Teme si motive intalnite in basme

Tema generala a basmului este lupta dintre bine si rau, concretizata insa diferit, ca lupta intre
dreptate si nedreptate, adevar si minciuna, curaj si lasitate, bunatate si rautate, harnicie si lene,
generozitatea si egoism, etc.
Motivele mai obisnuite care constituie subiectul basmelor sunt: executarea unui legamant;
intrecerea prin forta, dibacie sau iscusinta cu elementele raului; eliberarea prizonierilor ori lupta cu
asupritorii cu chip de om sau monstru; existenta umana limitata in timp; eliberarea astrelor; iubirea;
nimicirea farmecelor unei vrajitoare.
Temele au circulatie larga contopindu-se in cadrul aceluiasi basm, fenomenul numindu-se contaminatie.
Tema basmului e infatisata de obicei in episodul initial, drept o sarcinace se cere rezolvata pentru a se
restabili echilibrul societatii sau macar al familiei afectate. Unele teme sunt supranaturale implicand
prezenta unor forte miraculoase sau numenale. ele mai frecvente sunt rapirile de catre niste fiinte
fantastice. !desea, soarele, luna si celelalte constelatii sunt rapite de catre niste zmei sau de o baba cu
puteri miraculoase. !lteori, rapirile se restrang la fetele unui imparat. Unele rapiri se arata ca niste
incalcari agresive ce se repeta pana se iveste protagonistul menit sa le puna capat. ineva fura merele
din marul de aur sau paste holda data in parg, etc. "u rare sunt interdictiile care implica atingerea de
fortele numenale: interdictia de incalca un anumit teritoriu, de a vana un anumit munte sau cea contrara
de vana un asemenea loc # muntele $anaului % pentru a infrunta pe Mama &adurii.
!lte teme reflecta tendintele curente cum ar fi basmele despre destinul prescris felurit de
ursitori # sa moara inecat sau traznit, sa-si omoare parintii, noul nascut sa ia fata boierului %. !ceste teme
sunt specifice basmului si ele maresc considerabil orizontul actiunii, intrucat pun in legatura nemijlocita
cele doua lumi, pamanteasca si numenala, infruntarea dintre om si fortele superioare personificare felurit.
ele mai multe teme sunt scoase din conditiile vietii omenesti, facand parte din realitatile
cotidiene. 'oarte frecventa este criza familiei lipsita de copii. (ipsa unui mostenitor era considerata o
mare calamitate nu atat pentru transmiterea bunurilor materiale, cat pentru indeplinirea obligatiilor funebre
impuse de cultul stramosilor. )e aceea, episodul initial arata actiunile intreprinse pentru a remedia
aceasta criza familiala. Mai frecventa se releva cautarea unui sot sau a unei sotii de catre tinerii puberi
sau vaduvi imaturi. )e obicei, tema aceasta are desfasurare larga, cuprinzand actiunea pana la
deznodamantul care e tocmai rezolvarea situatiei initiale.
'oarte frecventa se arata si saracia cronica , exasperanta, care il impinge pe om in pragul deznadejdii.
!ltele infatiseaza crampeie nuvelistice din viata cotidiana: soldatul lasat la vatra la adanci batranete,
pescarul disperat ca nu poate prinde pestele necesar, mastera intoleranta cu copii mosneagului, omul
milos cu animale suferinde sau ranite, tatal ce aduce din targ obiectele dorite de fetele lui, copilul ce se
rataceste prin padure. *le stau de obicei in vadit contrast cu restul naratiunii, intrucat actiunea trece pe
nesimtite in domeniul fantastic cu impletiri de ispravi miraculoase si detalii realiste, conferind basmului
acea fizionomie proprie de amestec familiar dintre fantastic si real in care rezida inefabilul sau. !bia
deznodamantul prin casatorie si succesiune la tron # sau imbogatire excesiva % readuce actiunea in
registrul terestru, aureola protagonistului confirmandu-i dimensiunile umaniste, reliefate tocmai prin
contrastul puternic fata de stadiul lui initial.
)e regula orice basm urmareste parcurgerea unui traseu initiatic departe de cetate in spatii labirintice de
obicei silvestre # in studiul lui &ropp padurea este un obstacol retardant, ea incurca mintile si aventura
personajului, iar eliberarea din acest spatiu este conditionata de istetimea si perspicacitatea
cautatorului %. and spatiul nu este silvestru acesta obliga la o aglomerare, la o invalmaseala in genul
targului, horei, petrecerii, balului unde individualizarile se pierd iar eroul urmeaza a-si demonstra
maiestria fiind supus mai multor teste. Textul este conditia esentiala a accederii la statutul de initiat. +n
mod ritual eroul este uneori obligat sa-si incerce fortele luptandu-se cu animalele simbolice pe care le
biruieste nu ca urmare a potentelor ci ca efect al istetimii.
&ropp substituie motivului conceptul de 'U"T+*, definita ca actiunea unui personaj semnificativa
pentru desfasurarea narativa, avand urmari, urmarile insemnand, la randu-le, alte actiuni
semnificative. 'unctia este o entitate logico-semantica cu caracter general. *a estecorelationala:
consecinta a unui ce precedent, are drept consecinta un ce succedent. onsecutivitatea #cauzala
cronologica% ar fi insusirea cheie, reala in plan sintagmatic, virtuala in plan paradigmatic, a functiei.
,. +. &-.&& imagineaza un model sintagmatic / sintactic cu functii 0legate1 metonimic#in contexte
cauza-efect% pe axa orizontala. )ar nu orice actiune 1cu consecinte0 este neaparat o functie; de exemplu,
daca eroul creste2 intr-un ceas cat altii intr-un an0, ca se dovedeste, prin ispravi, mai destoinic decat fratii
sai mai mari etc. consacra, spune autorul, nu functii, ci actiuni facultative, cu rol descriptiv-copulativ
gravitand in jurul unor functii precum 2 plecarea in lume0 sau 2 situatia initiala0.
'unctia este o invarianta . )aca se considera cinci situatii initiale;
+mparatul il trimite pe +van sa caute fata de imparat. +van pleaca;
+mparatul il trimite pe +van sa caute un lucru rar. +van pleaca;
$ora isi trimite fratele sa caute un leac. 'ratele pleaca;
Mama vitrega o trimite pe fata vitrega sa caute foc. 'ata pleaca;
'ierarul il trimite pe argat sa caute o vaca. !rgatul pleaca ;
*le sunt identice ca functie si constituie 1trimiterea si plecarea in cautare0.
+dentificarea functiilor basmului fantastic rus este operata pe un corpus de 343 basme din colectia
!fanasiev, pe care &ropp le supune analizei paradigmatice si obtine 53 de functii. *ste un model al
basmului fantastic hipercomplet, aproape niciodata realizat in fapt; el se prezinta astfel:
&rologul : defineste situatia initiala, nefiind inca o functie;
!bsenta unuia dintre membrii familiei # sau paraseste casa %;
+nterdictia adresata eroului;
+ncalcarea interdictiei;
+scodirea: raufacatorul incearca obtinerea de informatii;
)ivulgarea: obtinerea acestor informatii;
,iclesugul: raufacatorul isi inseala victima;
omplicitatea involuntara : victima isi ajuta inconstient dusmanul;
!ceste prime sapte functii constituie secventa pregatitoare a actiunii care incepe, de fapt, o data cu
functia a opta.
&rejudicierea: raufacatorul pagubeste sau face rau unuia din membrii familiei ;
Mijlocirea: nenorocirea sau lipsa este comunicata eroului; lui i se adreseaza o porunca, o rugaminte ori
este trimis undeva;
ontraactiunea incipienta: eroul se hotaraste sa intreprinda contraactiunea;
&lecarea: *roul pleaca de acasa;
&rima functie a donatorului: eroul este pus la incercare # atacat, iscodit %, pregatindu-se astfel inarmarea
sa cu unealta nazdravana ori cu ajutorul magic;
-eactia eroului la actiunea donatorului;
Transmiterea obiectului magic: eroul intra in posesia uneltei nazdravane;
)eplasarea: eroul este dus # in zbor, calare % la locul cautarii sale;
(upta: eroul si raufacatorul se infrunta;
Marcarea: eroul este insemnat;
,ictoria: raufacatorul este invins;
-emedierea: nenorocirea sau lipsa initiala este remediata;
+ntoarcerea eroului;
Urmarirea sa;
$alvarea: eroul scapa de urmarire;
$osirea incognito: eroul se intoarce acasa si nu este recunoscut;
+mpostura: falsul erou formuleaza pretentii neintemeiate;
+ncercarea grea: eroul este pus in fata unei grele incercari;
+ndeplinirea: eroul trece cu succes incercarea;
-ecunoasterea: eroul este recunoscut;
)emascarea: raufacatorul sau falsul erou este demascat;
Transfigurarea: eroul capata o noua infatisare;
&edepsirea: raufacatorul este pedepsit;
asatoria: eroul se casatoreste si se inscauneaza imparat;
onceptul care asigura sistemul de mobilitate, deci extensie diacronica, este
transformarea functiei . ,ariabilitatea se manifesta in cinci categorii: varieri cantitative, inversiuni,
deformari, substituiri si asimilari.
Modelarea unei intregi specii, intemeiata empiric, pe texte, cu despartirea transanta a constantelor de
variabile, face din Morfologie o formalizare autentica, o realizare a modelului arhetipal al basmului. &ropp
obtine o multime de elemente finite caracterizand clasa de contexte. $uccesiunea
functiilor este guvernata de principiul implicatiei. )efinitia basmului fantastic decurge din
conceperea sa ca succesiune de functii, dintre care unele pot lipsi, altele pot fi reluate: 1judecand lucrurile
sub aspect morfologic, putem numi basm orice dezvoltare pornind de la o prejudiciere sau lipsa-trecand
prin functii intermediare-pana la o casatorie sau la alte functii folosite ca deznodamant6. !ceasta
dezvoltare a fost numita miscare; orice noua prejudiciere, orice noua lipsa, da nastere unei noi miscari0.
Tematica basmului romanesc
Basmul - poezie a dorintelor
materne
(a realizarea cat mai desavarsita a acestor esente fundamentale, traditia folclorica milenara ofera cateva scheme
drept de nezdrucinat, daca se vrea ca basmul sa fie gustat ca atare: nasterea putin obisnuita a eroului, supunerea lui
la o serie de incercari, spre a dovedi destoinicie si intelepciune; multimea de ajutoare ce-i ies in cale, obiecte
miraculoase, metamorfoze, lupte putin obisnuite, caderi, dar si izbanzi, toate trebuie sa se incheie cu triumful binelui
asupra raului.
"asterea putin fireasca a eroului justifica extravaganta actiunii basmului. aci numai un 'at-'rumos nascut din
animal #2fiul oii7% sau dintr-o boaba de piper sau peste etc. e in stare sa savarseasca fapte iesite din comun: sa se
lupte cu zmei si alte aratari de pe taramul celalalt, sa scape luna furata de acestia, sa aduca apa vie de unde se bat
muntii in capete in felul acesta basmul devine o lunga poema inchinata dorintelor.
$unt basme numeroase care pun in fata cititorilor pagini de erotism tardiv; cate nu facusera muritorii de rand #un
pustnic, un imparat etc.% ajunsi la batranete ca sa aiba si ei un copil: baura zeama de buruieni ori flori descantate,
fura sfatuiti sa manance mere etc. intr-un basm romanesc povestitorul infatiseaza imaginea paradisului pierdut, a
*denului, in care pomii pareau ca 2scris si asezati in tramba7, cu tufisuri si flori, 2cu fel de fel de fete si cu un miros de
te imbata7, cu o fantana 2de marmura alba ca laptele7 si cu apa 2ca vioara si rece ca gheata7, in sfarsit cu 2niste
merisoare mici si p-o parte rumene de parea ca erau prajite7. Un glas ascuns, de undeva, ii spunea: 2cine m-o
manca, ramane greu7. ,isand doar mere, femeia ramane gravida. "aste o fata atat de frumoasa, ca se 2uita la dansa
ca la soare7.
in felul acesta dorinta este implinita, iar basmul devine o placuta lectura. in &ovestea lui 'runzei, fata ramasa singura
acasa, inchisa de parinti ca nu cumva sa i se intample ceva, stand la fereastra, ia o frunza adusa de vant si lipita de
geam si o inghite; 2s-a si purces ingreunata7. +zgonita, naste intr-o padure un copil, caruia ii pune numele de 'runza
#!l. ,asiliu, p. 355%.
&roza folclorica romana are numeroase basme al caror erou e nascut din lemn. $i de data aceasta povestitorul
creeaza o poezie fermecatoare. )oi batrani, o baba si un mosneag, se dadeau in vant sa fie milostiviti cu un copil. )e
dor fac un leagan in care pun un lemn de tei si baba incepe sa-l legene. $i atat il leagana, ca deodata 2aude un plans
de copil7; cand s-a uitat, a vazut 2in locul lemnului un baiat mandru si frumos cum altul nu era in luna si soare7; de
bucurie plangea biata baba, radea, alerga pe afara. &ovestitorul are grija intotdeauna sa detalieze starea sufleteasca
a celor doi, cand vad ca au un copil.
intr-o varianta transilvana povestitorul infatiseaza pe cei doi batrani care pleaca in lume s-aduca acasa ce-or gasi, ca

prea erau singuri. "egasind nimic, mosneagul aduce o bucata de lemn, din care ciopleste un copil, pe care baba il
infasa si-l aseaza in leagan si-l leagana pana se petrece miracolul. in varianta munteana, pustnicul gasi un cos
abatut de apa, la marginea unui rau; vazu in el 2un copil de lemn7 pe care, dupa mult post si rugaciuni, nu-i fu mica
mirarea auzindu-l ca vorbeste. ii puse numele )unare ,oinicul, care pleca si el in lume spre a-si indeplini destinul
8$ezatoarea, ++, p. 9:%.
$emintele cu rost germinativ nu lipsesc nici ele din cuprinsul basmului. u deosebire apare frecvent bobul de piper.
Tinand seama de forma lui rotunda, mica, povestitorul popular are un bun prilej de a nara evenimente pe care nu i le-
ar fi oferit o alta samanta, bunaoara cea de dovleac ori porumb. imparateasa ajunsa saraca, maturand casa, zareste
pe jos un bob de piper; il ia si-l pune pe masa, dar nu sta, oricum l-ar pune. $i atunci: 2+an stai tu, ca te-oi lua in gura,
ca de-aici stiu ca n-oi mai putea sari jos7. $i cum il inghite, cum 2au purces imgreunata7 #+on al lui ;h. $bierea, p.
354%.
)upa chipul eroului nascut din lemn, povestitorul isi imagineaza cu usurinta pe unul din piatra ori fier. !sa intr-o
poveste transilvana, fierarul se puse de fauri un copil, 2ca nu se mai afla altul mai urat si mai neblejnic7. u toate
acestea, baba ii infasa trunchiul cel de fier, cum stiu mai bine; 2il aseza pe cuptor ca sa doarma; si deodata auzi cum
striga: dati-mi de mancare acum, daca m-ati facut7 #Tribuna, 3<:9, p. 355%.
"imic schimbat, decat doar materia: lemnului in sfera noua de povestire i s-a substituit fierul, dupa cum intr-o varianta
la aceasta tema sud-slava este zapada.
