Sunteți pe pagina 1din 21

ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.

1
I.MONITORIZARE SURSE
ANALIZA - ECONOMIC
Peste 575 e !irme spe"ia#i$ate "%&t'rea$a e(%#'tia )ra&sei e tamp#arie si a %me&ii#%r "%&e*e
Analiza pietei de tamplarie termoizolanta 2009-2010 include informatii furnizate de principalele 515 companii
implicate in productia de ferestre, usi si/sau fatade cortina. Pentru a observa modul in care criza economica a
influentat acest domeniu de activitate, datele au fost comparate cu cele incluse in studiul intitulat "Analiza pietei
de tamplarie termoizolanta 200-200!", realizat de departamentul specializat al revistei "ereastra. Pentru a
asi#ura un #rad corespunzator de evaluare a activitatii din domeniu, s-a elaborat si o analiza a bransei
fabricantilor de #eam termoizolant $pentru intervalul anilor 2010-2011%, care include date furnizate de
principalele &0 de companii producatoare de vitra'e si specializate in prelucrarea sticlei sau in domenii
complementare acestor activitati. (etodolo#ia utilizata s-a bazat pe informatiile cuprinse in cadrul listelor cu
515, respectiv &0 de firme specializate in fabricatia de tamplarie, pereti cortina, elemente cone)e si vitra'e. *n
cele ce urmeaza, sunt prezentate, succint, cele mai importante aspecte incluse in ambele cercetari de piata.
La elaborarea studiilor, au fost luati in considerare diversi indicatori, cum ar fi: vanzarile realizate in anii 2008 si
2009, cota de crestere sau scadere a livrarilor si numarul de angajati, domeniul de activitate principal sau
secundar (tamplarie din PV, tamplarie din aluminiu si pereti cortina, tamplarie din lemn stratificat, altele !
inclusiv ponderea acestora", marca profilelor din PV#aluminiu utilizate in procesul de fabricatie, denumirea
sistemelor de feronerie folosite de fiecare producator in parte si furnizorii#marcile de geam termoizolant$ %n cazul
producatorilor de vitraje, s!au utilizat aceiasi parametri, evidentiindu!se, in mod suplimentar, marca#sortimentele
de sticla utilizate in procesul de fabricatie, principalii parteneri (producatori de ferestre", cota productiei efective
de geam termoizolant, capacitatea de procesare etc$ Veniturile societatilor implicate in productia de tamplarie
au scazut in anul 2009 cu 2&' fata de 2008, cand s!a inregistrat o cifra de afaceri totala de (9),9 milioane de
euro$ *aca se ia in considerare o rata superioara de diminuare a vanzarilor din intreaga bransa (!&0'", se
poate observa faptul ca societatile incluse in analiza au reusit sa traverseze mai bine primul an de recesiune$
*in totalul firmelor, circa +(' reprezinta agenti economici care au sediul social in zona ,ucuresti ! %lfov,
respectiv un numar de 82$ -cestia au obtinut in anul 2009 o cifra de afaceri de 82,0. milioane de euro,
constituind aproape +.' din volumul total consemnat de companiile incluse in studiu (.&+,9 milioane de euro"$
%n ceea ce priveste fabricantii de geam termoizolant, scaderea cifrei de afaceri a societatilor analizate (indicator
e/primat in euro" a fost de 20' in anul 2009 (raportat la 2008, cand s!a inregistrat o cifra de afaceri totala de (2
milioane de euro"$ *in totalul respondentilor, circa +8' sunt oficiali ai companiilor din zona ,ucuresti ! %lfov,
respectiv ++ societati$ %n anul 2009, veniturile acestora s!au situat la +(,8+ milioane de euro, cu o pondere de
&)' din totalul )9,&& milioane de euro al firmelor cuprinse in analiza$
Z%&e#e ge%gra!i"e e re!eri&ta i&i"a str'"t'ra piete#%r spe"i!i"e
Pentru a compara piata de tamplarie termoizolanta din diferite zone ale tarii (similar analizei din 2008" s!au
utilizat cinci arii de studiu impartite dupa criteriul geografic, pornind de la numarul de locuitori:
! ,ucuresti si judetul %lfov (2,2 milioane de locuitori", zona atipica prin concentrarea masiva a producatorilor ! 82
de companii0
! 1ona de V234 (),5 milioane de locuitori" include +0 judete: -lba, -rad, ,i6or, aras!3everin, luj,
7unedoara, 8aramures, 3alaj, 3atu 8are, 4imis ! +2. de companii0
! 1ona de 294:; (),9 milioane de locuitori" cuprinde +0 judete: -rges, ,istrita!9asaud, ,rasov, ovasna,
*ambovita, 7arg6ita, 8ures, Pra6ova, 3ibiu, Valcea ! ++. companii0
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.2
! 1ona de 234 (),5 milioane de locuitori" include +0 judete: ,acau, ,otosani, ,raila, ,uzau, <alati, %asi, 9eamt,
3uceava, Vaslui, Vrancea ! +&+ de companii0
! 1ona de 3;* (.,0 milioane de locuitori" cuprinde +0 judete: alarasi, onstanta, *olj, <iurgiu, <orj, %alomita,
8e6edinti, =lt, 4eleorman, 4ulcea ! (2 de companii$
omparativ cu anul precedent, in 2009 numarul de firme specializate in fabricatia de tamplarie a sporit in zonele
de est si vest, a ramas relativ constant in ,ucuresti!%lfov si s!a diminuat in centru si in sud$ *e asemenea, in
20+0 au ramas activi mai putini producatori de ferestre in judetele alarasi, *ambovita, <iurgiu, %alomita,
8e6edinti si 4eleorman, iar in apitala si judetele -rad, ,rasov, onstanta, <alati si %asi companiile
specializate au si in continuare o prezenta puternica$ %n judetele cu un numar redus de respondenti nu e/ista
inca o concurenta acerba din partea producatorilor locali, intrucat este dificil de crezut ca acestia pot asigura o
acoperire corespunzatoare a cererii$ -ceste zone pot fi considerate, de catre detinatorii de retele nationale de
vanzari, ca fiind arii prioritare pentru dezvoltare$ 4rebuie remarcata cresterea fara precedent a numarului
fabricantilor din -rad, deoarece prima editie a studiului indica faptul ca in aceasta zona functionau putini
producatori de tamplarie, pentru ca, in prezent, judetul respectiv sa se pozitioneze pe unul dintre primele locuri
in top, din acest punct de vedere$ 2ste posibil ca numarul mai mare de firme sa se datoreze posibilitatilor de a
efectua operatiuni de e/port, cu precadere in ;ngaria si -ustria$ %n cazul pietei de geam termoizolant, structura
respondentilor este urmatoarea: ,ucuresti si judetul %lfov ! ++ companii0 zona de vest ! ++ companii0 zona de
centru ! +. companii0 zona de est ! +( companii si zona de sud ! 5 companii$ La fel ca in cazul producatorilor de
tamplarie, in judetele cu un numar redus de respondenti se poate presupune faptul ca nivelul concurential din
partea fabricantilor locali de vitraje este redus si acestia nu reusesc sa asigure cererea specifica$
C#asi!i"area pr%'"at%ri#%r 'pa $%&a ge%gra!i"a re!#e"ta sit'atia regi%&a#a a (a&$ari#%r
Pentru a putea observa situatia vanzarilor pe regiuni, precum si evolutia cifrei de afaceri din intervalul analizat,
s!au impus structurarea producatorilor de tamplarie in functie de zona geografica in care activeaza, precum si
stabilirea unei medii a sumelor alocate de beneficiari in vederea ac6izitiei de ansambluri$ 3pre deosebire de
perioada 2005!2008, cand companiile din centrul si vestul tarii au inregistrat cele mai mari vanzari la nivel
national, in 2009 doar producatorii din ,ucuresti!%lfov au reusit sa!si stabilizeze veniturile$ Practic, cuantumul
vanzarilor (e/primat in euro" s!a diminuat in 2009 cu aproape 2&' la nivel national, livrarile din zona de sud
consemnand cel mai pronuntat declin (!&('"$ *e asemenea, o scadere accentuata a incasarilor s!a remarcat si
in cazul societatilor din centrul tarii (!&2'", in timp ce in zona de vest s!a inregistrat un nivel aproape similar
celui al intregii piete auto6tone$ 3ocietatile din judetele 8oldovei (incluse in zona de est" s!au confruntat cu o
depreciere de +(', iar din punct de vedere valoric au insumat aproape aceleasi vanzari ca firmele din vest, in
conditiile in care populatia din 8oldova este similara in raport cu locuitorii din vest$ ea mai slaba activitate
ramane aceea a companiilor din sudul tarii, unde, la o populatie de . milioane de locuitori, in 2009 s!a
comercializat tamplarie in valoare de () milioane de euro, spre deosebire de apitala, in cadrul careia celor 2,2
milioane de locuitori le!au revenit ferestre, usi si fatade cortina in valoare de 82 milioane de euro$ %n ceea ce
priveste ponderea vanzarilor in perioada analizata, cele mai dinamice au fost companiile din est$ Producatorii
din aceasta zona si!au majorat in mod substantial cota de participare la livrarile totale, de la circa +5' in anul
2005 la 2)' in 2009$ *esi firmele din centrul :omaniei au un avans valoric in comparatie cu societatile din alte
regiuni si ocupa prima pozitie a clasamentului (+&(,9. milioane de euro in 2009", cota de vanzari a acestora a
ramas nesc6imbata in raport cu 2005 (la 2(' din total"$ ompaniile din vestul tarii, orientate mai degraba spre
e/port, au pierdut insa . puncte procentuale, ajungand la 2&'$ *e altfel, inca din anul 2008 respondentii din
judetele vestice s!au aratat a fi mai retinuti din punct de vedere al declararii ritmului de dezvoltare$ 3ocietatile
din ,ucuresti si cele din sud au reusit sa!si mentina relativ constanta ponderea vanzarilor, inregistrand +.'
(fata de +('", respectiv +2' (+&'"$ 3tructura vanzarilor de tamplarie in functie de zona geografica reflecta, de
fapt, modificarea puterii de cumparare a populatiei, ceea ce inseamna ca, desi necesitatea investitiei in ac6izitia
de ferestre este constientizata, principala bariera o reprezinta posibilitatile financiare ale clientilor$ 4rebuie
remarcat faptul ca, in 2009, un locuitor din ,ucuresti a investit in medie de trei ori mai mult in comparatie cu o
persoana din zona de sud, care a alocat, de altfel, circa .0' din media nationala a ac6izitiei de ferestre$
-nalizand diagrama intitulata >%nde/ul cumpararii de tamplarie in functie de zona>, unde se reflecta evolutia
comenzilor din intervalul 2008!2009, poate fi remarcata dinamica locuitorilor apitalei, c6iar daca livrarile de
ferestre din ,ucuresti au sporit mai cu seama din cauza programului guvernamental de reabilitare termica a
imobilelor multietajate (care nu a mai avut acelasi succes in 20+0"$ *e asemenea, populatia din estul tarii (zona
in care, in anii anteriori declansarii recesiunii, investitiile in ac6izitia de ferestre erau relativ sporadice" a
constientizat avantajele instalarii de tamplarie moderna, realizand ac6izitii situate usor peste media nationala$ %n
vestul tarii comenzile au fost constante in 2008 si 2009, iar in centru si sud volumul acestora s!a diminuat$
:ezultatele specifice fabricantilor de geam termoizolant arata ca, in mod similar anului anterior, c6iar daca au
fost afectate de recesiune, in 2009 companiile din ,ucuresti!%lfov au continuat sa inregistreze cele mai mari
vanzari la nivel national, tendinta fiind amplificata in intervalul 20+0!20++$ Practic, cuantumul vanzarilor
(e/primat in euro" s!a diminuat in 2009 cu 20,)&' la nivel national, livrarile firmelor din zona de sud
consemnand cel mai pronuntat declin (!)0'"$ *e asemenea, o scadere accentuata a incasarilor s!a remarcat si
in cazul societatilor din estul tarii (!&0'", in timp ce in zona de vest s!a inregistrat un nivel aproape similar celui
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.3
al intregii piete auto6tone de profil (!+9'"$ 3ocietatile din judetele 8unteniei si 4ransilvaniei (incluse in zona de
centru" s!au confruntat cu o depreciere de +&', iar din punct de vedere valoric au insumat un nivel apropiat al
vanzarilor fata de firmele din ,ucuresti, desi populatia din centru este mult mai numeroasa in raport cu locuitorii
din apitala$ ea mai slaba activitate ramane aceea a companiilor din sudul tarii, unde, la o populatie de .
milioane de locuitori (care ar putea ac6izitiona numeroase produse ce integreaza elemente vitrate moderne", in
2009 s!a comercializat geam termoizolant in valoare de &,28 milioane de euro, spre deosebire de apitala, in
cadrul careia celor 2,2 milioane de locuitori le!au revenit vitraje in valoare de +(,8+ milioane de euro$ %n ceea ce
priveste ponderea vanzarilor in perioada analizata, cele mai dinamice au fost companiile din centrul tarii$
Producatorii de vitraje din aceasta zona si!au majorat in mod substantial cota de participare la livrarile totale, de
la circa 2(' in anul 2008 la un nivel estimat de &+' in acest an$ *esi firmele din ,ucuresti!%lfov au un avans
valoric in comparatie cu societatile din alte regiuni si ocupa prima pozitie a clasamentului (+(,8+ milioane de
euro in 2009 si 22,2( milioane de euro in 20+0", cota de vanzari a acestora inregistreaza majorari mai putin
semnificative (de la &&' din total in 2008 la &5' in 20++"$ ompaniile din estul tarii au pierdut trei puncte
procentuale, ajungand la +&' in acest an, deoarece au fost mai afectate de efectele recesiunii si se reinscriu cu
dificultate in ritmul normal de dezvoltare$ 3ocietatile din sud si!au diminuat, de asemenea, ponderea vanzarilor,
inregistrand in prezent o cota de .' (fata de 9' in 2008"$ 3tructura vanzarilor de geam termoizolant in functie
de zona geografica reflecta, de fapt, modificarea fundamentala a pietei de tamplarie, principala bariera in calea
furnizarii de vitraje fiind reprezentata de solvabilitatea sau puterea financiara a firmelor partenere$
+a&ame&t'# pr%'"tiei e tamp#arie si (itra,e i& !'&"tie e $%&a
:ezultatele bune din anul 2008, precum si comenzile contractate in 2009 au facut ca firmele respondente din
cadrul studiului ce vizeaza piata de tamplarie sa nu aplice pe scara larga masura disponibilizarii personalului
specializat$ u toate acestea, restructurarile au fost inevitabile, ca urmare a scaderii continue a veniturilor$
-stfel, in 2009, companiile din intreaga tara au disponibilizat circa +9' din angajati (nivel mediu al intregului
sector", cei mai afectati fiind operatorii din vest (!2&'", urmati de cei din centru si est (!2+' fiecare", precum si
de cei din sud (!20'"$ ompaniile din ,ucuresti!%lfov au facut eforturi pentru a!si mentine personalul, numarul
de angajati diminuandu!se cu numai .' fata de 2008$ = scadere medie a personalului cu +9', in conditiile
reducerii vanzarilor cu 2&', presupune, de fapt, o diminuare de .' a productivitatii la nivel national, ceea ce
aduce o presiune suplimentara asupra companiilor in perioada de criza$ La fel ca in studiul anterior, cele mai
productive raman firmele din ,ucuresti si societatile care activeaza in vestul tarii, acestea avand si un grad inalt
de rentabilitate$ u un numar relativ redus al personalului, companiile din apitala au reusit, in 2009, sa
devanseze societatile din vestul :omaniei, care ocupau prima pozitie a clasamentului in perioada 2005!2008$
-vand vanzari de circa )&$&02 euro pentru fiecare angajat, societatile din ,ucuresti!%lfov au fost cele mai
competitive$ La nivel national, fiecare angajat din domeniul tamplariei a adus companiei la care lucreaza venituri
medii de &8$+8. de euro$ 3i in cazul fabricantilor de geam termoizolant, situatia relativ optima din 2009 si
revirimentul din 20+0 au constituit principalele premise limitative ale numarului firmelor care au apelat la
restructurari de personal$ -stfel, in 2009, companiile specializate din toata tara au renuntat la circa +5' din
angajati, insa agentii economici din est au efectuat disponibilizari mai accentuate (!&2'", fiind urmati de cei din
sudul tarii (!2.'", precum si de cei din apitala (!+2'"$ ompaniile din vest si!au mentinut personalul, numarul
de angajati diminuandu!se cu numai &' fata de 2008, iar cele din centru au consemnat o situatie optima din
acest punct de vedere (!8'"$ -stfel, in conditiile unei restrangeri medii a personalului cu +5', coroborata cu o
diminuare de 20' a vanzarilor, productivitatea segmentului auto6ton de fabricare a vitrajelor a scazut cu ),(',
nivel apropiat de cel specific pietei de tamplarie termoizolanta$ ?irmele din ,ucuresti si societatile care
activeaza in centrul tarii au si in continuare un grad inalt de rentabilitate, cele din apitala ocupand si in 2009
prima pozitie din top$ u vanzari de aproape &&$+00 euro#angajat, producatorii de vitraje din ,ucuresti!%lfov au
fost cei mai competitivi, media nationala a generarii de venituri fiind de 2+$800 euro#angajat$
Str'"t'ra pr%'"tiei e tamp#arie 'pa materia#e#e 'ti#i$ate imp'&e i& t%p !erestre#e i& P-C
%n tara noastra, 50' din ansamblurile de tamplarie fabricate in 20+0 de firmele respondente au fost din PV,
20' fiind cota celor din aluminiu (care cumuleaza si fatadele cortina", iar ferestrele din lemn stratificat au avut o
pondere de +0'$ ?irmele implicate in realizarea de tamplarie din PV sunt relativ uniform repartizate la nivel
national, in zona de sud e/ista foarte putini fabricanti de ferestre din aluminiu (care asigura aproape 8' din
livrarile specifice din :omania", in timp ce aproape jumatate din productia de ansambluri din lemn se e/ecuta
de catre firmele din zona 8oldovei$ Producatorii de tamplarie din lemn din zona de sud, inclusiv cei din apitala
sunt putin semnificativi, contributia lor fiind de circa ++' la nivel national$ -stfel, ponderea materialului utilizat
este diferita in functie de fiecare zona geografica in parte$ %n toate regiunile tarii, PV!ul este preferat (in
proportie de ()'!8)' din total"$ erintele speciale pentru imobilele nerezidentiale din ,ucuresti au modificat
cota de folosire a tamplariei din PV, aceasta reprezentand aproape ()' din livrarile totale efectuate in
apitala$ %n sc6imb, &+' din productia companiilor bucurestene constituie tamplarie din aluminiu si pereti
cortina$ Proiectele de e/ecutie#montaj pentru ansambluri din aluminiu si fatade cortina sunt preponderente si in
partea centrala a tarii (unde insumeaza circa 2(' din comenzi"$ %n sc6imb, in judetele din sud, aceasta
categorie de lucrari constituie o raritate si contribuie cu +&' la totalul productiei firmelor din zona$ %n :omania,
circa +0' din tamplaria realizata de firmele analizate se e/ecuta cu profile din lemn, un procent mai mare
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag..
