1.

ROLUL PROPRIU I DELEGAT AL ASISTENTEI INPREGTIREA BOLNAVULUI PENTRU RECOLTAREA

DEPRODUSE BOILOGICE I PATOLOGICE
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat.Ele pot fi produse
normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite dela individ e nevoie s se
respecte o serie de reguli i condiii de recoltare. Examenul delaborator exprim n ceea ce privete
morfologia,fizionomia i biochimia acestuia.Examenele de laborator efectuate produselor biologice (
normale) i patologice,completeaz simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectnd modificrile
apruten organism.Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.- reflect evoluia
bolii- reflect eficiena tratamentului- confirm vindecarea- semnaleaz apariia unor complicaiiDe
asemenea, examinrile de laborator permit depistarea unor cazuri de boliinfecioase precum i
persoanele purttoare de germeni patogeni,ele avnd rol n profilaxia bolilor contagioase.Utilitatea i
obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modulcum se efectueaz examenul de
laborator. Dup modul de efectuare a analizelor intr nsarcina personalului de laborator, recoltarea
produselor este efectuat de asistentamedical, n majoritatea situaiilor.Pentru a se realiza n condiii
optime recoltarea, asistenta trebuie s respecteurmtoarele norme:1.Orarul recoltrii2.Efectuarea
pregtirii psihice i fizice a bolnavului3.Pregtirea instrumentarului i a materialului necesar pentru
recoltare.4.Tehnica recoltrii propriu-zise5.Completarea buletinului de trimitere la laborator i
etichetarea produsului recoltat6.Pstrarea i transportarea produsului recoltat
Efectuarea pregtirii psihice
Pregtirea psihic va fi fcut cu mare atenie i const n instruirea lui privindcomportamentul su n
timpul recoltrii, colabornd cu asistenta pentru reuita recoltriii nlturarea strii de team. Din
punct de vedere fizic, bolnavul este pregtit fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat
aezndu-l ntr-o anumit poziie, fie prinntreruperea unui tratament medicamentos care ar putea
influena rezultatul analizelor.Completarea imediat a buletinelor de analiz i etichetarea produselor,
asigurevitarea nlocuirii rezultatelor ntre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.Buletinul de
analiz se completeaz cu numele,prenumele bolnavului,secia inumrul salonului,natura
produsului,analiza cerut,data recoltrii,numele celui care arecoltat. Pentru anumite examinri (
serologice) se mai completeaz sexul,vrsta,dispensarul medical i ntreprinderea unde lucreaz.

Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului carese lipesc pe
recipientele respective.Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiz. Recoltarea unor
produsen condiii sterile urmrete ca produsul recoltat s nu fie suprainfectat- introducerea n produs
a unor germeni introdui din afar. Suprainfectarea produsului se poate face cugermeni strini provenii
de la bolnavi, de la asistent, din aer sau din instrumentarulfolosit. Asistenta va transporta produsele
recoltate astfel nct ele s ajung la laborator ct mai repede i-n starea n care au fost n organism. Se
trimit imediat pentru a evitaalterarea. Cnd se transport de la un spital la altul sau dintr-o localitate n
alta,seambaleaz astfel nct s nu se sparg, s nu se deterioreze. Aceeai grij o va aveaasistenta i
pentru transportul de pe secie la laborator.
Recoltarea sngelui pentru examene hematologice i biochimice
Recoltarea se face prin nepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copilfaa plantar a
halucelui sau clci ) prin puncie venoas,puncie arterial.Pentru majoritatea recoltrilor de snge este
necesar ca bolnavul s fienemncat(nu a ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). n
practic serecomand bolnavului s nu mai mnnce nimic de la cin pn dimineaa cnd se
facerecoltarea.Materiale necesare: tav medical acoperit cu cmp steril, dou seringi de 10
cmsterilizate, trei ace de puncie venoas cu mandren sterilizate, uscate i verificate,alcool,tinctur de
iod, tampoane de vat, garou de cauciuc, casolet cu compuse sterile,leucoplast, muama, pern tare
elastic pentru articulaia cotului, recipieni de recoltare,eprubete i flacoane sterile, uscate, goale sau
cu substane chimice, anticoagulante sau dealt natur n funcie de felul analizei pentru care se face
recoltare, numerotate cu creion,medii de cultur,tvi renal.Etape de execuie:1.Pregtirea
instrumentelor i a materialelor necesare:-se aleg materialele necesare i se aeaz pe tav;-se
transport tava cu materialele n apropierea bolnavului.2.Pregtirea fizic i psihic a bolnavului:- se
anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii- se aeaz bolnavul n poziia necesar ( n funcie de
locul punciei);- se dezbrac braul ales astfel ca hainele s nu mpiedice circulaia de ntoarcere;- se
aeaz sub braul bolnavului perna elastic i apoi muamaua;- se solicit bolnavului s menin braul
n poziia necesar.3. Se monteaz seringa.4. Stabilirea locului punciei:- se stabilete braul la care se
face puncia;- se examineaz calitatea i starea venelor de la plica cotului;- se stabilete locul de
executare a punciei.5. Executarea punciei:- se aplic garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu
cea mijlocie a braului;- cu indexul minii stngi se palpeaz locul pentru puncie;