"asterea eroului in basm apare tot atat de naturala si din fiinte ca: peste, oaie, vaca, iapa ori din bucati informe de
carne. liseul si aici e acelasi, o nastere anormala, ca in chipul acesta sa fie justificata plecarea eroului in lume. ea
mai frecventa imagine e a fiului nascut din peste. )upa ce imparatul si imparateasa facura tot ce le statea in putinta
sa mai capete un copil, dar in zadar, intr-o noapte imparateasa visa ca, de va manca peste, dorinta-i va fi implinita.
um auzi imparatul, lua undita si alerga la parau si prinse 2un peste de aur7, din care, stapana si roaba mancand,
amandoua nascura doi fii; 2amandoi aveau pe vino-ncoace, vorba lor era cu lipiciu si amandoi erau voinici nevoie
mare #&. +spirescu, ++, p. =93%.
in varianta ardeleana a basmului, cei doi vad pestele de aur in apa. &rinzandu-l si mancand din el, imparateasa si
bucatareasa nascura doi fii pe care-i numesc: Mar si &ar #+. &op -eteganul, +,, &5>%.
$i intr-o varianta bucovineana avem aceeasi situatie, doar ca, de data aceasta, pe langa cele doua femei mananca si
2bodelcuta7; nasc tustrele cate un fecior nazdravan si cu parul de aur. and se fac mari, roaba intreaba mreana cum
sa-i recunoasca, ca prea bine seamana intre ei. $i povestitorul introduce o facila caracterologie a celor 5 eroi: fiul de
imparat umbla semet, inainte, fiind darnic; al tigancii e limbut, hapsan si merge in urma fiului de imparat; al bodelcutii
e mai plecat, 2gudurator7 si umbla in urma celorlalti #$bierea, p. =4%.
a si pentru lumea acvatica, povestitorul roman imagineaza deosebit de plastic nasterea din diferite animale. intr-o
poveste ardeleana, miracolul se petrece sub zodie divina. Un baiat taie un miel si-l da )omnului sa-l manance; i se
spune sa semene oasele ramase, din care 2se facura oi si era o turma mai mare decat aceea la care slujise7.
&ovestitorul e obsedat de imaginea inmultirii biblice, a painii, a pestelui si a vinului. Mai departe, se povesteste cum
oaia oachesa, draga ciobanului, injurata intr-una din zile de el, fata, dar nu un miel 2ci un copilas frumos ca o rujita si
grasut ca un turdulac si numaidecat prinse a umbla dupa oaie ca un miel7. ii puse numele 'iul oii #&op -eteganul, +++,
p.>4%. $i acesta are un acelasi destin ca toti ceilalti.
)ar nasterea se produce si prin simpla privire. $ezand la fereastra, fata vazu 2pe un june fluera-vant umbland de
colo, pana colo. intr-o zi uitandu-se la el, dar si el tintind ochii in ochii ei, simti un fior, apoi o scanteie de foc o arse la
inima7. $e trase de la fereastra si fata spuse dadaca?@ce i se intampla. -amanand 2grea7, trebui, ca altele sa ia si ea
drumul pribegiei, sa nasca un copil ce va deveni nazdravan #&. +spirescu, p. 3A>%.
in alte basme, povetitorul, care-si da seama de ce mare importanta este originea nefireasca a eroului pentru
motivarea atator aventuri pline de extravaganta, rezolva problema mai simplu. ei doi batrani pleaca care incotro sa
gaseasca dezlegare dorintei de a avea copii; baba, dupa un lung drum, se intalneste cu un unchias, 2cu un mos fleos
de batran7, care-i spuse sa se intoarca acasa ca dorinta i se va implini.
. poveste ardeleana nl-l arata pe $tan Bolovan, om cu stare si cu socoteala, plin de necaz insa ca n-avea si el un
copil. intal-nindu-se cu )umnezeu, capata 2nici mai multi, nici mai putini decat o suta de copii7.
+maginea *denului, a muscarii din fructul oprit, ca si cea de mai sus, sau numeroasele legende biblice ce-si fac loc in
proza populara sub un aspect laic, lasa sa se intrevada in acest gen folcloric prezenta unui puternic strat religios
medieval. "asterea eroului din vegetale sau animale, din diferite fiinte negraitoare, din piatra ori minerale confera
prozei populare romanesti origine mai veche. !semenea plan epic ne cufunda in epoci in departate din istoria
omenirii, cand se credea ca originea omului poate fi aflata in piatra #lithogeneza% sau in arbori, in plante #xilogeneza%
#&. araman CDilogenese%.
in insasi mitologia greco-romana se afla nenumarate traditii legendare privitoare la nasterea eroilor-zei sau a
muritorilor din lut, sange, din vegetale, din chiar crestetul altor zeitati. )aca insiram cateva exemple, o facem nu
pentru a stabili filiatii ori grade de inrudire intre mit si basm, ci spre a arata pur si simplu ca fantezia omului e inclinata
de milenii in a face asemenea asociatii.
!semanator traditiei biblice a ,echiului Testament, mitologia greco-romana atribuie lui &rometeu fapta de a fi facut
din lut pe barbat, o fiinta ce avea sa fie superioara tuturor celorlalte animale, mai prejos insa de zeu, dupa al caror
chip l-a modelat pe acesta #&opa (isseanu, p. 3E:%.
intr-un fragment mitologic, care aduce cu un basm popular romanesc, se povesteste cum Tantal puse de taie pe fiul
sau &elops, spre a fi servit drept hrana zeilor. eres, mai flamanda, manca o parte din umarul copilului. (a ordinul lui
Fupiter, Mercur lua membrele lui &elops, le baga intr-o caldare magica si astfel scoase pe copil intreg. Tantal este
pedepsit sa sufere neintrerupt de sete si de foame. !polo lovind mortal cu discul pe pietenul sau Giacint, de durere
acesta exclama: 2vei trai in cantecele mele, vei trai in sunetele lirei mele, vei purta ca o floare gemetele mele7. (a
aceste cuvinte, sangele nevinovat ce se raspandise pe pamant dispare si rasare o floare mai stralucitoare ca purpura
de THr. +a o forma de crin si in chipul acesta, din san- neindoielnic ca traditia mitica are aici sens etiologic, de
explicare a originii amintitei flori. insasi originea frumoasei !frodita e invaluita in mister, nascuta fiind si ea tot din
sange. 'iul lui $aturn lovind pe Uranus, din rana acestuia picura sange in spuma marii, din care apoi s-a intruchipat
fara seaman. &uternicul &erseu, omorand Meduza, zboara prin vazduh cu ajutorul aripilor lui Mercur; purtand in maini
capul acesteia, din el cadea din cand in cand picaturi de sange, din care s-a nascut o multime de serpi si insecte
otravitoare C+bidem, p. =>:%.
$i episodul, atat de frecvent in basmele romanesti, al nasterii din corpul celor doi copii a doua flori sau brazi etc. are
un corespondent in mitologia greco-romana. 'rumoasa zeita (eucothea pacatuind cu !polo, obiditul ei parinte o
ingroapa de vie si implora cerul sa prefaca pe nimfa in planta; de indata rasari din mormant un vlastar mirositor care-
si indrepta lujerul catre cer C+bidem, p. 3=E%.
in folcloristica speciala privind raportul dintre mit si basm exista o intreaga literatura. !m aminti studiul bine informat si
fundamental al lui Fan de ,ries CIum MarcheriJ. Un lucru lipseste din asemenea cercetari si care ni se pare esential;
rostul legendei mitologice in structura basmului. $e observa ca ea nu mai este chemata cu simplul rol etiologic, de a
explica sau de a nara evenimente la un mod obiectiv. +ncidentul mitologic e chemat la viata artistica moderna.
"umeroasele relatari despre o nastere din vegetale, piatra, animale vin sa sublinieze singularitatea omului - imparat
sau om de rand - si dorinta +ul de a avea copii. *i fac totul, incalzesc cu lacrimi si cantec leaganul, care capata viata,
in felul acesta basmul devenind o poezie a dorintelor materne.
Basmul - poezie a iubirii
$e afirma ca basmul n-ar dezvolta subiecte de dragoste. $i totusi basmul este si o poezie a visului si dragostei,
incifrata, bineinteles, dupa modalitati proprii. !m zice matematic. *roii, fie batrani ori tineri, fete, feciori de imparat sau
oameni de rand, napastuiti de soarta etc, toti sunt obsedati de vis si dragoste. )e aceea unii cercetatori, ca B.&.
Gasdeu, au si socotit basmul ca avandu-si originea in somn si starea de vis.
in cunoscutul basm Tugulea -Fiul uncheasului si al matusii, eroul harazit de ursitoare sa fie olog, avu intr-o noapte 2un
vis placut7. $e facea ca este intr-o gradina, in care 2pasarile cantau7. 2frunzele fasaiau la adierea vantului7, 2florile
raspandeau un miros de te imbatau7. $i, in aceasta clipa de deplina beatitudine, i se arata zana in vis care-i prezise
ca va ajunge imparat, isi va gasi vinele furate de zmeoaica pamantului si va putea sa umble. "e imaginam bucuria
celui care a visat - acestea fiind propriile lui dorinte - si patosul actiunilor, vointa cu care le realizeaza si mijloacele la
care recurge, ajutoarele primite - toate fiind intru totul justificate #&. +spirescu, +. p.33<%.
ontinutul unor asemenea visuri este mai particular, mai aparte. 'recvent apar visurile erotice; asa este basmul ele
douasprezece fete de imparat si palatul fermecat. 'lacaiandrul sarman si care argatea, pazind vacile pe camp, intr-
una din zile adormi sub umbra unui copac si visa cum 2o zana mai frumoasa decat toate zanele din cer si de pe
pamant7 ii spuse sa se duca la curtea imparatului, ca acolo 2are sa se procopseasca7. ,isa o data, de doua, de trei
ori, in sfarsit pleaca, iar acolo are prilejul sa se casatoreasca cu fata cea mica, din cele 3=, ale imparatului C+bidem, p.
53%.
,isul, in basm, mai are si rostul de a dezlega o fabulatie ce nu si-ar afla iesirea decat in acest chip. !stfel, in .mul de
peatra, unul din cei doi frati nascuti nefiresc este transformat in stana; celalalt )afin imparat, 2a visat o femeie
imbracata in haine albe, care i-a zis ca daca vorbeste sa invieze pe fratele sau cel impietrit, sa taie copilul lor, sa
unga piatra cu sangele lui.7 !sa a facut, inviat. )afin se cresteaza la deget, lasa sa curga sange peste copil si-l invie
si pe el. in chipul acesta basmul se termina cu bine, ca toate basmele de altfel C+bidem, +, p. 3>E%.
+ncontestabil ca visul este un pretext, un refugiu al povestitorului, spre a gasi dezlegarea incidentelor din proza
fantastica. -amane insa ca o adanca credinta a umanitatii ca prin jertfa si sange reinvie ori se da durabilitate unei
zidiri, unei opere etc. a si nasterea in chip firesc, si asemenea episoade confera basmului poezie arhaica. (asa sa
se vada ca totul se petrece intr-o zona cu totul straveche, cu toate ca sentimetele de care sunt insufletiti eroii sunt
tipice unor epoci mai noi. aci, asa cum afirmam si mai inainte, o buna parte din basme au in centrul actiunii lor
dragostea. *roii sunt rosi de patima iubirii, uneori a unei iubiri serafice; ca )on Kuijotte, cei mai multi au imaginea
ideala a unei dulcinei, a unei zane, in cautarea careia pleaca in lume, de cele mai multe ori pe taramul celalalt, unde
o gasesc in palaturile stralucitoare ale unor zmei; se lupta, ies invingatori si sfarsesc prin casatorie, cu cununie si
nunta, dupa chipul cel mai omenesc.
Multe basme incep astfel: ,! fost odata un imparat, si avea trei feciori. and le-a venit si lor vremea de insuratoare,
le-a zis imparatul: - )ragii mei copii, v-ati facut mari: mergeti sa va cautati ursitele, ca sa intrati in randul oamenilor7.
$i fiecare apuca care incotro, cei doi mai mari, ajung la curtile altor imparati, care aveau fete de maritat; se logodesc
si nunta e gata. &ovestitorul rezolva casatoria acestora in cateva cuvinte. Mai complicata e soarta celui mic ori a fetei
celei mai mici. in basmul de fata, mezinul ajunge la marginea unui lac si, jucan-du-se cu o nuia de alun, vede cum se
ia dupa el o broasca. !ceasta ii va fi viitoarea sotie. Broasca insasi are o intreaga odisee a ei: 2se dete de trei ori
peste cap si se facu o zana gingasa, si plapanda, si frumoasa, cum nu se mai afla sub soare. ii venea flacaului, de
drag, s-o soarba intr-o lingura de apa7. $i povestitorul, plin de ingeniozitate, continua, bazat pe arta contrastului:
2venira unui dupa altul feciorii cei mai mari ai imparatului cu logodnicele lor. e e drept, si ele erau frumoase7;
adusera vorba despre broasca fratelui mic, graind 2in dodii7. insa broasca se destainuie logodnicului ei: ..trebuie sa
stii ca si eu sunt fata de imparat, si inca fata de imparat mare, si avut, si puternic. )ar blestematele de farmece ne-au
acoperit palatele cu apa aceasta murdara7 etc.
+ata numai intr-o singura pagina cate evenimente; si toate polarizate in jurul dragostei si a casatoriei. )ar ele nu iau
sfarsit aici. ei doi trebuie sa mearga la cununie: 2(a noi este obiceiul, adauga zana, ca, inainte de a merge la
cununie, sa ne imbaiem7. $e retine acest 2la noi7, adica la cealalta lume, de pe alt taram, cu obiceiuri si o viata a ei,
cu haine scumpe, telegari ce mancau foc si care zburau - elemente, asadar, atat de comune basmului; se indreapta
spre cununie; ciuda fratilor mai mari creste, caci ei vedeau ca au de-a face cu o zana.
in sfarsit: 2)upa ce cununara fiii imparatului cu logodnicele ce-si alesesera fiecare, se prinsera in hora si jucara, ca la
nunta unui imparat. eilalti jucau, nu jucau, dar zana, cand juca, parea ca n-atinge pamantul. (umea privea si i se
umplea inima de mandrie, caci fiul cel mic al imparatului lor adusese sa domneasca o zana. .amenii se luau la
prinsoare ca nici in cer nu se gasea o mai mare frumusete ca aceea ce aveau ei dinaintea lor C+bidem, +, p. >4%.
Un basm, si ca acesta atatea, in care e vorba numai si numai despre dragoste, frumusete, nunta, joc - un elogiu,
asadar, adus eroticului viril - nu se poate sa nu placa. +ar povestitorul, printr-o arta a naivului si sublimului, nu pierde
un moment din vedere pe eroina principala. Toate celelalte fiinte nu au o existenta decat conditionata: sa lumineze
cat mai mult pe eroina, sa-i reliefeze trasaturile frumusetii si dragostei ei fata de sot.
+ntr-un alt basm. &orcul fermecat, ni se infatiseaza un alt aspect al erotismului #numai in aparenta inedit, caci,
altminteri, e doar o simpla transpunere a acelorasi elemente si finalitati ca in basmul precedent%.
