4. Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale este cuprinsa n tabelul 4.
Bitumul, filerul, fibra, alti aditivi (cu exceptia celor incorporati n bitum) se vor raporta la 100%
mixtura.

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator prin metodologii
prevazute de reglementarile tehnice n vigoare, de catre un laborator de specialitate autorizat sau
acreditat.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator n vederea stabilirii
continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 4 si au la baza o masa volumica medie a
agregatelor de 2,650 Mg/m3 . Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor continutul de
bitum se va corecta cu un coeficient a=2,650/d, unde d este masa volumica reala (medie) a
agregatelor, in Mg/m3 si se determina cf.SR EN1097/6. Pentru prepararea mixturilor asfaltice
stabilizate cu fibra se va utiliza bitum pur/aditivat sau bitum modificat/modifcat si aditivat cu
penetratie de maxim 80 (0,1mm).

Continutul de fibre active n mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 variaza n
limitele 0,3... 1,0% din masa mixturii asfaltice, n functie de tipul si eficienta fibrei utilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat pe baza testului Schellenberg (max. 0,2%) si a stabilitatii
Marshall, care trebuie sa fie de min.7,0 KN.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se ncadreze n
limitele din tabelul 10.

Pentru mixtura asfaltica stabilizata cu fibre, volumul de goluri se determina conform SR EN 12697-
8, pe epruvete cilindrice tip Marshall, confectionate conform SR EN 12697-30, cu mentiunea ca se
aplca 75 lovituri.

10.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marsjall, ale
mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform SR EN 12697/34.
10.6. Caracteristicile prevzute n tabelele 8, 9 si 10 se determin conform metodologiilor
prevzute de reglementrile tehnice n vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaz conform anexei 2.
10.7. Bitumul continut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul executiei lucrrilor, de la
malaxor sau de la asternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9
o
C mai
mare dect bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaz
verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.
Determinarea punctului de nmuiere IB se face conform SR EN 1427:2007.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregtirea probelor de
mixtur asfaltic n vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltic se face conform SR EN
12697-28.
Extragerea si recuperarea bitumului din mixtur, pentru determinarea acestuia, se face
conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. n cazul n care nu se dispune de
aparatura prevzut de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face
conform SR EN 12697.

ART.11. STATIA DE ASFALT
Statia de asfalt va trebui s fie dotat si s prezinte caracteristici tehnice care s permit
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevzute de Caietul de sarcini.
11.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
11.1.1. Centralele de preparare trebuie s fie automatizate si dotate cu dispozitive de
predozare, uscare, resortare si dozare gravimetric a agregatelor naturale, dozare gravimetric
sau volumetric a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortat a agregatelor cu
liantul bituminos.
Resortarea este obligatorie pentru instalatiile n flux discontinuu.
n cazul instalatiilor n flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantittii de
agregat natural total cu cantitatea de bitum introdus n usctor-malaxor se face automat, pe
computer.
11.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotat cu sisteme de nregistrare si
afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si s asigure o
precizie a dozrii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer.

n cazul dozrii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul c densitatea acestuia,
variaz cu temperatura astfel nct la 150
o
C180
o
C, 1 kg de bitum rutier are un volum de
(1,091,11) l.
11.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s aib capacitatea de
fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.
11.2. Stocarea, nclzirea si dozarea bitumului
11.2.1. Statia de asfalt trebuie s aib rezervoare pentru depozitarea unei cantitti de
bitum mai mare sau cel putin egal cu media zilnic de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie
s aib un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de nclzire a liantului pn la temperatura
necesar, evitndu-se supranclzirea acestuia.
Se interzice nclzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190
o
C, n scopul evitrii
modificrii caracteristicilor liantului, n procesul tehnologic.
11.2.2. Pentru controlul temperaturii, rezervoarele calde, recipientele de bitum si
echipamentul de uscare trebuie s fie dotate cu termometre, a cror functionare trebuie verificat
frecvent. Datele privind verificrile trebuie trecute ntr-un registru specific.
11.2.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s fie dotat cu un sistem
automat de alimentare si dozare a bitumului.
Abaterea pentru continutul de bitum fat de dozajul stabilit prin reteta aprobat de Inginer
privind compozitia mixturii asfaltice este de +0,3%.
11.3. Stocarea si dozarea filerului
La statia de asfalt, filerul trebuie s fie depozitat n silozuri prevzute cu dispozitive de
alimentare si extragere corespunztoare (pneumatic), care s permit dozarea filerului, cu
toleranta (pe volum) de +1,5% fat de dozajul din reteta aprobat de Inginer.
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
11.4. Stocarea, dozarea, uscarea si nclzirea agregatelor
11.4.1. Antreprenorul va trebui s asigure stocarea a cel putin o treime din agregatele
necesare lucrrii pentru 1 an de lucru.
Depozitarea se va face pe sorturi, n silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti desprtitori pentru evitarea contaminrii sorturilor.
Zona n care sunt depozitate agregatele trebuie s fie usor accesibil si cu scurgerea apelor
asigurat.
Platformele trebuie s fie pavate (cu beton de ciment sau asfalt, si suficient de late, astfel
nct s permit depozitarea volumului de agregate necesar lucrrilor, avnd n vedere c
depozitele nu trebuie s fie mai nalte de 6 m si cu un raport de lungime/ltime de 3.
11.4.2. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie s dispun de echipamentul
mecanic necesar pentru alimentarea uniform a agregatelor astfel nct s se mentin o productie
constant.
Agregatele trebuie s fie dozate gravimetric iar instalatia de dozare trebuie s permit
alimentarea agregatelor conform retetei aprobat de Inginer privind compozitia mixturii asfaltice,
cu abaterile admise fat de granulozitatea prescris din tabelul 11 (conform SR 174-2, tabel 4).
Tabelul 11
Fractiunea, mm Abateri admise fat de doxaj, %
2531,5 +5
1625 +5
816 +5
48 +5
14 +4
0,200,63 +3
0,10,2 +2
00,1 +1,5

11.4.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice va fi dotat si cu echipamentul
mecanic necesar pentru uscarea si nclzirea agregatelor.
11.5. Malaxarea

Instalatia de preparare a mixturilor trebuie s fie echipat cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Dac, cuva malaxorului nu este nchis, ea trebuie s fie
prevazut cu o capot pentru a mpiedica pierderea prafului prin dispersie.
Instalatia trebuie s fie prevzut cu un sistem de blocare pentru mpiedicarea golirii
malaxorului nainte de terminarea duratei de malaxare.
Durata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se
va stabili n cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt naintea nceperii fabricatiei.
11.6. Stocarea si ncrcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate msuri speciale pentru
evitarea segregrii mixturii asfaltice n timpul stocrii si/sau la ncrcarea n mijloacele de
transport.
Daca se foloseste buncr de stocare, acesta va trebui s fie nclzit.

ART.12. AUTORIZAREA STATIEI DE ASFALT
naintea nceperii executiei, Antreprenorul trebuie s supun acceptrii Inginerului lucrrii,
statia de asfalt care va fi utilizat la realizarea lucrrilor.
Inginerul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei n functiune dup
ce va constata c debitele fiecrui constituent permit obtinerea amestecului prescris, n limitele
tolerantelor admise, c dispozitivele de msurare a temperaturilor sunt etalonate si c malaxorul
functioneaz corespunztor, fr pierderi de materiale.
Conditia pentru autorizare o constituie si existenta tuturor dotrilor si amenajrilor la statie,
a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cilor de acces la depozite si la instalatia de
preparare a mixturilor, amenajarea corespunztoare a depozitelor de agregate (betonarea
platformelor, existenta peretilor desprtitori ntre sorturile de agregate, suprafete suficiente de
depozitare, asigurarea scurgerii si ndeprtrii apelor, etc.).
Dac amenajrile nu sunt terminate sau prezint deficiente, acestea se vor completa sau
se vor reface nainte de autorizarea statiei de asfalt de ctre Inginer.

ART.13. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru mbrcmintile rutiere bituminoase va trebui realizat
numai n statii automate de asfalt.
13.1. O atentie deosebit se va da n special respectrii prevederilor privind continutul de
liant si se va urmri prin, observatii vizuale, ca anrobarea celor mai mari granule s fie asigurat
ntr-un mod corespunztor.
13.1. Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la
prepararea mixturilor asfaltice trebuie s fie cuprinse ntre urmtoarele valori:
165
o
C la 175
o
C pentru mixturi cu bitum 50/70
160
o
C la 170
o
C pentru mixturi cu bitum 70/100.
Temperaturile din partea superioar a intervalului se utilizeaz la executia mbrcmintilor
rutiere bituminoase n zone climatice reci (vezi figura 9).
Toleranta admis a temperaturii bitumului este de +3
o
C.
Trebuie evitat nclzirea prelungit a bitumului sau renclzirea aceluiasi bitum de mai
multe ori.
Dac totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitat renclzirea bitumului,
atunci este necesar determinarea penetratiei acestuia. Dac penetratia bitumului nu este
corespunztoare se renunt la utilizarea lui.
13.2. nclzirea agregatelor naturale se va face n usctorul instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice.
Conform SR 174-2, pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura agregatelor naturale n usctor
trebuie s fie ntre urmtoarele valori:
170
o
C 190
o
C pentru mixturi cu bitum 50/70;
165
o
C 180
o
Se interzice nclzirea agregatelor peste 190
o
C, pentru a evita arderea liantului.

Continutul de ap al agregatelor dup uscare, trebuie s nu depseasc 0,5% si trebuie
verificat cel putin odat pe zi.
13.3. Dup nclzirea agregatelor naturale n usctor, acestea se resorteaz pe ciururile
instalatiei apoi se cntresc, conform dozajelor stabilite si se introduc n malaxor unde se
amestec, cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul nclzit, dozat n prealabil si se
continu amestecarea.
Durata de amestecare este n functie de tipul instalatiei si trebuie s fie suficient pentru
realizarea unei anrobri complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul
bituminos.
13.4. Conform SR 174-2 pct. 2.2.2. si tabel 1, temperatura mixturii asfaltice la iesirea din
malaxor trebuie s fie ntre urmtoarele valori:
160
o
C 180
o
C pentru mixturi cu bitum 50/70
155
o
C 170
o
Toleranta admis a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor va fi stabilit astfel ca, tinnd seama
de rcirea care are loc n timpul transportului si a asteptrilor n conditiile climatice concrete, s se
asigure temperatura cerut la asternerea si compactarea mixturii.

ART.14. REGLAREA INSTALATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
14.1. nainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a
mixturilor asfaltice trebuie reglate prin ncercri, astfel nct curba de granulozitate a amestecului
de agregate naturale obtinut, s corespund celei calculate n laborator, n limitele de tolerant
din tabelul 11.
14.2. Dup autorizarea statiei de asfalt de ctre Beneficiarul lucrrii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
- calibrarea dozatoarelor calde si reci pentru agregate;
- calibrarea dozatorului pentru liant;
- calibrarea dozatorului pentru filer;
- a dispozitivelor de msurare a temperaturilor;
- verificarea ecranului dozatorului;
- verificarea functionrii malaxorului.
14.3. Autorizatia de punere n exploatare va fi dat de Inginer dup ce va constata c
debitele fiecrui constituent permit s se obtin amestecul prescris n limitele tolerantelor admise.
14.4. Dac, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc
defectuoase, Antreprenorul va trebui s le nlocuiasc, s efectueze din nou reglajul, dup care s
supun din nou aprobarii Inginerului autorizatia de punere n exploatare.
14.5. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plat pentru imobilizarea utilajului
si/sau a personalului care-l deserveste, n tot timpul ct dureaz operatiunile pentru obtinerea
autorizatiei de punere n exploatare, cu att mai mult n caz de anulare a autorizatiei.

ART.15. CONTROLUL FABRICATIEI
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie fcut prin verificri preliminare, verificri de
rutin n timpul executiei si verificri n cadrul receptiei la terminarea lucrrilor, cu frecventa
mentionat n tabelul 12.

