Sunteți pe pagina 1din 19

ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.

1
I.MONITORIZARE SURSE
ANALIZA - ECONOMIC
Lipsa prie!te"r p#$"i!e "imitea%a psi$i"itati"e &e e'primare a ar(ite!ti"r "a )i*e" )ati)a"
Proiectele realizate in Romania in ultimii ani au fost caracterizate, in perioada de crestere economica, de o
preocupare generala a dezvoltatorilor pentru obiective prin care sa se obtina profituri maxime in urma unor
investitii minime. A existat un interval de timp in care nu s-a mai tinut cont de stilul arhitectural, ceea ce a
determinat o scadere a capacitatii de exprimare a specialistilor din bransa. Acest lucru, coroborat cu lipsa
proiectelor publice destinate a reprezenta monumente arhitecturale ale unei tari, nu este de natura sa asigure
perspective favorabile in domeniu. De asemenea dificultatile din ultimii ani au avut ca principal efect blocajul
pietei imobiliare si, implicit, reducerea volumului de lucru pentru arhitecti. In aceste conditii, proiectantii au ales
sa participe la concursuri organizate in afara granitelor, in unele cazuri fiind obtinute rezultate foarte bune. In
acelasi timp, marile birouri de arhitectura care au continuat sa activeze la nivel intern si-au indreptat atentia
spre proiecte comerciale si industriale, acestea reprezentand cererea curenta.
Domeniul arhitecturii a traversat un interval dificil, in concordanta cu efectele recesiunii consemnate de piata
constructiilor, insa proiectantii sunt de parere ca activitatea se va relua treptat. In continuare, sunt prezentate
opiniile managerilor unor birouri din Romania, ai caror arhitecti au elaborat planurile unor obiective de
importanta majora.
+S,A- +ri) Ste.a) a rea"i%at !)!ept#" #)#i prie!t &i) /ai0a)
Arh. Dorin Stefan a castigat, recent, concursul de proiectare a unui turn cu o inaltime de 35 de metri, ce va
reprezenta noul simbol national al statului !ai"an. #onumentul, denumit $loating %bservatories, va fi construit
in !aichung, al treilea oras ca importanta din statul asiatic si va reprezenta cea mai inalta cladire din oras. Se
estimeaza ca lucrarile de e&ecutie vor fi incepute in anul '(', urmand a fi definitivate doi ani mai tarziu, in
urma unei investitii de apro&imativ 5 milioane de dolari. )roiectul lui Dorin Stefan a fost selectat din '3* de
lucrari realizate de arhitecti din '5 de tari, juriul fiind constituit din arhitecti provenind din !ai"an, #area
+ritanie, S,A si -aponia. Astfel, odata cu sansa de a castiga contractul de proiectare a obiectivului, arhitectul a
primit si un premiu in valoare de ('5. ,SD. .ladirea va avea aspectul unui turn destinat transmisiilor !/, in
jurul caruia vor fi montate opt zepeline cu o lungime de ( de metri fiecare, ce vor functiona ca ascensoare si
va dispune de o punte de observatie, un restaurant si spatii pentru birouri. Din turn vor fi vizibile panorama
orasului !aichung si stramtoarea !ai"an.
1*estea &i) spate"e imagi)i"r
)roiectul a fost conceput tinandu0se cont de specificul national a tarii. 1Am incercat sa privim din afara
!ai"anul, sa vedem tot ceea ce este reprezentativ pentru acest stat. ,n astfel de simbol s0ar adresa, astfel, in
principal, turistilor, nu neaparat cetatenilor. .red ca este important pentru un strain sa observe intai locul,
cultura, tara si apoi sa vada daca identifica anumite semne pe care sa le propuna ca identitate pentru locul
respectiv. ,itandu0ma la harta !ai"anului, mi s0a parut ca seamana cu o frunza. Am mers mai departe, la
copaci, apoi la cultura, obiceiuri etc.1, a precizat Dorin Stefan. !otusi, ideea tarii reprezentate printr0o frunza nu
este vizibila in proiect. Arhitectul argumenteaza acest lucru prin faptul ca acesta a fost punctul de plecare,
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.2
povestea din spatele imaginilor. 1.onceptul de ancorare in specificul local este transpus in proiect. Am vazut,
de pilda, in alte concursuri similare, precum cel din #ecanoo 2Asia3, ca demersul trebuie sa fie destul de e&plicit
pentru a amplifica gradul de intelegere al publicului, prin povestea aferenta1, a mentionat arhitectul. Interesanta
este si decizia de a realiza cele opt ascensoare in forma unor zepeline, ideea pornind de la faptul ca opt este,
traditional, numarul norocos al locuitorilor din !ai"an. 1Initial ne gandeam la un trifoi, insa numerele sub opt nu
sunt considerate de bun augur si am ales cele opt ascensoare. De asemenea, am aflat ca in cultura lor e&ista
un copac fizic si unul ideatic, 4mone5 tree6. Acesta nu are un nume, dar arata ca un bonsai, avand tulpina
compusa si cateva frunze in varf. Imaginea turnului nostru seamana cu acest arbore. )robabil ca acesta a fost
elementul relevant care ne0a propulsat in concurs1, a e&plicat arhitectul.