inregistrandu!se in zonele de vest si de est (+0'!20'", iar un nivel sub media pietei se consemneaza in sud si
in ,ucuresti (&' ! .'"$ 3e observa in acest caz o modificare a preferintelor beneficiarilor, care, in intervalul
2005!2008, preferau tamplaria din lemn mai cu seama in ,ucuresti si in estul tarii (circa 5' din total", aceasta
solutie fiind mai putin apreciata in acel moment de beneficiarii din vest (numai &' din comenzi"$ %n anul 2009,
circa )9' din lucrarile de tamplarie s!au e/ecutat in judetele din centrul si estul tarii$ ea mai mare cantitate de
ferestre si usi din PV (aproape jumatate" se comercializeaza in judetele din centru si est$ 9umai +)' din
tamplaria PV fabricata in 2009 a fost realizata de firmele din apitala$ entrul si zona ,ucuresti!%lfov acopera
circa .(' din productia de tamplarie din aluminiu si pereti cortina$ ele mai mari cantitati de tamplarie din lemn
()5' din total" s!au vandut in zona de est si numai )' a reprezentat ponderea livrarilor efectuate de firmele din
sud$ ea mai mare parte a tamplariei din lemn (peste 50' din total" se realizeaza in estul si vestul tarii$
/ra'# e 'ti#i$are a "apa"itati#%r e !a)ri"atie a (itra,e#%r re!#e"ta impa"t'# re"esi'&ii
Pentru a evidentia modul in care criza economica a influentat activitatea producatorilor de geam termoizolant,
se impune analiza structurala a fabricatiei si a gradului de utilizare a capacitatilor de productie$ Practic, in 20+0,
doua treimi din productia de geam termoizolant s!a realizat in ,ucuresti!%lfov sau in zona centrala a tarii, ceea
ce denota faptul ca fabricantii din regiunile respective au consemnat un nivel sporit de rentabilitate si au avut
comenzi suficiente in vederea derularii in conditii optime a activitatii$ La nivel national, cei (0 de fabricanti de
vitraje pot realiza anual aproape +0 milioane mp de geam termoizolant, cea mai semnificativa capacitate de
fabricatie, care totalizeaza ),8& milioane mp#an (apro/imativ .0'" fiind detinuta de firmele din zona centrala a
:omaniei$ 4otusi, gradul de intrebuintare a ec6ipamentelor respective este in prezent foarte scazut (ajungand la
2.' in 20+0, dupa ce, in primul an de recesiune a fost de +9'", fata de media nationala de )0'$ *in acest
punct de vedere, producatorii din ,ucuresti!%lfov (ce au posibilitatea de a e/ecuta 2,&) milioane mp#an" au
consemnat in 20+0 un grad de utilizare a capacitatilor proprii de .5', nivel care s!ar putea plasa la .9' in
20++$ onform unor informatii date publicitatii de marii furnizori de ec6ipamente destinate fabricarii de geam
termoizolant, nivelul optim de intrebuintare este situat la circa 80', pentru a se asigura rentabilitatea
companiilor specializate$ 3c6imbarea conditiilor economice, care a determinat modificarea e/trem de rapida a
raportului dintre cerere si oferta, i!a surprins pe fabricantii de geam termoizolant din tara noastra, acestia fiind
nevoiti ca ! in primii doi ani de recesiune ! sa!si ajusteze productia conform nivelului real al comenzilor$ %ntrucat
un grad redus de folosire a capacitatii de productie presupune, de fapt, cresterea c6eltuielilor operationale
(costuri de intretinere, service, ac6itarea din alte surse a dobanzilor la creditele bancare contractate pentru
ac6izitia instalatiilor respective", este dificil de estimat cat timp vor putea supravietui firmele specializate in astfel
de conditii$ u toate acestea, intrucat realizarea geamului termoizolant reprezinta si in perioada recesiunii o
afacere relativ profitabila, cele mai multe companii specializate in derularea unor asemenea activitati au
inregistrat in 20+0 cel putin o stabilizare a rezultatelor financiare$ -tunci cand se refera la evolutia segmentului
din anul trecut, managerii multor companii indica, totusi, faptul ca perioada recesiunii a fost caracterizata de
dificultati majore, insolvente declarate de unele firme partenere, incasarea dificila a creantelor, concurenta
foarte mare dintre societati, lipsa solicitarilor pentru produse de calitate si scaderea numarului de proiecte
specifice$ Pentru 20++, sunt indicate posibilitati de crestere a domeniului, aspectele negative fiind inlocuite
treptat cu semnale efective de relansare$ *intre masurile care ar contribui la dinamizarea bransei, sunt indicate
accesarea de fonduri europene si adoptarea unor proceduri de sprijin la nivel guvernamental$ %n aceste conditii,
cei mai multi directori ai firmelor respondente indica o evolutie optima a activitatii si o crestere a cifrei de afaceri
cuprinsa intre +0' si &0'$ *e asemenea, c6iar daca multi sunt retinuti din punct de vedere al investitiilor, unii
manageri sunt dispusi sa aloce fonduri pentru modernizarea liniilor de fabricatie, avand ca scop utilizarea totala
a capacitatii de productie, dezvoltarea ariei de distributiei si c6iar desc6iderea unor fabrici de vitraje$
Perspe"ti(e mar"ate e '& %ptimism m%erat pe terme& s"'rt si mei'
%n 20++, se pare ca procesele de agregare si selectie a pietei nationale de ferestre continua sa!si produca
efectele, fiind in general favorizate marile companii specializate (ce activeaza la nivel industrial", insa accesul si
supravietuirea pe piata a micilor producatori reprezinta deja aspecte dificile$ Viitorul apartine societatilor care
dispun de resurse financiare importante, aplicand strategii de mar@eting si alocand fonduri pentru promovare, in
vederea cresterii cotei de piata$ -cestea au, de altfel, avantajul detinerii unor retele nationale de distributie, care
asigura notorietatea marcii de ferestre in randul beneficiarilor$ *eoarece lupta pentru cota de piata se deruleaza
in conditii concurentiale acerbe, firmele de mici dimensiuni vor recurge la negocierea unor mijloace favorabile
de colaborare cu marii producatori de tamplarie$ 4otodata, ar trebui sa decida rapid daca vor utiliza si in
continuare capacitatile proprii de fabricatie sau se vor focaliza pe e/tinderea retelei de s6oAroom!uri si a
ec6ipelor te6nice, pregatindu!se, astfel, sa initieze activitatea de distributie e/clusiva si#sau de montaj$ 3i
domeniul auto6ton al fabricantilor de geam termoizolant inregistra pana de curand rate mari ale profitului,
sustinute de un nivel inalt al cererii solvabile$ %n primii doi ani de recesiune, conditiile de pe piata s!au modificat,
restructurarile si falimentele producatorilor de tamplarie fiind o realitate si influentand negativ activitatea
partenerilor de afaceri$ %n 2009, valoarea cifrei de afaceri a societatilor incluse in analiza pietei de geam
termoizolant s!a situat la un nivel de )9,&& milioane de euro, in scadere cu 20,)&' fata de anul precedent,
cand s!au consemnat (2 milioane de euro$ Pe baza declaratiei respondentilor, se considera ca trendul
vanzarilor din 20+0 a fost ascendent, preconizandu!se o majorare medie de 22,))', ceea ce inseamna ca
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.5
nivelul cifrei de afaceri a companiilor respective a depasit (0 milioane de euro, iar perioada de recuperare a
pierderilor ar fi luat sfarsit$ *e vreme ce punctul minim al recesiunii a fost depasit pe acest segment de piata, pe
termen scurt#mediu previziunile sunt relativ optimiste, fiind luata in considerare o majorare de 9' a livrarilor in
20++ (pana la (.,8. milioane de euro"$ Potrivit datelor e/istente in prezent, pentru 20++ se preconizeaza o
sporire de circa +0' a livrarilor de tamplarie termoizolanta efectuate pe plan national, ceea ce va determina
depasirea pragului psi6ologic al incasarilor realizate in anul de referinta 200., contribuind si la relansarea pe
baze sustenabile a livrarilor de vitraje$ Pe termen mediu, pentru 20+2 se preconizeaza o rata de majorare
cuprinsa intre 9' si +2' a vanzarilor de ferestre (cu o cota aproape similara pentru geamul termoizolant",
urmand ca ascensiunea sa fie mult mai pronuntata in intervalul anilor 20+&!20+)$ -naliza integrala a pietei de
tamplarie si cea a sectorului fabricantilor de geam termoizolant includ si date referitoare la marcile de sisteme
de profile si sticla ar6itecturala intrebuintate la fabricatie (cu nivelul notorietatii si ponderea livrarilor celor mai
importanti furnizori", analiza importurilor de materiale pentru e/ecutia tamplariei#vitrajelor, optiuni alternative de
redresare financiara, situatia pietei nationale de geam termoizolant din perspectiva fabricantilor si alte detalii$
0IN1O-1erestre23si4
INS: Scadere de 60% a deficitului comercial, prin majorarea exporturilor
Potrivit informatiilor publicate recent de e/pertii %nstitutului 9ational de 3tatistica (%93", in luna ianuarie a$c$
deficitul comercial ?=,!%? al :omaniei s!a redus cu (0,(&' fata de perioada similara a anului anterior, de la
)52,9 milioane de euro la +8(,2 milioane de euro$ >*in estimarile preliminare rezulta faptul ca aceasta scadere
s!a datorat cresterii mai accentuate a valorii e/portului in comparatie cu nivelul importului$ -stfel, in luna
ianuarie 20++, e/porturile ?=, au insumat +)$.9(,& milioane de lei (&$)+9,) milioane de euro", iar importurile
%? s!au situat la +.&9+,) milioane lei (&$(0.,( milioane de euro"$ omparativ cu luna ianuarie 20+0, e/porturile
au sporit cu .+,8' la valori e/primate in lei (B)5,8' in cazul cifrelor calculate in euro", iar importurile s!au
majorat cu &2,8' la valori e/primate in lei (B29,)' in cazul monedei europene"$ ?ata de luna decembrie 20+0,
e/porturile din luna ianuarie 20++ au crescut cu &,&' la valori e/primate in lei (B&,9' la valori e/primate in
euro", iar importurile au scazut cu +2,&' la valori e/primate in lei (B++,8' la valori e/primate in euro">, se arata
in comunicatul %93$ 3ituatia pozitiva indica o posibila reluare a cresterii economice, precum si limitarea
dependentei de importuri, firmele auto6tone incepand sa fie din ce in ce mai competitive pe pietele din
strainatate$ %ntrucat raportul %93 indica o influenta puternica a transferurilor intracomunitare de produse si
servicii, sporirea cererii pe pietele!tinta din ;2 ar putea reprezenta inca un semnal potrivit caruia trendul
ascendent din zona euro ar putea fi observat rapid si in economiile emergente (inclusiv in :omania"$ u toate
acestea, economia nationala depinde puternic de importurile din ;2, desi e/portul pe plan european pare sa
castige teren$ -stfel, informatiile %93 mai arata ca >valoarea sc6imburilor intracomunitare de bunuri in luna
ianuarie 20++ a fost de 2,)) miliarde euro (+0,)& miliarde de lei" la e/pedieri si de 2,.( miliarde de euro (+0,9)
miliarde de lei" la introduceri, reprezentand 5+,.' din e/porturile totale si 5+,+' din importuri$ %n ceea ce
priveste structura, ponderi importante atat in e/porturi, cat si in importuri sunt detinute de grupele de produse
masini si ec6ipamente de transport ()+,8' la e/port si &.,+' la import" si alte produse manufacturate ! in
general, elemente prelucrate, clasificate in principal dupa materia prima (otel, cauciuc, metale neferoase etc$" si
articole manufacturate diverse (avand cote de &2,)' la e/port, respectiv &0,.' in cazul importului">$ %ntrucat
principala grupa de produse e/portate este constituita de cea care cuprinde masini si ec6ipamente, este de
presupus ca aceasta ramura industriala, in particular, s!a adaptat cel mai bine la conditiile actuale de recesiune$
2ste posibil ca, in conte/tul actual, industria sa devina principalul domeniu economic care va influenta direct
cresterea P%, si, indirect, sectorul de constructii (intrucat e/pansiunea industriei presupune si efectuarea de
investitii in vederea dezvoltarii unor obiective specifice, cum ar fi 6ale, centre logistice#de stocare, cladiri
administrative etc$"$ %nformatii suplimentare, la AAA$insse$ro 0Age&a C%&str'"tii#%r4
Spaii comerciale de aproape 245.000 metri ptrai ar urma fie li!rate, "n 20##
= suprafaCD de 2))$000 metri pDtraCi de spaCii comerciale ar trebui livratD En :omFnia, En anul 20++, din care
&0' a fost proiectatD pentru ,ucureGti, conform unei analize a , :ic6ard 2llis <roup efectuate pe piaCa noilor
comercianCi, aratD un comunicat al companiei$ Pe piaCa romFneascD vor intra, En anul 20++, firme precum 7H8,
care a semnat contracte de Enc6iriere pentru locaCii En ,ucureGti Gi En provincie, LeroI 8erlin, Lidl, care a
cumpDrat reCeaua Plus *iscount din :omFnia, 3ubAaI Gi ,urberrI$ La sfFrGitul anului 20+0, stocul modern de
centre comerciale se situa la 2,2 milioane metri pDtraCi, cu apro/imativ +9)$.00 metri pDtraCi livraCi En 20+0, En
scDdere cu &8' comparativ cu oferta nouD de spaCii EnregistratD En 2009$ 3tocul cuprinde )) de centre
comerciale tradiCionale Gi )( parcuri de retail$ 6iria prime, atFt cea pentru spaCiile stradale, de 50 euro pe
metrul pDtrat pe lunD, cFt Gi cea pentru centre comerciale, de .0 euro pe metrul pDtrat pe lunD, a rDmas stabilD
En ultimele douD trimestre ale anului 20+0, conform sursei citate$ Potrivit , :ic6ard 2llis <roup, e/istD o
variaCie semnificativD Entre c6iriile nete efective dintr!un centru comercial, c6iar pentru domenii de activitate
similare$ Printre comercianCii internaCionali care au desc6is magazine En :omFnia, En 20+0, se numDrD 2mporio
-rmani, <ucci, occinelle, <erard *arel, 8osc6ino, ,ac@ Jer@, Pure ?itness, 8$-$, ,rioc6e *oree, amaieu,
3%K$ onform analizei ,:2 efectuate pe piaCa noilor comercianCi care au intrat En :omFnia En ultimele +8 luni,
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.5
(+' din mDrci activeazD En sectorul de fas6ion (EmbrDcDminte, accesorii Gi EncDlCDminte", (' En sectorul
alimentar, +9' En sectorul baruri H restaurante Gi +&' En diverse sectoare de activitate (operator de fitness,
bricolaj"$ Ln ceea ce priveGte modalitatea de operare, comercianCii tind sD utilizeze francizaCii, peste 50' din
mDrcile analizate funcCionFnd astfel$ *in categoria comercianCilor care ocupD peste +$000 metri pDtraCi sala de
vFnzare, toCi au intrat En mod direct, iar la suprafeCele de sub .00 metri pDtraCi francizele sunt mai des EntFlnite$
, :ic6ard 2llis <roup, cu sediul central En Los -ngeles, oferD consultanCD strategicD Gi e/ecutorie pentru
vFnzarea sau Enc6irierea proprietDCilor, servicii corporatiste, managementul proiectelor, proprietDCilor Gi altor
facilitDCi, consultanCD En materie de credite ipotecare, estimare Gi evaluare, planuri de dezvoltare, managementul
investiCiei, precum Gi cercetare Gi consultanCD$ (iasiinvest$ro"
Se cumpec materialele de contructie
PiaCa de cDrDmidD va stagna En 20++, dupD o scDdere, En volum, de +0' pFnD la circa +,( milioane de metri
cubi En urmD cu un an$ 3unt aGteptate creGteri de preC cuprinse Entre . Gi +0', potrivit producDtorilor$ Ln 2009,
piaCa de cDrDmidD a scDzut cu &0' En volum Gi cu ).' En valoare, fiind una dintre cele mai afectate de criza
economicD, alDturi de piaCa de ciment$ *atoritD competitivitDCii En piaCa romFneascD de zidDrii, capacitatea totalD
de producCie a crescut cu apro/imativ +0' En ultimii doi ani, iar valoarea acesteia s!a EnjumDtDCit En aceeaGi
perioadD$ Potrivit reprezentanCilor producatorilor, efectele crizei economice s!au resimCit En primul rFnd En piaCa
de zidDrie$ 8otivul principal este faptul cD aceasta se adreseazD doar clDdirilor noi$ elelalte materiale de
construcCii, orientFndu!se mai mult spre piaCa de reparaCii ale clDdirilor e/istente, au resimCit efectele mai puCin$
Pre6'ri 7& "re8tere
PreCurile materialelor de construcCii au Enceput sD creascD EncD de la Enceputul anului 20++, datoritD creGterii
costurilor cu materiile prime de import Gi cu utilitDCile0 aceste creGteri au afectat pieCele de vopsele, tencuieli, dar
nici piaCa de zidDrie nu a scDpat: preCurile la combustibili au crescut cu +0' Gi continuD sD creascD, urmate de
creGterea preCurilor la gaze de +0!+.', acestea influenCFnd negativ tarifele de transport Gi costurile de
producCie$ Ln conte/tul economic actual, reprezentanCii companiei sunt de pDrere cD aceste creGteri ale
costurilor vor forCa producDtorii de zidDrie sD creascD la rFndul lor preCurile En perioada urmDtoare, cu procente