Tabelul 12

Faza

Natura controlului sau
Categoria*
controlului
Frecventa controlului
sau
verificrii A B C a verificrii
Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tip de
produs
Executie Controlul reglajului instalatiei de preparare a
mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare
x x naintea nceperii
fabricatiei fiecrui tip
de mixtur
ncadrarea agregatelor n zona de granulozitate
indicat n caietul de sarcini pentru tipul de
mixtur asfaltic proiectat, inclusiv starea de
curtenie (continutul de impuritti) a
agregatelor
x la nceputul campaniei
de lucru sau ori de
cte ori se utilizeaz
alte agregate
Temperatura liantului la introducerea n malaxor x permanent
Temperatura agregatelor naturale uscate si
nclzite la iesirea din toba de uscare
x permanent
Functionarea corect a dispozitivelor de
cntrire sau dozare
x la nceputul fiecrei zile
de lucru
Granulozitatea amestecului de agregate
naturale la iesirea din malaxor, nainte de
adugarea liantului (aceasta trebuie corelat cu
dozajul de bitum stabilit pentru mixtur, inclusiv
abaterile admisibile la continutul de liant)
x zilnic sau ori de cte
ori se observ o
calitate
necorespunztoare a
mixturilor asfaltice
Temperatura mixturilor asfaltice la preparare x n fiecare or a
programului de lucru
ncadrarea dozajului de bitum n dozajul stabilit
n laborator
x zilnic, prin extractii
Verificarea compozitiei mixturii asfaltice:
granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum,
care trebuie s corespund dozajelor stabilite de
laborator, cu tolerantele admise indicate n
tabelul 11 si la pct. 10.2.2. din caietul de sarcini
x zilnic
Caracteristicile fizico-mecanice:
Stabilitatea la 60
o
C
Indicele de curgere, Fluaj
Densitatea aparent Marshall
Absorbtia de ap Marshall
x cte o prob de 20 kg
la fiecare 200-400 to
de mixtur, n functie
de productivitatea
statiei

* A - ncercri preliminare de informare si pentru stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice.
B - Controlul de calitate n timpul executiei mbrcmintei.
C - Controlul de calitate n vederea receptiei mbrcmintei.

MODUL DE PUNERE N OPER

ART.16. TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
16.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaz cu
autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatur, care
trebuie s fie curtate de orice corp strin si uscate nainte de ncrcare. La distante de transport
mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme
rece (+10
o
C+15
o
C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dup
ncrcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorin, pacur, etc.) este interzis.
16.2. Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de
preparare a mixturii asfaltice si de punerea n oper, astfel nct s fie evitate ntreruperile
procesului de executie a mbrcmintii.

17.1. Pregtirea stratului suport
17.1.1. nainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curtat. Materialele
neaderente, praful si orice poate afecta legtura ntre stratul suport si mbrcmintea bituminoas
trebuie ndeprtat.
n cazul stratului suport din macadam, acesta se curt si se mtur, urmrindu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
17.1.2. Dup curtare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie s fie conform
proiectului de executie.
n cazul n care stratul suport este constituit din mbrcminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevzute n proiectul de executie se realizeaz, dup caz, fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtur asfaltic, fie prin frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.
17.1.3. Compactarea si umiditatea trebuie s fie uniform pe toat suprafata stratului
suport.
17.1.4. Suprafata stratului suport trebuie s fie uscat.
17.2. Amorsarea
17.2.1. La executarea mbrcmintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu o emulsie de bitum cationic cu rupere rapid.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea
de liant pe metru ptrat n functie de natura stratului suport.
17.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu n urmtoarele cazuri:
- pentru strat de legatur pe stratul de baz din mixtur asfaltic sau pe stratul suport din
mbrcminti asfaltice existente;
- pentru strat de uzur pe strat de legatur cnd stratul de uzur se execut la interval mai
mare de trei zile de la executia stratului de legatur.
Dup amorsare se asteapt timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase.
17.2.3. n functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rmas dup
aplicarea amorsajului, trebuie s fie de (0,30,5) kg/mp.
Caracteristicile emulsiei trebuie s fie de asa natur nct ruperea s fie efectiv naintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie s fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.
17.2.4. Amorsarea se va face n fata finisorului la o distant maxim de 100 m.
17.2.5. La mbrcmintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, cnd grosimea total a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mic de
15 cm, rosturile se acoper pe o ltime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale
agrementate tehnic. n cazul n care stratul suport de beton de ciment prezint fisuri sau crpturi
se recomand acoperirea total a zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtur asfaltic n grosime de
minimum 2 cm.

Punerea n lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face
conform prevederilor din ANEXELE NR. 4 si NR. 5.

ART.18. ASTERNEREA
18.1. Asternerea mixturilor asfaltice se face n perioada martie-octombrie la temperaturi
atmosferice de peste 10
o
C, n conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip 50/70
asternerea se face pn la 15 septembrie.
18.2. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare-
finisoare prevzute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic I, II si III si
care asigur o precompactare. n cazul lucrrilor executate n spatii nguste (zona casetelor)
asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu
pe fiecare strat si pe toat lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv.
18.3. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii mixturii
ramas necompactat n amplasamentul repartizatorului, pn la 120
o
C, se procedeaz la
scoaterea acestui utilaj din zona de ntrerupere, se compacteaz imediat suprafata nivelat si se
ndeprteaz resturile de mixturi, rmase n captul benzii. Concomitent se efectueaz si curtirea
buncrului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist sau urmeaz a se asterne mixtura
asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal, conform prevederilor
de la pct. 18.10.
18.4. Mixturile asfaltice trebuie s aib la asternere si compactare, n functie de tipul
liantului, temperaturile prevzute n tabelul 13.
Tabelul 13

Tipul liantului
Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
o
C
Temperatura mixturii asfaltice la compactare
o
C
mm
min. nceput sfrsit
50/70 145 140 110
70/100 140 135 100

Msurarea temperaturii va fi efectuat din masa mixturii, n buncrul finisorului.
Mixturile asfaltice a cror temperatur este sub cea prevzut n tabelul 13 vor fi refuzate
si evacuate urgent din santier.
n acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se rcesc n buncrul finisorului, ca
urmare a unei ntreruperi accidentale.
18.5. Mixtura asfaltic trebuie asternut continuu, n mod uniform, att din punct de
vedere al grosimii ct si cel al afnrii.
Asternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul supune aprobrii Beneficiarului, ltimea benzilor de asternere si pozitia
rosturilor longitudinale ce urmeaz s fie executate.
18.6. Grosimea maximal a mixturii rspndite printr-o singur trecere este cea fixat de
caietul de prescriptii speciale sau de Inginer, la propunerea Antreprenorului, dup realizarea unui
sector experimental.
18.7. Viteza de asternere cu finisorul trebuie s fie adaptat cadentei de sosire a mixturilor
de la statie si ct se poate de constant ca s se evite total ntreruperile.
18.8. Antreprenorul trebuie s dispun de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelri, imediat dup asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspt depus
nainte de compactare.
18.9. n buncrul utilajului de asternere, trebuie s existe n permanent, suficient
mixtur necesar pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
18.10. La executarea mbrcmintilor bituminoase o atentie deosebit se va acorda
realizrii rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie s fie foarte regulate si
etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal si/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului, astfel nct s rezulte o

muchie vie vertical. n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeasi zi,
tierea nu mai este necesar.
Suprafata nou creat prin tiere va fi amorsat, iar mixtura pentru banda adiacent se
asterne, depsind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtur repartizat, mpingndu-se napoi
cu o raclet, astfel nct s apar rostul, operatie dup care se efectueaz compactarea pe noua
band.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzur se vor decala cu
minimum 10 cm fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor. Atunci cnd exist si strat
de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se
vor executa ntretesut.
18.11. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al
drumului se va face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil n functie de
grosimea noului strat, astfel nct s se obtin o grosime constant a acestuia, cu panta de 0,5%.
n plan liniile de decapare, se recomand s fie n form de V, la 45
o
. Completarea zonei de unire
se va face cu o amorsare a suprafetei, urmat de asternerea si compactarea noii mixturi asfaltice,
pn la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).

ART.19. COMPACTAREA
19.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare, care s
asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur
asfaltic si fiecare strat n parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaz cu compactoare cu pneuri si
compactoare cu rulouri netede, prevzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel nct s se
obtin un grad de compactare conform tabelului 15.
19.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector
experimental, numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, n functie de
performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de mbrcminte.
Aceast experimentare se face nainte de nceperea asternerii stratului n lucrarea
respectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru productia
curent.
ncercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Antreprenorului. Beneficiarul
poate cere interventia unui laborator autorizat, care s efectueze testele de compactare necesare,
pe cheltuiala Antreprenorului.
Urmare acestor ncercri, Antreprenorul propune Beneficiarului:
- sarcina si alte specificatii tehnice ale fiecrui utilaj;
- planul de lucru al fiecrui utilaj, pentru a asigura un numr de treceri pe ct posibil
constant, n fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecrui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor si ncrctura compactorului;
- temperatura de asternere, fr ca aceasta s fie inferioar celei minime fixat n articolul
precedent.
19.3. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obtine pe
sectorul experimental gradul de compactare minim.
19.4. Conform pct. 2.4.4 din SR 174-2, pentru obtinerea gradului de compactare prevzut
se consider c numrul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul
14.
Compactarea se execut pentru fiecare strat n parte.

Tabelul 14
Ateliere de compactare
Tipul stratului A B
Compactor cu pneuri
de 160 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Compactor cu rulouri
netede de 120 kN
Numr de treceri minime

Strat de uzur 10 4 12
Strat de legatur 12 4 14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.
Numrul atelierelor de compactare se va stabili n functie de dotarea Antreprenorului cu
compactoare (grele, n tandem, etc.) si de numrul punctelor de asternere-compactare.
19.4. Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executat astfel nct s
se obtin valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
19.5. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona
rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat.
Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr socuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a
evita vlurirea mbrcmintii si nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau
ale cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
19.6. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe
suprafata mbrcmintii vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat
ltimea benzii.
19.7. Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie.

ART.20. TRATAREA SUPRAFETEI MBRCMINTEI
Pentru sectoarele ce se execut dup 1 octombrie sau executate nainte de aceast dat n
zone umbrite si cu umiditate excesiv sau cu trafic redus, suprafata mbrcmintei va fi protejat,
aceasta realizndu-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatrilor pe teren.
Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationic, cu rupere rapid cu
60% bitum diluat cu ap (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte ap curat nealcalin) si
rspndire de nisip 04 mm cu un continut ct mai redus de praf, sub 0,1 mm, n urmtoarele
cantitti:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/mp;
- rspndire de nisip (de preferint de concasaj) 3...5 kg/mp;
b. - stropire cu emulsie cationic cu 60% bitum diluat cu ap (0,8-1) kg/mp;
- rspndire nisip 3...5 kg/mp.

21.1. n cursul executiei mbrcmintilor rutiere bituminoase, trebuie s se verifice cu
frecventa mentionat mai jos urmtoarele:
- pregtirea stratului suport: zilnic la nceperea lucrrilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic.
21.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete
Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, nainte de compactare: cte o prob de 20
kg pentru fiecare 200400 tone de mixtur asfaltic, indiferent de tipul mixturii, n functie de
productivitatea instalatiei.
21.3. Verificarea calittii stratului bituminos executat se va face pe o plac de minimum
(40x40) cm pentru fiecare 7.000 m
2
suprafat executat (conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe
care se vor determina urmtoarele caracteristici:
la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzur si stratul de legtur:
- densitatea aparent
- absorbtia de ap
- gradul de compactare
aceste caracteristici trebuie s fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabelul 15

la MASF 8, MASF 16 si mixturile asfaltice destinate stratului de uzur, pentru clasa
tehnic a drumului I, II si categoria tehnic a strzii, I, II:
- rezistenta la deformatii permanente.
Rezistenta la deformatii permanente se msoar prin determinarea vitezei de deformatie la
ornieraj si/sau adncimea fgasului, la temperatura de 45
o
C pentru zona climateric rece si
respectiv de 60
o
C pentru zona climateric cald, conform metodol;ogiei stabilite de reglementrile
tehnice n vigoare.
Valorile admisibile, n functie de trafic, sunt prezentate n tabelul 16.
Tabelul 16

Numrul mediu de
Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP),
mm/h, max
Adncimea fgasului, mm, max
vehicule
1)
Temperatura Temperatura
45
o
C 60
o
C 45
o
C 60
o
C
< 1500 6,0 8,0 6,0 9,0
15003000 4,0 6,0 5,0 8,0
30006000 2,0 3,5 4,0 7,0
> 6000 < 2,0 < 3,5 < 4,0 < 7,0

NOT: Vehicule de transport marf si autobuze, n 24 h calculate, pentru traficul de perspectiv.