2rmea%a rea"i%area prie!t#"#i te()i!
7a elaborarea documentelor de arhitectura a lucrat o echipa intreaga, Dorin Stefan colaborand cu Adrian
.raciun, un arhitect implicat preponderent in proiecte din S,A, precum si cu +ogdan .hipara, .laudiu +arsan
si %ana 8ituica, planurile fiind realizate in apro&imativ doua luni. ,rmatoarea etapa in realizarea obiectivului
este reprezentata de intocmirea proiectului tehnic si stabilirea detaliilor de e&ecutie. 1%rganizatorii au anuntat ca
atribuirea contractelor se va face in doua etape9 una pentru concept si alta pentru e&ecutie. Deocamdata nu stiu
daca tot noi vom elabora si proiectul tehnic sau daca se va organiza un alt concurs pentru aceasta operatiune1,
a spus Dorin Stefan.
Lipsa prie!te"r p#$"i!e a.e!tea%a a!ti*itatea ar(ite!ti"r
Referitor la dificultatile intampinate de arhitectii din Romania, Dorin Stefan este de parere ca una dintre cele mai
grave probleme, cu toate ca proiectantii sunt foarte bine pregatiti, au idei si e&perienta. 17ipsa proiectelor, in
special a celor de interes public care pot fi definite ca monumente de arhitectura, ne0a determinat sa ne
indreptam spre concursurile din afara tarii. Avem nevoie sa e&ersam, sa cream si nu ne putem limita la
proiectele interne. In arhitectura romaneasca nu se va intampla nimic interesant in perioada urmatoare1, a
concluzionat proiectantul.
A)&rees!# 3 4ai*r)s!(i- /re$#ie ap"i!ate pri)!ipii !re!te i) ar(ite!t#ra
)roiectul comple&ului de birouri .it5 +usiness .entre 2.+.3, din !imisoara, realizat de arhitectii biroului
Andreescu : ;aivoronschi din localitate, a fost laureat cu trofeul ;reen +uilding of the <ear, indeplinind cele
mai stricte criterii din punct de vedere estetic, tehnic, ecologic si financiar. )remiul a fost decernat de asociatia
Romanian ;reen +uilding .ouncil 2Ro;+.3. De asemenea, proiectul a reprezentat Romania in cadrul
e&pozitiei de arhitectura sustenabila de la +ru&elles, eveniment organizat cu ocazia aniversarii a ' de ani de la
infiintarea .onsiliului Arhitectilor =uropeni 2A.=3. 17ucrarile la ansamblul .it5 +usiness .entre sunt in
desfasurare, acesta fiind constituit din cinci cladiri de birouri cu spatii publice de tip galerii pietonale si holuri
atrium. !rei imobile sunt deja functionale, pentru a patra cladire fiind deschisa finantarea si avand ca termen de
finalizare prima parte a anului '('1, a declarat arh. /lad ;aivoronschi, partener principal si membru fondator
al biroului de arhitectura. Investitor este compania #odatim. .ladirea aflata in e&ecutie
2S>)>#>5=>penthouse3 va include ('.(? mp de spatii pentru birouri, sali de conferinte la mezanin 2pe o arie
totala de (.3'@.mp3, centre comerciale la parter 2pe (.33? mp3 si o parcare subterana cu o suprafata totala de
(.*A' mp. .ea de0a cincea cladire va fi definitivata pana la finele anului '(?, la finalizare .+. urmand a avea
o arie construita totala de B.B* mp si una desfasurata de @3. mp. Din punct de vedere al structurii
constructive, imobilele au fundatii din radier general, structura din beton cu armatura rigida si grinzi metalice
ajurate. ,n alt proiect realizat de arhitectii biroului Andreescu : ;aivoronschi, aflat in constructie, vizeaza
e&ecutia unei parcari subterane in apropierea ansamblului .+.. +eneficiari sunt AD) !imisoara si compania
.onstructim. %biectivul va avea doua niveluri, realizate din pereti mulati si totalizeaza o arie construita de ?.3
mp si una desfasurata de B.3@5 mp.