cuprinse Entre . Gi +0'$ Presiunea este deja foarte mare dupD reducerea preCurilor En ultimii 2 ani cu
apro/imativ .0'$ 0$iar'#pr%!it.r%4
9e "e piaa im%)i#iar: r:m;&e )#%"at:
9u mai este o noutate pentru nimeni faptul cD, En prezent, preCurile locuinCelor sunt departe de cele de ac6iziCie
din perioada boom!ului imobiliar Gi continuD sD se EndepDrteze, pentru cD scDderea preCurilor EncD nu s!a oprit$
Ln cele mai multe cazuri ne aflDm En situaCia En care avem o locuinCD pentru care trebuie sD rambursDm credite
mult mai scumpe decFt valoarea ei actualD sau, mai rDu, ne aflDm En imposibilitate de a plDti ratele la credite, En
faza de e/ecutare silitD$ 3untem Entr!o perioadD dificilD, care nu este nici de partea celor care vor sD cumpere o
locuinCD, nici de cea a proprietarilor de case Gi nici mDcar de cea a bDncilor$ Valoarea portofoliilor de garanCii ale
bDncilor s!a depreciat, En timp ce numDrul creditelor neperformante a cunoscut o creGtere constantD En ultimul
timp, pe fondul turbulenCelor din piaCa imobiliarD, din economia localD Gi globalD$ %ncapacitatea unei pDrCi a
proprietarilor de locuinCe cumpDrate pe credit de a!Gi plDti ratele la bancD a condus la proliferarea unui nou tip
de tranzacCii$ LncepFnd de anul trecut, asistDm la o creGtere a numDrului de tranzacCii cu proprietDCi e/ecutate
silit, puse En vFnzare de cDtre bDnci prin licitaCie la preCuri de pornire mult mai mici decFt valoarea lor de piaCD$
Poate mai mult ca niciodatD, En evaluarea proprietDCilor En mod special, Gi atunci cFnd se vFnd Gi atunci cFnd se
constituie drept garanCii bancare, dar Gi En evaluarea instrumentelor financiare sau a companiilor, avem nevoie
de standarde Gi repere unitare de evaluare$ Ln acest sens, -92V-: a realizat, cu sprijinul ,9: Gi -:,, M<6idul
privind evaluarea pentru garantarea EmprumuturilorN, care clarificD regulile privind evaluarea garanCiilor reale
acceptate de bDnci Gi ajutD la completarea cadrului de reglementare referitor la activitatea de creditare$ -cesta
prezintD activitatea de evaluare En cele trei faze: la acordarea creditului, pe parcursul derulDrii acestuia Gi En faza
e/ecutDrii silite Gi a Enceput deja sD fie pus En aplicare de cDtre bDnci$ 2ste foarte greu de fDcut estimDri asupra
evoluCiei pieCei imobiliare, avFnd En vedere conte/tul economic dificil Gi recentele 6otDrFri ale <uvernului:
impozitarea suplimentarD a proprietDCilor, scDderea salariilor, creGterea 4V-!ului, dar Gi rata mare a Gomajului$
La acestea s!ar adDuga diferenCierile dintre valorile proprietDCilor imobiliare En funcCie de performanCa energeticD,
scoase En evidenCD de obligativitatea prezentDrii certificatelor emise de auditorii energetici la realizarea
tranzacCiilor$ 9u trebuie sD ne aGteptDm la creGteri spectaculoase ale pieCei En viitorul apropiat$ -nalizFnd
evoluCia preCurilor de tranzacCionare pe piaCa imobiliarD rezultD cD, En ultimele +2 luni, acestea au scDzut cu circa
+0'!+.'$ Prin prisma acestei evoluCii putem spune cD, mai curFnd, ne confruntDm cu o anumitD aGezare a
pieCei imobiliare$ 20++ va fi anul incertitudinilor, al clarificDrii situaCiei pe piaCa imobiliarD, En care avem nevoie de
repere$ -nul acesta nu ne vom confrunta nici cu scDderi de preCuri spectaculoase, ca pFnD acum, dar nici cu
creGteri$ 2/istD En continuare o mare diferenCD Entre preCurile cerute de proprietari Gi valoarea de piaCD a
locuinCelor Gi a terenurilor sau cea la care se desfDGoarD efectiv tranzacCia$ =r, aceastD situaCie nu face decFt sD
bloc6eze Gi mai tare piaCa, reducFnd numDrul tranzacCiilor, e/istente oricum En numDr mic$ 0"apita#.r%4
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.7
Pr'e&6: a ):&"i#%r 7& %me&i'# "%!i&a&6:rii %)ie"ti(e#%r s's6i&'te i& !%&'ri#%r e'r%pe&e
-ctivitatea bDncilor pe segmentul finanCDrilor destinate companiilor care dezvoltD proiecte susCinute din fonduri
europene nu diferD aproape cu nimic faCD de situaCia EnregistratD de procesul de absorbCie a banilor de la
;niunea 2uropeanD de cDtre :omFnia$ Lucrurile se miGcD anevoios Gi ineficient, iar bDncile care au ales sD se
implice pe piaCa de profil sunt e/trem de puCine$ 6iar Gi aGa, EnsD, previziunile sunt optimiste, dacD se au En
vedere declaraCiile banc6erilor Gi, En acelaGi timp, strategiile definite de cFteva dintre instituCiilenaCionale de
credit$ Ln cele ce urmeazD sunt prezentate bilanCul activitDCii a Gase bDnci (,:, ,:*, ,anca 4ransilvania,
;niredit Oiriac ,an@, 2 ,an@ Gi ,ancpost" pe palierul cofinanCDrilor de proiecte dezvoltate cu fonduri
europene, precum Gi opiniile e/primate de oficialii acestora referitoare la segmentul respectiv de piaCD$ 4ot mai
multe bDnci acordD o atenCie specialD activitDCii de cofinanCare a proiectelor eligibile pentru accesarea de fonduri
europene$ -nul 20+0 a adus pentru acest segment numeroase modificDri spectaculoase$ ele mai notabile sunt
reprezentate de decizia mai multor bDnci de a!Gi intensifica activitatea pentru solicitanCii de fonduri
nerambursabile, prin apropierea de potenCialii clienCi (posibilD prin majorarea numDrului de agenCii Gi a celui de
specialiGti"$ 2ste cazul 2 ,an@, care a inaugurat cFte o structurD specializatD, denumitD M,iroul ?onduri
2uropeneP, En toate sucursalele judeCene$ ;n alt e/emplu El constituie ,anca 4ransilvania, care Gi!a consolidat
ec6ipa de specialiGti dedicatD activitDCii de profil prin numirea lui Vasile PuGcaG, fost ministru delegat pentru
-faceri 2uropene Gi negociator!Gef al :omFniei, En fruntea departamentului ?onduri 2uropene$ 4otodatD, ,:
are En vedere EnfiinCarea unei noi bDnci care sD deserveascD %88!urile care vor sD acceseze fonduri europene$
-ceastD informaCie a fost furnizatD anul trecut de *ominic ,ruInseels, 2= al ,:$ N,anii e/istD, iar :omFnia
are o oportunitate unicD, indisponibilD pentru alte CDri ! Gi anume aceea de a atrage peste &0 miliarde euro$
2/istD alte CDri unde absorbCia este mai mare, En 2uropa entralD Gi de 2st$ :omFnia este un stat cu multe %88!
uri Gi impactul asupra forCei de muncD este mare, de aceea trebuie sD asigurDm accesul %88!urilor la fondurile
europene pentru furnizarea de noi locuri de muncD pentru studenCi Gi cei care pDrDsesc sistemul public$ (Q"
4rebuie sD ne asigurDm cD Rfacem plinul cu acest combustibil gratuitS$ 4ocmai de aceea, vrem sD EnfiinCDm o
bancD pentru a deservi %88!urile care vor sD acceseze fonduri europeneP, a spus ,ruInseels$
<+9 a !i&a&6at .85 e pr%ie"te
3trategia ,:* pe segmentul fondurilor europene are En vedere pentru perioada urmDtoare o a/are pe
finanCDrile acordate pentru agriculturD$ armen -r6ip, director ?onduri 2uropene din cadrul ,:*, susCine cD
banca mizeazD pe toate cele trei tipuri de beneficiari: Entreprinderi mici Gi mijlocii, companii mari Gi autoritDCi
publice locale$ ,:* a finanCat pFnD En prezent )8. de proiecte derulate prin fonduri europene, En valoare totalD
de (0) milioane de lei$ Potrivit oficialului ,:*, portofoliul de Emprumuturi este EmpDrCit En funcCie de domeniile de
activitate ale companiilor care au beneficiat de fonduri europene, dupD cum urmeazD: +9' finanCDri pentru
%88!uri, &)' finanCDri En agriculturD Gi )5' autoritDCi publice locale$ el mai mare proiect cofinanCat de ,:* are
o valoare de +00 milioane de lei Gi este derulat de un beneficiar din categoria autoritDCilor publice locale$
Agresi(itate - "'(;&t'# e %ri&e pe&tr' <a&"a =ra&si#(a&ia pe pa#ier'# !%&'ri#%r e'r%pe&e
,anca 4ransilvania Gi!a intensificat, En acest an, activitatea pe segmentul fondurilor europene, adoptFnd o
poziCie agresivD EncD de la debutul lui 20+0 prin dezvoltarea platformei de soluCii destinate beneficiarilor de
finanCare nerambursabilD de la ;niunea 2uropeanD Gi prin numirea lui Vasile PuGcaG En fruntea acestui
departament$ :ezultatele acestei strategii au Enceput sD se vadD, ,anca 4ransilvania reuGind sD acorde
Emprumuturi En valoare de peste 200 milioane lei asociate celor peste +00 de proiecte declarate eligibile$ *e
asemenea, instituCia de credit a consiliat mai mult de 500 de firme En procesul de accesare de fonduri europene
Gi a organizat, prin intermediul lubului LntreprinzDtorului :omFn, o serie de evenimente pentru promovarea
finanCDrilor nerambursabile En +. oraGe$ ,ilanCul ,Dncii 4ransilvania cuprinde un volum al Emprumuturilor
destinate proiectelor dezvoltate prin fonduri europene de peste &.0 milioane de lei$ Ln funcCie de domeniile de
activitate, ,anca 4ransilvania a acordat credite En special pentru sectoarele agriculturD, alimentaCie, confecCii
metalice, medicinD Gi producCie farmaceuticD, informaticD Gi turism$ Ln acest an, s!a remarcat o creGtere
semnificativD a solicitDrilor care au obCinut o finanCare En mediul rural, pentru plantaCii agricole Gi ferme de
animale$ *e asemenea, En cazul ,Dncii 4ransilvania s!a observat o creGtere a creditelor acordate medicilor din
mediul rural, care Gi!au propus sD desc6idD un cabinet sau sD investeascD En modernizarea celui e/istent$ ele
mai mari Emprumuturi individuale ! de peste +. milioane de lei T au fost accesate de companii care deruleazD
proiecte En turism, producCie farmaceuticD Gi En energia verde (centrale eoliene"$ =ficialii ,Dncii 4ransilvania
considerD cD domeniile cele mai active En atragerea de fonduri europene vor fi, En perioada urmDtoare,
agricultura Gi alte activitDCi din mediul rural, precum Gi afacerile productive$
>& p%rt%!%#i'# <a&"p%st s'&t 7&s"rise prep%&ere&t pr%ie"te e$(%#tate 7& i&'stria a#ime&tar:
3prijinirea proiectelor cu finanCare europeanD este o preocupare constantD a ,ancpost EncD de la iniCierea
primelor sc6eme de finanCare En anul 2008$ Mreditarea acestui segment de investiCii a cunoscut o creGtere
constantD$ *oar En ultimele ( luni am acordat facilitDCi de credit pentru diverGi beneficiari de fonduri europene, En
valoare de peste 20 milioane de euro, En vederea derulDrii unor proiecte de investiCii de apro/imativ .0 milioane
de euroP, au precizat reprezentanCii ,ancpost$ PFnD En prezent, portofoliul de finanCDri ,ancpost reflectD En linii
mari alocDrile #contractDrile de fonduri europene En diverse sectoare economice, dupD cum urmeazD: industria
alimentarD T &2', energie T 2+', ferme vegetale Gi animale T +9', industria prelucrDtoare T +&', alte domenii
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.8
(pensiuni turistice, construcCii, silviculturD, diverse afaceri mici etc$" ! +.'$ el mai mare proiect cofinanCat de
,ancpost a avut un buget total de +. milioane de euro, destinat domeniului energiei regenerabile$ Potrivit
oficialilor ,ancpost, piaCa creditDrii pentru proiectele cu finanCare europeanD va urma tendinCa apelurilor de
propuneri Gi contractarea fondurilor nerambursabile de cDtre autoritDCi$ u alte cuvinte, cererea de servicii Gi
produse bancare este strict dependentD de alocarea fondurilor$ MLn perioada imediat urmDtoare, anticipDm o
intensificare a cererilor de creditare pentru care e/istD sc6emele de finanCare la care, recent, s!au comunicat
rezultaltele selecCiilor Gi#sau a Enceput semnarea contractelor de finanCare nerambursabilD (>P=3
ompetititivate, -/a +, P9*: T ?erme vegetale Gi animale, %ndustria alimentarD>"$ *e asemenea, credem cD,
faCD de perioada 2009!20+0, En 20++ se va pune un accent tot mai mare pe scrisoarea bancarD de confort
bancarD la depunerea proiectelor Gi #sau la semnarea contractelor de finanCare, cu obiectivul de a aloca
fondurile europene cDtre acele proiecte pentru care e/istD suficiente surse de cofinanCare a privatD$ -cest lucru
va presupune pentru bDnci o implicare timpurie En evaluarea proiectelor de investiCii, care poate fi beneficD atFt
pentru companii, cFt Gi pentru autoritDCi$ = altD tendinCD pe care am observat!o ! Gi anticipDm o intensificare a
acesteia En perioada urmDtoare ! este datD de creGterea cererii de produse Gi servicii bancare pentru
subcontractorii unor beneficiari de fonduri europene, En special pentru derularea unor proiecte mari de
infrastructurD$ = tendinCD En linie Gi cu obiectivele agendei 2uropa 2020 este de a intensifica proiectele En
energie regenerabilD$ Ln mDsura En care autoritDCile romFne vor elabora Gi obCine aprobarea pentru legislaCia Gi
normele de aplicare relevante En acest sector, ne aGteptDm sD vedem o creGtere a cererii Gi En acest sectorP,
susCin reprezentanCii ,ancpost$
3&iCreit ?iria" <a&@A Pia6a !%&'ri#%r e'r%pe&e (a ati&ge ap%ge'# 7& 'rm:t%rii %i a&i
:eprezentanCii ;niredit Oiriac ,an@ considerD cD finanCarea proiectelor selectate pentru sprijin nerambursabil
reprezintD un domeniu care va atinge apogeul En intervalul 20++!20+2, dacD se ia En considerare rata scDzutD
de absorbCie din acest moment$ MLn opinia noastrD, cele mai active programe de finanCare pentru beneficiarii
privaCi vor fi En continuare P9*: Gi P=32, EnsD au Enceput sD fie accesate tot mai mult proiectele selectate
prin Programul =peraCional 3ectorial *ezvoltarea :esurselor ;mane (P=3*:;"$ Ln ceea ce priveGte
programele active pentru beneficiarii publici, solicitDrile cele mai mari de finanCare vor fi adresate de cDtre
beneficiarii Programului =peraCional 3ectorial pentru 8ediu (P=3 8", P=:, precum Gi P=3*:; Gi P9*:P, au
menCionat specialiGtii ;niredit Oiriac ,an@$ Valoarea finanCDrilor acordate de instituCia de credit se ridicD la
peste &.0 milioane de lei, numDrul proiectelor acceptate fiind de apro/imativ +20$ 8ajoritatea celor pentru care
au fost acordate Emprumuturi (apro/imativ ..'" beneficiazD de sprijin nerambursabil prin Programul 9aCional
pentru *ezvoltare :uralD (P9*:" Gi Programul =peraCional pentru Pescuit (P=P"$ ele mai multe din restul
proiectelor au fost selectate En cadrul Programului =peraCional 3ectorial reGterea ompetitivitDCii 2conomice
(P=32", Programul =peraCional :egional (P=:" Gi Programul =peraCional 3ectorial *ezvoltarea :esurselor
;mane (P=3 *:;"$ Potrivit oficialilor ;niredit Oiriac ,an@, la nivelul bDncii, valoarea medie a unui proiect
finanCat este de apro/imativ ) milioane de lei$ el mai mare proiect finanCat de ;niredit Oiriac ,an@ este En
valoare de peste .0 milioane de lei, fiind eligibil En cadrul Programului =peraCional 3ectorial reGterea
ompetitivitDCii 2conomice (P=3 2"$
<C+ a a"%rat "ir"a 1.000 e "reite pe&tr' pr%ie"te e$(%#tate pri& !%&'ri e'r%pe&e
,anca omercialD :omFnD s!a implicat EncD din anul 2005 En procesul de promovare a posibilitDCilor de
finanCare cu fonduri europene, fiind prima instituCie din sistemul bancar romFnesc care a EnfiinCat o unitate
specializatD En acest domeniu$ ,: a Enceput activitatea de cofinanCare a proiectelor cu fonduri structurale
imediat dupD selectarea primelor documente de acest tip de cDtre autoritDCile de management, En 2008$
N-ceastD activitate s!a dezvoltat treptat, astfel EncFt, En primele ++ luni ale anului 20+0, valoarea acestor credite
s!a dublat faCD de nivelul acordat pFnD la finalul anului 2009$ 9umDrul actual de credite atinge o cifrD de
apro/imativ +$000P, a declarat :amona %van, director e/ecutiv la *irecCia %nstituCii ?inanciare din cadrul ,:$
3tructura Emprumuturilor aprobate de ,: pentru implementarea obiectivelor cu finanCDri structurale raportate
la valoarea proiectelor, este urmDtoarea: (0' ! Programul 9aCional de *ezvoltare :uralD, ++' T P=3
reGterea ompetitivitDCii 2conomice, 5' ! P=3 8ediu, (' ! P=: Gi +(' ! alte programe$ *in punct de vedere
valoric, primele trei proiecte cu finanCDri europene, pentru care ,: a asigurat cofinanCare sunt din domeniul
P=3 8ediu, iar valorile Ensumate reprezintD aproape +,. miliarde lei$ :amona %van considerD cD En viitor vor fi
organizate noi licitaCii de proiecte, ca urmare a deblocDrii sumelor aferente obiectivelor selectate la care
beneficiarii au renunCat, precum Gi din redistribuirea (dupD analiza de la sfFrGitul anului 20+0 a modului de
utilizare a fondurilor alocate pentru perioada 2005!20+&" unor plafoane neutilizate En cadrul aceleiaGi a/e dintr!