21.4. Controlul compactrii
21.4.1. n cursul executiei compactrii, Antreprenorul trebuie s vegheze n permanent la:
- etapele executiei s fie cele stabilite la ncercri;
- utilajele prescrise atelierului de compactare s fie efectiv pe santier si n functiune
continu si regulat;
- elementele definite practic n timpul ncercrilor (sarcina fiecrui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea n pneuri, distanta maxim de deprtare ntre finisor si primul compactor
cu pneuri) s fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrrii si rezerv dreptul ca, n cazul unui autocontrol insuficient din partea
Antreprenorului, s opreasc lucrrile pe santier pn cnd Antreprenorul va lua msurile necesare
de remediere.
21.4.2. Calitatea compactrii straturilor mbrcmintilor bituminoase, se va determina de
ctre Antreprenor, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare n laborator se efectueaz pe epruvete formate din
probe intacte, prelevate din mbrcminte (pe fiecare strat n parte), prin determinarea densittii

aparente pe plcute sau carote si raportarea acesteia la densitatea aparent a aceluiasi tip de
mixtur asfaltic prelevat de la malaxor sau asternere (nainte de compactare).
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparent a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparent determinat pe cilindrii Marshall pregtiti n laborator, din
aceeasi mixtur asfaltic.
n cazul analizelor de laborator se determin densitatea aparent, absorbtia de ap si
gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate mbrcmintile. Determinrile
se vor face conform STAS 1338/1 si SR EN 12697.
Probele intacte, se iau n prezenta delegatului Antreprenorului si Inginerului, la aproximativ
1 m de la marginea mbrcmintii, ncheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel nct ele s prezinte
ct mai corect aspectul calitativ al mbrcmintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de
Inginer sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune
special.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate n tabelul 15.
21.5. Reglarea nivelmentului
Atunci cnd caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului n raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este fcut n contradictoriu, pe suprafete
corespunztoare a fiecrei zi de lucru, n ax si la margine (ntre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si n fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual n toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Toleranta pentru ecarturile constatate n raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi
(de legatur si/sau de uzur) este +/- 1,5 cm.
Dac tolerantele sunt respectate n 95% din punctele controlate, reglarea este considerat
convenabil.

C A P I T O L U L V
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE MBRCMINTEI EXECUTATE

ART.22. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI MBRCMINTEI
mbrcmintea bituminoas cilindrat la cald trebuie s ndeplineasc conditiile din tabelul
17.
Tabelul 17
Caracteristica Conditii de
admisibilitate
Metoda de ncercare
Planeitatea n profil longitudinal.
1)
Indice
de planeitate, IRI, m/km:

- drumuri de clas tehnic III < 2,5 Reglementri tehnice n
vigoare
- drumuri de clas tehnic III < 3,5 privind msurtori cu
analizorul
- drumuri de clas tehnic IV < 4,5 de profil longitudinal (APL)
- drumuri de clas tehnic V < 5,5
Uniformitatea n profil longitudinal.
1)

Denivelri admisibile msurate sub
dreptarul de 3 m, mm

- drumuri de clas tehnic I si < 3,0
strzi de categoria tehnic IIII SR 174-2
- drumuri de clas tehnic II si
strzi de categoria IV n alte zone dect
cele
din zona rigolelor)
< 4,0
- drumuri de clas tehnic IIIV < 5,0
Rugozitatea
2)

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitti
SRT:

drumuri de clasa tehnic III > 80 STAS 8849
drumuri de clasa tehnic III > 70
drumuri de clasa tehnic IVV > 60
- Rugozitatea geometric, HS, mm:
drumuri de clasa tehnic III > 0,7 STAS 8849
drumuri de clasa tehnic III > 0,6
drumuri de clasa tehnic IVV > 0,55
- Coeficient de frecare (GT): Reglementri tehnice n
vigoare cu
drumuri de clasa tehnic III > 0,95 aparatul de msur Gip
Tester
drumuri de clasa tehnic IIIV > 0,7
Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fr degradri
sub form de exces
de bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite
Vizual

NOTE 1 - Planeitatea n profil longitudinal se determin fie prin msurarea indicelui de planeitate
IRI, fie prin msurarea denivelrilor sub dreptarul de 3 m.
Uniformitatea suprafetei de rulare n profil longitudinal se verific n ax la drumuri si n
ax si la rigole la strzi.
2 - Rugozitatea se determin fie prin msurri cu pendulul SRT, fie prin msurarea
rugozittii geometrice HS. n caz de litigiu se determin rugozitatea cu pendulul SRT.

Determinarea caracteristicilor suprafetei mbrcmintei se efectueaz n termen de o lun
de la executia acestora, nainte de data receptiei la terminarea lucrrilor.

ART.23. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATARI LIMIT

C A P I T O L U L VI
RECEPTIA LUCRRILOR

ART.24. RECEPTIA PE FAZE DETERMINANTE
Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de legatur si
de uzur, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii
aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie
determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

ART.25. RECEPTIA PRELIMINAR (LA TERMINAREA LUCRRILOR)
Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului
de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat
si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei.
Verificarea uniformittii suprafetei de rulare se face conform pct. 20.5.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face n axa drumului pe minimum 10% din
lungimea traseului.
La strzi cota n ax de verific n proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele
rigolelor, pe toat lungimea traseului n punctele de schimbare ale declivittilor.
Verificarea grosimii se face ca la punctul 21.1 si pe probe ce se iau pentru verificarea
calittii mbrcmintii.
Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de
control a receptiei preliminare.
n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este de un
an de la data receptiei preliminare a mbrcmintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se
vor remedia de ctre Antreprenor.

Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea
perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrarilor definitive.

ANEXA NR. 1
UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZUR DIN BETON ASFALTIC

1. DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceast anex se refer numai la acele materiale (adaosuri)
care sunt ncorporate n compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie s le
ndeplineasc agentul modificator (polimeri) sau amestecul care contine bitum modificat.
Alte cerinte privind asternerea materialului, etc. se regsesc n paragrafele respective din
Caietul de sarcini generale. Vor fi analizate urmtoarele dou metode de modificare a compozitiei
bitumului.
(i) agentul modificator este adus pe amplasament si apoi n statia de asfalt si anume n
malaxor. Aditivul va fi introdus n ordine dup agregatele concasate si nainte de bitum
precum si n cantitatea indicat de fabricant, dar supus mai nti aprobrii Beneficiarului.
(ii) bitum gata modificat n fabric si transportat apoi pe amplasament.
n ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare n legatur cu agentul
modificator propus a fi utilizat, cu metodologia pe baza aplicat n vederea verificrii procesului de
amestecare a aditivului cu bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a
produsului final obtinut, adic a bitumului modificat. n programul su de executie a lucrrilor,
Antreprenorul va specifica termenele la care urmeaz s se fac toate ncercrile necesare pe
probe de bitum, bitum modificat si mixtur asfaltic, precum si perioada de timp necesar
considerat rezonabil pentru aprobarea produsului de ctre Beneficiar.
2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunztor, realizat pe baz de
polimeri, astfel nct dup modificare, bitumul modificat rezultat s respecte cerintele mentionate
n tabelul de mai jos.
Caracteristica Conditii de admisibilitate Metoda de verificare
Penetratie la 25
o
C, 1/10 mm 5570 SR EN 1426:2007
Punctul de nmuiere,
o
C, min 55 SR EN 1427:2007
Ductilitatea la:
13
o
C, cm, min 40 SR 61
25
o
C, cm, min 100
Punct de rupere Fraas,
o
C, max -15 STAS 113
Revenire elastic la 13
o
C, %, min 60
Stabilitate la nclzire n film subtire a bitumului la 163
o
C
(metoda TFOT sau RTFOT):

- pierdere de mas, %, max 0,8
- penetratie rezidual (Pf/Pi.100), %, min 50
- cresterea punctului de nmuiere,
o
C, max 9 Reglementri
- ductilitate rezidual la 13
o
C, cm, min 40 tehnice n vigoare
- revenire elastic la 13
o
C, %, min 60
Omogenitate (microscop cu lumin fluorescent):
- particule sub 5, %, min 80
Stabilitate la stocare, 72 h, la temperatura de 163
o
C:
- diferenta ntre punctele de nmuiere,
o
C, max 5
Adezivitate pe agregatul natural utilizat, %, min 85 STAS 10969/3
Bitumul de baz folosit la prepararea bitumului modificat cu polimeri este tip 70/100 si
trebuie s corespund prevederilor SR EN 12591 si Normativului AND 537 si conditiei
suplimentare:
- Indice de instabilitate coloidal: maximum 0,5
Indicele de instabilitate coloidal se determin conform reglementrilor n vigoare.
Polimerii utilizati pentru prepararea bitumului modificat folosit la executia mbrcmintilor
bituminoase sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari. Polimerii trebuie s fie agrementati
conform reglementrilor n vigoare.
Tipul de polimer sii dozajul acestuia n bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminat
efectuat de un laborator autorizat, tinndu-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevzute
n tabel.

Att tipul de agent modificator, ct si procentul necesar, exprimat n greutate, vor fi
propuse de Anteprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de
laborator necesare.
Aprobarea final intr n sarcina Beneficiarului, care-si rezerv dreptul de a executa si alte
ncercri pe care le consider necesare, utiliznd propriile sale echipamente, n vederea obtinerii
unor rezultate ct mai exacte n ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus conform SR
EN 14023.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie
s se ncadreze n limitele din tabelul de mai jos.
NOTA:
- Epruvetele de laborator necesare ncercrilor vor fi realizate n conformitate cu cerintele din
STAS 1338/1 si SR EN 12697, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si
temperatura formelor de turnare, care trebuie s fie ntre 170
o
C si 180
o
C

- ncercrile se vor executa n conformitate cu cerintele din SR EN 12697
- Beneficiarul si rezerv dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte ncercri
n vederea stabilirii efectelor utilizrii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele
ncercrilor efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate n scopul lurii deciziei de acceptare
sau nu a materialelor si a calittii executiei lucrrilor, conform conditiilor contractului, dar
pot s contribuie la adoptarea unor modificri fat de solutiile mentionate n Caietele de
sarcini, modificri ce pot fi aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare).
ncercrile ce pot fi executate de Beneficiar sunt urmtoarele:

Caracteristicile tehnice Limite admisibile Metoda de testare
ncercarea "ORNIERAGE" (privind rezistenta la
formarea fgaselor) la 60
o
C, la 30.000 cicluri
(%)

max. 8
Proiect de norme
frantuzesti
NF 98 141
Rezistenta la oboseal la 10
o
C, 25 Hz, E6 (10
-6
) min. 100 Metoda LPcPC
Costul tuturor ncercrilor, efectuate att n Romnia, ct si n laboratoarele aflate n
strintate, va fi suportat de Antreprenor.
3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE
Operatiunile de transport si depozitare se refer la bitumul modificat produs n fabric.
Transportul La nceputul perioadei de transport, temperatura va fi de minimum 160
o
C.
Bitumul modificat va fi transportat n conditii corespunztoare de la fabric
pn pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate
termic.
Depozitarea Bitumul modificat pe baz de polimeri va fi depozitat n containere speciale,
asezate pe vertical si care se rotesc cu o vitez adecvat, pentru a
mpiedica aparitia separrii materialelor componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140
o
C. Temperatura va fi urmrit
permanent, prin intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate
n orice moment de personalul angajat de Inginer. Cantitatea de bitum
modificat depozitat trebuie s fie egal cel putin cu cantitatea medie
prevzut a fi consumat zilnic.
4. CONTROLUL CALITTII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A BITUMULUI
MODIFICAT PE AMPLASAMENT
n timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate
urmtoarele:
(i) Temperatura de amestecare
(ii) Dozajul aditivului pe baz de polimeri
(iii) Omogenitatea bitumului modificat obtinut.
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestat prin eliberarea unui certificat de
calitate. Acesta va fi eliberat dup efectuarea analizelor si ncercrilor de ctre un laborator
aprobat.

ANEXA NR. 2
MIXTUR ASFALTIC STABILIZAT CU FIBRE
TESTUL SCHELLENBERG

1. PRINCIPIUL METODEI
Se determin procentul de material (p) pe care l pierde mixtura asfaltic stabilizat cu
fibre, tip MASF 8 si tip MASF 16, n prezenta temperaturilor ridicate.

2. APARATURA
- etup care asigur temperatura de 170
o
+2
o
C;
- balant cu exactitatea de 0,1 g;
- pahar Berzelius;
- capsul de portelan;
- sticl de ceas.

3. PREGTIREA PROBEI DE MIXTUR ASFALTIC TIP MASF
Se prepar n laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtur asfaltic tip MASF, la
temperatura de 150
o
C.

4. MOD DE LUCRU
Proba de mixtur asfaltic se cntreste cu exactitate de 0,1 g si se introduce ntr-un pahar
Berzelius, nclzit n prealabil la temperatura de 170
o
C.
Paharul Berzelius cu proba de mixtur asfaltic se acoper cu o sticl de ceas, se introduce
n etuv, nclzit n prealabil la temperatura de (170+2)
o
C, si se mentine la aceast temperatur
timp de (1 h + 1 min).
Apoi, paharul Berzelius se scoate din etuv si mixtura asfaltic se rstoarn n capsula de
porterlan, cntrit n prealabil.
Se cntreste capsula de portelan cu mistura asfaltic si se determin, prin diferent,
cantitatea de material fixat pe peretii paharului Berzelius.