+me)i#" ar(ite!t#rii isi *a re*e)i treptat
.u toate ca piata constructiilor a traversat o perioada dificila ca urmare a recesiunii economice si a lipsei de
lichiditati, biroul Andreescu : ;aivoronschi a reusit sa0si mentina numarul de angajati. Arhitectii timisoreni
considera ca piata isi va reveni treptat. 1Speram ca aceasta criza sa ofere ragazul celor indreptatiti in a regandi
prioritatile in materie de constructii si a adopta principiile corecte ale unei politici pentru arhitectura si urbanism
de calitate in Romania. 8oi vom continua sa contribuim la atingerea acestui deziderat. In general, proiectele pe
care le dezvoltam vizeaza lucrari de constructii civile, dar incercam sa facem din acestea adevarate lucrari de
arhitectura, respectiv sa aiba valoare socio0culturala si sa fie creative din punct de vedere estetic si tehnic1, a
precizat /lad ;aivoronschi. Referindu0se la dezvoltarea urbana a municipiului !imisoara, arhitectul este de
parere ca realizarea unui )lan ,rbanistic ;eneral 2),;3 echilibrat va avea un impact benefic pentru localitate
in urmatorii ani. 1/or prinde contur cateva investitii incluse in )lanul Integrat de Dezvoltare ,rbana 2)ID,3,
majoritatea finantate din fonduri europene. De asemenea, se va crea partial zona pietonala din pro&imitatea
vechii cetati, urmand si finalizarea proiectului de restaurare a fatadelor cladirilor istorice, demarat in anii
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.3
anteriori1, a concluzionat arhitectul. In viitor, proiectantii au in vedere organizarea de concursuri de arhitectura
ce vor avea un impact major in dezvoltarea municipiului 2impreuna cu %rdinul Arhitectilor si cu autoritatile
locale3. ,n e&emplu in acest sens este dat de modernizarea sau chiar reconstruirea stadionului de fotbal din
!imisoara si e&ecutia unei sali polivalente cu o capacitate de circa (. de locuri. +iroul de arhitectura
Andreescu : ;aivoronschi a fost infiintat in anul (BB in !imisoara, la initiativa arhitectilor /lad ;aivoronschi si
Ioan Andreescu. )rintre proiectele de referinta realizate de acestia se afla restaurarea Cotelului Savo5, din
localitate, conversia parcului industrial ;aleria (, amenajarea agentiei comerciale si de relatii cu publicul
Romtelecom din +ucuresti, precum si diverse imobile rezidentiale si comerciale.
,e" St#&i- L#!rari"e &e m&er)i%are5 e*a"#ate "a 51 mi"ia)e &e e#r5 i)!ep i) martie
7ucrarile de reabilitare si modernizare a !eatrului 8ational 1I.7. .aragiale1, din +ucuresti 2!8+3, ar putea fi
incepute in luna martie '((, prin realizarea unor operatiuni de descarcare de sarcini a Salii #ari. 1Aceasta a
fost supraincarcata in perioada (BA50(BA@ cu peste (.' de tone. /or urma operatiuni de reabilitare si
consolidare a structurii, fatadei, salilor si ane&elor, iar ultima etapa va consta in reintoarcerea in Sala #are,
pentru modernizarea interioara a acesteia. De asemenea, ne dorim sa animam copertina teatrului1, a declarat
Romeo +elea, arhitectul care se ocupa de proiectul re restaurare a !8+. )lanurile tehnice au fost prezentate
oficial in anul 'A, contractul de proiectare fiind atribuit in mod direct direct. Investitia este evaluata la 5(
milioane de euro 2'(5,3 milioane de lei3, din care circa '* milioane de euro vor proveni de la +anca de
Dezvoltare a .onsiliului =uropei 2+D.=3, in urma unui acord incheiat cu ;uvernul Romaniei in anul '*.