un program operaCional$ MonsiderDm cD este necesarD mobilizarea tuturor factorilor implicaCi En mecanismul
finanCDrii din fonduri europene En vederea creGterii gradului de absorbCie a sumelor alocate P=3 4ransport,
respectiv P=3 8ediu, dar Gi autoritDCilor locale pentru dezvoltarea infrastructuriiP, subliniazD oficialul ,:$
Ce#e mai m'#te !i&a&6:ri a"%rate e CEC <a&@ a' a('t 7& (eere pr%ie"te i& %me&i'# agri"%#
2 ,an@ a finanCat pFnD En prezent peste .$0)2 de proiecte eligibile pentru accesarea fondurilor europene,
pentru care valoarea EnsumatD a granturilor se ridicD la peste +$280 milioane de lei$ -ctivitatea de creditare a
clienCilor care acceseazD fonduri europene s!a intensificat dupD + iunie 20+0, datD de la care En toate
sucursalele judeCene funcCioneazD M,iroul ?onduri 2uropeneP$ MPrin lansarea celor )2 de birouri (amplasate En
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.9
fiecare sucursalD judeCeanD, 3ucursala 8unicipiului ,ucureGti Gi unitatea pilot din alea Victoriei, ,ucureGti" En
care EGi vor desfDGura activitatea nu mai puCin de )8 de consilieri pentru fonduri europene, la care se adaugD Gi
Gase coordonatori din centrala bDncii, 2 ,an@ nu asigurD numai cofinanCarea pentru proiectele cu fonduri
europene prin crearea unor produse dedicate, ci Gi consiliere despre cum se pot accesa programele
operaCionale susCinute din instrumente structurale Gi din fondurile destinate agriculturii$ *upD ce apare ideea de
afaceri Gi se contureazD un proiect, trebuie aleasD Gi banca care poate cofinanCa obiectivul, de aceea Ei invitDm
pe toCi partenerii noGtri, clienCi actuali Gi potenCiali sD ni se adreseze Enainte de depunerea cererii de finanCare Gi
de semnarea contractului cu autoritatea de management, adicD EncD din faza elaborDrii proiectului de cDtre
consultantul e/tern ales, pentru a analiza Gi dimensiona valoarea proiectului En mod corect Gi pentru a!l face
eligibil$ -ceste biroruri vor fi Entr!o permanentD legDturD cu autoritDCile de management, organismele
intermediare Gi reprezentanCele lor din teritoriu$ 8ai sunt de absorbit apro/imativ 20 miliarde euro Gi este o
obligaCie sD sprijinim accesarea acestor bani, EntrucFt beneficiarii finali sunt toCi cetDCenii :omFniei>, a precizat
8irela %ovu, vicepreGedinte al 2 ,an@$ La creditele pentru cofinanCarea proiectelor din fonduri europene,
2 ,an@ acordD dobFnzi de bazD reduse cu 0,.' la lei, respectiv 0,(' pentru valutD, faCD de cele e/istente En
mod curent$ %nstituCia de credit finanCeazD proiectele eligibile care se EncadreazD Entr!una din strategiile de
finanCare aprobate de omisia 2uropeanD, pentru perioada de programare 2005!20+&, din urmDtoarele domenii
de activitate: agriculturD Gi dezvoltare ruralD, competitivitate Gi dezvoltare regionalD, dezvoltarea %88!urilor,
dezvoltarea resurselor umane, infrastructurD, turism Gi pescuit$ Pe parcursul lui 20+0, cele mai multe solicitDri Gi
acordDri de credite pentru accesarea de fonduri europene au avut En vedere implementarea de proiecte din
domeniul agricol, din cadrul Programului 9aCional de *ezvoltare :uralD$ *e altfel, aceasta a fost Gi strategia
bDncii, dupD cum susCine Gi preGedintele 2 ,an@, :adu <raCian <6eCea$ >-cordDm o atenCie deosebitD
accesarii fondurilor europene Gi clienCilor noGtri$ Ln ultimii doi ani, de cFnd am devenit o bancD comercialD, am
finanCat En special %88!urile, agricultura Gi administraCiile publice locale, ceea ce a Ensemnat un salt important En
activitatea bDncii$ Ln anul 2009 am fost una din puCinele instituCii bancare la care creditul a crescut cu +.', deGi
En total, En sistemul bancar, s!a Enregistrat o scDdere de !&,('$ Pentru 20++, unul din obiectivele noastre majore
este finanCarea agriculturii, pentru care dispunem de e/pertiza necesarD inclusiv En vederea finanCDrii proiectelor
susCinute din fonduri europeneP, susCine :adu <raCian <6eCea$ M*omenii foarte active En atragerea de fonduri
europene au fost operaCiunile dedicate %88!urilor, Entreprinderilor mari, infrastructurii de cercetare!dezvoltare Gi
cele dedicate resurselor regenerabile de energie din cadrul P=3 2, motiv pentru care autoritDCile
responsabile au decis realocDri de fonduri, En pofida bugetelor care erau deja epuizate$ Prin urmare, aceste
domenii vor putea fi din nou accesate Encepand cu anul 20++P, susCin reprezentanCii 2 ,an@$ 3ituaCia
absorbCiei fondurilor la sfFrGitul lunii trecute plasa Programul =peraCional :egional (P=:" pe un loc fruntaG En
atragerea de fonduri, urmat de programul destinat dezvoltDrii resurselor umane (P=3 *:;", care prezintD un
interes deosebit En rFndul beneficiarilor, unele apeluri de proiecte fiind desc6ise pentru numai o zi$ Ln cadrul
Programului 9aCional de *ezvoltare :uralD (P9*:", un capitol foarte utilizat a fost cel privind modernizarea
e/ploataCiilor agricole (8Dsura +2+", valoarea totalD a proiectelor depuse depDGind &.0 milioane de euro$ Ln
urma rectificDrii bugetare a fost aprobatD suplimentarea bugetului agriculturii En vederea cofinanCDrii proiectelor
cu finanCare e/ternD nerambursabilD, astfel EncFt noi apeluri de proiecte vor fi disponibile En curFnd$ 0IN1O -
Sa&tiere4
E-ENIMEN=E - COMPANII
Prim'# t;rg im%)i#iar a# a&'#'iBPr%,e"t E*p%B 7&"epe #a s!;r8it'# a"estei s:pt:m;&i
La Project 2/po vom gDsi locuinCe de orice tip, de la apartamente En toate sectoarele apitalei, pFnD la vile En
centrul ,ucureGtiului sau En localitDCile limitrofe$ Vizitatorii vor gDsi ansambluri rezidenCiale prezentate En
premierD, precum Gi locuinCe deja mobilate Gi utilate$ 9u sunt uitate nici locuinCele de vacanCD, atFt pe litoral cFt
Gi la munte$ Project 2/po*ezvoltatorii continuD sD se adapteze pieCei cu oferte pe mDsura crizei financiare, iar
Project 2/po demonstreazD asta$ Project 2/po Encepe vineri la 3ala Palatului, pe +8 martie Gi se terminD
duminicD, 20 martie$ 0meia.im%peia.r%4
$edeman: %te !i&ata du'larea numarului de ma(a&ine pana in 20#5
ompania *edeman, specializata in comercializarea materialelor de constructii prin centre de bricolaj, vizeaza
dublarea numarului de magazine detinute la nivel national pana in anul 20+.$ -stfel, reteaua ar urma sa fie
e/tinsa de la 22 de unitati (cate are in prezent", la apro/imativ )0 de centre, prin inaugurarea a ) ! . spatii
comerciale pe an$ %n 20+0, compania a inregistrat o cifra de afaceri de apro/imativ +,2 miliarde lei, fiind
confirmata o crestere de +.' a acesteia fata de nivelul din 2009$ Pentru anul in curs, reprezentantii *edeman
au in vedere o majorare de +0' a veniturilor comparativ cu nivelul din 20+0, pe fondul dezvoltarii lantului de
magazine$ >:ezultatele financiare de anul trecut si semnele evidente de oprire a recesiunii economice ne
determina sa pastram ritmul de e/tindere$ 3untem conditionati numai de obtinerea la timp a autorizatiilor
necesare constructiei magazinelor>, a declarat *ragos Paval, presedintele companiei$ :ecent, *edeman a
inaugurat un nou centru comercial in luj!9apoca, in urma unei investitii de +( milioane de euro, o alta unitate
urmand a fi desc6isa in luna aprilie a$c$ %nformatii suplimentare, la AAA$dedeman$ro 0Age&a C%&str'"tii#%r4
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.10
A@$%&%)e#A Cresteri e*p#%$i(e #a pret'ri#e materiei prime
+oldin#ul olandez A,zo-obel deruleaza operatiuni de productie/distributie pe piata de vopsea pulbere in mai
mult de !0 de tari din intrea#a lume, avand peste .0.000 de an#a'ati. /oncernul este unul dintre liderii de piata
in acest domeniu, la nivel international, iar pe se#mentul ar0itectural activitatea se deruleaza in cadrul diviziei
A,zo-obel Po1der /oatin#s, produsele de acest tip fiind #rupate sub marca *nterpon. *n cele ce urmeaza,
reprezentantul filialei auto0tone - A,zo-obel Po1der /oatin#s 2omania - ofera mai multe detalii referitoare la
evolutia pretului produselor proprii, influentat de cotatia materiilor prime.
A&amaria C%%r%giaB spe"ia#ist e mar@eti&g i& "ar'# A@$%N%)e# P%Der C%ati&gs +%ma&iaA M%n 20+0,
preturile la majoritatea materiilor prime au inregistrat cresteri fara precedent$ *e asemenea, la inceputul lui
20++, pe fondul diminuarii ofertei de materiale, a avut loc o noua majorare a cotatiei si se estimeaza ca aceasta
instabilitate, care va genera noi dificultati de aprovizionare, s!ar putea manifesta pe tot parcursul lui 20++$
Pentru a face fata acestui fenomen, am decis sa marim preturile in 2uropa, =rientul 8ijlociu, %ndia si -frica,
pana la un nivel cuprins intre +0' si 20', in functie de tipul produselor$ u precadere in 2uropa situatia este
deosebit de dificila, multi producatori confruntandu!se cu dificultati in aprovizionarea cu materii prime, iar
preturile s!au majorat la cote cuprinse intre 20' si 50', in functie de te6nologia integrata in produsul respectiv$
Premisele de dezvoltare sunt, in continuare, negative, cererea de materie prima pentru industriile din tarile in
curs de dezvoltare fiind in continua crestere$ ?iliala -@zo9obel PoAder oatings :omania va fi afectata, de
asemenea, de aceste majorari$ <ama de sortimente proprii cuprinde, in acest moment, in proportie de (0',
vopsele pulbere destinate segmentului ar6itectural$ Pentru 20++ ne!am propus o sporire a cifrei de afaceri pana
la nivelul de 2,+ milioane de euroP$ 01ereastra4
=rit%& =%%#sA Se estimea$a % "restere e 15E a (a&$ari#%r i& a"est a&
/ompania 3riton 3ools, din /onstanta, distribuitor al sculelor electrice marcile 4osc0, (a,ita, (etabo, 2id#id,
5ti0l etc., a realizat, in 2010, o cifra de afaceri de 1& milioane de lei, pentru anul in curs estimandu-se atin#erea
unui nivel al acesteia de 1,5 milioane de lei. 6e asemenea, conducerea firmei are ca obiectiv o crestere de
157 a vanzarilor din 2011, pe fondul ciclicitatii de trei ani in ceea ce priveste cererea de scule de mana si
avand in vedere faptul ca uneltele ac0izitionate de firme in 200! au depasit perioada de fiabilitate $durata medie
de utilizare a unei scule electrice este de 28 de luni si a unui utila' de mica mecanizare - de 8 ani%.
/Fita PetreB ire"t%r ge&era# a# "%mpa&iei =rit%&A >ele mai solicitate produse din portofoliu in 20+0 au fost
ec6ipamentele care se adreseaza lucrarilor de reamenajare si decoratiunilor interioare$ -m diversificat gamele
comercializate, mai ales in sectorul sculelor de mana pentru montaj si reparatii$ Printre obiectivele noastre pe
termen scurt se afla diversificarea portofoliului de clienti, identificarea unor sectoare de nisa pentru comertul cu
scule si accesorii, precum si imbunatatirea serviciilor si a specializarii personalului$ ;ltimii doi ani au fost
marcati de scaderi similare ale valorii pietei de scule electrice, ca urmare a recesiunii$ Pentru anul in curs nu
previzionam o crestere semnificativa a vanzarilor, intrucat conditiile economice de referinta pentru acest
domeniu nu au consemnat modificari importante$ %n anul 20+0 s!a inregistrat un declin accentuat (de pana la
)0'" pe sectorul de utilaje de mica mecanizare si o reducere de +0' in domeniul sculelor electrice de mana, al
accesoriilor si consumabilelor$ *e asemenea, lipsa unor contracte ferme in industria constructiilor a facut ca
investitiile firmelor de profil sa se diminueze la ma/imum, acestea indreptandu!se prioritar catre serviciile de
inc6iriere a utilajelor$ %n cifre, estimam ca anul trecut in :omania s!au vandut circa 8$).0 de unitati, in valoare
de apro/imativ .,2 milioane de lei$ :eferitor la e/pansiunea importurilor de scule electrice, cred ca aceasta
reprezinta un semnal pozitiv pentru piata, deoarece este determinata de cresterea cererii, iar principalele efecte
ar putea fi scaderea preturilor si cresterea competitivitatii>$ 0Age&a C%&str'"tii#%r4
Metra East E'r%peA Aaptare a strategii#%rB pe&tr' epasirea "ri$ei
/ompania (etra 9ast 9urope este reprezentanta in 2omania a 0oldin#ului italian (etra 5pA, unul dintre cei
mai importanti furnizori europeni si internationali de sisteme din aluminiu destinate aplicatiilor ar0itecturale.
/ompania promoveaza pe piata locala sisteme de inalta performanta, participand - de-a lun#ul timpului - la
realizarea unor lucrari de referinta. Pentru a ilustra situatia actuala a societatii si a reliefa perspectivele de
dezvoltare in perioada urmatoare, este prezentata in continuare opinia directorului te0nic al firmei.