5. EXPRIMAREA REZULTATELOR
5.1. Se calculeaz procentul (p) de material fixat pe peretii paharului Berzelius, cu relatia:
m
1
- m
2

p = x 100 (%)
m
1

n care:
m
1
- masa mixturii asfaltice introdus n paharul Berzelius, n grame;
m
2
- masa mixturii asfaltice din capsula de portelan, n grame.
5.2. Se poate folosi si procedeul alternativ, de cntrire a paharului Berzelius nainte de
nclzire (m) si dup rsturnarea mixturii asfaltice (m) si a masei initiale a probei de mixtur
asfaltic (m
1
). Procentul de material aderent la peretii paharului Berzelius se calculeaz cu relatia:
m - m
p = x 100 (%)
m
1

5.3. Rezultatul este media a dou determinri.

6. INTERPRETAREA REZULTATELOR
n functie de valoarea procentului (p) de material rmas pe peretii paharului Berzelius,
calitatea mixturii asfaltice se apreciaz astfel:
p < 0,2 % bun;
p = 0,2% acceptabil.

ANEXA NR. 3
MBRCMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

DOCUMENTE DE REFERINTA

ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind incadrarea in categorii a
drumurilor de interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea
si modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice
a drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de
publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei
si de instruire a restrictiilor de circulatiein vederea
executarii de lucrari in zona drumului public si/sau
pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea
drumurilor si podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si
dotarea cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii
pentru lucrari de intretinere, reparare si
exploatare a drumurilor si podurilor.
REGLEMENTARI TEHNICE

AND 539 - Normativ pentru realizarea mixturilor
bituminoase stabilizate cu fibre de celuloza,
destinate executarii imbracamintilor
bituminoase rutiere.
AND 549 - Normativ privind imbracamintile
bituminoase cilindrate la cald, realizate cu bitum
modificat cu polimeri.
AND 553 - Normativ privind executia imbracamintilor
asfaltica, cu bitum aditivat.
AND 559 - Normativ privind executia imbracamintilor
bituminoase cilindrate la cald, realizate din
mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
STANDARDE

SR EN 1426:2007 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.
SR EN 1427:2007 - Bitumuri. Determinarea punctului de
inmuiere. Metoda cu inel si bila.
SR 61 - Bitumuri. Determinarea ductilitatii.
SR EN 12593:2007 - Bitumuri. Determinarea punctului de rupere
Fraass.
SR 174-1 - Lucrari de drumuri. Imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii tehnice de calitate.
SR 174-2+ - Lucrari de drumuri. Imbracaminti
bituminoase
SR 174-2/C1 cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru
prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si receptia imbracamintilor executate.

STAS 539 - Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in
pulbere.
SR 662 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de
balastiera. Conditii tehnice de calitate.
SR 667 - Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari
de drumuri. Conditii tehnice de calitate.
SR EN 12591 - Bitum neparafinos pentru drumuri.
STAS 863 - Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale
traseelor. Prescriptii de proiectare.
SR EN 933-2 - Incercari pentru determinarea caracteristicilor
geometrice ale agregatelor. Partea 2: Analiza
granulometrica. Site de control, dimensiuni
nominale ale ochiurilor.
STAS 1338/1 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti
bituminoase executate la cald. Prepararea
mixturilor, pregatirea probelor si confectionarea
epruvetelor.
STAS 1338/3 - Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracaminti
bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii
metalice pentru confectionarea si decofrarea
epruvetelor.
STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 8849 - Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de
rulare. Metode de masurare.
STAS 8877 - Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru
lucrarile de drumuri.
SR 10.969 - Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru
drumuri la agregatele naturale. Metoda de
determinare cantitativa.
SR EN 12.697-1 +
+ SR EN 12.697-1/AC - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru
mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 1:
Continutul de bitum solubil.
SR EN 12.697-3+
Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ.
SR EN 12.697-4 +
Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare.
SR EN 12.697-27 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru
Prelevarea probelor.
SR EN 12.697-28 - Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru
Pregatirea probelor pentru determinarea
continutului de bitum, a continutului de apa si a
compozitiei granulometrice.

Intocmit,
Ing. Lola Liviu Laurentiu

ANEXA NR. 4
UTILIZAREA GEOGRILELOR LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE
nainte de asternerea geogrilelor, trebuie luate msuri speciale de pregtire a suprafetelor
pe care urmeaz s se aplice geogrilele.
Nu va fi permis circulatia nici unui tip de vehicule direct pe suprafata geogrilelor.

2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregtirea suprafetei
Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularitti. Neregularittile
suprafetei mai mari de 10 mm att pe directie transversal ct si pe directie longitudinal,
constatate n urma msurtorilor efectuate cu un dreptar standard cu lungimea de 3 m, ca si
crpturile cu o ltime mai mare de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea unui amestec realizat din
bitum si nisip fin.
O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor asfaltice pe care degradrile
sunt rspndite, sau n cazul n care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea
unui strat asfaltic de egalizare, cu grosimea minim de 20 mm si care va fi asternut nainte de
amplasarea geogrilei.
Suprafata suport astfel obtinut va trebui s fie perfect curat. Acest lucru se realizeaz
prin ndeprtarea materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea geogrilelor
Pe suprafata pe care urmeaz s se astearn geogrilele, se va pulveriza un strat de bitum
pur, nclzit la maximum 150
o
C, sau o emulsie bituminoas cu concentratia de 0,8-1,2 l/m
2
,
nclzit tot la o temperatur maxim de 150
o
C.
Cantitatea de bitum se va corecta n functie de tipul materialului aprovizionat.
Ltimea de aplicare este conform proiectului.
Suprapunerea fsiilor de geogrile se va realiza pe minimum 0,20 m.
Asternerea geogrilelor se va face conform agrementului tehnic pentru fiecare tip de
material geosintetic, existnd anumite particularitti de asternere.
Se va asterne apoi stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, cu interzicerea
total a circulatiei direct pe materialul geosintetic.

3. CARACTERISTICILE MATERIALULUI
Materialul din care se execut geogrilele va fi rezistent la temperaturi de peste 180
o
C.
Rezistenta la tractiune va fi de 30 KN/m + 1%, msurat att pe directie longitudinal ct
si pe directie transversal.
Alungirea maxim a materialului la 60% din efortul de rupere va fi max. 3%.
Grosimea materialului nu va depsi 3,5 mm.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de
geogrile. n acest scop, Antreprenorul va supune aprobrii Beneficiarului rezultatele probelor
efectuate pe materialul respectiv precum si caracteristicile tehnice ale materialului propus si va
solicita de la Inginer aprobarea n scris a materialului, nainte de procurarea si aducerea acestuia
pe amplasament.
n cazul n care crede de cuviint, Beneficiarul poate solicita efectuarea unor ncercri
suplimentare realizate ntr-un laborator specializat, aprobat de Beneficiar.
Costul aferent acestor ncercri va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul rspunde de naintarea, foarte din timp, a propunerilor sale privind
materialul utilizat, astfel nct s nu apar ntrzieri n legatura cu turnarea suprafetei
mbrcmintii rutiere.

ANEXA NR. 5
UTILIZAREA MATERIALELOR GEOTEXTILE COMBINATE (GEOGRILE SI MATERIALE
GEOTEXTILE) LA MBRCMINTILE RUTIERE BITUMINOASE

1. DATE GENERALE
nainte de asternerea materialului geotextil combinat vor trebui luate msuri speciale de
pregtire a suprafetei suport.
Numai utilajele prevzute cu pneuri vor fi admise pe suprafata neprotejat a materialului
geotextil combinat. n consecint, este permis asternerea stratului urmtor de binder asfaltic sau
a stratului de baz, fr a mai fi nevoie de nici un alt strat protector.

2. METODE DE ASTERNERE
2.1. Pregtirea suprafetei
Vor trebui luate msuri ca marginile drumului existent s fie drepte si paralele cu axul
drumului.
Suprafata drumului nu trebuie s prezinte crpturi sau neregularizati. Denivelrile
longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate n urma msuratorii acestora cu un
dreptar standard 3 m lungime, sau crpturile mai largi de 6 mm, vor fi corectate prin aplicarea
unui amestec realizat din bitum si nisip fin sau a altor materiale corespunztoare.
O alt metod, care se aplic n special n cazul suprafetelor mai degradate, sau n cazul n
care aceast metod este indicat n proiect, const n asternerea unui strat de asfalt de egalizare,
care trebuie s aib o grosime minim de 20 mm si care va fi turnat nainte de aplicarea
materialului geotextil combinat.
Suprafata suport astfel obtinuta va trebui s fie perfect curat n urma ndeprtrii
materialelor strine, cum ar fi particulele de praf sau altele.
2.2. Asternerea materialului geotextil combinat
Pe suprafata suport obtinut asa cum s-a mentionat, se va pulveriza un strat de bitum pur,
nclzit la o temperatur de 150
o
C (sau o emulsie bituminoas) cu concentratia de 0,8-1,2 l/m
2
.
Tratamentul se aplic succesiv, pe cte o fsie cu o ltime de 0,30 m, materialul geotextil fiind
asezat cu fata n jos.
Materialul geotextil va trebui saturat cu bitum, iar dac apare o cantitate de bitum n
exces, aceasta va fi ndeprtat prin periere.
Suprapunerea straturilor succesive de material geotextil se va realiza pe minimum 0,20 m.
Stratul urmtor de binder asfaltic, sau stratul de baz, se va asterne reducnd numrul de
accelerri si frnri ca si numrul operatiilor de schimbare a directiei de deplasare a utilajelor care
actioneaz direct pe suprafata neprotejat de material geotextil.
Temperatura maxim de asternere va fi de 150
o
C. Stratul de asfalt de deasupra nu trebuie
s acopere n ntregime materialul geotextil pentru a permite derularea n continuare a sulurilor de
material si pentru a asigura suprafata minim de suprapunere a straturilor de material.

3. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Geogrilele sau materialul geotextil vor fi realizate din polipropilen 100%.
n cazul geogrilelor, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici tehnice:
(i) Rezistenta maxim la tractiune a geogrilei pe directie longitudinal si transversal va fi de
minimum 30 KN/m
(ii) Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,400 kg/m
2

(iii) Alungirea maxim la curgere a materialului va fi de 11%
(iv) Ochiurile de material vor fi dreptunghiulare si vor avea aceeasi grosime ca si materialul pe
ambele directii (grosime nominal de 3,5 mm).
n cazul materialului geotextil, trebuie ndeplinite urmtoarele caracteristici tehnice:
(i) Materialul realizat din polipropilen va avea o structur netesut si perforat
(ii) Greutatea minim pe unitate de suprafat va fi de 0,140 kg/m
2
iar greutatea maxim de
0,160 kg/m
2

(iii) Rezistenta la rupere va fi de minimum 7 KN/m.

4. APROBAREA MATERIALULUI UTILIZAT
Antreprenorul va aduce la cunostinta Beneficiarului intentia sa de a utiliza un anumit tip de
geogrile si va supune aprobrii Inginerului rezultatele ncercrilor si caracteristicile tehnice ale
materialului propus, solicitnd aprobarea n scris a Inginerului nainte de procurarea materialului
respectiv, n vederea utilizrii acestuia pe amplasament.
Beneficiarul poate solicita n cazul n care crede c este necesar, efectuarea unor ncercri
suplimentare n laboratoare specializate, aprobate de Beneficiar.
Costul aferent acestor ncercri suplimentare va fi suportat de Antreprenor.
Antreprenorul rspunde de naintarea la timp a propunerilor sale, astfel nct s nu apar
ntrzieri n legtur cu operatiile de turnare a suprafetei mbrcmintii rutiere.