.ladirea !8+ va fi reabilitata dupa modelul !eatrului +arbican Call din 7ondra, urmand a fi transformata intr0un
centru cultural. 18oua incinta va reprezenta un spatiu public in permanenta, nu numai in timpul spectacolelor.
/a dispune de galerii e&pozitionale deschise publicului, de cafenele etc., iar accesul la spectacole se va face la
intrarea in salile respective, precum in majoritatea teatrelor din =uropa1, a precizat arhitectul. .onform
proiectului, numarul salilor pentru spectacole se va dubla 2la sase3, iar cel al locurilor va creste, in urma
reconfigurarii, la peste 3.(. ,n spatiu pentru spectacole va fi amenajat si pe acoperisul cladirii, dupa
conceptul de 4teatru liber6. 7ucrarile de constructie vor fi realizate de consortiul de firme Aedificia .arpati si
Romest =lectronic, termenul de finalizare fiind stabilit pentru luna iunie '(3.
A"ter Eg C)!ept a rea"i%at prie!t#" !e)tr#"#i !mer!ia" Cra C)sta)ta
.ompania Alter =go .oncept este proiectant general al centrului comercial .orall aflat in constructie in
municipiul .onstanta, obiectivul reprezentand investitia grupului Romania C5permarchD, proprietarul lantului de
magazine .ora. )rin solutiile urbanistice si arhitecturale propuse de arhitecti, s0a urmarit dezvoltarea si
reglementarea intregii zone urbane situate la intersectia strazii .umpenei si +0dului I... +ratianu. 1.onceptul
presupune proiectarea unui comple& comercial care sa se deschida catre oras, prin tratarea imaginii intrarilor si
prin crearea unor spatii vitrate la nivelul parterului. In zona de e&terior, am avut in vedere amenajarea unui
spatiu public 2tip piata urbana3, pentru agrement si petrecerea timpului liber. In ansamblu, proiectul isi va pastra
nota de modernism, chiar si peste un secol1, a declarat /irgil )rofeanu, coordonatorul biroului de proiectare
Alter =go .oncept. Intrarea principala este dotata cu o fatada media de mari dimensiuni 2un monitor de ' m &
'? m3, aceasta inlocuind varianta clasica de promovare prin reclame si panouri publicitare. 1Amenajarea
interioara este structurata in mod diferit, elementele ambientale adresandu0se unor tipuri variate de public si
oferind o alta perceptie asupra spatiului1, a mai precizat arhitectul. 7ucrarile de constructie a centrului comercial
au fost incepute in decembrie '(, valoarea estimata a investitiei fiind de ( milioane de euro. ,nitatea
2S>)>'=3 va avea o suprafata construita de (5. mp si va include un hipermarEet .ora 2cu o arie de B.
mp3, galerii comerciale 2pe '5. mp3 si cinematografe 23. mp3. !ermenul de finalizare a obiectivului a fost
stabilit pentru primul semestru al anului '('.
ACE- 1erspe!ti*e p%iti*e pe)tr# pe)tr# ar(ite!ti i) trimestr#" a" trei"ea &i) 2010
.onsiliul =uropean al Arhitectilor 2A.=3 a publicat cel de0al saselea studiu trimestrial referitor la impactul
recesiunii financiare mondiale asupra sectorului de arhitectura din =uropa. Rezultatele studiului arata in mod
clar faptul ca situatia din domeniu continua sa se degradeze, activitatea specifica aflandu0se, potrivit majoritatii
opiniilor, la cel mai scazut nivel inregistrat de la inceputul crizei economice 2septembrie 'A3. .u toate
acestea, cei mai multi proiectanti sunt optimisti in ceea ce priveste perioada urmatoare, cand se estimeaza ca
volumul de lucru va spori. 7a ancheta A.= au raspuns 3.3@3 de arhitecti din toate statele =uropei, inclusiv din
Romania, rezultatele fiind centralizate si analizate pentru a oferi o medie statistica asupra activitatii din bransa.