Aria& PipereaB ire"t%r teF&i" i& "ar'# Metra East E'r%peA >Piata auto6tona de profile din aluminiu s!a
redus in 20+0, conform estimarilor specialistilor nostri, cu minimum .0' fata de 2008 si cu mai mult de &0', in
raport cu primul an in care :omania s!a confruntat cu o puternica recesiune economica$ *iferentele pe care le!
am constatat in prima parte a e/ercitiului financiar curent, in raport cu 20+0, au fost reprezentate de o
stabilizare a pietei, coroborata cu o tendinta de maturizare a acesteia, asertiune valabila pentru cea mai mare
parte a competitorilor angrenati in activitatea specifica$ Pe fondul acestor dezvoltari si accentuarii fenomenului
de selectie riguroasa a ofertelor, care au inceput sa se manifeste in intervalul anterior, pentru anul in curs
preconizam o crestere sustenabila si o dinamizare a domeniului, bazata pe o repozitionare constructiva a
companiilor de profil$ %n ceea ce priveste caracteristicile cererii, am constatat o dezvoltare cantitativa evidenta,
insa marcata de o analiza eficienta si riguroasa a produselor$ 3olicitarile beneficiarilor acopera toata gama de
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.11
sisteme, inclusiv seriile nou!promovate$ -stfel, 8etra raspunde cu succes e/igentelor pentru toate segmentele
pietei profilelor din aluminiu$ -ceasta strategie va detemina, pe termen scurt si mediu, o crestere anuala de
minimum &0', conform estimarilor noastre$ Principala dificultate aparuta in desfasurarea activitatii a fost
constituita de restrangerea accesului la credite in conte/tul crizei economice mondiale, ceea ce a dus la o
diminuare corespunzatoare a investitiilor in constructii$ u toate acestea, consideram ca e/ista sanse reale de
redresare a bransei in care activam$ -stfel, am implementat deja o strategie fle/ibila, ce presupune inclusiv
promovarea unor produse caracterizate prin niveluri superioare de calitate si fiabilitate$ *e asemenea, pentru
prevenirea unor derapaje am adoptat masuri ferme de reoganizare, pentru a putea raspude in mod optim pe
intregul palier de solicitari$ *upa finalizarea recesiunii, consideram ca sectorul profilelor din aluminiu isi va relua
trendul de evolutie constanta$ -vantajul 8etra, in perioada urmatoare, este reprezentat de e/perienta de peste
). ani pe care o detinem, perioada in care e/pertii nostri au fost angajati intr!un proces continuu si intens de
cercetare!dezvoltare a sistemelor din aluminiu$ *eosebirea evidenta fata de intervalul anterior anului 2008 va fi
aceea de abordare selectiva si fundamanetata a strategiilor companiei>$ 01ereastra4
3& !'r&i$%r a# IGEA (ee a!a"eri 7& "re8tere "' 10E
ProducDtorul de articole din faianCD pentru menaj esiro din 3ig6iGoara Gi!a revizuit En creGtere estimDrile pentru
anul En curs Gi mizeazD En prezent pe o cifrD de afaceri de 22 milioan de euro, En creGtere cu +0' faCD de anul
trecut$ ompania a realizat anul trecut vFnzDri totale de 20 de milioane de euro, mizFnd iniCial pe o stagnare a
afacerilor En acest an$ >PiaCa produselor din ceramicD pentru menaj a fost En creGtere anul trecut, trend care se
va menCine Gi En acest an$ redem cD vom realiza un avans de +0' faCD de 20+0, datoritD En special
contractelor cu %U2- Gi e/tinderii afacerilor pe noi pieCe din estul 2uropei$ 2/porturile pe pieCele europene au
redus efectele recesiunii asupra vFnzDrilor companiei>, a declarat *aniel *avid, commercial manager al esiro$
Potrivit reprezentanCilor companiei, esiro a cFGtigat anul trecut noi contracte pe pieCele din Polonia, 3erbia,
,osnia, roaCia Gi ;ngaria, EnsD principalul client rDmFne En continuare concernul suedez %U2-$ -nul trecut,
ponderea vFnzDrilor la e/port reprezenta 8.' din totalul producCiei companiei din 3ig6iGoara, principalele pieCe
la e/port fiind <ermania, ?ranCa, %talia, =landa, 3pania, e6ia sau :usia$ VFnzDrile cDtre %U2- ajungeau anul
trecut la ).' din totalul cifrei de afaceri a companiei$ esiro produce pentru grupul suedez diverse modele de
ceGti, farfurii, boluri Gi alte obiecte pentru decor$ apacitatea lunarD de producCie a fabricii din 3ig6iGoara este
de ) milioane de produse ceramice$ La nivel local, produsele esiro sunt distribuite prin firma esiro 7ouse -ll
cDtre principalele lanCuri de supermar@eturi Gi cDtre clienCii mai mici tradiCionali$ Potrivit reprezentanCilor esiro,
bugetul de investiCii pentru acest an se ridicD la circa )00$000 de euro Gi constD En ac6iziCionarea de utilaje,
reabilitarea clDdirilor Gi EmbunDtDCirea condiCiilor de muncD$ -nul trecut s!au realizat investiCii de (00$000 de euro
En utilaje Gi reabilitarea clDdirilor$ >Pentru creGterea capacitDCilor de producCie avem nevoie de o nouD unitate,
investiCie pe care o vom demara En urmDtoarea perioadD de timp$ Pentru acest an avem En plan menCinerea
contractelor cu clienCii tradiCionali Gi pDtrunderea pe piaCa din -nglia>, a mai spus *avid$ Ln prezent, compania
are +$&.0 de angajaCi, dupD ce anul trecut au mai fost angajate +00 de persoane$ Pentru acest an nu sunt
prevDzute noi angajDri, En condiCiile En care fabrica de la 3ig6iGoara funcCioneazD la capacitate ma/imD$ esiro a
fost EnfiinCatD En anul +9.5 sub numele de ombinatul de ?aianCD Gi 3ticlDrie din 3ig6iGoara$ ProducDtorul a fost
privatizat En +99. prin metoda 82,= Gi are En prezent .50 de angajaCi$ 0Ziar'# 1i&a&"iar4
=ar"a' 1%restA Piata i&ter&a e tamp#arie i& #em& este i& e$(%#tare
ompania 4arcau ?orest, din Piatra 9eamt, s!a specializat in realizarea de tamplarie din lemn si lemn!aluminiu,
pentru care utilizeaza profile din molid si stejar, feronerie 8aco si geam termoizolant livrat de firma
?onoizoterm$ ele mai solicitate produse din oferta sunt, in acest moment, ferestrele din molid$ M%n principal,
efectuam livrari la nivel national, insa am demarat inca de acum cinci ani operatiuni de e/port in ?ranta$ 3pre
deosebire de piata auto6tona (care este restransa", cea franceza prezinta perspective importante de colaborare
intre firmele de constructii, si cele producatoare de tamplarie termoizolanta$ Pe plan intern, lucarile pentru care
se solicita ferestre#usi din lemn sunt de dimensiuni mici, dar am remarcat o evolutie certa a gradului de
informare a beneficiarilor auto6toni$ *e altfel, acesta a fost si motivul pentru care am decis sa accesam si
domeniul ansamblurilor din lemn!aluminiuP$ %nformatii suplimentare, AAA$6olzmeister$ro 01ereastra4
Mat'r Impe*A Piete#e e*ter&e %!era "%&itii e%se)ite e i&"Firiere
<rupul de firme format din compania 8atur %mpe/ si Via Vac, din luj ! 9apoca, este specializat in productia si
comercializarea de ec6ipamente de ridicare, cu aplicatii principale in domeniul constructiilor$ Produsele
realizate in cadrul 8atur %mpe/ se livreaza preponderent la e/port in =landa, iar cele distribuite prin intermediul
Via Vac sunt fabricate de firma omonima olandeza$ M%n oferta proprie se regasesc preponderent doua tipuri de
produse, respectiv <lass,oI si lad,oI$ -cestea reprezinta ec6ipamente profesionale de ridicat cu vacuum,
destinate instalarii de sticla sau marmura si a placilor cu greutate de pana la .00 @g (<lass,oI", respectiv
pentru panouri de tip sandAic6 montate la pereti#acoperisuri, cu o greutate de pana la &.0 de @g (lad,oI"$
-mbele sisteme se monteaza in carligul unei macarale sau in furcile stivuitoarelor si ale for@lifturilor si
functioneaza cu acumulatori reincarcabili, ceea ce le confera o mare mobilitate in e/ploatare si autonomie in
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.12
functionare$ el mai bine vandut model este <lass,oI, care a fost furnizat inclusiv pentru fabrici de mobila$ *e
asemenea, lad,oI poate fi folosit si cu e/tensii, pentru panouri de pana la +8 m lungime dar, din nefericire, in
:omania acestea nu se pot transporta$ *intre cele mai importante atuuri ale pietelor e/terne (fata de cea
auto6tona", mentionam posibilitatea crearii unei flote de inc6iriere, prin e/istenta unui cadru legal specific, a
infrastructurii si logisticii necesare$ %n ceea ce priveste evolutia financiara a acestui an, consideram ca vom
consemna o crestere a cifrei de afaceri, la fel cum s!a intamplat si in 20+0P, a declarat 8arian 8ircea, director
general al 8atur %mpe/ si Via Vac$ %nformatii suplimentare la AAA$viavac$ro 0Age&a C%&str'"tii#%r4
IN-ES=I=II - SAN=IE+E - LICI=A=II - L3C+A+I
NATIONALE
)u!ernul a alocat *0 milioane de euro pentru de&!oltarea infratructurii i a 'a&elor porti!e
<uvernul a alocat primariilor fonduri totale de &8( milioane de lei (circa 90 milioane de euro" pentru proiecte de
dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive in mediul rural$ -stfel, din suma totala, 2.9,& milioane de lei
au fost distribuite pentru lucrari de infrastructura, iar +2(,( milioane de lei au fost acordate pentru constructii de
baze sportive$ ele mai multe fonduri pentru lucrari de infrastructura au fost alocate judetelor 3uceava (+2,(
milioane de lei", 8ures (+(,) milioane de lei", *ambovita (+0,5 milioane de lei", <alati (+0,2 milioane de lei",
ovasna (+0 milioane de lei", 8aramures (+0 milioane de lei", 4imis (9,5 milioane de lei", 7arg6ita (9,)9
milioane de lei", *olj (8,5 milioane de lei", alarasi (8,5 milioane de lei", aras!3everin (8,& milioane de lei",
-lba (8,29 milioane de lei"$ %n privinta finantarii pentru constructia de sali de sport, cele mai multe fonduri au fost
alocate judetelor -rges ((,+ milioane de lei", 4ulcea (.,5 milioane de lei", 4eleorman (.,2 milioane de lei", ,i6or
(. milioane de lei", ,istrita!9asaud (. milioane de lei", Valcea (. milioane de lei"$ 09ai#H<'si&ess.r%4
Sectorul contruciilor din +om,nia, intereant pentru afaceri-tii din .alencia
3ectorul construcCiilor din :omFnia oferD En continuare oportunitDCi de afaceri companiilor valenciene, astfel cD
douD companii romFneGti sunt interesate sD ia legDtura cu companii din omunitatea ValencianD pentru a!Gi
adjudeca En comun licitaCii pentru construcCia de Gosele, cDi ferate ori e/tinderi ale aeroporturilor, pentru care
primele au nevoie de e/perienCa unor companii precum cele valenciene$ Potrivit cotidianului La :azon, aceasta
a fost una dintre concluziile la care a ajuns consilierul pentru industrie Vicente :ambla la finalul vizitei fDcute la
,ucureGti$ :ambla a plecat din :omFnia cu promisiunea de a facilita accesul companiilor valenciene la licitaCiile
publice din :omFnia, care are la dispoziCie miliarde de euro pentru construcCia de infrastructuri, semnaleazD
cotidianul spaniol$ -stfel, de!a lungul anului 20++, e/ecutivul local valencian Gi %nstitutul valencian pentru
e/porturi vor trimite En :omFnia diferite misiuni comerciale cu delegaCii ale companiilor valenciene de
construcCii$ otidianul menCionat aminteGte cD :omFnia are de primit apro/imativ &0 de miliarde de euro din
fondurile structurale Gi de coeziune ale ;2 pFnD En 20+&, din care au fost folosite apro/imativ +0'$ 0"apita#.r%4
AB - ALBA
/ete #6,5 milioane de lei pentru rea'ilitarea a dou drumuri judeene
PreGedintele onsiliului VudeCean -lba, %on *umitrel, a semnat astDzi, +) martie, ordinul de Encepere a lucrDrilor
pentru reabilitarea a douD drumuri judeCene din -lba$ 2ste vorba despre *V +05 ,laj ! ergDu ! :oGia de 3ecaG
Gi *V +0(L :oGia de 3ecaG ! ;ngurei ! Wpring$ LucrDrile au o valoare de peste +(,. milioane lei Gi vizeazD
reabilitarea Entregului sistem rutier$ M8D bucur cD am reuGit sD dDm En lucru Gi drumurile din aceastD zonD, En
care e/istau probleme din cauza gropilor$ Lucrarea este una foarte comple/D, dar este programatD sD fie
finalizatD En acest an, dacD vremea va Cine cu noi$ 3e va lega astfel comuna :oGia de 3ecaG cu localitDCile ,laj,
Wpring Gi 3Entimbru, zone En care drumurile au fost deja reparate En anii trecuCi$ 3e desc6ide, En acest fel,
circulaCiei toatD zona Gi se creeazD mai multe variante de trafic care vor scurta mult timpii de deplasareN, a
declarat %on *umitrel, preGedintele onsiliului VudeCean -lba$ 0ae(ar'#.r%4
AR - ARAD
Spita#'# C#i&i" I'etea& si Spita#'# M'&i"ipa# (%r !i rea)i#itate
3pitalul linic Vudetean din -rad impreuna cu 3pitalul 8unicipal isi va sc6imba fata incepand din acest an$
3ectia de pediatrie +, sectia de pediatrie 2 ,sectia de c6irurgie si sectia de ;rgenta ale 3ptalului Vudetean din
-rad impreuna cu sectia de =ncologie a spitaluli 8unicipal vor fi reabilitate si modernizate pe bani 8inisterului
3anatati$ 2ste vorba despre 2,& milione de lei bani care vor fi dati spitalelor la solicitatea consiliului judetean din
-rad$ -locarea fondurilor s!a fDcut En urma solicitDrii preGedintelui onsiliului VudeCean din -rad, 9icolae %oCcu$
-ceGti bani vin En completare la sumele alocate de consiliu pentru ridicarea standardelor serviciilor medicale$
-stfel, cei 2,& milioane de lei vor fi orientaCi cDtre mai multe secCii ale spitalelor, pentru reparaCii capitale$ %n ceea
ce priveste spitatul 8unicipal din -rad aici se va reabilita sectia de =ncologie cu o suma de apro/imativ
&.0$000 de lei$ 0%)ser(at%r.i&!%4
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.13
< - <3C3+ES=I
0leu 1iel: 2u inceput lucrarile la un o'iecti! de 20 milioane de euro
La data de +) martie a$c$, au fost inaugurate lucrarile de constructie a celui mai mare comple/ de agrement
acvatic si sportiv din :omania ! -Xua Parc ,leu iel$ =biectivul este amplasat in ,ucuresti, pe ,ulevardul
4ineretului, fiind o investitie realizata printr!un parteneriat inc6eiat intre compania ,leu iel si -diministratia
Lacuri, Parcuri si -grement ,ucuresti (-LP-,"$ 3ocietatea ,leu iel este antreprenor general al lucrarii, fiind
reprezentantul auto6ton al unor companii consacrate in 2uropa, in domeniul proiectarii si constructiei de piscine
si centre tip 3P- (-Xualu/ %nternational ! ?ranta si -stral Pool ! 3pania"$ onform datelor estimative furnizate
de dezvoltatori, valoarea proiectului se va situa la 20 milioane de euro, aceasta fiind cea de!a doua investitie de
o asemenea amploare din sectorul ), dupa centrul comercial 3un Plaza$ Lucrarile de constructie vor avea o
durata cuprinsa intre 8 luni si +0 luni, bazinele descoperite urmand a fi desc6ise in luna august a$c$ Planurile
te6nice ale proiectului au fost intocmite de catre firmele specializate 3e/tant -r6itecture (?ranta" si P1P
-r6itectura (:omania", in timp ce serviciile de consultanta sunt prestate de <*3 onsult :omania$ Parcul
dispune de un teren cu o suprafata de .,2 6ectare, pe care vor fi amenajate bazine decorative si de agrement,
un patinoar, un teatru de tip desc6is (tip MagoraP", un club acvatic, un centru de sanatate#3P-, un club destinat
varstnicilor, precum si facilitati au/iliare ! restaurante, braserie, parcari ecologice, spatii verzi si o sera cu plante
tropicale$ 3uprafata construita totala va fi de 9$.00 mp$ 4otodata, comple/ul va beneficia de o parcare cu o
capacitate de .00 de locuri, ce va deservi si locatarii imobilelor rezidentiale din pro/imitate$ Proiectul va crea
peste 200 de noi locuri de munca, aducand incasari anuale in valoare de un milion de euro in bugetul local al
sectorului, prin ta/ele s impozitele aferente$ *e asemenea, obiectivul va avea o capacitate de +0$000 de
vizitatori#zi$ Printre lucrarile efectuate de societatea ,leu iel se numara piscinele si centrele spa din cadrul
7otelului 7ilton ! 3ibiu, 7otelului 3avoI ! 8amaia, 7otelului araiman ! 8amaia, 7otelului %a@i ! 8amaia,
7otelului Perla ! 8amaia, 7otelului -storia ! 3nagov, 7otelului 3tar ! Pitesti, lubului ,amboo ! 8amaia,
lubului rIstal ! 8amaia, 4imisoara 7ealt6 enter si ?ootball lub ;nirea ;rziceni$ %nformatii suplimentare, la
AAA$aXuaparc!bleuciel$ro 0Age&a C%&str'"tii#%r4
3ucrarile la trononul de metrou +aul $oamnei4%roilor incep in 50 de &ile
8etrore/ a semnat contractul pentru e/ecutia tronsonului :aul *oamnei!2roilor al 8agistralei . de metrou cu
un consortiu condus de firma italiana -staldi, urmand ca lucrarile sa inceapa in ma/im .0 de zile, iar tronsonul
sa fie desc6is in 20+)$ >2ste un contract care poate s!a ironizat mult in perioada anterioara, dar cand avem
manageri seriosi toate proiectele pot sa devina realitate>, a spus luni, intr!o conferinta de presa, ministrul
4ransporturilor, -nca ,oagiu$ ontractul are valoarea de 2+. milioane euro, fara 4V-, finantarea fiind asigurata
in proportie de .0' de la ,anca 2europeana de %nvestitii (,2%" si .0' de la bugetul de stat$ Lucrarile la statii se
vor e/ecuta in galerie desc6isa, iar tunelele in subteran$ >3igur vor fi restrictii in trafic in zonele unde vor fi
statiile, dar nu se va aglomera mai mult decat la orice lucrare obisnuita de infrastructura in oras>, a declarat
directorul general al 8etrore/, <6eorg6e ;driste$ 2l a spus ca nu e/ista probleme in legatura cu e/proprierile,
iar din +&0 de imobile ce trebuie e/propriate, doar 2+ sunt in proprietate privata si nicio cladire nu este de locuit,
ci doar spatii comerciale$ 4ronsonul va avea noua statii, in lungime de (,2 @ilometri, si va deservi 200$000 de
locuitori ai zonei$ ,oagiu a spus ca pentru noul e/ercitiu financiar al ;niunii 2uropene din perioada 20+)!2020,
8etrore/ intentioneaza sa investeasca 8,. miliarde euro$ ?ondurile vor fi folosite, printre altele, pentru
constructia 8agistralei . *rumul 4aberei!2roilor!;niversitate!Piata %ancului!Pantelimon in 20+(, 8agistrala (
Piata Victoriei!=topeni, urmand ca licitatia sa fie lansata in al doilea semestru din 20+2 si ac6izitia a &5 de
trenuri noi$ ;n alt proiect al 8etrore/ vizeaza constructia 8agistralei 5 ,ragadiru!Voluntari, care va fi realizata
prin parteneriat public!privat$ ,oagiu a mai spus ca la &0 iunie vor fi puse in functiune doua statii noi ! Pajura si
Parc ,azilescu ! de pe 8agistrala ) <ara de 9ord!Laminorul$ 8etrore/ a selectat, la finele lunii februarie,
consortiul format din -staldi (%talia", ? (3pania", *elta -8 si -, onstruct (:omania" pentru a realiza
tronsonul :aul *oamnei!7asdeu$ ompania -staldi este prezenta in 2& de tari$ %n :omania, constructorul
italian este implicat in mai multe proiecte importante, printre acestea numarandu!se Pasajul ,asarab din
,ucuresti si 3tadionul 9ational din cadrul comple/ului Lia 8anoliu din apitala$ <rupul spaniol ? este
prezent in :omania prin ? onstruccion si prin subsidara -lpine$ Printre lucrarile derulate de ?