!ici locul fiilor il iau cele trei fete de imparat. !cestora li se interzice sa intre 2in camara din fund7. )ar ca orice lucru
interzis, si acesta este neluat in seama. +ntra. +ar ceea ce vad, le uimeste. inteleg ca: 2&e fata cea mare a acestui
imparat are s-o ia un fiu de imparat de la rasarit7; pe cea mijlocie - 2unul de la apus7, iar pe cea mica 2are s-o ia de
sotie un porc7.
in fond avem de-a face cu o aceeasi tema infatisata insa prin alte elemente epice. )estinul trebuia implinit. )upa ce
fetele mari se maritara, 2intr-o zi imparatul se pomeneste cu un porc ca intra
in palatul lui7: ..!m venit in petit7, spune porcul, si discutia
continua in sensul de mai sus. imparatul se mira ca un porc vorbeste atat de frumos. ,oia 2s-o carmeasca7, sa nu-i
dea fata, dar auzi ca 2curtea si ulitele gem de porci, care venisera cu petitorul7, si n-au avut incotro. )e rusine,
2cununia se facu cam pe ascuns. !poi, puindu-se porcul cu sotia sa intr-o caruta imparateasca, porni la dansul
acasa. &e drum trebuia sa treaca pe langa un noroi mare; porcul porunci sa stea caruta; se dete jos si se tavali in
noroi, pana se facu una cu tina; apoi, suindu-se, zise miresei sa-l sarute7. Umor, dar si aluzie la atatea care se marita
cu cine nu le place. $i basmul continua in sensul celui al broastei testoase. !juns acasa, noaptea, porcul se dezbraca
de pielea sa si se facea om, iar dimineata si-o imbraca, 2pase-mi-te el era fermecat7. +ar fata 2mai tarziu incepu a
prinde dragoste de dansul, cand simti rodurile casatoriei7. $fatuita de o batrana, intr-una din zile, ia pielea si-o arunca
pe foc, ca in chipul acesta sa vina dezlegarea misterului: .. nenorocito? Mai aveam trei zile si scapam de spurcatele
astea de vraji7. )upa care fapt, sotia trebui sa-si ia opinci si bat de fier, sa le toceasca, ca apoi sa se intoarca acasa
8+bidem, p. <3%.
"ota erotica din cele doua basme urmarite mai sus revine sub diferite aspecte in proza fantastica romana. *a este
comuna prozei universale.
Un alt aspect al eroticului in basm il formeaza acea grupa de povestiri ce dezvolta casatoria fetei de imparat cu un
om de rand, fecior de vaduva, oropsit, in posesia insa a unor obiecte ori a unui cal nazdravan. )e obicei acesta e
gradinar. )uce in fiece zi buchetul de flori fetelor de imparat. and le veni timpul de maritis, cele doua mai mari luara
fii de imparat, care li se parura mai frumosi. ea mai mica insa, privind pe fereastra, vede cum gradinarul se
preschimba intr-un 'at-'rumos cu parul de aur, cum striveste toate florile din gradina si pleaca si el la petrecerile
fetelor de imparat; cand se-ntoarce, reface totul intr-o clipa, lasa hainele cele de aur, luandu-si-le pe cele de argat.
Toate acestea sunt vazute de fata cea mica, care se indragosteste de el. ,in droaie de tineri, care mai de care mai
frumosi, s-o peteasca, fata ii refuza pe toti. erand sa treaca toti, mari si mici, prin fata fetei, spre a-si alege pe cel
drag, aceasta loveste cu marul, in semn de dragoste, pe heles gradinarul. $tupoare. &ana la urma, savarsind si alte
fapte, imparatul ramane incantat de alegerea facuta de fata, basmul sfarsind cu nunta si ridicarea in scaun a
feciorului nazdravan C+bidem, p. =3=%.
+ncontestabil ca nota erotica semnalata atrage atentia lectorului; ea se estompeaza pana la urma in atatea
evenimente ce urmeaza.
$imilare basmului de mai sus sunt si cele de tipul enusareasa. in acesta cel care alege este feciorul de imparat.
Basmul din colectia +spirescu incepe cu o stranie intamplare. Murind imparateasa, ea lasa cu limba de moarte vorba
ca imparatul sa nu vaduveasca, ci sa se casatoreasca de indata cu cea careia i se va potrivi 2condurulL@. $tupefactie
pe toti ai curtii: i se potriveste chiar fiica-si.
$-ar putea identifica in acest incident mai stii ce urma din viata primara. 'aptul are scop sa justifice plecarea fetei din
casa, din cauza tatalui incestuos. !junge la curtea altei imparatii, unde intra ca gainareasa. +ntrand in posesia unei
formule atoatefaca-toare, ea se preschimba intr-o frumoasa fata ce se asaza in hora
langa fiul imparatului. Fuca, iar el..tot se uita la dansa, parca
o tot pierduse din ochi. $i intr-adevar avea si ce vedea. !sa de bine ii sedea gatita, de parea ca este o zana7 #+bidem,
++, p. 35>%. &lecand pe nesimtite si neputand afla cine e, fiul 2cazu la grea boala7. )upa ce umbla lumea intreaga, o
identifica in gainareasa careia i se potrivi inelul #condurul%. &orni nunta mare, la care fu poftit si tatal gainaresei.
Mai exista basme in care celui harazit sa devina sotul fetei de imparat i se substituie fratii ingrati, sfetnicul netrebnic
etc. infatisand cateva aspecte ale erotismului din basmul romanesc, am retinut ca actiunea multora este stapanita
intru totul de iubire, sentimentul capatand plenitudine si variatie infinita. *roii sunt cuprinsi de o dragoste nevinovata,
ideala, totusi plina de ardoare, fara ca ea sa evolueze catre conflicte pasionale, ca in romanul sau nuvela erotica.
Totul se petrece ca 2in basm7. +nitial, +leana osanzeana e harazita altcuiva, unui imparat batran de obicei, pana la
urma insa ea se indragosteste de feciorul frumos si viril. ei doi jura ca unul fara altul nu mai pot trai. &ovestitorul
simte deosebita placere in a infatisa zbuciumul sufletesc al acestora, pana ajung de-si ostoiesc elanul erotic in
casatorie, aceasta fiind tinta ultima. in alte basme, eroul este pus sa savarseasca nenumarate acte de vitejie, ca sa
dovedeasca ca merita dragostea fetei cu care vrea sa se casatoreasca. * un atat de mare patos sentimental in multe
din basmele romane, ca parca ar fi create tocmai sa demonstreze aceasta. *roi fara frica, cu un curaj de-a dreptul
fabulos, infrunta orice, ca sa merite pe cea la care aspira. *roina isi asteapta cu nerabdare pe cel harazit de soarta.
Mai totdeauna are un alt pretendent urat, rau, fie el fecior de imparat ori tigan, care insa nu se poate egala cu voinicul
asteptat. Tocmai cand, in sfarsit, trebuia sa cedeze presiunii parintilor ori pretendentului, apare si cel asteptat.
$enzationalul, care formeaza un relief al prozei fantastice, predomina.
Basmul - poezie eroica
)aca nasterea neasteptata a eroului confera basmului o poezie a dorintelor, iar visul - poezie erotica, incercarile la
care eroul e supus ii confera calitatea de a deveni prin excelenta, o proza eroica. "umai un 'at-'rumos sau o +leana
osanzeana sunt in stare sa savarseasca fapte care subjuga pe ascultator ori cititor. *le nu sunt facute in chip gratuit
si nu sunt pur fantastice, cum se crede indeobste. in dosul multor aventuri cu care facem cunostinta, in orice basm se
ascund trasaturi ale omului superior: curaj si mila, onoare si dragoste pentru semeni, pasiune pentru tot ce-i
omenesc. *roul savarseste fapte putin obisnuite, fiindca are origine si destin dinainte harazit; de aceea ii vin in ajutor
fiinte si elemente ale naturii fabuloase, poseda obiecte miraculoase, care-l transforma in orice, numai ca sa invinga.
*ste frecventa incercarea la care e supus feciorul care aduce mamei sau tatalui ori fetei mere de aur din gradina unor
zane, apa vie de unde se bat muntii in capete, purcelul de lapte de la scroafa de sub pamant si multe altele de
aceasta natura. Unele basme sunt construite pe asemenea incercari si dorinte, povestitorul vrand sa demonstreze
prin ele voinicie, curaj din partea eroului si cainosenie din partea mamei, care vrea sa-si piarda fiul spre a putea trai in
pace cu zmeul.
in povestirea unor astfel de intamplari, poporul arata mare simt de inventie, de putere de a descrie si nara. !stfel,
trebuind sa-i aduca mamei apa vie si apa moarta, eroul e sfatuit de o zana ca 2tocmai la amiaza, cand va fi soarele la
cruci, sa inalte o prajina si in varful ei sa puie o marama rosie. Muntii or cata la ea cu ochii bleojditi, iara el, pana s-or
destepta ei din buimaceala, sa se repeada iute a lua apa cu borcanele din ambele fantani7.
. alta incercare este cea a locurilor interzise. *roii sunt opriti de a trece printr-o vale, de a patrunde intr-o camera etc.
Tocmai ca ei sa faca contrariul: sa intre, si in felul acesta fabula sa ia anumita intorsatura, sa se complice si sa
creasca interesul ca basmul sa fie urmarit.
incercari de asemenea natura sunt numeroase in basmele cu zane si feti frumosi. in basmele nuvelistice ele iau alta
cale. !stfel, $tan Bolovan, ca sa poata face fata fortei herculiene a zmeului, recurge la o serie de viclesuguri. "u se
mai aventureaza in fapte extraordinare, nefiind ajutat de nimeni; el singur, cu puterea lui de om, trebuie sa faca fata
luptei ce urmeaza s-o dea cu zmeul. &e de alta parte, insusi zmeul trebuie sa-si pastreze nota sa caracterologica: in
a fi prostul inselat ori invins de om. !stfel ca $tan se arata in stare sa arunce cu buzduganul in luna, sa duca fantana
ori padurea acasa; zmeul se sperie si se da invins. *ste, asadar, un alt mod de-a rezolva asemenea conflicte, aduse
de incercari si dorinte ale eroilor.
onflictul dintre cele doua fete vitrege este rezolvat pe linia fantasticului din basm, pe un ton insa mai real, mai
umanizat. !ici mama vitrega, vrand s-o persecute, ii da fetei caiere multe de tors. (e ia cu dansa la camp, unde s-a
dus sa pasca vaca. 2atra seara, trezindu-se fata din somn, mare-i fu bucuria cand vazu caierele toarse gata, dupa
cum ii spusese ma-sa. *a isi lua torsul cu dansa si plecara amandoua catra casa7. &usa sa adune graul din cenusa,
boaba cu boaba, 2deodata venira sute de porumbei si incepura a aduna graul7 ;. atana, ++, p.3<%.
incercarile se petrec si ele intr-un mediu folcloric arhaic, tipic prozei fabuloase. *le sunt cele care confera eroului - om
umil, necajit ori fiu de imparat impovarat de sarcini din cale-afara de grele - tocmai ceea ce trebuie sa-l distinga de
toti si toate cu care vine in contact: eroism.
Basmul - poezie exotica
&rin incercarile la care e supus, eroul ajunge intr-o lume cu totul aparte, exotica, lume proprie si ea basmului.
!ctiunea petrecandu-se in chip obisnuit in 2pustietati7 sau pe 2celalalt taram7, pe 2mosia7 zmeului, a scorpiei ori a
gheonoaiei, a balaurului etc, povestitorii manifesta o mare pasiune in a infatisa asemenea locuri lipsite de viata ori
populate in chip cu totul particular. !scultand basme, si astazi observi cum oameni simpli, imagineaza munti, paduri
si sesuri, locuri stranii, cu totul aparte. isi 2amintesc7 de imagini ancestrale, ale omului aflat cu milenii in urma, pe
trepte inferioare de dezvoltare.
a sa ajunga acolo unde e trimis, eroul trece peste numeroase obstacole: munti inalti de cremene, paduri, coboara in
hau; si mereu ii vin intr-ajutor animale, pasari, batrani binevoitori. !stfel 'at-'rumos, prevenit de calu-i nazdravan de
ceea ce i se va intampla, cand se apropie de 2mosia gheonoaiei7, deodata 2auzi o ciocanitoare groaznica7; o auzi
cum 2dobora copacii7, iar ca sa poata merge mai departe, calul se arunca deasupra ei, si din mers 'at-'rumos o
sageta la un picior. ;heonoaia exclama: 2sa stii ca pana azi nici un muritor n-a cutezat sa calce hotarele mele pana
aicea; cativa nebuni care s-au incumes a o face, d-abia au ajuns pana in campia unde ai vazut oasele cele multe7.
)upa un popas de trei zile, eroul se pregati de plecare; trecand de hotarele ;heonoaiei, 2dete de o campie frumoasa,
pe de o parte cu iarba inflorita, iar pe de alta parte cu iarba parlita7. *ra mosia scorpiei. )upa aceea 2 se dusera, se
dusera si iar se mai dusera pana ajunsera la un camp numai cu flori si unde era numai primavara; fiecare floare era
cu deosebire de mandra si cu miros dulce de te imbata7 etc. in sfarsit, aici era palatul cel fermecat, in care locuia
2tinerete fara batranete si viata fara de moarte7 #&. +spirescu, +, p. 3E3%.
&eisajul e potrivit fragmentului narat. &ovestitorul neavand preocupari perttru descriptie, ci pentru intamplari
extravagante, confera peisajului, cu economie folosit, tocmai valoare epica. $i, cu toate fiintele curioase ce-si fac loc
in cuprinsul prozei, cu zmei si zane, pitici si uriasi, zgripturoaice etc, ea constituie o literatura atragatoare tocmai prin
asemenea elemente epice, prin exotismul lor. !re un peisaj care incanta; o fauna si flora stranii si ele prin exotism
#Bistriteanu%.
+ar cu toate ca natura tuturora izbeste pe cititor si fara sa vrea fiecare isi pune intrebarea cum de a ajuns poporul la o
proza atat de interesanta - precum cea a basmului cu zmei si zane -, pana la urma el se vede captivat de arta ei
literara.
+nteresanta este tehnica nararii in basm, capacitatea povestitorului de a alege si contopi episoade, pentru a infatisa
acelasi subiect in forme noi. $ecretul consta tocmai in asamblarea unor clisee arhicunoscute la teme si idei noi si
reinnoirea limbajului poetic, a mijloacelor de expresie. !stfel, in &orcul fermecat, sotia aruncand in foc pielea in care
sotul sau se travestea ziua, e
nevoita sa rataceasca ..prin niste campii numai nisip; asa de
greu era drumul, incat facea doi pasi inainte si unul inapoi; se lupta, se lupta si scapa de asta campie, apoi trecu prin
niste munti inalti, conturosi si scarbosi; sarea din bolovan in bolovan si din colt in colt. and ajungea pe cate un piept
de munte i se parea ca apuca pe )umnezeu de un picior; si dupa ce se odihnea cate nitel, iar o lua la drum si tot
inainte mergea. ;lodurile, coltii de munte care erau tot de cremene atat ii zgariase picioarele, genunchii si coatele,
incat erau numai sange: caci trebuie sa va spun ca muntii erau inalti incat treceau norii7. in cele din urma dadu peste
niste palaturi. !colo sedea $oarele.7 Muma $oarelui o primi si se mira cand vazu om din alte taramuri pe acolo sl
planse de mila ei cand ii povesti toate intamplarile7. $i soarele, ca orice zmeu, 2mirosise a om de pe alta lume7. in
drum 2intalni greutati si mai mari, cand dete, una dupa alta, peste munti de cremene, din care tasneau flacari de foc.
peste paduri neum-broase si campii de gheata cu nameti de zapada7; Muma vantului ii spune ca trebuie sa mearga
mai departe, sa treaca 2o padure mare si deasa, pe unde nu ajunsese toporul7. Trecand toate aceste obstacole, in
sfarsit, 2ajunse la o poiana verde si frumoasa de pe marginea unei paduri. !cum se mai inveseli si sufletul ei, cand
vazu floricelele si iarba cea moale7 #&.+spirescu, +, p. :3%.