STRATURI BITUMINOASE FOARTE SUBIRI
EXECUTATE LA RECE (LAM BITUMINOS) EXECUTATE N DOU STRATURI

C U P R I N S

GENERALITTI

ART. 1. OBIECT - DEFINIII
ART. 2. DOMENIU DE APLICARE

CAP.I. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR

ART. 3. MATERIALE
ART. 4. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE PREPARARE

CAP.II. MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR

ART. 5. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE TURNATE
ART. 6. UTILAJE NECESARE
ART. 7. PREPARAREA MIXTURII
ART. 8. VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE
ART.9. VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII

CAP.III. EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE

ART.11. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
ART.12. PROTECTIA LUCRRILOR

CAP.IV. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR EXECUTATE

ART.14. VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT
ART.15. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT
CAP.V. RECEPTIA LUCRRILOR

ART.16. RECEPTIA PRELIMINARA

ANEX - REFERINTE NORMATIVE


ART.1. OBIECT DEFINITII

1.1. Prezentul caiet de sarcini priveste straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece
cu emulsie de bitum (slam bituminos) si cuprinde conditiile tehnice de calitate care trebuie s fie
ndeplinite la prepararea, punerea n opera si controlul calittii materialelor si a straturilor
executate. Prescriptiile prezentului caiet de sarcini nu se aplic la executarea straturilor bituminoase
subtiri, cilindrate, executate la cald cu bitum.
1.2. La executia straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece cu emulsie de bitum
se vor respecta si prevederile Normativului AND 523-2003
1.3. Straturile bituminoase foarte subtiri realizate la rece (slamul bituminos - SLURRY
SEAL) au principalul rol de a repara mbrcmintile rutiere asfaltice sau din beton de ciment,
folosind agregate si emulsii bituminoase cationice, capabile de a asigura etansarea complet a
suprafetei, stabilitate la temperaturi nalte, flexibilitate la temperaturi joase, aderent bun datorit
stabilittii la deformare, elasticitate superioar si rezistent la ntindere si elimin disconfortul n
circulatie, disconfort datorat denivelrilor sau exfolierilor (n cazul mbrcmintilor din beton de
ciment).
1.4. Straturile rutiere bituminoase foarte subtiri, executate la rece, au o grosime de 5-15 mm.
Ele sunt realizate la temperatura mediului ambiant, din mixturi asfaltice pe baz de emulsii cu
bitum modificat cu polimeri, de regul necilindrate, denumite mixturi asfaltice turnate, care pot fi
aplicate n unul sau dou straturi.

ART.2. DOMENIU DE APLICARE

2.1. Straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece sunt destinate executiei lucrrilor
de ntretinere periodic a drumurilor de clasa tehnic I-IV. Pentru lucrari de intretinere drumuri de
clasa tehnica I, se vor derula numai cu acordul beneficiarului.
Straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece se aplic numai pe drumuri cu
capacitate portant corespunztoare.
Straturile bituminoase foarte subtiri turnate la rece trebuie sa contina certificate pentru
controlul productiei in fabrica (CE) conform SR EN 12273:2008 si certificate de conformitate a
produsului conform Normativ AND ind. 523:2003.
2.2. Sectoarele pe care urmeaz s se aplice straturile bituminoase foarte subtiri se vor
selecta prin efectuarea verificrilor, dup cum urmeaz:
- capacitatea portant (CD 31-2002);
- denivelri (SR 174-1:2009);
- indicele de degradare (Instructiuni CD 155-2001);
- elemente geometrice (SR 174-1:2009, SR 183-1:1995).
n cazul straturilor duble, stratul inferior are rolul de reprofilare pentru eliminarea
denivelrilor si aducerea profilului transversal la parametrii stabiliti, iar stratul superior este de
rulare.
2.3. Tronsoanele de drum pe care urmeaz s se aplice straturile bituminoase foarte subtiri
se selecteaz prin constatri si msuratori prealabile, astfel nct s se ndeplineasc urmtoarele
conditii:
- s aib capacitatea portant necesar, conform normativelor n vigoare;
- denivelrile n profil longitudinal si transversal s fie de maximum 2 cm sub lata de 3 m;
- profilul transversal si longitudinal de baz s respecte prevederile SR 174 / 1:2009 si SR
183/1:1995.
2.4. Deficientele si degradrile care se pot remedia prin aplicarea straturilor foarte subtiri
executate la rece sunt:
a) n cazul mbrcmintei bituminoase, pe:
- suprafata poroas, slefuit sau mbtrnit;
- fisuri;

- denivelri n profil longitudinal si/sau transversal sub 2 cm;
b) n cazul mbrcmintei din beton de ciment, pe:
- suprafata poroas sau cu alveole;
- exfolieri, fisuri, crpturi;
- denivelri n profil longitudinal si/sau transversal sub 2 cm.
2.5. n cazul suprafetelor cu denivelri cuprinse ntre 1-2 cm, msurate cu rigla de 3 m,
punerea n oper se realizeaz n dou straturi, dintre care primul strat are rol de strat de reprofilare.
2.6. Straturile foarte subtiri executate la rece nu se aplic n cazul n care denivelrile
existente sunt determinate de un fenomen de fluaj, al mbrcmintei bituminoase existente.
De asemenea, straturile foarte subtiri executate la rece nu se aplic pe mbrcmintea
bituminoas care prezint fenomene de exudare a bitumului.
2.7. Straturile foarte subtiri executate la rece nu mresc capacitatea portant a sistemului
rutier.
2.8. Este necesar elaborarea unei documentatii tehnico-economice pentru lucrarile de
straturi bituminoase foarte subtiri executate la rece cu emulsie de bitum (slam bituminos) care vor
sta la baza contractelor de executie lucrari.
C A P I T O L U L I
NATURA I CALITATEA MATERIALELOR

ART.3. MATERIALE

3.1. Agregatele naturale utilizate la executia straturilor bituminoase foarte subtiri sunt
urmtoarele:
- nisip de concasare sort 0-4;
- cribluri sorturi 4-6 si 6-8 (sortul 4-8 din SR 667:2001, pct. 1.3.9., desfcut n dou,
prevzute n Normativul AND 523-1995).
Ele trebuie s provin din roci de clasa minim B, conform SR 667:2001, tabel 9, s ateste o
rezistent mare la slefuire si s ndeplineasc conditiile de calitate din tabelul 1.
Tabel 1
Nr. Caracteristici Sortul Metoda de
crt. 0-4 4-6 6-8 analiz
1 Continutul de granule: SR EN 933 / 1-
2002

- care rmn pe ciurul superior (d
max
),
(% maxim)
5 5 5
- care trec prin ciurul (sita) inferior(a) (d
min
),
(% maxim)
- 10 10
2 Coeficientul de form, (% maxim) - 25 25 SR EN 933 / 4 -
2008
3 Continutul de impuritti:
- corpuri strine nu se admit STAS 4606-80
- continut de fractiuni sub 0,1 mm, (% maxim) - 1,50 1,00 STAS 730 -1989
- argil nu se admit SR EN 933 / 9 -
2009
4 Uzura cu masina Los Angeles (% maxim) - 20 20 SR EN 1007 /2 -
2010
5 Rezistenta la nghet-dezghet:
SR EN 1367 / 1 -
2010
- coeficient de gelivitate, (% maxim) - 3 3
- sensibilitate la nghet, (% maxim) - 25 25
6 Coeficient de activitate:
SR EN 933 / 8 -
2001
- nisip de concasaj cu maximum 8% fractiuni
0-0,1 mm
1,5 - -
- nisip de concasaj cu peste 8% fractiuni
0-0,1 mm
2,0 - -
Diferitele tipuri de sorturi de agregate naturale trebuie s fie stocate n silozuri proprii, pe
platforme betonate, amenajate cu pereti desprtitori, pentru evitarea impurittilor.
3.2. Filerul care se utilizeaz este cel prevzut n STAS 539-79 sau alte norme europene de
produs.

3.3. Cimentul utilizat la executia straturilor bituminoase foarte subtiri trebuie s satisfac
prevederile SR EN 197 / 1 2002.
3.4. Att filerul, ct si cimentul se vor livra de ctre furnizori n saci si se vor depozita n
ncperi ferite de umezeal sau n silozuri.
3.5. Emulsia bituminoas cationic pentru prepararea mixturii trebuie s fie cu rupere lent,
pe baz de bitum modificat EbmCL, s ndeplineasc conditiile tehnice din tabelul 2 si sa aiba
certificare pentru controlul productiei in fabrica (CE) conform SR EN 13808:2005 , respectiv
certificare de conformitate a produsului conform SR 8877-1:2007 si SR EN 13808:2005.

Tabel 2
Nr.
crt.
Caracteristici Conditii
tehnice
Metoda
de determinare

1 Continut de bitum, % 60-65 SR EN 1428 - 2002
2 Omogenitate (rest pe sita de 0,63 mm), (%) maximum 0,1
SR EN 1429 - 2009 3 Stabilitate la stocare, dup 7 zile (rest pe sita de 0,63 mm),
(%)
maximum 0,5
4 Adezivitate, (%) minimum 90 SR 10969:2007
5 Caracteristicile bitumului rezidual din emulsie:
- penetratie la 25
o
C, 1/10 mm 60-100 SR EN 1426/07
- ductilitate la 25
o
C, cm minimum 100 SR 61:1997
- revenire elastic la 13
o
C, (%) minimum 40 SR 61:1997
anexa nr. 1
6 Indicele de rupere, metoda cu bila SIKAISOL minimum 120 Norm. AND 551 - 1999
3.6. Emulsia bituminoas cationica pentru amorsari trebuie s fie cu rupere rapid EBCR60,
s satisfac conditiile tehnice din SR 8877 - 1-2007 si sa aiba certificare pentru controlul productiei
in fabrica (CE) conform SR EN 13808:2005 , respectiv certificare de conformitate a produsului
conform SR 8877-1:2007 si SR EN 13808:2005.
3.7. Apa utilizat pentru preumezirea agregatelor naturale trebuie s fie lipsit de impuritti
organice si minerale si s ndeplineasc prevederile STAS 1342-91.
3.8. Ca aditivi pentru mrirea timpului de rupere a emulsiei bituminoase se poate utiliza
orice produs tensioactiv care rspunde acestui obiectiv si care se disperseaz cu usurint n apa de
preumezire.
3.8. Ofertantul va face dovada posibilitii aprovizionrii cu materialele necesare pentru
efectuarea lucrrilor .

ART.4. CONTROLUL CALITTII MATERIALELOR NAINTE DE PREPARARE

4.1. Exigentele de calitate a materialelor vor fi verificate n laboratorul Antreprenorului, n
categoria acestora intrnd urmtoarele:
- reteta lucrrilor slamului bituminos;
- tipuri de modificatori sau aditivi ai bitumului;
- cercetarea compatibilittii ntre agregate si bitum;
- determinri privind compatibilitatea dintre slamul bituminos si stratul suport local.
4.2. Verificarea calittii materialelor componente se execut n conformitate cu prescriptiile
din standardele si normele respective, mentionate la pct. 3 pe fiecare lot aprovizionat, dup cum
urmeaz:
a) Nisip de concasaj:
- natura mineralogic (examinare vizual);
- granulozitatea (SR 933-1:2002+A1:2006);
- continut de impuritti (corpuri strine, STAS 4606-80);
- coeficient de activitate (SR EN 933 / 8 - 2001 ).
b. Criblur:
- natura mineralogic (examinare vizual);
- granulozitatea (SR 933-1:2002+A1:2006);
- coeficientul de form (SR EN 933 / 4 - 2010);

- uzura cu masina Los Angeles (SR EN 1097-2/A1:2007);
- rezistenta la nghet-dezghet (SR EN 1367 / 1 - 2010 );
- continutul de impuritti; (STAS 4606-80);
- corpuri strine (STAS 730 - 1989);
- argila (SR EN 933 / 9 - 2009);
- continut de fractiuni sub 0,1 mm (STAS 730 - 1989 ).
c. Filer:
- finetea (STAS 539-79);
- umiditatea (STAS 539-79).
d. Ciment:
- finetea (SR EN 196-6:2010 );
- timpul de priz (SR EN 196 / 3 + A1 / 2009).
e. Emulsii bituminoase cationice:
- continutul de bitum (SR EN 1428 2002 );
- omogenitatea (SR EN 1429 2009 );
- stabilitatea la stocare si la transport (SR EN 1429 2009);
- adezivitate (SR 10969 2007);
- caracteristicile bitumului rezidual numai pentru emulsia bituminoas
cationic cu rupere lent (penetratie: SR EN 1426/07, ductilitate: SR 61:1997,
revenire elastic: anexa nr. 1).

MODUL DE PREPARARE A MIXTURILOR

ART.5. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE

5.1. Tipurile de mixturi asfaltice turnate si compozitia acestora n functie de dimensiunea
maxim a granulei si de domeniul lor de utilizare sunt artate n tabelul 3.
Tabel 3

5.2. Pentru reglarea vitezei de rupere a emulsiei bituminoase fat de agregatul natural se
recomand utilizarea de ciment n proportie de 2-3% fat de amestecul de agregate naturale.
5.3. Utilizarea stratului de reprofilare tip 0/4 sau 0/8 este n functie de natura deficientelor
preponderente ale stratului suport. Astfel stratul tip 0/4 se aplic n cazul suprafetelor fisurate sau
poroase, iar stratul tip 0/8, n cazul suprafetelor care necesit corectarea denivelrilor n profil
transversal si longitudinal.
5.4. Compozitia emulsiei si a mixturii asfaltice turnate se stabileste prin ncercri de
laborator, pe baza materialelor care urmeaz s fie puse n oper, avndu-se in vedere urmtoarele
conditii:

- nceputul prizei s nu se produc nainte de un minut de la adugarea emulsiei, dar nu mai
trziu de 3 minute;
- amestecul s fie fluid si omogen;
- amestecul asternut n strat subtire s elimine apa limpede n decurs de 15-20 minute.
5.5 Tehnologia de trebuie aprobata de catre beneficiar in baza executiei unui sector de
proba.