onstruccion se numara podul 6obanat de la =topeni pe centura apitalei, segmentul de autostrada 4imisoara
! -rad, centura -radului, centura onstantei si pasajul ,asarab din ,ucuresti$ *elta -8, firma detinuta de
?lorea *iaconu, a fost infiintata in +99& si este specializata in constructia si repararea drumurilor, printre
lucrarile realizate fiind reabilitarea sistemului rutier de pe mai multe strazi din ,ucuresti, precum si
modernizarea unor drumuri judetene si nationale$ 09ai#H<'si&ess.r%4
BH - BIHOR
Se a-teapt a!i&e -i autori&aii pentru moderni&area /ieei 0ucure-ti
-vFnd En vedere faptul cD traficul din zona gDrii s!a intensificat foarte mult En ultimii ani Gi cD intersecCiile
amenajate din zonD au devenit foarte aglomerate En orele de vFrf, modernizarea PieCei ,ucureGti a devenit o
prioritate pentru municipalitate$ Ln luna noiembrie, PrimDria =radea a finalizat licitaCia pentru proiectarea Gi
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.1.
e/ecuCia lucrDrilor de modernizare a PieCei ,ucureGti ! acces <ara ? =radea$ riteriul de atribuire a fost preCul
cel mai scDzut$ -stfel, la Enceputul lunii decembrie s!a Enc6eiat contractul de lucrDri Entre municipalitate Gi
*rumuri =rDGeneGt, En asociere cu Pro2/o, pentru servicii de proiectare Gi e/ecuCie lucrDri$ Valoarea
contractului este de peste +$500$000 lei (fDrD 4V-"$ Pentru a da un aspect corespunzDtor zonei din faCa <Drii
?:, municipalitatea va amenaja locuri de parcare, va reabilita carosabilul dintre liniile de tramvai Gi garD, va
repara pasajul subteran, precum Gi trotuarul din faCa gDrii$ 4otodatD, se vor amenaja douD giraCii, una En
intersecCia cu strada ,erzei, iar alta En intersecCia cu strada 3DvineGtilor$ *e asemenea, vor fi amenajate spaCiile
verzi Gi va fi refDcut iluminatul public$ Ln baza contractului s!au elaborat documentaCiile pentru avize Gi proiectul
te6nic$ MLn acest moment, documentaCiile pentru obCinerea avizelor sunt depuse$ 8ai sunt necesare avizele de
la PoliCia :utierD, %nspectoratul de 3tat En onstrucCii Gi ompania 9aCionalD a Dilor ?erate :omFne ?: 3- !
:egionala ?: luj$ ;rmeazD ca dupD obCinerea acestor avize, a autorizaCiei 8$4$%$ de la ompania 9aCionalD
de Di ?erate ?: 3$-$ ,ucureGti, a autorizaCiei de e/ecuCie ?: de la 3ucursala :egionalD ? luj, sD fie
depusD documentaCia pentru obCinerea autorizaCiei de construire>, a transmis primDria, printr!un comunicat de
presD$ Ln funcCie de obCinerea avizelor solicitate En certificatul de urbanism Gi a autorizaCiei de construire, se
estimeazD cD e/ecuCia lucrDrilor va demara la Enceputul lunii aprilie a acestui an$ 0ae(ar'#.r%4
BN BISTRITA NASAUD
Li"asir =r'stA 9r'm'ri#e "%m'&a#eB m%er&i$ate "' 18 mi#i%a&e e #ei
ompania Licasir 4rust, din localitatea *orolt (judeCul 3atu 8are", va realiza lucrDrile de modernizare a strDzilor
din localitDCile care aparCin de comuna Livezile (judeCul ,istriCa!9DsDud" ! Gi anume: Livezile, *orolea, uGma,
Valea Poienii Gi *umbrava$ -stfel, se au En vedere lucrDri de construcCii, fundaCie Gi EmbrDcare a drumurilor$ Ln
vederea e/ecuCiei acestor lucrDri, autoritDCile locale vor aloca fonduri de peste +8 milioane de lei, dupD ce !
iniCial ! valoarea obiectivelor a fost estimatD la 2+ milioane de lei$ ?inanCarea va fi asiguratD de la bugetul
centralizat al statului Gi de la cel local$ *efinitivarea proiectului va avea loc En ma/imum 2) de luni$ 0Age&a
C%&str'"6ii#%r4
CI - CL3I
I&"epe "%&str'"tia #a Fir%"e&tra#a e '& mi#iar e e'r% i& C#',
V luj a dat aviz favorabil proiectului de constructie a unei 6idrocentrale care va costa apro/imativ un miliard
de euro, fara 4V-$ Proiectul face parte din strategia de dezvoltare a sectorului energetic al 8inisterului
2conomiei si ar trebui sa fie finalizat pana in 20+8$ 7idrocentrala de la 4arnita!Lapusesti, un proiect al
8inisterului 2conomiei in valoare de +,029 de miliarde de euro, fara 4V-, a primit avizul prealabil privind
oportunitatea intocmirii documentatiei, din partea onsiliului Vudetean luj$ 09ai#H<'si&ess.r%4
56 de firme unt intereate de noua pit a aeroportului
LicitaCia privind atribuirea contractului pentru construcCia noii piste a aeroportului se desc6ide En 5 aprilie$ PFnD
En prezent, a transmis consiliul judeCean, .( de firme au solicitat documentaCia de participare la aceastD licitaCie$
LucrDrile la pista de &$.00 de metri se vor derula En douD etape$ LicitaCia din aprilie vizeazD contractul pentru
primii 2$+00 de metri$ ;ltimele societDCi care se Enscriu pe lista firmelor interesate de proiectul noii piste sunt
7abau PP3 Pipeline 3Istems ,ucureGti, 8onteadriano 2nge6aria 2 onstrucao 3- PloieGti sau 4oddei 3pa
:oma$ Ln total, numDrul firmelor care au solicitat documentaCia de participare la licitaCia ce vizeazD atribuirea
contractului pentru noua pistD se ridicD la .($ >3perDm sD avem oferte cFt mai bune, pentru cD este un proiect
pe care El vom finanCa din buget propriu>, a comentat preGedintele onsiliului VudeCean (V" luj, -lin 4iGe$
9oua pistD a aeroportului va mDsura &$.00 de metri, iar lucrDrile se vor derula En douD etape$ La licitaCia din 5
aprilie, vor fi licitate lucrDrile pentru primii 2$+00 de metri$ 4iGe a susCinut cD aceastD bucatD de pistD va putea fi
datD En folosinCD c6iar de anul viitor$ >:DmFne ca ulterior, dupD ce vor fi e/ecutate lucrDrile pentru devierea
3omeGului, sD continuDm pista pFnD la &$.00 de metri>, a precizat liderul V$ Pentru prima etapD a lucrDrilor,
contractul a fost estimat la suma de &9,9 milioane de euro$ 0Zi'a e C#',4
5 nou taiune 'alnear de lux in !aloare de 50 milioane euro !a fi contruita in 6urda
:omFnii s!ar putea bucura En cinci ani de o nouD staCiune balnearD de lu/ En apropierea oraGului 4urda,
investiCia fiind estimatD la )5,. milioane euro$ Pe lFngD 6oteluri de trei, patru Gi cinci stele, staCiunea va dispune
Gi de patinoar, 6ipodrom, teren de golf, En zonD urmFnd sD fie reabilitate Gi renovate En total patru foste mine de
sare$ >3taCiunea este unul dintre proiectele pe care dorim sD ne a/Dm$ -ceasta va cuprinde douD comple/uri
balneare, unul denumit R?loare de 3areS, care se va adresa turiGtilor cu posibilitDCi financiare mai mari, Gi EncD
unul pentru turiGtii$ ?osta minD de sare din 4urda ! *urgDu a fost e/ploatatD pFnD En +9&2, Gi a fost desc6isD
parCial En scop turistic En +99&, fiind parCial modernizatD En 2009!20+0$ Ln vecinDtatea ei se aflD douD lacuri
sDrate, fiind create astfel facilitDCile pentru scopuri recreative Gi de sDnDtate$ *eja aceste saline atrag turiGtii, En
20+0 circa &5.$000 de persoane cumpDrFnd tic6ete pentru a le vizita$ Proiectul staCiunii balneare, care este
iniCiat Gi promovat de PrimDria 4urda, este En cDutarea de investitori, fiind prezentat recent la forumul de afaceri
arab!romFn$ Primarul 4urdei a e/plicat cD pentru finanCarea proiectului sunt luate En calcul trei posibilitDCi:
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.15
emisiunea de obligaCiuni, credite bancare cu garanCia statului Gi parteneriatul public!privat$ PrimDria a calculat Gi
En cFt timp vor putea fi recuperaCi banii investiCi$ >Ln +0 ani ne propunem ca Entreaga investiCie sD fie recuperatD,
luFnd En calcul un grad de ocupare al staCiunii de 80'>, a mai spus primarul 4udor WtefDnie$ = etapD ulterioarD
prevede reabilitarea 6otelului Potaissa din 4urda Gi crearea zonei de recreere$ 8inistaCiunea >?loare de sare> Gi
terenul de golf sunt preconizate sD fie e/ecutate En etapa a treia a proiectului staCiunii care ar urma sD fie gata En
. ani$ ;n alt proiect la care primDria 4urda este partener este reabilitarea mocDniCei$ >3taCiunea 4urda!*urgDu
face parte dintr!un proiect regional de dezvoltare mai amplu$ 3!a creat o asociaCie formatD din mai multe
primDrii, Entre care PrimDria 4urda, PrimDria Fmpia 4urzii Gi alte opt primDrii comunale care EGi propun
dezvoltarea regiunii>, a declarat *an %vDnel, senior consultant :43 onsult$ Ln afarD de staCiunea *urgDu, care
e doar o parte a proiectului, proiectul de ansamblu presupune o investiCie de +.0 milioane euro$ >2ste un proiect
desc6is, de amploare, care cuprinde reabilitarea centrului vec6i 4urda, castrul roman, Valea -rieGului Gi salinele
*urgDu>, a conc6is %vDnel$ 0ga&'#.i&!%4
DJ - DOLJ
1entru comercial "n !aloare de *0 milioane de euro
Ln prezent, se e/ecutD structura de rezistenCD a centrului comercial 2lectroputere 36opping enter, amplasat pe
alea ,ucureGti nr$ +)), din municipiul raiova$ =biectivul, situat pe un teren de +. 6ectare, va avea o
suprafaCD Enc6iriabilD de ..$000 mp Gi +20 de magazine$ Proiectul prevede reconversia funcCionalD a douD
clDdiri, respectiv 6ala industrialD de aparataj (PB+2", cu o arie totalD de circa .0$000 mp (care va avea
destinaCia de zonD comercialD centralD" Gi 6ala industrialD 3-3, ce va dispune de o suprafaCD de peste +)$000
mp$ *e asemenea, pentru construcCia unui pavilion suplimentar, vor fi demolate unele clDdiri e/istente$ Vor fi
amenajate +$250 de locuri de parcare$ Planurile te6nice au fost elaborate de firma -edilia Proiect (din
localitate", dezvoltator fiind compania UH3 *evelopments, din ,rDila$ LucrDrile au fost Encepute En anul 20+0,
termenul de finalizare fiind stabilit pentru luna decembrie a$c$ Valoarea totalD a investiCiei se situeazD la 90
milioane de euro$ 3erviciile de promovare sunt asigurate de agenCia imobiliarD *41 2c6ino/, din ,ucureGti$
Pentru informaCii Gi date de contact referitoare la antreprenor, proiectant, dezvoltator, beneficiar sau solicitant
consultaCi 3erviciul Proiecte Gi ereri de 8ateriale$ 0Age&a C%&str'"6ii#%r4
/L - /ALA=I
La /a#a6i se (a "%&str'i % !a)ri": e p;i&eB !i&a&6at: i& !%&'ri e'r%pe&e
Ln aceastD primDvarD, Entre <alaCi Gi ,rDila va fi construit un comple/ de panificaCie care va costa peste +2
milioane de euro, jumDtate din sumD fiind asiguratD din fonduri europene$ *eocamdatD, investiCia este En faza
obCinerii avizelor finale, lucrDrile urmFnd sD EnceapD En luna mai$ omple/ul, care include o fabricD de pFine cu
mai multe liniide fabricaCie, dar Gi linii de producCie a altor produse alimentare, va fi gata En 20+& Gi va deveni cel
mai important furnizor de produse de panificaCie pentru <alaCi Gi ,rDila$ 0ae(ar'#.r%4
IS - IASI
<a&i pe&tr' re&%(:ri #a Spita#'# JS!. MariaK
*ouD clinici ale 3pitalului M3f$ 8ariaP din %aGi, vor intra En renovare dupD ce au primit fonduri de la 8inisterul
3DnDtDCii, En valoare de 500$000 de lei$ ea mai mare sumD, .00$000 lei, a fost alocatD linicii de -nestezie Gi
4erapie %ntensivD, restul de 200$000 de lei urmFnd sD fie investiCi En linica de =ncologie Gi 7ematologie$
0E(e&ime&t'# e Iasi4
MM - MA+AM3+ES
Se caut antreprenor pentru o fa'ric de 7 milioane de euro
:ecent, a fost eliberatD autorizaCia de construire a unei unitDCi de producCie (PB+2", amplasatD En satul -griGteu
(ce aparCine de comuna ,DlDuGeri, judeCul 8ureG"$ Proiectul prevede e/tinderea capacitDCii de producCie, prin
edificarea Gi dotarea unei fabrici de produse de panificaCie Gi patiserie$ Planurile te6nice au fost elaborate de
firma Proiect (din municipiul 4Frgu 8ureG", beneficiar fiind compania 2ldi ,rutDria, din localitate$ *eocamdatD,
nu a fost desemnatD societatea care va asigura serviciile de antreprenoriat$ 3istemul constructiv presupune
structurD pe cadre metalice$ 4FmplDria va fi din PV, cu geam termoizolant$ ?inisajele interioare includ gresie,
faianCD Gi vopsele lavabile$ LucrDrile vor fi Encepute En luna mai a$c$, definitivarea acestora urmFnd a avea loc En
termen de +2 luni$ Proiectul este finanCat din fonduri europene, avFnd o valoare eligibilD de peste &,+ milioane
de euro$ Pentru informaCii Gi date de contact referitoare la antreprenor, proiectant, dezvoltator, beneficiar sau
solicitant consultaCi 3erviciul Proiecte Gi ereri de 8ateriale$ 0Age&a C%&str'"6ii#%r4
NT - NEAMT
+ea'ilitarea infratructurii municipiului +oman, coa la licitaie
el mai important pas pentru reabilitarea infrastructurii municipiului :oman, finanCat cu 25,( milioane de lei !