- se dezinfecteaz locul punciei; - se cere bolnavului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori i s
rmncu el nchis ;- avnd seringa n mna dreapt ntre police i celelalte degete, cu indexul sefixeaz
amboul acului ataat;- cu policele minii stngi fixeaz vena la 4-5 cm sub locul punciei i execut
ocompresiune i o traciune n jos asupra esuturilor vecine;- se introduce acul n mijlocul venei n
direcia axului longitudinal al venei i sempinge de-a lungul ei la o adncime de 1-1,5 cm;- cu mna
stng se trage ncet pistonul, aspirnd snge ( sngele trebuie s aparn sering);- se continu
aspirarea sngelui n sering pn se extrage cantitatea de sngenecesar;- se desface garoul i bolnavul
deschide pumnul;- se aplic un tampon de vat uscat peste locul unde este acul i se retrage acul printr-
o micare rapid;- se dezinfecteaz locul punciei cu un tampon cu alcool sau tinctur de iod careva fi
meninut la bolnav timp de 5-10 minute, pentru hemostaz;- se scoate acul de la sering i sngele
recoltat se golete n recipientul pregtit;- splare pe mini cu ap curent i spun.6. ngrijirea
bolnavului dup tehnic; reorganizarea locului de munc i pregtireasngelui recoltat pentru
laborator.Din sngele recoltat se fac urmtoarele analize:V.S.H.- ulSe va recolta prin puncie venoas,
fr staz. Pentru aceasta se aspir n prealabiln sering 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% i se recolteaz 1,6
ml snge. Valorile normale:5-10 mm/h sau 20-50 mm/24 h. La femei valoarea este cu 1 sau cu 3 mm mai
crescut fatde brbat.
Analize biochimice
Lipidemia se recolteaz dimineaa pe nemncate, 2-5 ml de snge fr substananticoagulant prin
puncie venoas.Valori normale:500-700 mg%Colesterol - se recolteaz dimineaa pe nemncate 2-5 ml
snge prin puncievenoas fr substan anticoagulant.Valori normale:150-250 mg%Glicemia se
recolteaz snge prin puncie venoas 2 ml snge pe substananticoagulant(florur de natriu) 4 mg i
se va trimite la laborator.Valori normale: 1 g -1,20g.
2.PREGTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORRI RADIOLOGOCE
Examenul radiologic al inimii cuprinde :radiografia , radioscopia, kimografia,radiocardiograma,
angiocardiografia.n practica obinuit se ntrebuineaz examenul radiologic i radioscopic.


Ingrijirea bolnavilor este o mare raspundere, care reclama cunostinte profesionale temeinice si calitati
morale deosebite. Cunostintele profesionale ale asistentei medicale trebuie sa corespunda profilului
sanitar in care lucreaza. Deprinderile practice si priceperea profesionala trebuie sa fie bine insusite
pentru ca manopera sa fie executata corect, rapid, curat, frumos si elegant.

Asistenta medicala trebuie sa cunoasca: principiile nursing de ingrijire a bolnavilor pentru
examinari complementare, tehnica tratamentului modern, dar in acelasi timp sa cunoasca evolutia
bolilor, toate complicatiile posibile in cursul evolutiv, precum si masurile de urgenta care trebuie luate
pana la sosirea medicului. Este necesar ca asistenta sa cunoasca simptomele si epidemiologia bolilor
infecto-contagioase, precum si modul de prevenire a infectiilor intraspitalicesti.