ART.6. UTILAJE NECESARE

6.1. Constructorul trebuie sa aiba dotarea suficienta cu utilaje si echipamente pentru
pregatirea stratului suport si echipamente pentru aprovizionarea materialelor de masa, conform
tehnologiei de executie.
6.2 Pentru executia straturilor foarte subtiri executate la rece cu emulsie bituminoas este
necesar un utilaj automatizat (combin), care lucreaz n flux continuu, cu o autonomie legat de
volumul de agregate naturale care poate fi depozitat pe masin (8-10 m
3
).
6.3 Principalele operatiuni executate de combin sunt: dozarea materialelor componente
(amestec de agregate naturale, filer si ciment, emulsie bituminoas, ap, aditiv), prepararea mixturii
asfaltice turnate, asternerea acesteia n strat subtire (0,8-1,5 cm).
Pentru pregtirea stratului suport sunt necesare urmtoarele echipamente :
- instalaie de decolmatare i curare rosturi , sub presiune (cu aer comprimat ) , inclusiv gheare
pentru corare rosturi / echivalent .
- utilaj pentru periere mecanic i splarea stratului suport (un singur echipament) sau dup
echipamente distincte (perie mecanic i utilaj pentru splare sub presiune)
Pentru prepararea amestecului de agregate sunt necesare urmtoarele utilaje :
- ncrctor cu cup
- buncre predozatoare sau buncre cu dozare gravimetric
- transportor cu band
- malaxor cu amestec continu sau betonier
- buncr de stocare a amestecului
Rezervoare verticale cu pomp de ncrcare descrcare pentru emulsiile bituminoase cu
rupere lent i , separat, cu rupere rapid.

ART.7. PREPARAREA MIXTURII

7.1. Pregtirea utilajului de preparare si punere n oper const n alimentarea utilajului cu
materialele componente, acestea depozitndu-se separat n buncrele special amenajate pe masin.
7.2. Prepararea mixturii se realizeaz n malaxorul combinei n care sunt introduse, n flux
continuu, materialele componente, astfel incat sa se asigure mentinerea conditiilor de calitate
impuse.

ART.8. VERIFICAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PREPARARE

Pe parcursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri se vor efectua urmtoarele
verificri:
- granulozitatea amestecului de materiale granulare cu care se alimenteaz combina (zilnic);
- omogenitatea emulsiei (la fiecare lot);
- verificarea dispozitivelor de dozare a componentelor;
- functionarea corect a dispozitivelor de dozare.

ART.9. VERIFICAREA COMPOZITIEI MIXTURII
Verificarea se face pe probe prelevate n timpul executiei, cte dou probe de 3-5 kg pentru
fiecare 1.000 m
2
de mixtur asternut.
Probele se preleveaz n timpul functionrii combinei dup intrarea n regim de lucru
normal, n pungi de plastic rezistente, de la jgheabul de deversare a mixturii din malaxor. Dup

prelevare, pungile se leag etans si mixtura se frmnt n pung pn la ruperea emulsiei, pentru
asigurarea omogenittii probei. Verificarea compozitiei mixturii se efectueaz conform SR
EN 12697-1:2006, cu mentiunea c, n prealabil, aceasta trebuie s fie uscat prin mentinerea n
etup la temperatura de 105
o
C, pn la greutatea constant.

EXECUTIA STRATURILOR BITUMINOASE

10.1 Pregtirea stratului suport
10.1.1. nainte de aplicarea straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece, dup
executarea verificrilor prevzute la pct. 1.5, stratul suport trebuie s fie supus operatiunilor de
remediere a tuturor defectiunilor si denivelrilor existente de maximum 2 cm, astfel nct acesta, s
fie adus la cotele prevzute n SR 174-1 si SR 183-1.
10.1.2. Remedierea defectiunilor se va executa conform Normativ pentru prevenirea si
remedierea defectiunilor la mbrcmintile rutiere moderne, Ind. AND 547-1998.
10.1.3. Dup remedierea defectiunilor, se va proceda la receptia acestora si la ncheierea
unui proces verbal de verificare, pe faze de executie.
10.1.4. Dupa verificare, stratul suport se curt si se amorseaz astfel:
a) curtarea se face cu o tehnologie corespunzatoare;
b) amorsarea se execut uniform, prin stropire mecanizat cu emulsie bituminoas cationic cu
rupere rapid, ntr-o cantitate care s asigure un bitum rezidual de 0,3-0,5 kg/m
2
(n functie
de porozitatea stratului suport). Amorsarea se execut dup uscarea stratului suport splat.

10.2. Pregtirea materialelor granulare

Dozarea materialelor se va face corespunzator tehnologiei, dar asigurandu-se o precizie a
dozarii cu variatii admise de maxim de 4%.

ART.11. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

11.1. Lucrrile de executie a straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece se vor
desfsura n anotimpul clduros, la temperaturi cuprinse ntre 10
o
C si 30
o
C, n perioada mai -
septembrie.
11.2. Timpul de la asternere pn la darea n circulatie, va fi stabilit de ctre laboratorul de
santier.
11.3. Perioada de la executia stratului subtire pn la darea n circulatie, respectiv de rupere
a emulsiei si de eliminare a apei din strat, depinde de diversi factori, cum sunt: conditiile
atmosferice, grosimea stratului, natura stratului suport si a materialelor granulare utilizate, fiind
stabilita de catre Antreprenor.
11.4. Asternerea mixturii asfaltice
11.4.1. Asternerea mixturii se realizeaz continuu cu combia, asigurandu-se calitatea lucarii.
11.4.2. Asternerea mixturii se realizeaz ntr-unul sau dou straturi, n functie de mrimea
denivelrilor suprafetei stratului suport.
n cazul executrii a dou straturi din mixtur asfaltic turnat la rece, respectiv a stratului
de reprofilare si stratului de rulare, cel de-al doilea strat se execut dup consolidarea primului strat.
11.4.4. De regul, straturile bituminoase foarte subtiri executate la rece nu se compacteaz.
Cand este cazul, operatiunea de compactare se efectueaz cu compactori corespunzatori
asigurand conditile de calitate a lucrarii (stabilite pe sectorul de proba). Compactarea se execut pe
fiecare strat n parte.
Viteza de lucru a compactorului este de 5-8 km/h. Operatiunea de compactare se execut n
lungul drumului de la margine spre ax, prin realizarea unui numr de 5 treceri.
nainte de compactare, pentru evitarea lipirii mixturii de pneuri, suprafata mixturii asternute
poate fi tratat cu nisip natural fin (0-4 mm), prin rspndirea unei cantitti de circa 2 kg/m
2
.

ART.12. PROTECTIA LUCRRILOR

Lucrarile vor fi realizate pe sectoare cu circulatia deviat sau ntrerupt, semnalizate
conform Instructiunii MI/MTTc nr. 630/2330 din 20.04.1985.
Circulatia se deviaz pe tronsoane. n cazul n care lucrrile se execut pe timp de noapte,
ele vor fi semnalizate prin indicatoare reflectorizante sau iluminate cu lumini de culoare galben,
vizibile de la cel putin 100 m.
Sectoarele gata executate (circa 1 km) vor deveni circulabile la aproximativ 20 minute dup
executie.


n cursul executiei straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece trebuie s se
verifice urmtoarele:
- pregtirea corespunztoare a stratului suport, grad de curtenie si de amorsare;
- omogenitatea mixturii asfaltice pe toat ltimea de lucru;
- grosimea stratului asternut;
- darea n circulatie numai dup ruperea complet a emulsiei si ntrirea mixturii.
Verificarea se efectueaza prin tamponarea suprafetei stratului cu o hrtie de filtru. Traficul poate fi
deschis n momentul n care liantul din mixtur nu mai ader la hrtia de filtru;
- compozitia mixturii, conform art. 9.
Pentru o bun desfurare a execuiei i controlului lucrrilor ofertantul va face dovada c
dispune urmtorul personal :
- manager lucrare cu experien n execuia lucrrilor de straturi bituminoase foarte
subiri ;
- responsabil RTE - cu experien n execuia lucrrilor de straturi bituminoase foarte subiri
;
- responsabil cu calitatea lucrrilor ;
- responsabil SSM.

C A P I T O L U L IV
CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATURILOR
EXECUTATE
ART.14. VERIFICAREA STRATULUI GATA EXECUTAT
14.1. Uniformitatea si planeitatea suprafetei
Uniformitatea si planeitatea suprafetei va fi realizata cu metode si echipamente
corespunzatoare si omologate.
14.2. Verificarea rugozittii se face cu aparatul SRT (SR EN 13036-4:2004) si prin
metoda nltimii se nisip ( SR EN 13036-1:2010).
Verificarea rugozittii se poate face si cu aparate de msur care functioneaz pe principiul
rotii blocate, conform Instructiunilor CESTRIN.
14.3. Stratul de rulare gata executat trebuie s prezinte planeitate si rugozitate conform
tabelului 4. Tabel 4
Nr.
Crt.
Caracteristici Valori
recomandate
Metoda de
determinare
1 Planeitate (denivelri), mm maxim 5 SR 174-1
2 Uniformitate, indicele international (IRI), (%) Limite
conform SR
174-1:2009,
functie de
clasele
tehnice
admise
AND
563-2001

3 Rugozitate:
- rezistenta la alunecare, cu pendulul SRT, unitti SRT > 65 SR EN 13036-
4:2004
- rugozitate geometric, HS, (mm) > 6 SR EN 13036-
1:2010

ART.15. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMIT

15.1. Elementele geometrice ale straturilor bituminoase foarte subtiri executate la rece sunt
cele prevzute n Normativul AND 523-2003.
15.2. Grosimea straturilor este n functie de domeniul de aplicare (strat de rulare, strat de
reprofilare) de dimensiunea maxim a granulei agregatului natural utilizat si se situeaz, de regul,
ntre 5 si 15 mm:
- pentru stratul de reprofilare, maximum 5 mm;
- pentru stratul de rulare, maximum 10 mm.
n aceste conditii, cantitatea de mixtur pe metru ptrat variaz n limitele 8-25 kg/m
2
,
conform tabelului 3.
15.3. Profilul transversal n aliniament, n curbe si n zonele aferente de amenajare, precum
si pantele n profil transversal; trebuie s ndeplineasc conditiile prevzute n SR 174-1.
15.4. Declivitatea maxim a drumurilor pe care se pot aplica straturile bituminoase foarte
subtiri este de 4,5%.
15.5. Abaterile limit locale la ltimea stratului fat de ltimea mbrcmintei suport este de
+ 5 cm.
15.6. Denivelrile admise n lungul drumului, sub dreptarul de 3 m, sunt de maximum 5
mm.
15.7. Abaterile limit admise la panta profilului transversal pot fi maximum +5 mm/m.

C A P I T O L U L V
RECEPTIA LUCRRILOR

ART.16. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia preliminar a lucrrilor se va face la o lun de la executia lucrrilor si se va efectua
conform normelor n vigoare privind receptia lucrrilor de drumuri, pe sectoare complet executate.
Comisia de receptie va examina lucrrile executate conform documentatiei tehnice aprobate si
documentatiei de control si asigurare a calittii, ntocmite n timpul executrii.
Verificarea uniformittii si palneitatii suprafetei si a profilului se face vizual si analizand
buletinele de incercari.
Verificarea rugozittii se face conform pct. 14.2.
Rezultatele tuturor verificrilor fac parte din documentatia receptiei preliminare.

Perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor se va face pe perioada de
garantie a lucrariI , care va fi de 24 luni de la data recepiei la terminarea lucrrilor.
n perioada de garantie a mbrcmintei, toate eventualele defectiuni vor fi remediate de ctre
constructor.
Receptia final se face conform prescriptiilor legale n vigoare.

Tariful va fi Lei / Mp. Tariful este ferm, nu se ajusteaz.