)in cate se vede, imaginea 2celuilalt taram7 din acest basm este alta decat din primul, din Tinerete fara batranete.
)aca in acesta eroul urma sa infrunte piedici spre a cuceri elixirul fermecator al vietii, in &orcul fermecat eroina avea
de infruntat greutati prin care sa-si ispaseasca gresala de a fi ceva inainte ca sorocul sa soseasca. (umea a doua
basme este, asadar, in functie de tema si idee. )in aceasta rezulta insusi profilul caracterologic al eroului principal,
diferit si el tot in raport cu elementele subiectului. *le devin criptice, spun ceva despre eroi si confera temei continut
profund uman, conform unei traditii indelungate.
)espre 'at-'rumos, poponil are o anumita imagine, cea aratata si de numele lui. !r fi greu ca un povestitor de astazi
sa infatiseze pe acest erou urat ori prost, incapabil sa indeplineasca incercarile la care e supus. $i tot asa si +leana
osanzeana. Imeul care e o fiinta puternica, constituie o forta vrajmasa fie imparatului, fie eroului, pe care cauta sa-l
prapadeasca. 'ura fete, soarele si luna, ori iubeste zane. urtile zmeilor sunt de argint si aur, stralucitoare. . fata de
imparat izgonita de acasa, ajungand la niste zmei, incepe sa le curete palaturile, face ordine, banuind 7ca o fi murit
gazdoaia curtilor si barbatii nu stiu orandui lucrurile femeiesti CJ. "u asteapta mult dupa cuptor, si venira inlauntru
zmei7. $e bucura de intalnire si o declara sora lor #+. &op -eteganul, +,, p. E%.
(upta data intre acestia si erou e cea cunoscuta din baladele populare. $e intreaba cum urmeaza sa-si arate forta: in
buzdugane sa se lupte, ori la tranta sa se iaM $e iau la lupta si pe rand sunt varati in pamant pana la genunchi, pana
la gat, iar ;reuceanu ori un alt erou le taie capul. (upta insa nu se termina aici. Imeii au fii, fiice, neveste etc. si,
odata omorat unul, vine al doilea cu care se lupta si mai vartos. "ici ajutorul corbului, ca in baladele despre
"ovacesti, nu lipseste; el aduce apa in cioc si potoleste setea eroului. )rept multumire, i se dau 2trei lesuri de zmei si
trei de cai7 #&. +spirescu, ++, p. =4%.
in alte basme, dupa ce cei doi 2se luptara pana se obosira7 si nici unul nu a putut invinge, hotarasc: 2amandoi in lume
nu incapem, fa-te dar tu o roata de lemn si eu una de fier, sa ne dam unul pe un deal, altul pe alt deal in vale si acolo
sa ne ciocnim si a carui roata se va rupe acela sa fie invins7. (upta aleasa e ingenioasa. )ar si rotile ramasera
intregi. &lin de manie, zmeul zise:
2 - 'a-te tu para vanata, iar eu ma fac para galbena si care para se va inalta mai sus, acela sa fie invingatorul7. "ici in
chipul asta nu se inving insa. -ecurg tot la ajutorul corbilor ce aduc pentru !ripa-frumoasa apa in cioc, scoala pe fratii
lui de-i aduc si ei apa in palarii, si in felul acesta zmeul este invins, asa cum se intampla de obicei, datorita prostiei lui
#&op -eteganul, +++, p. A4%.
(a ceea ce fac zmeii din prostie si nu pot sa rezolve singuri, le sar in ajutor zmeoaicele. $i ele au palatele lor, 'at-
'rumos rapune pe fata uneia dintre ele, zmeoaica vrea s-o scape. !tunci zboara ca 2vantul si ca gandul7. ii ajunge
din urma, dar tocmai cand sa puna mana pe fugari, acestia arunca o perie ce se transforma intr-o padure; rozand-o
pe toata, zmeoaica goneste din nou. + se arunca o gresie, o basma etc. +n felul acesta se ridica munti de cremene,
ape, obstacole ce-i stau in cale. &ana la urma este sagetata, arsa, plesneste de necaz. and e nevoie, zmeul si
zmeoaica se schimba in cioara, miel, in buturuga, in vie cu struguri etc. !vem de-a face cu ceea ce obisnuit se
numeste metamorfoza in basm. in realitate e o modalitate artistica caracteristica acestui gen. $i toate la un loc
confera basmului ambianta tipica, caracterizata prin exotism. "umai in proza folclorica fabuloasa gasim o lume atat
de diversa ca aspect - uneori incantatoare, alteori stranie - o fauna si flora, un peisaj, o serie de elemente auxiliare,
capabile sa caracterizeze eroi si sa exprime in modul ieroglific viata omeneasca.
Universal si national in basm
&rin teme si idei, basmele sunt universale. $unt universale si printr-o tehnica a povestirii, o arta si o anumita factura a
metaforei si simbolului. )ar ele devin nationale prin modul de trai al oamenilor din diferite spatii, printr-un anumit fel
de a concepe viata, prin talentul povestitorului prin flora si fauna specifica etc, reflectate in cuprinsul lor #M. &op%.
Mai mult decat orice alta creatie folclorica, basmul cu zmei si zane are caracter itinerant Un acelasi motiv il intalnim la
vechile popoare din +udeea sau .rientului apropiat, la multe din popoarele europene moderne. *ste meritul lui (azar
$aineanu de a fi identificat in basmele romanilor paralele mitologice cu legendele antice clasice. u tot caracterul
artificial al unor apropieri intre povesti antice, ca cea despre !mor si &sHche, transmisa de !puleius, si basmul de
tipul &orcului fermecat ori despre Teseu, Gesperide s.a. cu &raslea si merele de aur etc, rezulta pana la urma o
caracteristica permanenta: substratulfabulos devine general si tocmai aceasta confera basmului distinctie si
originalitate.
)ar acestui strat fabulos - variabil el insusi - ceea ce imprima basmului caracter 2national7 sunt: straturile etnografice
si istorice. Motivele prozei populare se particularizeaza in spatii diferite dupa natura locurilor si oamenilor. apata
2aer7 national, ba chiar local, ambianta etnica. aror cauze se datoreste aceasta evolutieM )esigur, povestitorului si
cercului sau de ascultatori.
*ste usor de inteles ca proza populara - cu deosebire basmul lung, mulUepisodic si deci complex ca desfasurare
epica - neavand forma fixa a eposului, delimitat de vers #cu toate elementele de ritm sau masura, rima%, e greu sa fie
expusa in chiar formele-i aproximativ aceleasi. )ar chiar balanta traditionala, cu toata inchistarea ei in limite dinainte
stiute, e mereu modificata, acomodata la situatii sociale si ele mereu in evolutie. u atat mai mult basmul ori
povestirea anecdotica #mai cu seama aceasta din urma in permanenta acomodata la situatii noi%; ele sunt mereu
reinnoite, mai intai datorita unui mecanism psihic, asupra caruia nu socotim necesar sa mal insistam. !m amintit doar
o formulare a unora dintre informatorii avuti ca: 2un basm se povesteste in noua chipuri7, de fiecare data altfel, ne
spune mult. *xpunerea lui in alta forma, cu un nou profil epic, se face nu numai de la un an la altul, ci chiar de la o zi
la alta sau chiar de la un moment la altul.
)ar un basm - sl proza populara ca si folclorul in genere - se aclimatizeaza la realitati sociale si psihice proprii unui
popor sau unul numar de popoare, la un profil moral si specific etnic. 'actorul activ in aceasta privinta il constituie
povestitorul. "ararea episodica se face in functie de psihicul si fantezia acestuia in dependenta de capacitatea lui de
a alege si coordona materiale aflate in depozitul traditional.
Basmul insa cu zmei si zane se etnlcizeaza, din universal capata profil national prin genul de viata.
in colectiile de basme romane se intalnesc numeroase motive a caror actiune in loc sa se petreaca, ca in intimitatea
curtilor, ai caror eroi sunt printi, feciori de imparati, se petrec la stana, eroii fiind ciobani. !m cita in aceasta privinta
basmul cu ele douasprezece fete de impararat si palatul fermecat
in multe variante ambianta este oiereasca. &ovestitorii descriu stana si profesiunile cu bucuriile si greutatile ei, cu
moravurile si anumit fel de a fi al pastorilor. insusi elementul fabulos isi gaseste o sorginte in aceasta viata. !stfel,
intr-un basm cu titlul 'iutul oii #&op -eteganul, +++, p. E>%. )umnezeu si cu $f. &etru, flamanzi si osteniti de drum,
ajungand la o stana, baciul nu le da nimica, caci 2 toti lenesii ar manca lapte si cas, dar ei nu stiu cat de greu se
ierneaza oile; mergeti la treaba-va7. )ar un altul, sarman, care avea o singura oaie, mai cu inima, se intoarse 2in
coliba si lua o galeata si mulse si mulse, pana se umplu galeata de lapte si-l dete streinilor de-l baura7. (e taie apoi
un miel, iar din oasele aruncate 2se facura tot oi si era o turna mai mare decat aceea, la care el slujise7. "emereste
insa la stana noua 2o vaduva frumoasa7, pe care feciorul o ascunde sub gluga sa nu fie zarita de nimeni. !tunci oile
nu mai vin la muls si turma-i intreaga se facu nevazuta. ;resise #+bidem, p. EA%.
$e stie ca pana tarziu, la stanele din arpati oierii traiau in deplina puritate, n-avea dreptul la vreo femeie ca sa le
calce pragul. )rept pedeapsa )umnezeu il preface pe cioban in scai, agatandu-se de lana oricarei oi, de draga ce-i
era.
!m insistat asupra acestor detalii, intrucat ele ne pun in fata ceva din specificul basmului romanesc. in acelasi timp
insa, asemenea elemente epice ilustreaza din plin care sunt radacinile prozei noastre fabuloase: moravurile, viata -
de data aceasta cea pastoreasca - pe care povestitorii anonimi o ridica in sfere eroice.
Un alt gen de viata care se face simtita in proza folclorica romaneasca este al agriculturii. in satele de ses indeosebi,
dar si in cele pericarpatice, circula basme ca 'at-'rumos Fiul vacii #al oii, al iepei etc%, &richinduta, &ovestea cu bou
balan. &ovestea cu trei cositori, ca si altele din sfera basmului nuvelistic sau cu animale ca: .aia, +apa si purceaua,
Moraru span. 'ata isteata s.a., in care este dezvoltata viata satului, ambianta agrara fiind ridicata la valoare
fabuloasa.
!s aminti un exemplu, povestirea despre &richinduta. Motivul e cunoscut in folclorul universal; in timp ce in unele
variante - ca in cea engleza #+. 'loru, p.353% actiunea se petrece la curtea regelui, in altele in mediu urban, in
versiunea romaneasca #ca si a unor popoare vecine% totul se petrece in mediul satesc, proza incantand printr-o
poezie agrara, etnografica, proprie spatiului nostru.
Un alt motiv din aceeasi sfera a basmului fabulos - ornul fermecat - in proza noastra este intruchipat de Bou balan
sau ,aca neagra. in cazul motivului 2arborelui ceresc7 #&ovestea cu o baba%, in timp ce povestitorii altor spatii rezolva
conflictul prin episoade de natura intru totul fabuloasa, povestitorii romani isi coboara cititorii in zona concreta a
realitatilor agrare. !juns in posesia unui lucru ori obiect miraculos, cu ajutorul acestuia, eroul vrea sa aiba tocmai
ceea ce-i lipsea: 2un car cu boi, sa nu mai aduc lemne cu crosna din padure. $i iata, mirare mare, rasarira ca din
pamant un car cu doi boi lungi in coarne ca de-un stanjen; CJ apoi 2vaci mari si pulpoase si vitei ca doua inele7 #;.
atana, +, p. 9E%.
insasi vaca ori boul nazdravan, eroi ai unor motive distincte, dotati cu calitati morale umane, sunt fiinte care - cu toata
fabula tipica basmului - amintesc de regnul animal si vegetal, de lumea satului romanesc, ca sa-si scape fiica
oropsita de mama vitrega, vaca ii toarce caierele de lana, o hraneste: din cornul ei #sau al boului nazdravan% ies
herghelii de cai, acareturi, 2vite. oratanii cata frunza si iarba7, isi face 2rascoale, magazii, grajduri, cotete7. *roul e
sfatuit sa tina cornul la brau, caci 2atunci cand ii fi insurat la casa ta, cu nevasta si copii, ca mult are sa-ti prinza bine7.
and spunea 2corn, deschide-te7, 2atunci ce sa veziM $-a umplut campia toata de cirezi, herghelii, tume, caini,
magari; ba si ciobani sa le pazeasca7. !semenea imagini sunt foarte des intalnite in colectiile mai vechi #.
-adulescu odin, p. 3:>%. insasi munca agrara, aratul, semanatul constituie episoade ce intruchipeaza o actiune cu
totul fabuloasa. Mama isi sfatuieste fiii sa nu se duca la arat, intrucat n-are prin cine sa le trimita merinde. )ar feciorii
spun mamei ca ei vor trage o brazda de cum ies din sat si pana la camp, incat sora nu va rataci drumul. )ar zmeii ii
ies in cale si o rapesc. intr-un basm frecvent in proza folclorica universala, 2cu minciunile7, fabula devine savuroasa
tocmai prin elemente si o zona agrara pe care povestitorii o evoca admirabil.
in sfarsit, un alt gen de viata propriu prozei folclorice este al micilor meseriasi: cizmari, lucratori in lemn #lingurari,
rudari, rogojinari%, taietori de lemne in paduri. u toate ca viata acestora nu populeaza frecvent lumea basmului, cand
ea apare introduce totusi note aparte, conferind prozei folclorice specific local, national.
aracterologia in basme, perfidia, dragostea fratilor si altele sunt trasaturi universale prozei fabuloase. !laturi de ele
se intalneste o flora si o fauna, imagini ce rezulta dintr-o conceptie proprie anumitor popoare. hiar o conceptie
veche, ca antropomorfismul, aflata la toate popoarele, capata culoare locala. $unt datini si obiceiuri proprii anumitor
popoare care isi fac aparitia in proza folclorica. "u mai departe, in viata unora dintre satenii nostri rezida convingerea
#prin parti din .ltenia de nord%, ca atunci cand un pom nu rodeste intr-un an, omul trebuie sa ia o secure si,
amenintandu-l, sa spuna de trei ori in sir: 2'aci poame, ori te taiM7 )e cate ori zice, de atatea ori il ciocaneste cu
securea. !stfel, se crede ca, de frica, arborele va rodi. in alte parti, barbatul isi lua nevasta ca ea sa raspunda in locul
pomului.
-ealitatile de viata asemanatoare celor despre plante se afla si privitor la fiinte, la sarpe ori balaurul fabulos, la calul
nazdravan si la alti eroi ai basmelor luati din zona zoologica. !mintim ca pana tarziu sarpele de casa a fost
considerat ca o fiinta protectoare, un fel de 2deus domi7. )aca era omorat, credinta era ca nu-i va merge bine
gospodariei, iar unul al familiei va muri. )in asemenea sentimente se va fi nascut si ideea ca sarpele sa fie sculptat
pe portile gosodariilor, pe usile bordeielor ce se pot vedea la Muzeul $atului din Bucuresti.