Astfel, circa ??,*F dintre respondenti sunt de parere ca domeniul arhitecturii se afla in cea mai sumbra
perioada consemnata de la inceputul recesiunii, ponderea fiind inferioara celei din sodajele anterioare 2@5,5F in
aprilie '(, 5A,?F in decembrie 'B etc.3. Aparent parado&al, 'B,'F dintre cei care au raspuns cercetarii
statistice sunt optimisti in ceea ce priveste cresterea volumului de proiecte noi, ponderea acestora fiind, insa,
mai mica in comparatie cu nivelul din aprilie '( 2?@,(F dintre respondenti3. 8umarul intervievatilor optimisti il
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.4
depaseste, insa, pentru a doua oara consecutiv, pe cel al pesimistilor 2'3,'F, in prezent3. In ceea ce priveste
numarul de angajati ai birourilor de arhitectura, rezultatele indica faptul ca la una din trei companii a fost
inregistrata o scadere a acestuia de la inceputul crizei 2?*,BF dintre respondenti3, in timp ce ponderea birourilor
care au consemnat o crestere a numarului de salariati a sporit de la (',(F in aprilie '( la (?,5F in luna iunie
a aceluiasi an. )entru a doua oara consecutiv se poate remarca faptul ca sunt mai multe firme care estimeaza
o majorare a personalului. )onderea acestora este de '3F, fiind superioara celei a proiectantilor care se
asteapta la o continuare a procesului de disponibilizare 2(5F3. In ansamblu, rezultatele studiului A.= sunt
incurajatoare in ceea ce priveste estimarile pentru perioada urmatoare.
1rie!te"e &e "!#i)te pri*ate *r s#sti)e &me)i#" ar(ite!t#rii si piata &e !)str#!tii
Din punct de vedere al proiectelor aflate pe plansete, 'B,3F dintre respondenti estimeaza ca numarul
documentelor realizate pentru locuinte private noi va spori, in timp ce 'AF sunt pesimisti din acest punct de
vedere. )entru prima data de cand se realizeaza studiul A.= ponderea celor care au raspuns pozitiv la aceasta
intrebare o depaseste pe a celor care previzioneaza o continuare a scaderii numarului de astfel de proiecte.
!rebuie mentionat faptul ca planurile pentru locuinte private reprezinta circa ?5F din totalul documentelor de
arhitectura realizate anual. In ceea ce priveste proiectarea cladirilor publice, opiniile sunt majoritar pesimiste9
3',5F considera ca numarul acestora se va diminua, in timp ce '',5F sunt de parere ca volumul de munca va
spori. Sectorul specific reprezinta circa ?F din volumul lucrarilor de proiectare e&ecutate de arhitectii europeni.
Referitor la cladirile comerciale 2care reprezinta circa '3F din numarul total al planurilor realizate anual de
arhitecti3, numai (?,?F dintre participanti sunt de parere ca se va inregistra o crestere din acest punct de
vedere, in timp ce 33,*F dintre opinii sunt negative. In concluzie, se pare ca in urmatoarele trei luni activitatea
arhitectilor va fi bazata tot pe proiectele de locuinte private, care au constituit, in ultima perioada, segmentul
predilect ce a sustinut domeniul de specialitate. De asemenea, ca o consecinta, pe baza acestor estimari se pot
stabili tendintele pietei europene a constructiilor in intervalul urmator. )roiectele private de mici dimensiuni vor
mai sprijini, o vreme, activitatea de pe piata constructiilor si a tuturor companiilor implicate in aceasta industrie.