REFERINTE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind ncadrarea n categorii a drumurilor de
interes national.
Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice.
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de
publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
circulatie n vederea executrii de lucrri n zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
Legea 319/2006 Legea privind protectia si securitatea muncii)
NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si
podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea
cu mijloace tehnice de stingere.
- Normele generale de aparare impotriva incendiilor aprobate
prin Ordinul M.A.I. nr. 163/2007, Normele P.S.I.
indicativ NP-073-02 aprobate prin Ordinul M.L.P.T.L.
nr. 1992/2002, Instructiunile privind apararea
impotriva incendiilor ale C.N.A.D.N.R.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri
de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si
podurilor
AND 523-2003 - Normativ privind executia straturilor bituminoase
foarte subtiri la rece, cu emulsie de bitum.
AND 547-1998 - Normativ pentru prevenirea si remedierea
defectiunilor la mbrcmintile rutiere moderne.
AND 552 99 - Normativ privind conditiile
tehnice de calitate ale emulsiilor btuminoase cationice
utilizate la lucrarile de drumuri
AND 563-2001 - Instructiuni tehnice privind
metodologia de determinare a planeittii suprafetei
drumurilor cu ajutorul analizatorului de profil
longitudinal APL 72.
CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple si semirigide.
CD 155-2001 - Instructiuni tehnice privind starea tehnic a drumurilor
moderne.

III. STANDARDE

SR 4032-1:2001 - Lucrri de drumuri. Terminologie
SR 8877-1:2007 - Lucrri de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiii de calitate
SR 8877-2:2007 - Lucrri de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo-viscozitii Engler a
emulsiilor bituminoase
SR EN 12591:2009 - Bitum i liani bituminoi. Specificaii pentru bitumuri rutiere
SR EN 14023:2010 - Bitum i liani bituminoi. Cadru pentru specificaiile bitumurilor modificate
cu polimeri
SR EN 13808 :2005 Bitum si lianti bituminosi. Cadrul specificatiilor pentru emulsiile cationice
de bitum

SR EN 12273 :2008 Straturi bituminoase turnate la rece. Cerinte
SR EN 1426/07 - Bitumuri. Determinarea penetratiei.
SR 61:1997 - Bitumuri. Determinarea ductilittii.
SR 174-1:2009 - Lucrri de drumuri. mbrcminti bituminoase cilindrate executate la cald.
SR 183-1:1995 -Lucrri de drumuri. mbrcminti de beton de ciment executate n cofraje fixe.
SR EN 196-3:2009 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 3: Determinarea timpului de
priz si a stabilittii.
SR EN 196-6:2010 - Metode de ncercri ale cimenturilor. Partea 6: Determinarea fineii
SR EN 197-1:2002 - Ciment. Partea 1: Compoziie, specificaii i criterii de conformitate ale
cimenturilor uzuale
STAS 539-79 - Filer de calcar, filer de cret si filer de var stins n pulbere.
SR 667:2001 - Agregate naturale si piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Conditii tehnice de
calitate.
SR EN 13450:2003 - Agregate pentru balast de cale ferat
SR EN 12697-1:2006 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice preparate la
cald. Partea 1: Coninut de liant solubil
SR EN 12697-2+A1:2007 - Mixturi asfaltice. Metode de ncercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozitii
STAS 1342-91 -Ap potabil.
STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de
ncercare.
SR EN 13036-4:2004 - Caracteristici ale suprafeelor drumurilor i pistelor aeroportuare. Metode
de ncercare. Partea 4: Metode de msurare a aderenei unei suprafee. ncercarea cu pendul
SR EN 13036-1:2010 - Caracteristici ale suprafeei drumurilor i aeroporturilor. Metode de
ncercare. Partea 1: Msurarea adncimii macrotexturii suprafeei mbrcmintei, prin tehnica
volumetric a petei
SR 10969:2007 - Lucrri de drumuri. Determinarea adezivitii bitumurilor rutiere i a emulsiilor
cationice bituminoase fa de agregatele naturale prin metoda spectrofotometric

Intocmit,


MATERIALE GEOCOMPOZITE

Armarea imbracamintilor asfaltice cu geocompozite
Cresterea duratei de viata a imbracamintilor asfaltice
1. Generalitati
Deteriorarea imbracamintilor rutiere (asfalt sau beton de ciment) este generata de urmatorii factori
de influenta:
- intensitatea traficului
- clima (regimul temperaturilor, regimul precipitatiilor, frecventa inghet-dezghetului)
- fisurile si crapaturile reflectate din straturile inferioare
- prezenta apei si a oxigenului in sistemul rutier
- tensiunile existente intre straturile rutiere
- calitatea materialelor si acuratetea retetelor de fabricatie (dozajelor)
- calitatea executiei lucrarii
Actiunea acestor factori nu poate fi prevenita dar poate fi intarziata cu ajutorul materialelor
geosintetice, prelungind astfel durata de viata a imbracamintii asfaltice.

2.Functiuni
Geocompozitele pot indeplini urmatoarele functiuni in cadrul sistemului rutier:
1. Armarea imbracamintii asfaltice
2. Element antifisura
3. Etansare
4. Detensionare
5. Cresterea aderentei la stratul suport

3.Materiale
Materialul utilizat este un geotextil netesut din polipropilena 100% cu filamente continue, legat
mecanic. Materialul are rolul de a intarzia aparitia fisurilor la drumurile degradate.
Materialul indeplineste trei functiuni importante: sigileaza, reduce tensiunile dintre straturi, asigura
o legatura uniforma intre straturi.
Domenii de utilizare: intretinere drumuri cu trafic mediu - mic, tratamente bituminoase, reparatii
locale, sigilarea imbracamintii asfaltice. Se aplica la imbracaminti asfaltice si la betonul de ciment.
Instalare: pe toata suprafata partii carosabile
Materialul este un geocompozit alcatuit dintr-un geotextil din polipropilena 100%, stabilizata la
UV, legat mecanic cu filament continuu, netesut, armat cu fibra de sticla, care imbina proprietatile
celor doua materiale din care este realizat, conducand la o armare eficienta a straturilor rutiere.
Materialul are rezistente de 50-100 kN/m si elongatii de 2-3% lucrand in domeniu elastic.
Domenii de utilizare: largirea carosabilului - element antifisura la rost, membrana anti-valurire si
anti-fagase, autostrazi, aeroporturi, parcaje pt. vehicule grele, drumuri cu fundatii slabe, drumuri cu
circulatie intensa, strazi, bulevarde, intersectii cu trafic intens, la drumuri in zone montane - dif.
mari de temperatura, la rosturile betonului de ciment. Se aplica la imbracaminti asfaltice si la
betonul de ciment.
Instalare: pe toata suprafata partii carosabile pe rosturi in latimi de 1 m; in fasii de 1 m latime pe
urmele rotilor; in fasii de-a lungul fisurilor
Exemple de utilizare
Metoda se poate aplica la reparatii, ranforsari, covoare asfaltice, tratamente bituminoase, la
autostrazi, drumuri nationale, drumuri judetene, bulevarde si strazi.
Avantaje

Prelungirea duratei de viata a imbracamintii asfaltice
Pe baza lucrarilor executate de peste 20 de ani, a experientei acumulate in timp si a testelor
realizate materialul geocompozit prelungeste durata de viata a imbracamintii asfaltice de 2-3 ori.
Reduce transmiterea fisurilor de la stratul suport la stratul superior de asfalt si preia tensiunile
existente intre straturi.
Prin lipirea intre cele doua straturi de asfalt sau beton de ciment-asfalt a geocompozitului, acesta
preia din eforturile de forfecare si de intindere din incovoiere transmise in dreptul fisurilor, preia
deasemenea eforturile rezultate din miscarea orizontala a fisurii. Pe cealalta directie intarzie
propagarea fisurilor cauzate de incarcari ciclice verticale.
Aceasta comportare conduce la intarzierea aparitiei fisurilor in stratul superior de asfalt, marind
substantial durata de viata a imbracamintii asfaltice.
Armarea imbracamintilor asfaltice
Geocompozitul se comporta ca o armatura in structura imbracamintii asfaltice datorita
compatibilitatii elongatiilor celor doua materiale respectiv mixtura asfaltica si fibra de sticla. In
felul acesta creste capacitatea structurii de a prelua eforturi de intindere, forfecare, torsiune sau
combinate.
Reduce infiltratiile de apa prin imbracamintea asfaltica si mareste rezistenta la traffic.
Impregnarea cu bitum a geocompozitului duce la etansarea suprafetei, impiedicand apa si oxigenul
sa patrunda in sistemul rutier. Etansarea buna conduce si la o aderenta suficienta la vechiul strat
rutier ceea ce conduce la cresterea rezistentei la forfecare si intindere la interfata celor doua straturi,
conducand la cresterea capacitatii portante, stabilitatii sub trafic si a durabilitatii constructiei.
Cresterea aderentei la stratul suport
Cantitatea semnificativa de bitum si adaptarea cu usurinta a materialul geocompozit la substraturi
neuniforme garanteaza o imbinare foarte buna a straturilor (strat vechi - materialul geocompozit -
strat asfaltic nou). Acest efect de imbinare reduce solicitarile din forfecare si ajuta la cresterea
duratei de viata a suprafetei asfaltice.
Costuri reduse
Costul geocompozitului gata instalat (geocompozit plus amorsa) este comparabil cu costul a 1-1.5
cm de beton asfaltic. Datorita cresterii duratei de viata a imbracamintii asfaltice de cel putin 2.5 ori,
rezulta deasemenea economii importante pe parcursul duratei de intretinere a drumului. Drumul nu
va mai avea nevoie de alte reparatii pe cel putin 8-10 ani.
Reciclare
Suprafetele asfaltice ranforsate cu materialul geocompozit pot fi frezate si reciclate 100%.
Materialul rezultat n urma frezarii poate fi reciclat si utilizat n mixturi bituminoase. Materialul
geocompozit este complet neutru pentru mediu si nu formeaz deseuri toxice.
Instalare usoara
Materialul geocompozit poate fi instalat manual sau mecanizat, usor si economic. Chiar si aplicarea
in curbe nu prezinta dificultati semnificative. Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme,
bolturi. Materialul geocompozit se livreaza in suluri usor de manipulat si se poate taia cu un cuter.
4. INSTRUCTIUNI DE INSTALARE

1. Curatarea suprafetei
Curatarea suprafetei se realizeaza cu aer sub presiune sau se matura foarte bine suprafata cu maturi
mecanice de mare productivitate
2. Colmatarea fisurilor mai mari de 4 mm
Se realizeaza colmatarea fisurilor (> 4 mm) si repararea gropilor.

3. Aplicarea unei amorse bituminoase
Se face prin pulverizare

4. Aplicarea geocompozitului
Materialul geocompozit se asterne peste amorsa bituminoasa prin roluire, mecanizat sau manual.
Nu sunt necesare elemente de fixare - cuie, scoabe pentru pretensionare.
5. Asternerea noului strat de asfalt

Imbracamintea asfaltica se asterne imediat dupa instalarea geocompozitului. Nu este necesar un alt
strat de amorsa.
Temperatura mixturii asfaltice nu trebuie sa depaseasca 160C la contactul cu geocompozitul.

Aceasta corespunde unei temperaturi a mixturii asfaltice de aprox.180-185 C.
6. Asternerea tratamentului de suprafata
Tratamentul de suprafata se aplica imediat dupa asternerea geocompozitului, in functie de tipul
tratamentului, temperatura bitumului si tipul acesteia.

Nota Tehnica

Functiuni si cerinte de calitate pentru geocompozite utilizate la armarea asfaltului
FUNCTIUNI :
Armarea imbracamintii asfaltice
Aderenta la stratul suport
Element antifisura - impiedica formarea de noi fisuri si intarzie transmiterea fisurilor din
stratul vechi la stratul nou.
Detensionare - descarcarea tensiunilor existente intre straturi
Etansare - impiedica patrunderea apei

CERINTE PENTRU A INDEPLINII FUNCTIUNILE DE MAI SUS

Functiune Cerinte pentru geocompozit Explicatii
Antifisura, armare, detensionare rezistente la tractiune mai mari de 30 kN/m, la 2% alungire
Fortele ce se dezvolta in interiorul unei crapaturi au valori medii de 20-30 kN/m ;2%
alungire deoarece fisurile incep sa apara la 2-2.5% alungire a imbracamintii asfaltice

Geocompozitul trebuie sa dezvolte rezistente la tractiune mari si alungiri mici (mai mici de
3%) Imbracamintile asfaltice lucreaza in mediu elastic si au elongatii (alungiri) 1 - 3%.
Etansare,aderenta Geocompozitul trebuie sa absoarba aprox. 1.1 kg/mp bitum pur -
Permeabilitate mai mica de 10-5 mm/sec.
- Incarcarea dinamica aplicata de un turism pe o fisura este echivalenta cu 276 kN/m2
;camioane aprox. 517 kN/m2.Permeabilitatea admisa este de aprox. 10-5 mm/sec.
- Pentru o permeabilitate mai mica de 10-5 mm/sec, cantitatea de bitum pur determinata
experimental in cadrul programului AASHTO american este de aprox. 1.1 kg/mp.
- Rezistenta la forfecare buna presupune o aderenta buna care este obtinuta prin aplicarea a
1.1 kg/mp bitum pur (Anexa 1)
- Oboseala din incovoiere- este redusa substantial daca se utilizeaza cantitati de amorsa 1.1-
1.3 kg/mp bitum pur (detalii in Anexa 1)

Geotextilul trebuie realizat din polipropilena 100% Deoarece PP este materialul optim din
p.v. al costurilor si al capacitatii de a absorbii cantitati suficiente de bitum

Polipropilena cu fir continuu Deoarece asigura grosimea constanta a geocompozitului. In
felul acesta se va obtine o absorbtie de bitum constanta pe toata suprafata geocompozitului
conducand la obtinerea unor forte de aderenta egale pe toata suprafata reparata.