N !semenea episoade apar frecvent in basmul romanesc. "u lipsita de interes este si credinta, atat de inradacinata la
unele popoare, ca nu poate fi mancata carnea anumitor animale; la noi cea de cal.
'ictiunea din basmul fantastic, asa cum observam si la cantecele de seceris ori seceta, nu-si are inceputurile in
ritualuri magice abstracte, ci in realitatea vietii omului aflat pe anumita scara de evolutie a sa. !sa cum ;orOi spune
ca 2mitologia este, la baza ei, reala7, tot asa si basmul este conform vietii si gandirii omului din alte perioade.
in legendele antice sunt povestiri despre +carus si covorul zburator. &e atunci omul visa sa zboare in luna, astazi prin
curajul dobandit si tehnica moderna catre care a aspirat de veacuri, chiar zboara spre luna. Multe imagini fabuloase
erau izvorate din slabiciunea omului si din frica fata de atatea jivine ce-l inconjurau. incercand sa le domine prin
indrazneala, pe atunci pe plan fantastic, dorinta din basme s-a transformat in realitate.
ercetarea prozei fabuloase din acest unghi de vedere, al identificarii unor substraturi de viata primara, duce la
constatari evidente, in sprijinul celor care sustin vechimea ei milenara. $i totusi, lectura basmelor culese in epoca
moderna ilustreaza si ea, pana la evidenta, ca avea de-a face cu productii folclorice de alta natura decat cele ale
antichitatii. aci, pe cand un motiv precum ei doi frati, descoperit de papirologul francez Maspero, constituie o
expunere grava, sobra, apropiata legendei, iar actele magice si miraculoase apar in datele concret-reale ale vietii de
atunci, versiunea romana, ca oricare alta din epoca noastra, formeaza o lectura agreabila, care farmeca pe copil, ca
si pe omul varstnic. *ste o nuvela sau un fragment de roman modern. $ub influenta vietii istorice mai noi, vechile
povestiri s-au schimbat; imaginile au evoluat si ele, in sensul unor valori simbolice. Marul semnifica iubire, bunastare,
inelul - casatorie, credinta etc. *lementele proprii unor realitati din trecut s-au transformat in elemente artistice proprii
prozei populare de astazi. ititorul este subjugat la lectura basmului de asemenea imagini curioase ce apartin unei
poezii specifice. (a aceasta concura si modalitatile tipice de exprimare, un limbaj poetic adecvat, ca si o tehnica de a
nara, specifica si ea. a si in cazul liricii populare, al doinei, ne este greu sa credem ca cutare basm auzit si cules
astazi ar mai putea pastra elementele lui primordiale. +zvorat din viata multiseculara, acesta a fost mereu transformat
si reinnoit; i s-au adaugat alte straturi de viata, ajungand in secolul al DlD-lea un motiv inrudit cu cel creat de
*minescu, &uschin sau Brentano. in formele inregistrate in aceasta opera, basmul este o creatie orala de cea mai
vizibila structura romantica.
Mai este inca ceva care face din proza folclorica cu zmei si zane una dintre cele mai cautate: complexitatea starilor
sufletesti. Multor episoade grave, tragice li se adauga un numar destul de mare de episoade naive, pline de umor sau
ironie. ateodata avem motive in care stapaneste comicul, alteori ironia si intotdeauna inclinarea catre fabula
colorata fastuos.
Basmul nuvelistic
&entru notiunea de basm nuvelistic, acceptata de folcloristica generala, romanii ar putea folosi cuvantul de 2poveste7,
care, de altminteri, s-a impus drept titlu la numeroase colectii publicate in preajma secolului al DD-lea. !semenea
categorie a prozei populare inglobeaza istorisiri si ele multiepisodice. !u si ele unele elemente fabuloase proprii
basmului cu zmei si zane, cum ar fi metamorfoza, ca auxiliare - obiecte miraculoase, fiinte ajutatoare etc; dar eroii nu
mai sunt feciori sau fete de imparat si nici nu mai sunt nascuti din piatra sau vegetale. *i sunt tarani saraci, un
2paore7 #der Bauer%, muncitori, meseriasi, cizmari cu deosebire s.a. +ar cu toate incidentele suprafiresti, mediul are
trasaturi reale, social-istorice, si nicidecum fabuloase, ca in basm. in insusi continutul tematic al celor mai multe
basme nuvelistice sunt dezvoltate tablouri de viata, la baza carora sta ideea antagonica: bogat- sarac. )e o parte
apare cel oropsit, umilit, cu o mentalitate a clasei exploatate, de alta cel avut, inganfat, dar prost, cu un profil moral
opus celui dintai. izmarul sau ciobanul care se lupta cu viata doresc alta mai buna. !semenea proza folclorica are si
alta structura artistica. hiar temele lor constituie 2noutatile7 - dar se poate spune - cu caracter istoric-social. tipic
secolului trecut. insusi tehnica nararii difera de basmul pro-priu-zis. (e lipsesc formulele initiale. insusi inceputul
desemneaza ambianta in care urmeaza sa se desfasoare actiunea de natura reala. !stfel: F, fost odata, oameni
buni si de omenie, a fost un om si o muiere saraci, saraci, ca n-aveau alta dupa suflet decat casuta in care locuiau si
mainile harnice7.
'ace ce face si intra in posesia unei pene de vultur ori a unei palarii miraculoase etc, in stare sa-i satisfaca multe
nevoi. !ccesoriul fabulos e tipic si basmului nuvelistic. &rin el eroul vrea sa-si satisfaca unele nevoi care rodeau
taranimea in trecut: vrea sa intre in posesia unui car cu boi, casa, pamant etc #;. atana, +. p. 95%.
in aceasta poveste, naratorul foloseste multe din mijloacele tipice basmului fantastic, cu deosebire acele obiecte care
au darul sa ne transporte intr-o zona fabuloasa. )ar acestea sunt doar artificii, accesorii necesare pentru a exprima
ideea reala. )atorita acestor tendinte, insusi tonul, ca si maniera stilistica, apar altminteri configurate. *xpunerea, cu
puternica coloratura fabuloasa, se face ca in orice nuvela. &eisajul este al satului din trecut cu necazuri si dorinte:
oamenii vor sa aiba car, boi, case ca ale unora mai instariti, bani, haine. &antilie, un erou al basmului nuvelistic, e un
tip de gospodar, asezat, 2om de omenie de la noi din Banatie7. 2Muierea7, e femeie cu 2poale lungi si minte scurta7,
2vulpe vicleana7, are pana si 2ibovnic7.
u toate ca &ovestea unui vrajitor isi trage seva dintr-o alta lume, mediul social ramane acelasi. Iona, de data
aceasta apartine lumii micilor meseriasi: un 2papucar7, adica un cizmar. *pisoadele care formeaza povestea sunt
dintr-o aceeasi zona cu ale basmului nuvelistic amintit mai sus; doar ca secretul satisfacerii dorintelor din viata sta
intr-o mare indrazneala: in a sti sa o faca pe vrajitorul.
(iman ,oinicul este o poveste din zona oierilor. $i aceasta incepe in spirit realist, in forma celor amintite mai sus: 2!
fost odata, dragii mosului, trei frati si toti trei se facura pacurari si umblau cu turmele lor prin munti, codri7 #+bidem, ++,
p. 54%.
"ici zona agrarului nu-i lipsita de astfel de basme nuvelistice. itam in aceasta privinta doua dintre ele: Basmul cu
minciunile si &e un Fir de bob. !semenea povesti cu caracter anecdotic se spuneau in lungile nopti cand oamenii
asteptau sa le vina randul la moara, cand se intreceau care pe care sa rapuna pe celalalt din minciuni. !grarul
capata proportii fabuloase, vegetalul insusi devine un erou de basm.
)in relatarile de mai sus, retinem un categoric distinguo intre basmul fantastic si basmul nuvelistic. )aca cel dintai
are o lume proprie, cu un mediu fabulos si o tehnica uneori mai complexa, alteori mai simpla, in cel din urma isi face
loc mediul real al diferitelor categorii sociale. $tilistic, povestea este asimilata in grad cu tehnica nuvelei. !m mai
adauga ca, daca basmul fantastic ofera cititorului zone epice dintr-o lume proprie, de pe celalalt taram,in cel
nuvelistic se poate vorbi de un evident caracter national si de epoca.
&entru basmul - parabola didactica ne oprim la motivul despre 'ata cea isteata. * o poveste-ghicitoare, bazata pe
intrebari si raspunsuri, prin care povestitorul vrea sa ilustreze simtul de raspundere si de iscusinta, dar in acelasi timp
dezvolta si anumite invataturi morale. !re cateva ipostaze intalnite aidoma in proza folclorica a tuturor popoarelor
europene.
intrebarile si raspunsurile variaza la nesfarsit, intentia povestitorului fiind de a inventa in asa fel, incat sa creeze
situatii anecdotice, din care sa se desprinda naivitatea ori egoismul bogatului si istetimea fetei saracului. &ovestirea
oglindeste si mentalitatea a doua categorii sociale.
&ovestea e foarte veche. insasi unele scrieri filosofice, ca Banchetul lui &lutarh ori legendele solomoniene contin
asemenea intrebari enigmatice. !stfel,@unul din cei sapte intelepti, Bias, raspunde la intrebarile puse de regele
*tiopiei in felul urmator: ce este mai vechi - 2timpul7, mai frumos -2lumea7, mai folositor -2adevarul7, mai comun
2moartea7 #&lutarPue, (e BanPuet, p. E4%. itam si din legendele solomoniene cateva: e este mai amar
- 2saracia7, mai dulce - 2iubirea7, mai urat - 2necredinta7 #Boite -&olvvOa, ++., p. 5E:%.
&reluand asemenea materiale legendare, povestitorul contemporan le transpune in mod umoristic, in scop de a crea
situatii epice atragatoare. intr-o varianta bucovineana, fata raspunde la intrebarile enigmatice ale petitorilor astfel:
unde ti-i tatuca tauM
- 2sa schimbe numele grauntelor7, adica la moara, sa macine; dar maica-taM - 2la o vecina, sa faca din doua babe o
nevasta7, adica din doua camasi vechi sa faca una buna; dar sora-ta, - 2in camara, plange rasul de asta-vara7, adica
iubirea inselata.
.bservam ca hazul reiese din opunerea unor notiuni cu continut in stare sa stabileasca raporturi logice, totusi
neasteptate. &rin tonul anecdotic, ele se intalnesc la mai toate popoarele europene sau orientale, de astazi. ;refate
pe schema mai veche, multe din ele pastreaza destule similitudini, in felul de a pune intrebari si de a raspunde, cu
prototipuri din antichitate sau evul mediu.
-einhold Qohler, intr-un erudit studiu, da in aceasta privinta o nesfarsita serie de asemanari, din care se vede
usurinta cu care popoarele creeaza cele mai nastrusnice formule. in general se reia de catre fiecare popor laitmotivul,
sporindu-l cu noi atribute.
in conformitate cu moravurile si modul de viata national. !stfel, intr-o redactie ruseasca stapanul porunceste ca fata
saracului sa vina, nici calare, nici pe jos, nici in sanie, nici in caruta, nici goala nici imbracata, nici cu daruri, nici fara
daruri. *roina ia o plasa de prins peste, pune picioarele pe talpicii saniei, iar in mana duce un porumbel, caruia ii da
drumul in fata stapanului #!fanasiev, +++, p. EA%.
intr-o varianta suedeza se cere ca fata sa vina nici intr-o luna, nici intr-un an; ea vine in ajunul !nului "ou.
!semenea incercari, la care este supusa fata, sunt intalnite in toate versiunile folclorice ale popoarelor europene. intr-
o varianta daneza, i se cere fetei sa bea toata apa marii; ea raspunde ca mai intai sa opreasca toate fluviile.
Basmul - proza a absurdului
Unii cercetatori au incercat sa ilustreze fie caracterul istoric al basmului, fie pe cel mitologic, realist etc. a rezultat al
gandirii si imaginatiei omului, fara indoiala ca proza folclorica in genere are in esenta ei asemenea substante. *ste in
definitiv o straveche poezie, pe care au dovedit-o atatea studii. *a este insa si o creatie a liberei si bogatei fantezii in
felul celei a lui *dgar &oe si a altori mari autori de proza fantastica. !m dori ca succint sa aratam ceva din latura
absurda a basmului si a altor categorii ale prozei folclorice.
. prima observare privitoare la basm: insasi nasterea eroului din animal, din vegetal sau mineral, dintr-o bucatica de
carne informa, apare ca o imagine care contrazice logica si legile firii; evenimentul e absurd in esenta lui. .ricate
explicatii s-au dat, ca ar fi vorba de etape de viata straveche, cand om si planta ori animal formau acelasi regn, erau
concepute ca facand un tot, la lectura mai atenta noi n-avem nicidecum sentimentul ca naratiunea e cumva stapanita
de asemnea idee. Mai degraba se remarca o tendinta constanta a povestitorului de a innoda episod de episod tocmai
ca sa izbeasca pe ascultator si pe cititor prin non sens.
)atorita originei absurde a eroului, insasi celelalte episoade devin si ele absurde, iar intreaga actiune e fundata pe
absurd. "ascut contrazicand legile firii, e de asteptat ca eroul sa plece in lume, pe taramuri proprii numai lui, pentru
a-si gasi dulcineea ori pentru a indeplini cutare sau cutare misiune, la care s-a angajat de bunavoie, ca sa
demonstreze tocmai eroism. Un eroism insa specific prozei fabuloase.
$-a cautat sa se gaseasca unele simboluri elementelor din basm; dar in fond eroul trebuie sa invinga si sa-si
indeplineasca misiunea, cele enuntate ramanand doar elemente proprii, desprinse de continutul lui si judecate in ele
insele devin fara sens. !bsurda ne apare si lupta data de acelasi erou, cand plesnind din bici ori ridicandu-si palaria,
apar catane cu sutele si inca de fier, iar lupta purtata de tatal-socru e castigata. -amane insa profund umana ideea,
tema ca cel oropsit, desconsiderat de ceilalti ca unul ce asteptase ca sa traiasca cu fiica de imparat intr-o coliba
umila, sa invinga si sa devina astfel admirat de toti din juru-l.
!ceste basme erau spuse de obicei inainte vreme la moara, cand oamenii isi asteptau randul nopti si zile intregi pana
sa poata macina si cand doi sau mai multi se intreceau in a spune intamplari cat mai absurde. +nteresant de observat
este ca unele din aceste povestiri au substrat real, adica sunt determinate de o psihologie colectiva, tipica anumitor
epoci.
!stfel, catre sfarsitul secolului trecut, cand taranimea era obsedata de gandul si nevoia de a avea pamant si deci de
a-si imbogati starea materiala, culegatorii de folclor inregistreaza basme precum cel despre samanta de dovleac
care, abia aruncata in pamant, creste asa de repede, incat vrejul ei a trecut malul celalalt al unei ape. !colo, in varful
vrejului crescu un pepene grozav de mare. el care povesteste, vrand sa-l taie, scapa briceagul in el. +ntra in pepene
sa-l caute, dar inauntrul pepenelui se intalneste cu un herghelegiu, care-+ spuse ca si-a pierdut si el herghelia de cai.