Planul %ntegrat de *ezvoltare ;rbanD ! se va realiza EncepEnd din aceastD primDvarD$ 8iercuri, administraCia
localD organizeazD licitaCia En urma cDreia se va stabili ce firme vor desfDGura lucrDrile de reabilitare a
infrastructurii publice urbane din zonele 3cuar 7otel, Pietonal Wtefan cel 8are, centrul istoric urban Wtefan cel
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.15
8are, cartierul ?avorit Gi strada uza VodD ! zone vizate de acest proiect a cDrui valoare reprezintD un record al
ultimilor 20 de ani$ >redem cD licitaCia va fi cEGtigatD de firme serioase, care doresc cu adevDrat sD se implice En
dezvoltarea municipiului$ ?iind vorba despre un program de dezvoltare cu o valoare record, a cDrui finanCare a
fost atrasD cu mare greutate, nu vom tolera sub nici o formD lucrDrile a cDror calitate lasD loc de Endoieli>, a
precizat primarul LaurenCiu *an Leoreanu$ Planul %ntegrat de *ezvoltare ;rbanD are douD componente$ Prima
componentD se referD la creGterea siguranCei Gi prevenirea criminalitDCii En municipiul :oman$ omponenta
principalD a Planului %ntegrat de *ezvoltare ;rbanD este reprezentatD de reabilitarea infrastructurii publice
urbane a municipiului, En zonele 3cuar 7otel ! Pietonal Wtefan cel 8are ! centrul istoric urban Wtefan cel 8are,
cartierul ?avorit Gi strada uza VodD$ Vor fi modernizate &0 de strDzi, se vor amenaja &$).0 de metri pDtraCi de
spaCii verzi, &)$(20 de metri pDtraCi de trotuare Gi ($0.( metri pDtraCi de parcDri$ 3e vor ac6iziCiona +(+ de piese
de mobilier stradal Gi se vor realiza 2$&50 de metri de reCele de canalizare$ Valoarea totalD a proiectului este de
25$(&+$90+,9( de lei, din care 2+$880$)25 de lei reprezintD valoarea totalD eligibilD$ ontribuCia proprie, din
bugetul local, va fi de )&5$(08,.) de lei$ 0Ziar'# e +%ma&4
SM SATU MARE
2 fot apro'ata finantarea pentru proiectul 81ontructia !ariantei de ocolire 1arei8
%n urma evaluarii si aprobarii cererii de finantare, -utoritatea de 8anagement pentru Programul =perational
3ectorial >4ransport > si ompania 9ationala de -utostrazi si *rumuri 9ationale din :omania 3$-$(9 -*9:
3$-$" au semnat contractul de finantare pentru proiectul >onstructia variantei de ocolire arei>$ =biectivul
proiectului vizeaza constructia unei variante de ocolire in lungime de +0,)( @m, la standard de drum national si
constructia unui pasaj superior cu trei desc6ideri peste calea ferata$ %mplementarea acestui proiect se va realiza
prin contracte de lucrari si servicii licitate de catre 9 -*9: 3$-$ Proiectul are un buget total de 99$8&9$(+2 lei,
din care .0$.&($0++ lei constituie finantare nerambursabila acordata de omisia 2uropeana din ?ondul
2uropean de *ezvoltare :egionala, restul sumei fiind asigurata de <uvernul :omaniei prin bugetul de stat$ Prin
acest proiect se urmareste, in principal, imbunatatirea desfasurarii traficului, sigurantei circulatiei rutiere,
precum si eliminarea in mare masura a zonelor conflictuale (puncte negre" din trafic$ Prin devierea traficului in
afara localitatii va creste viteza de deplasare si se va asigura preluarea traficului de tranzit de pe celelalte
drumuri care converg catre localitatea arei$ -cest proiect a fost depus in cadrul -/ei Prioritare 2
>8odernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afara a/elor prioritare 429!4, in scopul
dezvoltarii unui sistem national durabil de transport>, *8% 2$+ > 8odernizarea si dezvoltarea infrastructurii
rutiere nationale>$ Perioada estimata de e/ecutie a lucrarilor pentru proiectul mentionat este iunie 20++ ! mai
20+&, fiind urmata de perioada de notificare a defectelor intre iunie 20+& ! mai 20+.$ 0!i&a&tare.r%4
AGENDA EXTERNA
ICS /#%)a# I&sigFtA Pr%g&%$e pr%!esi%&a#e pe&tr' 2011
%nstitutul de cercetare %73 <lobal %nsig6t, din 3;-, a dat publicitatii un raport referitor la tendintele ce vor
caracteriza economia mondiala in anul 20++$ %n opinia analistilor europeni, trendul general va fi acela de
accelerare a vitezei de revigorare, cu toate ca in primul semestru a$c$ se vor resimti efectele incetinirii din
ultimele ( luni din 20+0$ ;lterior, va urma o perioada de majorare a activitatii, in special in domeniile
constructiilor rezidentiale si auto, sustinute, mai ales, de imbunatatirea gradului de incredere al consumatorilor$
*in punct de vedere cantitativ, Produsul %ntern ,rut (P%," global va consemna o crestere de &,&', usor
inferioara celei de )', cat a fost in anul anterior$ Pe termen scurt, specialistii institutiei estimeaza o revigorare,
P%, la nivel mondial in 20+2 urmand sa fie cu &$5' mai mare fata de 20++$
Sit'atia e"%&%mi"a g#%)a#a se sta)#i$ea$a i&tr-'& ritm #e&t
Pentru anul in curs, analistii %73 <lobal %nsig6t au identificat urmatoarele evolutii probabile:
+$ 3ituatia pe piata constructiilor din 3;- se va corecta in mod semnificativ, acest domeniu nemaifiind o cauza
a declinului economiei si urmand sa aiba o contributie pozitiva$ :ezultatele aferente activitatii pe pietele e/terne
vor fi imbunatatite gratie raportului favorabil al ;3* in raport cu alte valute pe pietele internationale$ %n aceste
conditii, P%, se va majora cu 2,+' in primul semestru a$c$ si cu 2,5' in cel de!al doilea$
2$ %n 2uropa avantul economic va fi oarecum franat de constrangerile bugetare, a caror actiune va fi coroborata
cu efectele negative ale debitelor suverane$ *in aceste motive, cresterea medie in 20++ va fi de numai +,(' (la
nivelul statelor membre ale ;niunii 2uropene"$
&$ %n ceea ce priveste tarile aflate in curs de dezvoltare, ascensiunea acestora va fi ! al randul sau ! stopata de
diminuarea cererii din statele puternic industrializate$ *in grupul ,:%, cel mai puternic vor fi afectate ,razilia si
6ina, in vreme ce in %ndia si ?ederatia :usa nu se vor manifesta pregnant efectele mentionate$ u toate
acestea, ritmul mediul de crestere din regiunile respective se va situa la (', cu mult peste media statelor
dezvoltate, care va fi de numai 2'$
)$ :ezerva ?ederala a 3;- (?2*", ,anca entrala 2uropeana (,2" si alte institutii specializate in
fundamentarea politicilor monetare (in principal, cele din 8area ,ritanie, Vaponia si anada" isi vor conserva
strategiile actuale in domeniul dobanzilor, spre deosebite de bancile centrale din statele aflate in curs de
dezvoltare, unde se vor inregistra cresteri semnificative, din acest punct de vedere$
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.17
.$ Politicile fiscale vor fi inasprite in cele mai multe dintre statele europene (unele aplicand aceste masuri in
mod voluntar, cum ar fi, de e/emplu, 8area ,ritanie, iar altele fiind silite sa adopte programe in acest sens,
precum <recia, %rlanda, Portugalia si 3pania"$ ontractii ale incasarilor fiscale vor fi mai vizibile in statele in care
autoritatile sunt supuse la presiuni mai puternice din partea pietelor$ %n 3;-, desi nu sunt prevazute evenimente
deosebire din acest punct de vedere, este posibil ca anumite scaderi sa fie generate de finalizarea multora
dintre programele de stimulare sustinute de guvern$
($ Preturile la materiale, stabilite in cadrul burselor de marfuri, vor continua tendinta ascendenta, manifestandu!
se c6iar la un nivel accelerat pe parcursul celui de!al doilea semestru din 20++$ -stfel, la sfarsitul anului in curs,
cele mai multe cotatii vor fi cu .' ! +0' mai mari fata de nivelurile de la finele lui 20+0$ 2lementele
generatoare ale trendului respectiv, in afara acelora legate de cresterea cererii, se refera la: marimea
inventarelor, ratele cursurilor de sc6imb valutar si activitatile speculative$
5$ %nflatia in statele avansate din punct de vedere economic va fi de apro/imativ +,.', spre deosebire de .,.'
cat se va consemna in tarile aflate in curs de dezvoltare$ 2lementele care vor influenta acest indicator vor fi
deteminate de cresterea economica si presiunile e/ercitate asupra preturilor de strategiile valutare ce prevad
cursuri de sc6imb fi/e ori administrate$
8$ %n 20++, deficitul de cont curent al 3;- va ajunga la valoarea de apro/imativ .00 de miliarde ;3*$ otatia
dolarului in raport cu alte valute si consolidarea economica a statelor aflate in curs de dezvoltare vor avea ca
efect cresterea incasarilor din e/porturi, efect compensat, insa, de sporirea facturilor de import, generata de
cresterea cotatilor ,rent ale petrolului$
9$ 8oneda nord!americana va pierde puncte importante fata de alte valute, cu e/ceptia euro, care, pe fondul
datoriilor publice e/terne deosebit de mari ale statelor membre ale ;2 va scadea, la randul sau, destul de
puternic$ %nformatii suplimentare, la AAA$i6sglobalinsig6t$com 0Age&a C%&str'"tii#%r4
-11A Sta)i#i$are a pietei e'r%pe&e e !erestre
*upa o diminuare fara precedent in 2009, anul trecut piata europeana de tamplarie termoizolanta si fatade
cortina s!a stabilizat, datele preliminare indicand pentru 20+0 o majorare de 0,)' a livrarilor, pana la +2.,8
milioane unitati de ferestre ! u$f$ (+ u$f$ Y +,(9 mp", se arata intr!un studiu publicat recent de Patronatul
Producatorilor de ?erestre din <ermania (V??"$ 4otusi, principala consecinta a crizei economico!financiare in
primul an in care aceasta si!a produs efectele pe plan global a fost reprezentata de o scadere de 22,)' a
vanzarilor de ferestre la nivel continental$ >%n timp ce piata europeana de ferestre si fatade este grav afectata de
recesiune (c6iar daca o noua diminuare este improbabila", fabricantii germani de ferestre si fatade si!au majorat
vanzarile cu &,&' in 2009 si cu ),9' in 20+0$ ?iind cea mai importanta piata a ;niunii 2uropene, <ermania
beneficiaza de promovarea proiectelor de crestere a eficientei energetice, implementate prin doua programe de
sprijin financiar derulate de guvernul federal, care includ cerintele solicitate de asociatia noastra>, a declarat
directorul general al V??, ;lric6 4sc6orn, cu ocazia prezentarii noului raport$ %n cadrul ,-; 20++, oficialul
patronatului si prof$ dr$ *ir@ 7aas, specialist in probleme economice al %nstitutului de 8ar@eting Uunzelsauer, au
precizat ca studiul V?? se refera atat la cele 25 de state membre ale ;2, cat si la pietele din ?ederatia :usa,
;craina, 4urcia, 2lvetia si 9orvegia$ >3porirea de 0,)' a vanzarilor din 2uropa se datoreaza, cu precadere,
trendului ascendent specific din :usia si ;craina$ *upa o scadere medie de )9,)' a livrarilor pe ambele piete
(care poate fi asimilata unui colaps", in 20+0 s!a consemnat o crestere de 2+,)' atat in :usia, cat si in ;craina,
fiind reluat procesul de recuperare a pierderilor$ %n sc6imb, la nivelul ;2!25, comercializarea efectiva a
ferestrelor si fatadelor s!a depreciat cu +0,9' in 2009, respectiv cu (,(' in 20+0, desi e/ista diferente notabile
in fiecare stat membru$ 4arile ;2 au fost afectate in mod diferit de recesiune, iar autoritatile au ales sa aplice
diverse programe de relansare economica, fiind inregistrate si esecuri in acest sens$ %n <ermania, trendul
economic specific (complet diferit", care indica majorari succesive de &,&' si de ),9' ale vanzarilor de
tamplarie in timpul recesiunii, se bazeaza in totalitate pe programul guvernamental de stimulare a procesului de
eficientizare energetica$ %ntrucat pentru 20++ in bugetul federal au fost aprobate mai putine fonduri destinate
subventionarii ac6izitiei de ferestre, ne asteptam ca piata germana sa se mentina la nivelul din 20+0, fara a se
mai inregistra o crestere$ u livrari efective de +2,( milioane u$f$ consemnate anul trecut, fabricantii germani au
o cota de +(,8' din piata ;2, detinand +0' din vanzarile inregistrate pe intregul continent>, au adaugat cei doi
e/perti$
P%#%&ia - i& "restereB Spa&ia - i& e"#i&
%mpreuna cu <ermania, Polonia a reprezentat singura tara in care livrarile de tamplarie si pereti cortina s!au
majorat in 20+0 (analiza fiind efectuata la nivelul a 9 state importante din ;2"$ >3pre deosebire de <ermania,
piata poloneza de ferestre se va afla pe un trend ascendent si in 20++, in timp ce marele perdant continua sa fie
3pania, industria iberica de ferestre fiind aproape complet destructurata, ca urmare a gravei recesiuni din
constructii si inregistrand contractii succesive de +8,)' in 2008, &)' in 2009 si &.' in 20+0$ *upa trei ani
nefavorabili, o modificare de trend si o crestere usoara, desi nesemnificativa, se asteapta pentru fabricantii de
ferestre din 8area ,ritanie si %talia$ %n 4urcia s!ar putea constata o dezvoltare mai semnificativa a livrarilor in
20++, dupa fluctuatiile moderate (B#!" din perioada anilor 2008!20+0$ *e asemenea, intervalul de instabilitate
din ;craina si cea mai mare piata europeana (?ederatia :usa" a luat sfarsit si se asteapta o reluare a tendintei
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.18
ascendente (situatie specifica, de altfel, producatorilor din ?ranta"$ >Promovarea ferestrelor performante din
punct de vedere termic, care sa fie instalate la imobilele rezidentiale si la cele de interes public, reprezinta una
dintre putinele mijloace care pot stimula piata europeana de ferestre, <ermania fiind un e/emplu pozitiv in acest
sens$ *in informatiile disponibile rezulta ca autoritatile din ?ranta pregatesc un program similar de stimulare a
vanzarilor de tamplarie si ar fi bine ca si alte state europene sa ia decizia respectiva, intrucat noile ansambluri
de tamplarie contribuie in mod efectiv la economisirea energiei si la protectia mediului>, a mai subliniat ;lric6
4sc6orn$
-11 a&a#i$ea$a sit'atia i& 32 e tari e'r%pe&e
2laborat in cooperare cu prof$ dr$ *ir@ 7aas, studiul V?? (structurat in 229 de pagini" detaliaza situatia curenta
si perspectivele pietei din &2 de tari europene, cuprinzand cateva seturi de date referitoare la Produsul %ntern
,rut, situatia pietei rezidentiale (numarul de imobile deja construite si aflate in proprietate privata", stocul de
cladiri unifamiliale si multifamiliale, respectiv aspecte legate efectiv de industria de ferestre$ >*in cele +2.,8
milioane u$f$ realizate in 2uropa in anul 20+0, circa 5. milioane u$f$ au fost comercializate in ;2!25$ -lte +9,8
milioane u$f$ constituie livrarile din 9orvegia, 2lvetia si 4urcia, in timp ce &+ milioane u$f$ revin ?ederatiei :use
si ;crainei$ -stfel, statele membre ;2 conteaza in proportie de .9,(' din total, producatorii din 9orvegia,
2lvetia si 4urcia insumeaza +.,5', iar grupul format din ;craina si ?ederatia :usa detine 2),5'>, se
precizeaza in raportul V??$ >4arile europene care nu au aderat la structurile ;2 au o cota de )0' din piata
continentala, aceasta fiind de altfel si nivelul cererii$ Producatorii de ferestre din ;2 ar trebui sa se orienteze cu
precadere in aceste zone in care e/ista un potential insemnat de dezvoltare$ Pe de!o parte pot fi observate