Date tehnice geocompozit
Tipul materialului de ranforsare: fibra de sticla

Geotextilul ce compune materialul trebuie sa aiba aprox. 140 g/mp Este conditia necesara pentru a
absorbi aprox. 1.1 kg/mp bitum pur.

Geotextilul si geogrila trebuie sa fie intretesute si nu lipite Daca geotextilul este doar lipit de
geogrila atunci exista pericolul delaminarii (desprinderea geotextilului de geogrila la fortele
obisnuite ce apar la interfata dintre doua straturi rutiere)
Proprietati mecanice Standard UM 50/50 kN/m 100/100 kN/m
Absorbtia de bitum (neincarcat) Texas DOT Item 3099 Kg/m2 1.1 1.1
Punctul de topire ASTM D 276 0C 165 165
Rezistenta la tractiune Elongatia la incarcare max. Rezistenta la 2% intindere EN ISO
3341 KN/m
%
KN/m 50/50 3
34/34 100/100 3
68/68
Dimensiunea ochiurilor mm 40x40 40x40
Grosime la 2KN/m2 incarcare EN 964-1 mm 1.4
Greutate pe UM Coeficient de variatie EN 965 g/m2
% 300 < 10 430 < 10
Reciclare 100% recicabil cu metodele conventionale cunoscute
Geotextilul ce compune materialul trebuie sa aiba aprox. 140 g/mp Este conditia necesara pentru a
absorbi aprox. 1.1 kg/mp bitum pur.
Geotextilul si geogrila trebuie sa fie intretesute si nu lipite Daca geotextilul este doar lipit de
geogrila atunci exista pericolul delaminarii (desprinderea geotextilului de geogrila la fortele
obisnuite ce apar la interfata dintre doua straturi rutiere)
Instruciuni de instalare
Introducere
Informatiile ce urmeaza se refera la modul de instalare a geocompozitului. Datorita diferentelor de
productie si a tipurilor de fibre utilizate, alte produse pot avea un alt mod de utilizare.
1. Prepararea suprafeei
1.1 Curatarea suprafeei - Etapa critica - A SE ACORDA ATENIE SPORITA Curatarea
suprafetei se realizeaza cu aer sub presiune sau se matura foarte bine suprafata cu maturi mecanice
sau manual. Calitatea lucrarii depinde in mod decisiv de aceasta etapa.
1.2 Umplerea gropilor si nivelarea neregularitatilor suprafetei
Rosturile, gropile, suprafetele neregulate trebuie reparate si aduse in plan la acelasi nivel.
Procentual, aceste neregularitati nu trebuie sa depaseasca 8%.
1.3 Colmatarea fisurilor
Fisurile mai mari de 4 mm trebuie sa fie curatate si apoi colmatate pentru a evita pierderile de
amorsa impiedicand fenomenul de exudare. Urmatoarele modalitati au fost utilizate cu succes :
mastic pentru colmatarea fisurilor
tratament simplu de suprafata
colmatari cu criblura si emulsie
colmatari cu materiale speciale de amorsaj
aplicarea unui covor asfaltic mai ales unde avem suprafete neregulate

Colmatarea fisurilor si crapaturilor este o etapa importanta. Daca nu se colmateaza fisurile inainte
de asternerea amorsei pentru lipirea geocompozitului , aceasta (amorsa) se scurge in fisurile si
crapaturile necolmatate anterior. In felul acesta va ramane o cantitate de amorsa insuficienta pentru
lipirea geocompozitului
2. Aplicarea amorsei
2.1 Tipul amorsei
Cele doua tipuri de amorsa pot fi bitum obtinut prin distilare sau emulsie cationica (>60%). Ca si
amorsa se recomanda bitumul pur, bitumul modificat cu polimeri sau emulsie cationica.
2.1.1 Factori de influenta

Conditii climaterice

Temperaturi mari ale suprafetei pot duce la transpiratii si la probleme de adezivitate cu
geocompozitul atunci cand punctul de inmuiere al amorsei este mai mic decat temperatura
suprafetei. Deasemenea temperaturi mici ale suprafetei pot duce la pierderea adezivitatii cand se
foloseste o amorsa cu un punct de rupere mare.

Covorul asfaltic
Amorsa din bitum modificat cu polimeri este recomandata in orice situatie dar este obligatorie
atunci cand grosimea stratului de asfalt este < 40mm.

Incarcarile din trafic
Incarcarile din trafic greu, temperaturi mari ale suprafetei si aerului combinate cu un covor asfaltic
subtire pot duce la reducerea stabilitatii asfaltului.
2.1.2 Tipuri de amorsa recomandate

Bitum modificat cu polimeri este recomandat pentru :
- Suprafete cu temperaturi mari
- Temperatura mare a aerului
- Incarcari mari din trafic
- Covor asfaltic < 40mm
Caracteristici ale bitumului modificat cu polimeri:
- punct de inmuiere : >500 C
- punctul de rupere (Fraas) : < -150 C
Valorile de mai sus pot varia in functie de factorii de influenta !
Bitum standard este recomandat pentru :
- temperaturi moderate
- Incarcari din trafic medii
- Covor asfaltic > 40 mm
(Termenul de standard se refera la tipul de bitum necesar pentru fiecare tip de suprafata, incarcare,
utilizand metodele de constructie conventionale) Nota : proprietati ale emulsiei :
- Vascozitate mare (> 500 mPa la 40 0C)
Cantitatea mare de emulsie necesara (aprox 1.8 kg/mp) poate duce la valuriri temporare. Aceste
probleme se accentueaza atunci cand avem pante, rampe sau pante transversale mari.
- Durata de rupere (evaporarea apei) scurta.
O durata de rupere cat mai mica reduce timpul de lucru considerabil.
2.2. Cantitati de amorsa recomandate
Cantitatea necesara de amorsa se calculeaza astfel incat geocompozitul sa se impregneze foarte bine
si sa asigure o buna adezivitate cu stratul suport.
Mixturi asfaltice aplicate la cald :
Bitum pur : Q = 1.0 - 1.3 kg/m2

Emulsie 65% = 1.60 - 2.0 kg/m2;
Emulsie 70% = 1.50 - 1.9 kg/m2
Cantitatea de amorsa se ajusteaza pentru a lua in considerare caracteristicile suprafetei de drum
existente dupa cum urmeaza :
- suprafata rugoasa : +0.1 kg/m2
- suprafata fisurata: +0.1 kg/m2
- suprafata uscata sfarimicioasa: +0.1 kg/m2
- macadam cu textura deschisa: +0.1 kg/m2
- macadam dens : -0.1 kg/m2
- suprafata asfaltica neteda: -0.1 kg/m2 Tratament :
- Emulsie 65% - Q= aprox. 1.8 kg/m2
- Emulsie 70% - Q= aprox. 1.7 kg/m2

Maximum de toleranta admisa este de +/- 0.20 kg/m2. 2.3.

Comentarii generale
Amorsa se va imprastia cu un dispozitiv special care sa asigure dispunerea pe toata suprafata in
cantitatea necesara. Suprafata acoperita cu amorsa trebuie sa fie mai mare cu 50 mm pe toate
directiile decat suprafata geosinteticului folosit.
3. Instalarea geocompozitului

3.1. Inaintea instalarii
Daca amorsa utilizata este bitum sau bitum modificat cu polimeri , instalarea poate incepe imediat.
Daca amorsa este emulsie atunci geocompozitul se va instala dupa ruperea emulsiei. Acest lucru
poate crea intarzieri daca timpul de rupere nu poate fi determinat exact, si poate depinde si de
conditiile atmosferice.
3.2. Instalarea mecanica
Daca se instaleaza suluri cu latimea >1 m atunci este recomandat sa se utilizeze un dispozitiv
mecanic, dar se pot instala si manual.
Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi.

3.3. Instalarea manuala
Instalarea sulurilor cu latime < 1 m nu necesita un dispozitiv special, si pot exista situatii cand
dispozitivele mecanice nu pot fi utilizate. Nu sunt necesare dispozitive de prindere, cleme, bolturi.
Geocompozitul poate fi instalat manual respectand urmatoarele :
- sulul trebuie derulat intins pentru a nu apare denivelari sau incretituri (cute).
- Se deruleaza 2-3 m odata
- Se mentine sulul intins
- Se preseaza usor pe material cu o perie
- Emulsia este preferata atunci cand se instaleaza manual pentru a permite corectii ulterioare,
deoarece cand se asterne geosinteticul amorsa nu detine inca forta maxima de aderenta.
- Se taie geosinteticul in segmente pentru a realiza o curba.
- Daca geocompozitul este instalat pe o emulsie care inca nu s-a rupt, atunci pot apare
portiuni cu exudari. Aceste exudari pot fi rezolvate prin asternerea de materiale absorbante
(cribluri, pietrisuri aprox. 2 kg/m2)

Sulurile de geocompozit se instaleaza cap la cap transversal sau longitudinal, deci fara suprapuneri.
Este strict interzisa suprapunerea materialului.
3.4 Taierea geocompozitului
Geocompozitul se taie usor cu un cutit sau cutter.
3.5 Indepartarea cutelor
Geocompozitul trebuie asezat astfel incat sa nu faca cute, dar aceste cute vor apare inevitabil din
cand in cand. Cutele se indeparteaza cu perii de mana. Cutele mici pot fi ignorate. Daca apar
suprapuneri sau cute a trei straturi de material, aceastea trebuie indepartate prin taiere sau ardere.
3.6 Taierea
Cutele mari trebuie taiate cu un cutit sau cutter. O parte a cutei se asterne pe amorsa. Peste material
(geosintetic) se aplica o cantitate suplimentara de 0.9 kg/m2 de amorsa (numai pe portiunea de
suprapunere) si apoi se asterne cealalta parte de material geosintetic.
3.7 Incalzirea
Cutele se pot indeparta prin incalzire cu un arzator cu flacara. Trebuie folosita cu grija flacara
pentru a nu face gauri in geosintetic (amorsa trebuie acoperita de un strat de geosintetic).
3.8 Exudarea (amorsa in exces)

Daca apare fenomenul de exudare, geocompozitul poate fi protejat astfel :
- daca exudarea apare datorita amorsei (in acest caz rotile vehiculelor se pot lipi de
geosintetic).
- Punctul de inmuiere al amorsei este prea jos. In acest caz rotile repartizatorului sau a
masinilor de transport vor dislocui geosinteticul .

- Rosturile transversale se trateaza cu materiale absorbante (cribluri 2 kg/m2) pentru a
permite masinilor de santier sa circule liber.
3.9 Vremea
3.9.1. Vantul
Pentru a instala geocompozitul pe vant se utilizeaza un roler pentru a tine jos membrana.
3.9.2. Ploaia
Asternerea geocompozitului nu trebuie sa inceapa inainte de evaporarea apei de ploaie, altfel
adezivitatea va fi drastic redusa. Este acceptabila o anumita umiditate daca temperatura suprafetei
este suficienta pentru a permite evaporarea apei. Este posibil sa se circule pe geocompozitul umed
dar aderenta pneurilor este redusa considerabil.
4. Aplicarea covorului asfaltic
Pot fi folosite toate tipurile de asfalturi cu o temperatura cuprinsa intre 900 C si 1800 C. Covorul
asfaltic va fi asternut asa cum se cunoaste deja, dar tinand cont de urmatoarele :
- masinile utilizate in santier pot circula pe materialul corect instalat.
- Trebuie evitate caderi de materiale grele pe geocompozit
- Trebuie evitate accelerari bruste ale masinilor care circula pe material.
- Cat timp amorsa nu este intarita (nu a facut inca aderenta), traficul pe material trebuie redus
strict.
- Atentie la reducerea aderentei pneurilor pe materialul umed.

peste geocompozit nu se va aplica un alt strat de amorsa in acest caz (material umed)
Daca apare fenomenul de exudare atunci trebuie evitata circulatia pe material cu masini de
santier.
Nu este recomandat ca repartizatorul sa impinga camioanele cu asfalt.

Intocmit,

Limbă

Caiete de Sarcini Dn19f

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini Dn19f

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE SARCINI NR.

1 - IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE

S-ar putea să vă placă și