)e la aceasta zona, povestitorul transporta pe ascultatori intr-o alta de aceeasi natura, cu aluzii evidente la lipsa de
pamant a taranilor #+. . 'undescu, p. :5%.
$ituatii de-a dreptul absurde si cu totul neverosimile sunt create tocmai ca minciuna sa fie cat mai gogonata, ca in
felul acesta povestitorul sa invinga pe adversar care, la randu-i, si el imagineaza situatii asemanatoare si pe care le
intalnim la unele povestiri. ! cauta straturi animistice, initiatice ori simbolice, sensuri mitologice ar fi de-a dreptul
comice. Basmul e o creatie cu subtile rosturi artistice.
Povestirea
*ste naratiunea uniepisodica #2einfache *rzahlung7% si are drept corespondent in literatura scrisa schita. )ezvolta un
singur plan epic. hiar cand ea are continut fabulos, tonul este cu totul altul decat in basm. !titudinea povestitorului
este cand satirica si ironica, cand evocativa ori anecdotica. )e aceea ele se mai numesc, in limbajul uzual, anecdote
sau snoaue, un soi de farse erotice, legende de nuante diferite, povestiri mitice ori superstitioase etc.
)in grupa farselor erotice, face parte multimea de povestiri hazlii despre femeile perfide sau necredincioase, despre
barbatii prosti sau naivi etc. *le au circulat si in antichitate, dar mai cu seama in evul mediu, din ale caror radacini a
crescut literatura unui scriitor celebru ca Boccaccio.
&ovestirea despre 'emeia necredincioasa a facut obiectul unor studii minutioase, cercetatorii voind sa ilustreze
originea ei medievala, fiind opera a jonglerilor francezi: de asemenea i-au precizat spatiul de intensa si minima
frecventa s.a. &rezentand multe elemente scenice, snoava a fost +nclusa in repertoriul trupelor de artisti ambulanti din
secolul a D,-lea, al teatrului de papusi, a fost versificata sub forma unor balade, ca despre +enasel celfrumusel )in
toate rezulta cat de agreata a fost si continua sa fie inca si astazi povestirea.
Tema e banala si poate fi exprimata prin proverbul: ce stie satul, nu stie barbatul. (a lectura mai multor variante, se
observa cum povestitorii dau dovada de mare capacitate in a localiza tema, de a surprinde anecdoticul din intamplari
comune vietii si mereu de a crea situatii noi. in folclorul rus, episodul ramane acelasi, doar ca eroul, infasurat in paie,
intra insotit de soldat, in timp ce sotia dansa ca o 2lebada7. Toti se prind in joc si canta, facand aluzii asemanatoare
din celelalte versuri #!fanasiev, +++, p. =>4%. *ste surprinzator cum povestirea este mereu alta, cu toate ca motivul
ramane acelasi. )atorita anecdoticei, ca si caracterul ei scenic, farsa s-a bucurat de o mare raspandire la multe
popoare.
in felul acesteia, in folclorul roman mai intalnim povestiri erotice precum cea despre barbatul istet sl siret - ! orbit
barbatul -#+on reanga. +,, 3:33, p.=A%, a femeii viclene - 'emeia face din barbat pe dracu C+bidem, ,, 3:3=, p.=<.%
sau a celei perfide -&estii pe brazda C$ociologie romaneasca, ++, p. 35A%. Toate constituie un )ecameron folcloric ce-
si are reversul in cartile populare scrise.
&ovestirile anecdotice au, cele mai multe, drept erou pe &acala, dar si preoti, negustori, carciumari.
in cel dintai, observam un om necajit, sarac, dar istet si mucalit. *ste cunoscut episodul vacii mostenite. )etaliul e
vechi si universal. il gasim in una din fabulele lui *sop sau intr-o povestire napolitana C&entamerone, 3<E>, nr. =%, ca
si in unele orientale, italiene ori franceze, la sasi, la rusi.
*pisodul duce la inlantuirea altor intamplari, din care reiese ca &acala nu este prost, ci, mal cu seama, perfid: isi bate
joc de oamenii lacomi dupa avere, de popi, de stapani. 'aptul ca a gasit o comoara, destainuit popei, duce la
episodul celui ucis de mai multe ori, motiv frecvent in literatura folclorica si acomodat mereu la realitati noi de viata
#R. $uchier, )er $chSanO%. in .rient, "astratin asaza mortul, cu o pipa in gura, la usa unui calugar si apoi la un
bogatas #!l. ResselsOi%. intr-o povestire franceza, fratele sarac il asaza la usa fratelui bogat, fiind un bun prilej de a
castiga bani.
!lt episod de asemenea cu circulatie folclorica universala, este al obiectului lasat sa cada dintr-un copac, peste capul
unor hoti. $i cu acest episod se poate stabili o serie de paralelisme intre &acala si alti eroi de acest gen, ca
-ichedeau din folclorul francez. eea ce izbeste pe cititor este esenta satirica, batjocura indreptata impotriva celui
lacom si avut ori a fariseilor, cum era o buna parte din cler.
*xista povestiri anecdotice care ni-l infatiseaza pe &acala ca militar ori ca om insurat ce-si bate joc de femeia
cicalitoare, in altele apare in postura lui Till sau "astratin ori )anila &repeleac.
Unele episoade, ca cel al palariei miraculoase sau al magarului care face aur, au corespondenta, de asemenea, in
literatura folclorica universala #Th. BenfeH, p. 5A<%. $i &acala este un siret, un scamator ce se tine de 2nazdravenii7 si
care-si bate joc de stapani, de popi si de taranii naivi ori lacomi de bani si onoruri. &ovestirile populare despre &acala
inviorau si desfatau pe cei truditi de munca grea. )espre Tandala si &epelea, ceilalti doi eroi populari, n-avem cicluri
aparte de povestiri. and apar in unele colectii totusi, ele nu sunt decat substituiri de nume si episoade a celor
cunoscute despre &acala.
in multe din asemenea snoave vedem observatii fine facute asupra realitatilor, ridicate in sfera unor opere de arta.
*roii populari sunt intruchipari aidoma cu ai altor popoare, cu +van cel prost al rusilor, )odu al slavilor de sud, iufa,
Till ai lumii din .ccident ori "astratin al celei din .rient, pentru ca aspiratiile poporului catre liberate si bunastare au
fost aceleasi pretutindeni. )e aceea, creati in epoci si de popoare diferite, toti se aseamana intre ei, au note comune
caracterologice. &rin marea lor circulatie, multe povestiri sunt comune tuturor popoarelor. Talentul colportorilor a stat
in aceea ca le-a dat culoarea locala. Uneori povestiri ca despre iufa, eroul sicilian, "astratin Gogea sau despre Till
au circulat si mai circula si astazi, in spatii intinse.
&ovestirea legendara istorica a fost pretuita in secolul trecut de catre Balcescu, Qogalniceanu si Gasdeu, ca si de
poeti ca !lecsandri. &entru toti, astfel de naratiuni au constituit de-a lungul secolelor izvoare istorice de mare valoare,
documente mai autentice, chiar decat cele scrise. aci, pe cand acestea erau privite ca searbade si confuze, cele
folclorice infatisau viata poporului cu faptele ei vii. . aceeasi atitudine sentimentala fata de povestirile legendare are
si un istoric ca ". )ensusianu, care le socoteste drept 2reminiscente7 pastrate in popor din epoci foarte indepartate,
cum ar fi cea dacica sau romana #". )ensusianu, hestionariu%.
! fost o perioada cand istoricii manifestau o totala incredere in veridicitatea legendei. u timpul, insa, conceptia a
evoluat catre o negare, a vreunui strat istoric ce ar cuprinde. &entru "iebuhr sau Bernheim, povestirea populara era
ca si o 2vedenie produsa de un obiect nevazut7, 2o inventie voita si imprumutata din basm, nascute din trufie familiala,
din mandrie fata de stramosi, fie din fals patriotism local #*. Bernheim, (ehrbuch%.
.ricare ar fi valoarea lor istorica - si desigur ca o au, ca orice opera literara - aceste povestiri legendare au deosebita
valoare artistica. "e-am oprit mai mult la povestirile folclorice despre uza ,oda si despre $tefan cel Mare, tocmai
ca, printr-o parcurgere mai atenta a lor, sa desprindem cata fantezie pun povestitorii anonimi, narand unele
evenimente istorice, si cat adevar contin ele, cu cata arta oglindesc realitatile intrate in zona fabulei legendare.
in multe memorii orale, scurte amintiri despre uza ,oda, culese din gura batranilor, revin mereu cuvinte ca acestea:
2 iocoii iera mai mari, lucram pan nu mai puteam si sadeau pa urma noastra7
a sa poata vedea cum traieste poporul si daca masurile luate ori planuite ar fi bune, acesta isi imagineaza ca uza
se travestea in taran, cioban, in sarac prost imbracat, in targovet si aparea unde nici nu gandeai; ar fi purtat cu el o
ladita cu haine de domn sau ca era imbracat ca domn si ca avea pe deasupra doar o zeghe mocaneasca, pe care o
dadea la o parte cand momentul cerea. !lte istorioare povestesc despre uza ,oda si calugarii, averile manastiresti
etc. Toate sunt un comentariu fabulos la masurile si reformele intreprinse de domnitor 8Tit )inu, !lexandru +. uza%.
$i in jurul lui $tefan ce Mare s-au creat o multime de povestiri folclorice. Unele din ele au fost introduse de ;rigore
Ureche in cronica sa, altele au fost oranduite de +on "eculce in . sama de cuvinte, fiind 2auzite din om in om, de
oameni vechi si batrani si in letopisete nu sunt scrise7. ulese si inserate in astfel de scrieri de acum cateva secole,
unele din ele arata altfel decat cele inregistrate de folcloristii veacului nostru. ateva se aseamana cu cele
consemnate in cronici. )in toate insa se profileaza figura domnitorului cu faptele lui, asa cum le-a vazut poporul. u
prilejul comemorarii a 9E4 de ani de la moartea voievodului, s-au scris cateva studii care arunca lumina si asupra
multor povestiri folclorice.
!manuntul legendar nu este lipsit de veridicitate. !stfel, referitor la inzestrarea celor sapte fii ai babei cu muntii din
,rancea si denumirea satelor cu numele vitejilor, legenda vine de intareste actul savarsit de domnitor cu privire la
reimprospatarea claselor sociale. !cesta a recurs la reimpartirea pamanturilor si distribuirea lor unora dintre cei mai
viteji si s-a ajuns, in aceasta epoca, la ridicarea in randul boierilor a multora din credinciosii sai, tarani si razesi.
&rin povestirile superstitioase, traditionale, mitice, omul din popor cauta sa dea raspunsuri la intrebarile de felul
acesta: de ce soarele si luna nu se intalnesc niciodata; in cazul eclipselor - cine mananca soarele ori luna, apoi cat
de mare este pamantul, cine a facut dealurile, pamantul etc. )eoarece stiinta nu se bucura altadata de larga
popularizare, omul simplu, necunoscator al tainelor naturii, dadea raspunsuri la toate prin povestiri naive, dar
pitoresti. Unele din ele luau forma complexa a povestii supranaturale, introducand eroi si elemente din alta lume.
'ratii ;rimm, publicandu-le, au atras atentia cei dintai asupra valorii lor. a si mitologia din care s-ar fi desprins, ele
ar fi marturii ale celor dintai epoci. Multe fiind colportate de biserica, avand astfel continut religios, s-ar fi desprins din
fondul comun al religiilor. .r, la lectura multora se observa ca astfel de istorioare constituie o talmacire neoficiala
despre sfinti si diavoli, despre )umnezeu, ironizandu-se mistica evului mediu. $unt povesti despre prostia dracului,
altele despre moarte, despre Baba )ochia, despre inteleptul $olomon sau !lexandru cel Mare; parte din acestea
sunt rastalmaciri profane ale legendelor hagiografice sau biblice. . grupa are ca eroi pe asa-numitii 2dusmani7 ai
omului si pe 2duhurile rele7: strigoi, stime, pricolici. Mobilul unor astfel de povestiri cu fantome si povestiri de groaza
consta in frica omului de necunoscut. )intr-un sentiment asemanator s-au nascut povestirile despre noroc si
nenoroc,despre ursitori etc. $i acestea isi au radacinile tot in evul mediu superstitios si plin de intuneric. !ltele insa,
ca cele despre ursita, circulau chiar in literatura antichitatii #motivul lui .edip%.
(egate de anumite conditii sociale, mai cu seama de importanta poporului, astazi, cand stiinta de carte si lumina au
patruns pana in straturile de jos ale satului, asemenea povestiri au disparut aproape in intregime.
u privire la aspectul basmului cules astazi, observam inclinarea catre schematizare a povestitorului, reducerea
naratiunii folclorice de cele mai multe ori la proportii neinsemnate. 'armecul naratiunii lungi, suculente, din colectiile
clasice lipsind, este inlocuit cu dialogul care-i confera miscare si vioiciune.
)ar nu numai descrierea si caracterizarea omului lipsesc, deci si farmecul ce forma o poezie naiva a disparut. $-a
faramitat pul-verizandu-se intr-o modernitate, stridenta uneori, insasi ambianta tipica poeziei folclorice. &rin contactul
cu cinematograful, radioul si televizorul din care nu trebuie sa uitam si cartea, basmul evolueaza catre alte planuri
epice, mai apropiate de romanul sentimental; povestitorii imbinand cliseul fabulos traditional, pe care il cunosc vag,
cu episodul de literatura scrisa, ajung la proza amoroasa periferica.
!ceasta tendinta catre 2modernitate7 se mai observa din stilul de viata contemporan, care-si face loc din ce in ce mai
mult in cuprinsul basmului spus in prezent. *roii vorbesc la telefon: 2and a ajuns acasa, telefoneaza imparatul dupa
el7, ca +on "ebunu 2sa vie la poarta imparatului ca i s-a furat fata7, imparatii pleaca cu 2ministri7 la vanatoare; in
actiunile pe care le intreprind sunt ajutati de 2generali si coloneii7; cand vine imparatul 2pun mana pe arma si-si ia
pozitia de santinela7;
apcaunul are casa cu balcon, in care se suie..pune benoglu
si se uita pe camp7; apoi 2pune calul la cuplu, se suie sus si pleaca la olate7.
a si alte categorii folclorice, asadar, nici basmul nu poate fi scutit de asemenea faza care anunta disparitia lui #f.
;h. ,rabie, Basmul cu soarele si fata de imparat Bucuresti, 3:A5%.
Cuvantul basm este derivat din vechea slava de la basni ceea ce inseamna
nascocire , scornire.Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu
raspandire mondiala , in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje
imaginare feti-frumosi , zane , animale nazdravane! aflate in lupta cu fortele nefaste
ale naturii sau ale societatii , simbolizate prin balauri , zmei , vrajitoare , pe care ajung
a le birui pana la urma.
Basmele au ramas de-a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii , incepand din
primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta.&roducand o impresie puternica
asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor , prin morala lor pozitiva si usor de receptionat ,
basmele au o deosebita insemnatate educativa. +n basme domina fantasticul atat in cadrul
in care se desfasoara actiunea , cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati
hiperbolizate , supraomenesti , fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale , sau
obiecte care au insusiri neobisnuite. Tema basmelor este lupta dintre bine si rau , care se
termina intotdeauna cu victoria binelui !deseori tema basmului se sprijina pe conflictul
cauzat de inegalitatile sociale , pe contrastul dintre bogatie si saracie , dintre harnicie si lene
, dintre modestie si ingamfare , curaj si lasitate , viclenie si cinste , dintre adevar si
minciuna. *roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor 'at-'rumos , pe care il
gasim sub denumiri felurite , dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati.*l este de obicei un
om puternic , viteaz si hotarat , perseverent in realizarea telului sau.*l nu reuseste numai
datorita fortei fizice si vitejiei , ci si datorita istetimii , prezentei de spirit si curajului sau.
*roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci , ca in basmele Tugulea , fiul
unchiasului si al matusii sau iobanasul cel istet. Uneori , la inceputul basmului , eroul
principal e prezentat chipes , stralucind de frumusete si plin de voiosie.!lteori apare lipsit de
stralucire , este o figura neinsemnata , pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior
#alin , Tugulea%.+n realitate , el este numai lipsit de experienta vietii.+n desfasurarea actiunii
basmului el reuseste sa-si puna in evidenta calitatile sale deosebite , dovedind ca nu este
nici prost , nici naiv sau nefolositor , cum se credea , ci ca , dimpotriva , are cele mai alese
insusiri.*l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia #&rislea cel
voinic si merele de aur ; Garap !lb%. 'ata de fratii sai considerati mai destepti , dar care in
realitate sunt sireti si invidiosi , hrapareti si egoisti , &raslea , cel de-al treilea dintre frati , se
deosebeste prin umanism , cinste , curaj , indemanare , iscusinta etc.. alta caracteristica a
eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare , care , la randul lor , il
ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile. *roina basmelor
este de obicei +leana osinzeana ; uneori insa poarta alt nume.!lteori , n-are nume : este
fata mijlocie sau cea mica a imparatului.)espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari
si tari.
'ata din popor sau fiica de imparat , ea este salvata de 'at-'rumos din robia Imeului sau a
vreunei vrajitoare , ca Muma-&adurii.!lteori , eroina are caracteristici asemanatoare cu cele
ale lui &raslea ; este modesta si muncitoare ; are multe de suferit din partea mamei vitrege
sau este slujnica la o stapana bogata si rea.+n cele din urma , prin harnicie , prin curaj ,
perseverenta , modestie sau istetime , ea reuseste sa infrunte toate greutatile , sa invinga
raul , devenind fericita alaturi de 'at-'rumos #'ata unchiasului% *roii pozitivi din basme sunt
ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale ,
create de fantezia poporului.Uneori , eroul principal este ajutat de un frate bun #!fin si
)afin%.!lteori , in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale :
'lamandul si $etosul #din basmul Tugulea , fiul unchiasului si al matusii% sau fiinte fantastice
, ca zanele : Iana !pelor , Iana Iorilor etc. !deseori , 'at - 'rumos este ajutat de diferite
vietuitoare din lumea animalelor.&rietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul
nazdravan , care-si insoteste stapanul tot timpul , ducandu-l ca vantul si ca gandul si
sfatuindu-l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce-i
stau in cale.!laturi de 'at-'rumos , in basmul popular , calul nazdravan joaca un rol
important.'ara cal , faptele eroice ale lui 'at-'rumos nu s-ar putea realiza.
!sa cum arata ;eorge alinescu in studiul sau *stetica basmului , mitologia hipica e
vasta , reducandu-se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatilui.)e cele mai multe ori
calul are un numar variat de aripi , care-l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate
distantele.+n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale
exceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba
acestuia.Uneori calul nazdravan poarta in urechi diferite obiecte folosite de 'at-'rumos spre
a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma
in padure deasa , haine , arc , sageti etc.*roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le
facuse un bine , dandu-le ajutor in imprejurarile grele.)in aceasta categorie fac parte pasari
, pesti , raci etc. *roul principal are nenumarati prieteni.!desea apar in basm uriasi cu puteri
supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.Uriasii se pot grupa in mai
multe categorii.Unii sunt intruchipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna
reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea ,
pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. . alta categorie de personaje reprezinta
fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : Mama crivatului ,
Mama vantului turbat +n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal ,
simbolizand binele si frumosul.
Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. )ar
personajul principal nu are numai prieteni.*l are si numerosi dusmani.a simbol al binelui ,
el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si-i invinge fie prin forta si curaj , fie
prin iscusinta si prin istetime. &rintre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.+n
unele basme il dusmanesc chiar fratii mai mari , care-l invidiaza pentru faptele sale de
vitejie.)usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o
dusmaneste pentru frumusetea ei #Mama cea rea %.!lteori , desi munceste cu toata
sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi
calitati ca ea #'ata unchiasului%. &ersonajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu
puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si
inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Imeii sunt fiinte uriase
, create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de
monstru. Imeii sunt nu rareori hoti.+mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea
mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele
in noaptea in care se parguiesc.'iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa
miezul noptii il apuca o picoteala de nu se mai poate tine pe picioare.
(a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.+n anul al treilea , fiul cel mic , &rislea ,
asezandu-se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta.!tunci aude un fasait prin
gradina , fosnetul se apropie de pom.&rislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de
langa pom , se face apoi tacere de moarte.,oinicul poate culege cateva mere de aur spre a
le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange ,
ce se pierde intr-o pustietate #&rislea cel voinic si merele de aur%. &ortretul fizic al zmeului
ramane nedeslusit. +n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un urias
&uterea sa e herculeanaImeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta
unui omUn mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este
metamorfozaUn zmeu se preface in balaur!ltul se face bustean+ndeobste zmeul e o fiinta
violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al
caror miros il irita. Imeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie
intr-o gospodarie asezata."u e in nici un caz o vietate salbatica. +n privinta caracterului ,
zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.'ata-voinic , furand pe +leana-
$imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea ca o leoaica , cu o
falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr-un cuptor. Imeoaicele
sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie
armate , apar in masa.'at-frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu
noua , la cel de aur cu zmei cata frunza si iarba este pe campie#'at-'rumos si fata lui -osiu
- imparat%.
astelul zmeilor in care e tinuta +leana osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei ,
vanjosi. Imeoaica e si vrajitoare. +n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care-si iubeste
cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si-i razbuna cand sunt omorati.*a are puteri
uriase , zboara prin aer , prefacuta intr-un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe
vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra
si mananca pomii.* apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in
sensul propriu al cuvantului. (ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie ,
asemanatoare cu cea a imparatilor.Imeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de
arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.asa altor zmei , asezata
unde-si intarca dracul copiii , e cu tavan cu grinzi #;reuceanu%. &e de alta parte zmeii in
ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , chiar de-a dreptul natangi putand fi
usor pacaliti si omorati de un om istet.!daptarea lor ca si a animalelor inferioare e
unilaterala si lipsita de fantezie.and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa
nimic spre a face fata agresiunii.'rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator.
Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la
douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. 'ormele organice reprezinta o
disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face
simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e
monstrul redus numai la reflexe , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain
geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu-i functiunea elementara si cautand
indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin
aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.)eci e un animal.$unt balauri
zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se hraneste adesea cu oameni. ! fost odata intr-o
tara un balaur mare , nevoie de cap.*l avea sapte capete , traia intr-o groapa si se hranea
numai cu oameni.and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inchidea in case si sta
ascunsa pana ce-si potolea foamea cu vreun drumet pe care-l tragea ata la moarte.
#Balaurul cel cu sapte capete% *lementele fantastice , personificarea animalelor si a
obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea
nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala.
!stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului ,
venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate
nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur,
covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazduh. Trasatura lor caracteristica consta in
faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om
nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. !ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase
raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul
stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr-o lumina vie ce e bine si ce e rau ,
ajutandu-l pe copil sa-si insuseasca aceste reprezentari morale. (ectura basmelor prezinta
o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru
copii modele demne de urmat.)in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji ,
perseverenti si hotatati , modesti si harnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , exprimand
compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor.
Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei.
!scultandu-le sau citindu-le , copiii isi exerseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile
narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru
dezvoltarea limbajului.itind basmele , copiii intalnesc mereu expresiile care le sunt
cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.*i memoreaza cuvintele cu care incep si se
incheie , precum si acelea care se repeta , astfel expresiile proprii limbii poporului intra in
limbajul lor. Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind
copilului puternice emotii estetice.
Personajele din lumea basmului romnesc: modele pentru via??, Claudia Lotrean - Critica
literara / Literatura
Dup? cum este bine cunoscut, basmul reprezint? un izvor nesecat de nv???minte , el avnd un puternic caracter
educativ ce reiese att din atitudinea eroilor, ct ?i din reflec?iile personajelor ce anim? basmul. Personagiile
basmelor sunt fiin?e umane, peste care domnesc mp?ra?i ?i mp?r?tese, ale c?ror domni?e sunt ndr?gostite mai
ntotdeauna de Fe?ifrumo?i. o?negii, babele, ciobanii etc. nu lipsesc, dup? cum nu lipsesc nici znele, ielele,
ursitoarele ?.a. dintre fiin?ele monstruoase, basmele sunt populate de uria?i, pitici, c?pc?uni, oameni pe jum?tate
animal ?i jum?tate om !"#, zmei"$ . %onsidera?ia i apar?ine lui &. '. %andrea ?i sintetizeaz?, n bun? m?sur?,
tipologia personajelor din basmele romne?ti. Problematica este, desigur, mult mai comple(? ?i a fost abordat? de
majoritatea cercet?torilor care s)au aplecat asupra basmului, ca specie a literaturii romne ?i universale.
%ea mai cunoscut? clasificare a personajelor din basme divizeaz? personajele n pozitive sau negative. *e constat?
c? nu e(ist? o categorie a personajelor intermediare, iar e(plica?ie rezid? n concep?ia popular? conform c?reia
ntre bine ?i r?u nu se afl? nimic. '?adar, victoria va fi ntotdeauna de partea binelui, iar finalul fericit este
obligatoriu n basmul fantastic, altfel acesta ?i)ar pierde autenticitatea.
+ a doua clasificare poate fi f?cut? prin raportarea la func?iile pe care le ndeplinesc personajele. ,rmnd acest
criteriu, -. &. Propp a identificat e(isten?a a ?apte personaje ?i le)a !re#denumit pornind de la func?iile lor. 'stfel,
n basme, apar sub diverse forme ?i denumiri urm?toarele personaje. adversarul, donatorul, ajutorul, fata de mp?
rat, trimi??torul, eroul ?i impostorul. /ipologia realizat? de -.&. Propp a fost adoptat? ?i de c?tre 0. 1o?ianu, care a
e(tins considera?iile asupra rela?iilor dintre eroi ?i celelalte personaje ?i a subliniat c? ordinea n care personajele
sunt men?ionate nu este deloc una arbitrar?. eroul ocup? acest loc pentru c? !"# eroismul lui nu este att
rezultatul propriilor ac?iuni !func?ii#, ct rezultatul ac?iunilor celorlalte personaje$ .
+ analiz? a firului epic al basmelor relev? faptul c? n toate basmele e(isten?a eroilor ?i a personajelor, precum ?i
e(isten?a rela?iilor dintre cele dou? categorii sunt condi?ii esen?iale, pentru c? nu se pot imagina peripe?ii ?i
aventuri2 f?r? Fe?i)frumo?i ?i zmei, a?a nct ac?iunea este atras? de cei care o nf?ptuiesc ca 2pilitura de fier c?
tre magnet$ . 3roii sunt stimula?i de anumite dorin?e, ntre ei se stabilesc anumite rela?ii de opozi?ie sau de
compensare, de rudenie sau de prietenie. 4n basm, ca n orice oper? literar?, 2eroul apare ca urmare a constituirii
subiectului, pe de)o parte, ca un procedeu de n?irare a materialului, iar pe de alt? parte, ca o motivare
personificat? a leg?turii dintre motive.2
&ntroducerea n scen? a eroilor se face adoptnd te5nica utilizat? de rapsodul din 'ntic5itate, cea a nar?rii n cel
mai obiectiv stil. 'stfel, p?r?sind e(punerea e(presiv? ?i adoptnd a?a)numitul 2stil de contact2 , povestitorul
introduce n scen? erou dup? erou, iar fiecare dintre ace?tia ?i dest?inuie gndurile ?i inten?iile ?i particip? la
evenimente. 1eguli general valabile sunt urmate ?i n construc?ia personajelor din basme. fiecare dintre cei
aminti?i ocup? o anumit? pozi?ie6 personajul este introdus n scen? cu ajutorul unui conglomerat de gesturi ?i fapte
de limbaj6 toate personajele se comport? dup? anumite reguli, de la care nu se abat ?i ?i construiesc astfel un
statut ?i un profil psi5ic ?i moral inconfundabile. ,nele personaje sunt simpatizate de cititor, c5iar ndr?gite, iar
celelalte i trezesc repulsia.
+ a treia clasificare a personajelor de basm deriv? din lumea c?reia acestea i apar?in. societatea uman? sau lumea
supranatural?. 'stfel, universul basmelor este populat, deopotriv?, cu oameni !fie c? sunt 4mp?ra?i, 4mp?r?tese sau
servitori# ?i cu personaje nvestite cu puteri supranaturale !7mei, de pild?#. %lasific?ri comport? ?i categoria
personajelor cu puteri supranaturale, deoarece ?i aici se poate delimita ntre reprezentan?i ai for?elor binelui ?i
reprezentan?i ai for?elor r?ului. %aracteristic ambelor categorii este faptul c? toate aceste personaje nu au dect o
singur? tr?s?tur? de caracter care este ngro?at? la ma(imum. Fiind dotate cu nsu?iri e(cep?ionale, unele sunt
personific?ri ale bun?t??ii, drept??ii, frumuse?ii, curajului, vitejiei, cinstei, iar altele sunt simboluri ale f???rniciei,
ur?eniei, r?ut??ii ?i la?it??ii. 4n consecin??, caracterul eroilor, ac?iunile lor sunt delimitate cu stricte?e6 nu e(ist?
lupte ntre sentimente diferite n sufletul aceluia?i personaj6 nu e(ist? replieri de caracter de)a lungul aceluia?i fir
epic. 4n acest conte(t, s)a constat c?, n general, personajele pozitive sunt foarte asem?n?toare cu oamenii simpli
din popor !mprumut? din caracteristicile ?i din ac?iunile lor#, iar personajele negative apar caracterizate de r?
utate, invidie, prostie ?i ngmfare. + astfel de apropiere de lumea nconjur?toare, accesibil? ?i cunoscut? prin
e(perien?e proprii de c?tre cititor, nu face dect s? accentueze func?ia educativ? pe care basmul o are n conte(tul
e(emplific?rii, prin personaje ?i fapte fantastice, a binelui care nvinge ntotdeauna r?ul.
3roii basmelor sunt e(ponen?i ai aceluia?i principiu prin care personajele devin personific?ri ale unei virtu?i sau ale
unei nsu?iri negative. F?t)Frumos este caracterizat printr)un rar sim? cavaleresc, iar &leana %osnzeana reprezint?
idealul de frumuse?e fizic? ?i moral?. 4ns?, n conte(tul prezent?rii lor ntr)o lume populat? de o mare diversitate de
tipuri umane, basmul creeaz? ntotdeauna opozi?ii ntre calit??ile eroilor pozitivi ?i tipurile stranii, monstruoase,
situate la polul opus.