posibilitati deosebite de e/port atat in cazul tamplariei#fatadelor cortina, cat, mai ales, al sistemelor
componente$ Pe de alta parte, poate fi remarcat faptul ca normele si standardele europene sunt ! sau vor fi ! in
curs de adoptare si in tarile ce nu fac parte din ;2, ceea ce va facilita cu siguranta procesul de comercializare>,
sustine reprezentantul V??$ %n cadrul studiului, unul dintre principalele aspecte se refera la cota de utilizare a
sistemelor in 2uropa$ -stfel, in anul 2009 (raportat la 2008" nivelul de intrebuintare a profilelor din PV s!a
diminuat la .(' (de la .8'", seriile din aluminiu si!au pastrat cota la 22', in timp ce pentru reperele din lemn
s!a constatat o usoara crestere (de la +5' la +8'", iar la cele compozite (din lemn!aluminiu" a avut loc o
majorare de la &' la )'$ >u toate acestea, valorile respective (care constituie o medie europeana" nu reflecta
diferentele fundamentale dintre tari, care tin mai ales de mentalitate, traditie, mod de actionare a ferestrelor etc$
-nsamblurile din lemn sunt predominante in Peninsula 3candinava, iar in vestul, estul si centrul 2uropei
tamplaria din PV se situeaza in topul preferintelor$ *e asemenea, cote remarcabile in ceea ce priveste gradul
de folosire a sistemelor din aluminiu se observa in %talia (mai ales in sudul tarii", in <recia si in Peninsula
%berica$ 8ai precis, beneficiarii din 9orvegia, 3uedia si ?inlanda prefera ferestrele din lemn in proportie de 50'
din total, iar in :usia, Polonia si 4urcia ferestrele din PV sunt predominante (peste 50'"$ %n 3pania, tamplaria
din aluminiu are o cota de 50', iar in %talia de &2', in timp ce in 2lvetia 25' din beneficiari ac6izitioneaza
ferestre din lemn!aluminiu$ *e aceea, media europeana a nivelului utilizarii reperelor din aluminiu reflecta faptul
ca sistemele respective nu sunt supuse presiunii e/ercitate de traditie sau de mentalitate$ Piata de ferestre si
fatade din aluminiu denota, de fapt, dinamica puternica a sectorului cladirilor de birouri si a celor de interes
public, unde se impune folosirea de profile metalice>, se precizeaza in studiul V??$ %nformatii suplimentare, la
AAA$AindoA$de 01ereastra4
39%: Situatia din :aponia deta'ili&ea&a cotatia aluminiului
%n intervalul 5 ! ++ martie 20++, cotatia aluminiului primar, stabilita in cadrul tranzactiilor efectuate la ,ursa de
8etale din Londra (London 8etal 2/c6ange ! L82", s!a destabilizat ca urmare a situatiei internationale e/trem
de grave, fluctuand, insa, in pro/imitatea noului prag psi6ologic (stabilit anterior la 2$(00 ;3*#tona"$ %n
saptamana analizata, piata de capital a reactionat negativ pe fondul crizei politico!sociale din =rientul 8ijlociu,
in timp ce evenimentele recente din Vaponia au dus la scaderea masiva a actiunilor companiilor nipone si la
deprecierea Ienului in raport cu dolarul american$ *esi indicele 9i@@ei al ,ursei din 4o@Io a coborat cu (,98',
la 9$)(0 de puncte si a influentat negativ (desi indirect" inclusiv piata de metale, interesant este faptul ca titlurile
companiilor japoneze de constructii au inregistrat cresteri semnificative, pe fondul interesului investitorilor in
ceea ce priveste posibila implementare a unui plan e/tensiv de investitii, in vederea refacerii imobilelor si
infrastructurii afectate de seism$ *eocamdata, ,anca 9ationala a Vaponiei a injectat suma de +8& miliarde ;3*
pentru a stabiliza pietele si se pare ca va lua masuri similare si in intervalul urmator$ :evenind la tranzactiile
L82, in saptamana analizata, pretul aluminiului prima a oscilat intre 2$(+) ;3*#tona (in cursul zilei de miercuri,
cand majoritatea operatorilor si!a marcat profitul" si 2$.&) ;3*#tona (la data de ++ martie 20++, imediat dupa
dezastrul natural din Vaponia"$
9e"#i& imeiat a# "ererii pe piata &ip%&a
%n ceea ce priveste datele fundamentale cu impact asupra pietei, datele initiale, anuntate de -sociatia Vaponeza
a ?abricantilor de -luminiu (V--", s!au modificat substantial$ %nitial, oficialii V-- au relevat faptul ca, desi se
constata o crestere a productiei de sisteme e/trudate (livrate mai ales la e/port", nivelul comenzilor pe plan
intern era destul de fragil, cu perspective neclare in ceea ce priveste momentul de reluare sustenabila a
livrarilor$ >a urmare a efectelor devastatoare a celui mai puternic seism din Vaponia inregistrat vreodata
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.19
(situatie comparabila cu aceea din timpul celui de!al doilea razboi mondial", cererea locala pentru metale
neferoase si elemente e/trudate, destinate aplicatiilor industriale, va inregistra un declin fara precedent, ca
urmare a opririi temporare a activitatii in multe fabrici, mai ales in cele din domeniul auto$ 3e intrevede, totusi, o
majorare ! pe termen mediu ! a cererii din domeniul constructiilor, insa aceasta este dificil de cuantificat$
*eclinul productiei determina aproape instantaneu deprecierea consumului, iar in consecinta inc6iderea marilor
intreprinderi, intreruperile in ceea ce priveste furnizarea de energie electrica si impactul negativ pe care toate
acestea il au din punct de vedere al increderii consumatorilor#investitorilor ar putea duce la diminuarea
Produsului %ntern ,rut ! P%, timp de mai multe luni$ u toate acestea, incepand din al doilea semestru a$c$ ! si
poate c6iar mai devreme ! efortul de reconstructie a unor unitati de productie#resedinte si a intregii infrastructuri
afectate ar putea fi principalul motor (neasteptat" al cresterii economice>, a declarat Vim Lennon, analist!sef in
cadrul firmei de consultanta 8acXuarie <roup Ltd$ ! -ustralia$ %ntr!un interviu acordat agentiei ,loomberg,
reputatul e/pert al pietei de metale a mai precizat ca suspendarea productiei la unitatile nipone de profil ar avea
repercusiuni negative asupra ofertei$ -stfel, 9ippon 3teel orp ! cel mai mare fabricant japonez de otel ! a oprit
activitatea centrului industrial din Uamais6i, in timp ce 3umitomo 8etal %ndustries (firma cu profil similar, aflata
pe pozitia a treia din topul national" a recurs la aceeasi metoda in cazul unitatii din Uas6ima$ 4otodata,
8itsubis6i 8aterials orp, cel de!al treilea producator mondial de cupru, a inc6is fabrica din =na6ama
(prefectura ?u@us6ima", cu o capacitate de 2.8$000 de tone si este posibil ca, din cauza pro/imitatii de orasul
=@uma (la numai (. @m de amplasamentul centralei nucleare unde au avut loc doua e/plozii la cladirile
reactoarelor + si &", redesc6iderea unitatii sa se amane pentru un termen nedefinit$ %nformatii suplimentare, la
AAA$lme$com 01ereastra4
3& "%&str'"t%r i& Arge8 a pri&s '& "%&tra"t 7& Mar%" e 3. mi#i%a&e e e'r%
onstructorul argeGean ,uilding -strom, deCinut de 8arian *rDgoi, 9icolae *rDgoi Gi -le/andru :adu, a
cFGtigat En 8aroc un contract de &) milioane de euro pentru construirea a +2 blocuri de apartamente, cu patru
etaje$ >-m ajuns En 8aroc En cDutare de noi proiecte, pentru cD e/istD mai multe fonduri, mai multe investiCii ce
trebuie realizate decFt En 2uropa$ Proiectul din 8aroc este un parteneriat public!privat Entre primDria din :abat
Gi ,uilding -strom Gi En primD fazD vor fi construite Gase blocuri cu circa +5 milioane de euro>, a declarat 8arian
*rDgoi, directorul general Gi unul dintre acCionarii companiei ,uilding -strom$ ompania romFneascD, cu afaceri
de 50 milioane de lei (+(,( milioane de euro" anul trecut, va contribui cu &0' din suma necesarD investiCiei,
finanCarea fiind asiguratD de o bancD din *ubai la o dobFndD de .'$ ,uilding -strom este unul dintre
constructorii centrului :enault 4ec6nologie :oumanie (:4:" de la 4itu, unde En prezent lucreazD la pista de
EncercDri, care ar urma sD fie gata la sfFrGitul anului, spune *rDgoi$ ?rancezii de la :enault vor construi En
8aroc, la 4anger, o uzinD *acia, EnsD *rDgoi spune cD proiectul din :abat nu are nicio legDturD cu cei de la
:enault$ 0Ziar'# 1i&a&"iar4
=8;9%-42 *2 P:23-
S"F'##er EFLG#arA C%mpa&ia si-a ma,%rat (a&$ari#e "' 12B.E i& 2011
+) 8artie 20++, luj 9apoca, :omFnia ! 3$ 3c6uller 26 Ular 3:L producDtor Gi distribuitor de scule Gi acesorii
pentru zugrDvit a inregistrat o cifrD de afaceri pe primele 2 luni ale anului 20++, En creGtere cu +2$) ' faCD de
perioada similarD a anului 20+0$ >%n momentul de fatD cifra de afaceri a companiei, evolueazD conform planului
financiar estimat>, afirmD LZszl[ ,atinZs, *irector 3c6uller 26 Ular :omFnia$ La nivel ;2 compania 3c6uller
26\@lar a realizat +&$) ' creGtere En raport cu 20+0$ Ln prima parte a anului 20++ evoluCia subsidiarelor locale a
grupului 3c6uller 26\@lar a fost diferitD: -ustria B++,9'0 ;ngaria B9,5'0 <ermania B+8$9'0 e6ia B)($+'0
Polonia B8$&'0
9espre S"F'##er EF G#ar S.+.L
ompania are ca obiect de activitate importul Gi distribuCia de scule si accesorii pentru zugrDvit marca 3c6uller
26]Ular, cum ar fi: pensule, trafaleCi, benzi adezive, folii de acoperire, Gpacluri, mistrii, gletiere, cuttere, articole
de protecCie Gi articole de Glefuit$ La produsele de zugrDvit!vopsit precum pensulele, periile, trafaleCii, Gpaclurile,
mDnuGile, abrazivele, etc$ diversitatea de sortiment este 6otDrFtoare Entr!o piaCD concurenCialD$ = sD gasiti mai
multe informatii despre produsele noastre vizitand site!ul: AAA$sc6uller$eu$ <rija profesionalD faCD de clienCi Gi
calitatea desDvFrGitD a produselor sunt trDsDturi caracteristice ale firmei noastre de &. ani$ 0s"F'##er.r%4
II. LICITATII - ANUNTURI SI CASTIGATORI
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.20
III. AUTORIZATII DE CONSTRUIRE
NOU! 5erviciul Autorizatii de /onstruire $Autorizatii sau +otarari ale /onsiliilor :ocale% furnizeaz; lunar, prin e-
mail $in prima decada, pentru luna precedenta% informatii utile referitoare la lucrarile aprobate pentru sectorul de
constructii si instalatii. Accesul la acest tip de informatii va permite sa aflati - din timp - datele principale privind
noile lucrari. Produsul include liste in format electronic cu autorizatii de construire eliberate de catre autoritatile
locale, pentru e)ecutia de lucr;ri de constructii si instalatii $data emiterii, numar de inre#istrare, nume solicitant,
adresa/loc de edificare, tip lucrare etc% sau +otarari ale /onsiliilor :ocale $+/:% cu aprobari ale planurilor
urbanistice zonale$P<=% si/sau de detaliu $P<6%. 6e asemenea, sunt disponibile si autorizatiile de construire
eliberate in anul 200! sau +otararile cu aprobari de planuri urbanistice. 5unt disponibile listele de autorizatii
pentru 50 de orase reprezentand resedinte de 'udet si alte localitati importante.
Pe&tr' a (i$'a#i$a i&!%rmatii#e click aici!
Nota Pentru informatii privind conditiile de receptionare in format complet va ru#am sa ne contactati la tel./fa)
021/..&.08.1&-1, e-mail autorizatii>a#endaconstructiilor.ro sau click aici!
I!. "ROIECTE # CERERI DE MATERIALE
-?<@ 5erviciul Proiecte A /ereri de (ateriale va ofera date de contact verificate pentru ofertare directa si
stabilirea conditiilor de livrare. Astfel, realizati economiii importante de resurse prin eliminarea costurilor cu
cercetarea de piata pentru identificarea de noi investitii, proiecte, lucrari, santiere, antreprenori, constructori,
birouri de ar0itectura, beneficiari samd. *nformatiile ofera un minim de date de contact pentru identificarea
investitiei. 5erviciul este transmis saptamanal prin e-mail si cuprinde date prelucrate, referitoare la noile
proiecte si cereri de materiale $denumire, stadiu de e)ecutie, termen de finalizare, descriere, date de contact
pentru beneficiar, antreprenor, proiectant, a#entie de promovare etc% si cereri de materiale $inclusiv cantitatile
solicitate%.
N3MA+ M 9A=A APA+I=IEI
"$%&$'( )ai $&%& *+i,-o.i/il0
53 pr%ie"teA ,ucuresti # %lfov (+8", -rges (+", ,acau (&", ,istrita 9asaud (+", ,rasov (+", ,uzau (+", aras
3everin (+", luj (8", onstanta ()", alarasi (&", 7unedoara (+", 7arg6ita (&", %alomita (+", %asi (+",
8aramures (+", 8ures (2", 9eamt (+", Pra6ova (+", 3ibiu ()", 3atu 8are (&", 3alaj (2", 3uceava (+", Vaslui (+"
P2097M29 apri#ie 2010
57 pr%ie"teA ,ucuresti # %lfov (22", -lba ()", -rad (+", ,i6or (2", ,istrita 9asaud ()", ,raila (2", ,otosani (2",
AN3N=3+I e LICI=A=II CAS=I/A=O+I e LICI=A=II
+. martie 20++ +. martie 20++
+) martie 20++ +) martie 20++
++ martie 20++ ++ martie 20++
+0 martie 20++ +0 martie 20++
09 martie 20++ 09 martie 20++
08 martie 20++ 08 martie 20++
05 martie 20++ 05 martie 20++
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2310 15 martie 2011 pag.21
aras 3everin (+", luj (&", onstanta (2", <alati (+", 7arg6ita (2", 8aramures (2", 3ibiu (.", 3atu 8are (2",
3alaj (+", 3uceava (+"
P2092M22 apri#ie 2010
53 pr%ie"teA ,ucuresti # %lfov (+(", -rges (2", ,acau (+", ,i6or (+", ,rasov ()", ,raila (2", ,uzau (+", aras
3everin (+", luj (2", onstanta (+", <alati ()", <iurgiu (2", Pra6ova (&", 3ibiu (&", 3atu 8are (." 3uceava (&",
4ulcea (+", Valcea (+
9EMO /+A=3I=
N%taA Pentru informatii privind conditiile de receptionare in format complet va ru#am sa ne contactati la tel./fa)
021/..&.08.1&-1, e-mail proiecte>a#endaconstructiilor.ro sau "#i"@ ai"iN
!. 1ONDURI STRUCTURALE
5erviciul A#enda /onstructiilor - "onduri 5tructurale $pro#rame operationale, a)e prioritare si domenii de
interventie 200-201.% include liste cu proiecte selectate pentru finantare $inclusiv cele reportate sau ne-
finantate% si furnizeaza lunar, prin e-mail, date utile referitoare la proiectele sustinute din fonduri europene.
Accesul la acest tip de informatii va permite sa aflati datele principale privind noile lucrari. Produsul cuprinde
date in format electronic cu privire la beneficiari $titlu proiect, solicitant, 'udet, localitate, valoare eli#ibila etc%.
5unt disponibile informatii ce vizeaza proiecte din toate 'udetele tarii.
Pe&tr' a (i$'a#i$a i&!%rmatii#e "#i"@ ai"iN
!I. AGENDA DE IN!ESTITII
5ectiunea A#enda de *nvestitii va ofera s;pt;mBnal date statistice referitoare la numarul deC articole
monitorizate din surse, licitatii - anunturi si casti#atori, proiecte, santiere si cereri de materialeD autorizatii de
construire etc, transmise zilnic prin intermediul 5erviciului de (onitorizare A#enda /onstructiilor - *-E953.
Accesul la acest tip de informaFii v; a'ut; s; aflaFi - Gn timp util - date sintetice privind cele mai recente informatii
livrate Gn ultimele zile $sau de la inceputul anului 2009%.
Pe&tr' a (i$'a#i$a i&!%rmatii#e "#i"@ ai"iN
CORES"ONDENTA
Va rugam sa ne semnalati orice inconvenienta intervenita in modul de receptare a mesajelor noastre zilnice
catre *umneavoastra$ *e asemenea, asteptam sugestii privind imbunatatirea formei si continutului transmisiei$
Va multumim^
Pe&tr' re#atii s'p#ime&tare (a r'gam sa &e "%&ta"tati #aA
=e#.M1a*A 021-335.0..15O 021-335.0..17O 021-335.0..18B 0722-52..098B 07.5-089.97.B
Emai#AstiriPage&a"%&str'"tii#%r.r%