Asistenta trebuie sa fie o buna gospodina, care gospodareste locul ei de munca. O insusire de
capetenie a cadrelor medicale trebuie sa fie punctualitatea. Asistenta trebuie sa respecte exact timpul si
spatiul prevazut pentru efectuarea unui lucru. Administrarea medicamentelor mai tarziu, nerespectarea
dozelor prescrise, schimbarea cu intarziere a pansamentelor, recoltarea de cantitati imprecise,
nerespectarea regimului prescris bolnavilor, nerespectarea asepsiei unei manevre dauneaza si pot avea
efecte neplacute. Pastrarea secretului profesional este o alta datorie fundamentala a cadrelor sanitare.
Tot ceea ce asistenta afla despre bolnav sau boala lui de la medic, din analizele de laborator, buletinul
de examinare sau din foaia de observatie, confidentele facute de bolnav sau de familia sa, datele culese
cu ocazia vizitelor la domiciliu, date relative la modul de viata, locuinta, etc a celor vizitati si luati in
supraveghere, constituie obiectului secretului profesional. Atitudinea justa fata de bolnav hotaraste
alaturi de tehnicitatea si pregatirea medicala calitatea si valoarea muncii asistentei. Ea trebuie sa fie
intotdeauna atenta si binevoitoare si amabila fata de bolnavi, independenta de ingrijirile ei proprii.
Cadrele medii trebuie sa cunoasca psihologia bolnavului pentru a castiga increderea sa. Bolnavul mai
ales daca este in stare grava are in permanenta banuiala ca i se ascunde ceva asupra starii lui. Din
acest motiv, trebuie sa se evite discutiile sau comunicarile soptite medicului in fata bolnavului.
Atitudinea fata de familiile bolnavilor trebuie sa fie de asemenea principala. Castigarea increderii familiei
este aproape tot atat de importanta ca si a bolnavului.


MONITORIZAREA SI EVALUAREA ULTERIOARA

Monitorizarea progresiei bolii si a aparitiei complicatiilor: BPOC este de obicei o maladie progresiva, fiind
de asteptat ca functionalitatea pulmonara a pacientului sa se altereze de-a lungul timpului, chiar si in
conditiile celei mai bune ingrijiri medicale acordate. Simptomele si masuratorile obiective ale obstructiei
respiratorii trebuie monitorizate pentru determinarea aparitiei de complicatii si pentru ajustarea
tratamentului


Consulturile periodice trebuie sa includa o discutie despre simptomele nou aparute sau agravate. Daca
exista complicatii sau o crestere a frecventei simptomelor, va trebui practicata spirometria. Masurarea
presiunilor partiale ale gazelor arteriale trebuie facuta la toti pacientii cu VEMS < 40% din valoarea
prezisa sau cu semne clinice de insuficienta respiratorie sau insuficienta cardiaca dreapta. Evaluarea
presiunii venoase jugulare si prezenta edemului gambier care lasa godeu sunt adesea cele mai sugestive
semne de insuficienta cardiaca dreapta in practica clinica. Masurarea tensiunii arteriale pulmonare nu se
recomanda in practica clinica, pentru ca nu ofera informatii de interes practic in plus fata de cele
obtinute din masurarea PaO2.

Monitorizarea terapiei medicamentoase si a altor tratamente medicale: In scopul ajustarii tratamentului
pe masura ce boala progreseaza, fiecare consult periodic trebuie sa includa o discutie asupra regimului
terapeutic actual. Trebuie monitorizate dozajele diferitelor medicamente, aderenta la tratament,
tehnica de inhalare, eficacitatea regimului actual in controlarea simptomelor si efectele adverse ale
tratamentului.

Monitorizarea istoricului de agravare a bolii: Trebuie evaluate frecventa, severitatea si cauzele posibile
ale agravarii. Trebuie luate in considerare cresterea volumului de sputa, dispneea acuta, prezenta sputei
purulente. Severitatea poate fi estimata prin cresterea nevoii de medicatie bronhodilatatoare sau de
glucocorticosteroizi si prin necesitatea tratamentului cu antibiotice. Trebuie luate informatii despre
perioadele de spitalizare, cum ar fi durata de sedere si orice interventie de urgenta sau intubatie.

Monitorizarea bolilor asociate: La pacientii aflati in tratament pentru BPCO este important sa se acorde
atentie afectiunilor concomitente, cum ar fi carcinomul bronsic, tuberculoza, apneea in timpul somnului
si insuficienta cardiaca stanga. Daca simptomatologia sugereaza una din aceste boli (de ex. hemoptizia),
trebuie folosite mijloacele de diagnostic adecvate (Rx toracic, EKG, etc.).


9. EDUCAIA PACIENTULUI CU BPOC

Educaia pacientului ajut la mbuntirea modului de nelegere a bolii, a abilitii de a se mpca cu
boala.
Educaia principal modalitate de susinere a renunrii la fumat, iniiere de discuii, aprofundare a
recomandrilor i n final un management mai bun al exacerbrilor.
Educaia pacientului cuprinde mai multe elemente:
- rspunsuri la ntrebrile pacientului (i ale familiei) despre boal, restricii i medicaie (efecte
terapeutice, posibile efecte adverse)
- informaii i sfaturi pentru evitarea factorilor de risc
- instruirea tehnicii de administrare inhalatorie a medicaiei (anexa 1, pag. 21)
- asigurarea c pacientul are un plan scris de management al bolii
- recunoaterea exacerbrilor i tratamentul acestora
- stimularea activitii fizice