De asemenea, n basm, ca n orice oper? literar?, 2eroul apare ca urmare a constituirii subiectului, pe de)o parte,
ca un procedeu de n?irare a materialului, iar pe de alt? parte, ca o motivare personificat? a leg?turii dintre
motive.2 , deci prin raportare la misiunea pe care protagonistul trebuie s? o duc? la bun sfr?it. 4n acest cadru, unul
dintre cele mai des ntlnite motive este cel al 2ns?rcin?rii2 eroului sau eroinei. 'cesta este supus mai multor
ncerc?ri sau probe pentru a)?i dovedi vrednicia. un mp?rat cere s? i se cl?deasc? un palat ntr)o noapte6 o mp?r?
teas? pretinde fetei s?race s? toarc? o cantitate enorm? de ln? sau s? aleag? un sac de semin?e de mac din nisipul
cu care erau amestecate etc. Dac? tema este un concept de nsumare, de unificare a materialului le(ical al lucr?
rii, subiectul este construirea artistic? a distribuirii evenimentelor n opera literar?.
otivul ns?rcin?rii$ eroului influen?eaz? ritmul ac?iunii prin utilizarea unor artificii$ menite s? ncetineasc?
ritmul ac?iunii, fie pentru a accentua momentele esen?iale din filonul epic al basmului, fie pentru a condensa
timpul ?i pentru a)l transforma din unul specific naturii umane n altul specific lumii fantastice din basm. 'stfel, ?i
eroii ?i ac?iunile sunt grupate urmnd, ndeosebi, principiul trinit??ii. ei lupt? cu trei zmei, le elibereaz? pe cele
trei fete, lupta se d? pe trei poduri, de aram?, de argint sau de aur. 4n basme se mai ntlnesc trei codri, trei
palate, dar ?i ?apte inimi, nou? m?ri ?i nou? ??ri ?.a.m.d.
%lasific?rile simple de genul personaje negative ?i personaje pozitive, respectiv personaje cu puteri supranaturale
?i fiin?e umane sunt completate n studiile moderne de folclor de tipologii ce au la baz? esen?a fiin?ei umane ?i a
caracterului, nu dup? rang social, ci dup? 2starea biologic?2. 4n acest conte(t, 85e. -rabie clasific? personajele de
basm astfel. grupa personajelor b?trne ?i pasive, care i cuprinde pe mp?ra?i, pe si5astru, pe mo?neag ?i pe bab?,
pe fra?ii mai mari ai eroului6 grupa eroilor virili, din care fac parte cei cu ini?iative, personajele cu nsu?iri
miraculoase, precum F?t)Frumos ce se distinge prin bun?tate, n?elepciune, curaj ) calit??i pe care le dovede?te
treptat6 grupa opozan?ilor sau adversarilor i cuprinde pe cei care se mpotrivesc eroilor virili. zmei, balauri,
monstruozit??i6 grupa actan?ilor care sunt agen?ii narativi. F?r? obiecte miraculoase !numite au(ilia#, f?r? sfatul
unor intimi c?rora eroul li se dest?inuie !confiden?i# ?i f?r? ajutorul unor fiin?e !adjuvan?i#, el nu poate reu?i.
Datorit? influen?elor ?i interferen?elor multiple, precum ?i datorit? unei patine ndelungate a timpului, basmul a
devenit o no?iune puternic sc5ematizat?, ns? verosimil?, n care personajul principal se angajeaz? n lupta dintre
bine ?i r?u, trece o serie de obstacole ?i n cele din urm? iese nving?tor. Pe acest traseu se ordoneaz? toate secven?
ele narative numite de teoria literar? func?ii sau ac?iuni ale basmului fantastic.
odelul discursului narativ cuprinde patru secven?e. o situa?ie ini?ial? de ec5ilibru, o dereglare a ec5ilibrului ini?
ial, o ac?iune reparatorie realizat? de erou ?i refacerea ec5ilibrului ?i recompensarea eroului.
%a secven?? declan?atoare a ac?iunii, apare repararea unui prejudiciu pe care for?ele r?ului le aduc lumii, care
poate fi atunci cnd.
9 zmeii fur? soarele6
9 fata de mp?rat este r?pit? de un du5 r?u ?i nc5is? ntr)un castel ndep?rtat6
9 mana cereasc? dispare6
9 oamenii sunt lovi?i de rele6
9 un mp?rat trebuie s?)?i sacrifice fata unui balaur ?i atunci intervine eroul necunoscut6
9 fetele sunt r?pite de zmei sau de diavoli, n sarcina eroului revenind sarcina recuper?rii6
9 zmeii au furat constela?iile de pe cer, l?snd ntreaga mp?r??ie n bezn?6
9 n curtea mp?ratului cre?te un pom e(trem de nalt, iar mp?ratul promite fata ?i tronul celui care se va urc?
pn? n vrf ?i i va culege poamele necunoscute6
9 fiin?e necunoscute fur? roade de pe 5olda a trei copii orfani etc. /emele sunt mai pu?ine la num?r dect
basmele . e(ista circa :;; de tipuri de basme, din care o sut? sunt nuvelistice.
,rmeaz? apoi alegerea unui erou, numit F?t)Frumos !care o caut? pe &leana %osnzeana#, ?ugulea, Prslea cel
-oinic, 8reuceanu, Pip?ru?, ?z?ran, care suport? rigorile unor ncerc?ri complicate, de multe ori ini?iatice. este
pus s? treac? dincolo de o p?dure, de un animal fantastic sau unul fictiv, ntruc5ipat de obicei de tat?, care ?i pune
fiul la ncercare. 'stfel, eroul basmului este un personaj cu nsu?iri miraculoase, semnele virtu?ilor sale ulterioare
ap?rnd adesea nc? dinainte de na?tere.
,n alt pas l reprezint? alegerea de c?tre erou a armelor ?i ve5iculelor necesare pentru a str?bate lumea. %el mai
adesea utilizat este calul naripat, 5r?nit fie cu j?ratic !asocierea calului cu focul este un laitmotiv n basmul
rommnesc#, fie cu rou?. Deplasarea eroului se face ns? ?i cu alte mijloace de transport. bu?teanul, corbul, un
vultur, corabia sau c?l?uza.
Pentru a localiza cauza determinant? de r?u, eroul apeleaz? la personaje adjuvante, de obicei episodice, cum sunt
*fnta iercuri, *fnta -ineri, *fnta Duminica, tovar??ii n?zdravani, sau la animale ajut?toare, ca regina albinelor,
a furnicilor, corbul, care)i dest?inuie cum poate fi remediat rul sau care l ajuta efectiv n lupt?.
+biectele n?zdravane sunt capabile s? ridice p?duri n calea urm?ritorilor, s? invoce spirite, s? fac? rurile s? se
umfle. ,nele obiecte au capacitatea de a d?rui un bel?ug ve?nic, n timp ce apa vie ?i apa moart? constituie un
dublet f?r? de care mortul nu poate fi nviat. De cele mai multe ori, animalul care serve?te ca mijloc de transport,
de obicei calul n?zdravan, este folosit ?i pentru a)l sf?tui pe erou, ar?tndu)i cum s? dep??easc? obstacolele sau
trimi?ndu)l ntr)un spa?iu atemporal, care l apar? de primejdii. 3roul, de regul? singurul personaj principal,
titular ?i protagonist al basmului, ntlne?te, n drumul s?u, o serie de personaje negative, antagoniste, cum sunt
balaurii, zmeii, *pnul, uma P?durii, 85eonoaia, *corpia, ntrup?ri ale rului care trebuie nvins. De cele mai
multe ori, protagonistul str?bate ?inuturi pustii, f?r? urm? de via??, de?erturi sau p?duri petrificate sau tipicele p?
duri de aram?, de argint ?i de aur, coboar? pe t?rmul celalalt sau pe fundul m?rii ori urc? ntr)un copac uria?, un
a(is mundi, n care ntlne?te lumi necunoscute. %mpurile str?b?tute au nume diferite. mai nti este cmpul cu
dorul, apoi cmpul cu setea, cmpul cu florile, cmpul cu somnul. ?i p?durea ?i are originile deopotriv? n lumea
real? ?i cea fantastic?. n momentul n care eroul rupe o creang? din p?dure, aceasta ?ip?.
3roul care va ajunge mp?rat sau va conduce o mp?r??ie porne?te de jos, remarcndu)se prin acte de vitejie
deosebite, prin protejarea unor personaje supranaturale deg5izate tocmai pentru a)i testa virtu?ile. Protagonistul
se confrunt? n lupta dreapt? cu adversarul, l nvinge ?i pleac? spre cas? ori este supus la noi probe ini?iatice.
trecerea unei ape, p?trunderea ntr)o cetate, proba mnc?rii, a cuptorului, a aducerii unor obiecte pre?ioase sau a
unei fete de mp?rat, a unei zne. n drumul spre cas?, for?ele r?ului ac?ioneaz? din nou, ?i fuga magic? a eroului
presupune transformarea unui pieptene ntr)o p?dure, a zmeoaicei ntr)o fntn? sau ntr)un munte de fier. 'lteori
protagonistul este substituit cu un fals erou, care ?i arog? meritele victoriei, demascarea lui determinnd alte
probe, trecute n cele din urma cu succes.
/oate aceste aventuri sunt s?vr?ite de fapt de cele ?apte personaje , numite sub acest titlu generic de c?tre
-.&.Propp, personaje ale basmului pe care le)am amintit la nceputul lucr?rii noastre ?i care ndeplinesc diverse
func?ii, pe care tot cercet?torul rus ni le e(plic? punctual. 'stfel, dac? personajele ce anim? basmul sunt multe la
num?r, s)a constatat c? func?iile acestora sunt foarte pu?ine, respectiv <= de func?ii. %e ncadreaz? cercet?torul n
termenul func?ie? 4n?elegem dar prin func?ie o fapt? s?vr?it? de un personaj ?i bine definit? din punctul de vedere
al semnifica?iei ei pentru desf??urarea ac?iunii. !"# Func?iile personajelor constituie elementele fi(e, stabile ale
basmului, independent de cine ?i n ce mod le ndepline?te. 3le sunt p?r?i componente fundamentale ale basmului$
. /ot Propp este cel care atrage aten?ia supra faptului c? num?rul acestor func?ii este limitat, iar succesiunea lor
este ntotdeauna aceea?i$, astfel c? toate basmele fantastice au o structur? monotipic?$ , n sensul c? aceste
func?ii, precum interdic?ia, nc?lcarea, complicitatea, lupta, victoria, urm?rirea, salvarea, pedeapsa, c?s?toria etc.
trebuie delimitate independent de personajul care le duce la ndeplinire. '?adar, se poate observa cu u?urin??
faptul c? func?iile personajelor al?turi de elementele de leg?tur? e(istente n basm, motiv?rile, formele de apari?ie
a personajelor ?i elementele atributive sau accesoriile ce apar sunt p?r?i componente ale basmului ?i determin?
basmul ca atare n ntregul s?u$
Finalul basmului este nc5is, aproape mereu acela?i. eroul se c?s?tore?te cu fata de mp?rat ?i devine, la rndul lui,
mp?rat, nc5eind astfel un ciclu ini?iatic, pe care nu el l va mai repeta, ci un alt erou care, n alt basm, va relua
scenariul narativ. 'stfel, pe parcursul unui basm, eroul principal este urm?rit nc? din copil?rie pn? ce ajunge n
punctul culminant al vie?ii sale, ?i anume, c?s?toria ?i ascensiunea pe tronul mp?r?tesc. %um se vede, ac?iunea se
opre?te la nunta eroului, iar nu la moartea lui$, dup? cum remarc? +vidiu >rlea ?i consider? c? ntreaga compozi?ie
a basmului reflect? evolu?ia adolescentului ?i supunerea la probe doveditoare c? ar fi apt s?)?i ntemeieze o
familie$ .
?i dac? introducerea n aceast? lucrare sintetic? despre personajele basmelor a fost realizat? prin intermediul unui
citat, consider?m c? ar fi corect ca ?i ie?irea din acest cadru s? se realizeze prin intermediul unui citat cu rol de
formul? final? ce ne readuce la realitatea cotidian?. 'stfel, s? revenim a?adar la spusele lui &on 'urel %andrea
despre eroii basmelor romne?ti. %e alta sunt eroii basmelor, dect ni?te simpli oameni, care ns?, prin dib?cia
sau me?te?ugurile lor, au putut s? smulg? naturii cte unele din tainele ei, mul?umit? c?rora ajungeau s? s?vr?easc?
ac?iuni supraomene?ti? !"# /oate erau cu putin??, dac? aveau norocul s? descopere acel ascuns undeva, a c?rui
posesiune le procura mijlocul de a)?i atinge scopul.$ &at? de ce, prin morala lor clar? ?i mesajul lor pozitiv, basmele
contribuie la dezvoltarea celor mai bune tr?s?turi de caracter, modelnd frumos personalitatea copiilor.
>ibliografie.
=. +v. >rlea, Folclorul romnesc &, >ucure?ti, 3ditura inerva, =?@=
A. +v. >rlea, 'ntologie de proz? popular? epic?, vol &, >ucure?ti, =?::
<. &. '. %andrea, Bumea basmelor, >ucure?ti, 3ditura Paideia, A;;=
C. 8. %?linescu, 3stetica basmului, >ucure?ti, 3ditura Pergamon, A;;:.
D. %)tin 3retescu, Folclorul literar al romnilor, >ucure?ti, 3ditura %ompania, A;;C.
:. &.%. Fundescu, >asme, oratii, pacalituri si g5icitori, ed. a &&&)a. >ucuresti, =@ED.
E. . 8aster, Biteratura popular? romn?, >ucure?ti, 3ditura inerva, =?@<.
@. -. 8oia, Biteratura pentru copii ?i tineret, %luj)0apoca, 3ditura Dacia, A;;<.
?. '. 8orovei, Folclor ?i folcloristic?, %5i?in?u, 3ditura FGperion, =??;.
=;. >.P. Fa?deu, 3tGmologicum agnum 1omaniae. Dic?ionarul limbii istorice ?i poporane, >ucure?ti, /om &&&, =@?<.
==. P. &spirescu, >asme, >ucure?ti, editura /ineretului, =??@
=A. oise, Folclorul romnesc)note de curs, *ibiu, 3ditura 'lma ater, A;;=.
=<. ircea ut5u ?i aria ut5u, studiul F?t Frumos ?i vremea uitat?$, >ucure?ti, 3ditura 3uroPress 8roup, A;;@.
=C. -iorica 0i?cov, ' fost pe unde n)a fost. >asmul popular romnesc, >ucure?ti, 3ditura Fumanitas, =??:.
=D. -. &. Propp, 1?d?cinile istorice ale basmului fantastic, >ucure?ti, 3ditura ,nivers, =?E<
=:. -.&.Propp, orfologia basmului, >ucure?ti, 3ditura ,nivers, =?@=
=E. 0. 1o?ianu, 3seuri despre folclor, >ucure?ti, 3ditura ,nivers, =?@=
=@. D. *t?ncescu, *ur)-ultur ) >asme culese din gura poporului romn, >ucure?ti, 3ditura *aeculum, A;;;.
=?. 85e. -rabie, *tructura poetica a basmului, >ucure?ti, 3ditura 'cademiei 1.*.1, =?ED.
A;. 85e. -rabie, De civitate rustica, >ucure?ti, 3ditura 8rai ?i *uflet)%ultura 0a?ional?, =???.
A=. P. ,rsac5e, 3seuri etnologice, >ucure?ti, 3ditura %artea 1omneasc?, =?@:.