6IN7O-Sa)tiere8
1rese&i)tie- Certi.i!at#" &e #r$a)ism5 $"igatri# si pe)tr# "#!rari"e &e i).rastr#!t#ra
7a data de (A martie '((, Administratia )rezidentiala a retrimis )arlamentului o lege privind amenajarea
teritoriului si urbanismul, solicitand ca actul normativ sa prevada, in mod suplimentar fata de reglementarile
stabilite, obligativitatea obtinerii certificatului de urbanism pentru e&ecutia lucrarilor de infrastructura. )ractic,
este vorba despre o cerere de ree&aminare a 7egii pentru modificarea art. 'B, alin. 2'3 din 7egea nr. 35G'(
privind amenajarea teritoriului si urbanismul. 1Actul normativ trimis de forul legislativ spre promulgare prevede
modificarea art. 'B, alin. 2'3 din 7egea nr. 35G'( privind amenajarea teritoriului si urbanismul, sens in care
certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de e&ecutie a
lucrarilor publice, precum si pentru intocmirea documentatiilor cadastrale de comasare, respectiv dezmembrare
a terenurilor in cel putin trei parcele, atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de
parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu
privire la un imobil. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile, certificatul de urbanism cuprinde informatiile
privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice, solicitarea certificatului de urbanism fiind, in acest caz,
facultativa, se arata intr0un comunicat al )resedintiei. =&pertii Administratiei )rezidentiale considera oportun ca
emiterea certificatului de urbanism sa fie obligatorie si pentru realizarea lucrarilor de infrastructura. 1In acest
sens, propunem introducerea sintagmei 0 si de infrastructura 0 astfel incat sa se prevada emiterea obligatorie a
certificatului atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in
scopul realizarii de lucrari de constructii si de infrastructura, precum si constituirea unei servituti de trecere cu
privire la un imobil. De asemenea, pentru claritatea te&tului de lege, este necesar sa se reglementeze situatia in
care solicitarea certificatului de urbanism nu este obligatorie. Astfel, propunem introducerea in te&tul de lege a
mentiunii conform careia solicitarea certificatului de urbanism este facultativa doar atunci cand operatiunile de
imparteli ori comasari de parcele fac obiectul iesirii din indiviziune, cu e&ceptia situatiei in care solicitarea este
facuta in scopul realizarii de lucrari de constructii siGsau de lucrari de infrastructura1, se arata in cererea de
ree&aminare descrisa in comunicatul )resedintiei. In document se mai precizeaza ca 1recomandarile de
imbunatatire a te&tului de lege sunt in acord si cu punctul de vedere al ;uvernului, transmis anterior
)arlamentului cu privire la aceasta propunere legislativa1. Dupa transmiterea cererii de ree&aminare, comisiile
specializate ale celor doua camere ale )arlamentului vor reevalua proiectul de lege, acesta urmand sa fie
aprobat sau respins 0 in forma modificata 0 de senatori si deputati, in sedinte legislative diferite. Initial, cererea
va fi inregistrata si dezbatuta la Senatul Romaniei, institutia notificata de altfel in acest sens de Administratia
)rezidentiala. Informatii suplimentare, la """.presidenc5.ro 6Age)&a C)str#!tii"r8
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.5
/p 10 i)*estitii priritare pe)tr# e!)mie
Investitorii straini le0au propus guvernantilor un set de ( investitii in valoare de '3 de miliarde de euro care ar
genera in perioada '(( 0 '(5 un plus de '3,*F la nivelul )rodusului Intern +rut si circa ??5. de noi locuri
de munca. Insa, realizarea investitiilor ar presupune costuri la bugetul de stat de ((,B miliarde de euro si ar
genera venituri de doar A,B miliarde de euro.
opul celor !" investitii propuse de #onsiliul Investitorilor $traini%
10. +e%*"tarea i).rastr#!t#rii )e!esare pe)tr# s#sti)erea prie!te"r e"ie)e &i) +$rgea
Investitie9 Dezvoltarea infrastructurii aditionale pentru sustinerea proiectelor eoliene din Dobrogea
/aloarea investitiei9 5 de milioane de euro pe an
Impa!t-
0 crestere de ,5F din )I+ pe termen mediu
0 BA de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de ,?F la incasarile bugetului pe termen mediu
Investitie9 Dezvoltarea cablului de electricitate subacvatic dintre Romania si !urcia ce traverseaza #area
8eagra
/aloarea investitiei9 intre ? si @ de milioane de euro in urmatorii 5 ani
Impa!t-
0 crestere de ,5F din )I+ pe termen mediu
0 B.*5 de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de ,F la incasarile bugetului pe termen mediu
9. S#sti)erea prie!t#"#i e#rpea) E'treme Lig(t I).rastr#!t#re
I)*estitie- Sustinerea proiectului european =&treme 7ight Infrastructure
9a"area i)*estitiei- intre ,3 si ( miliard de euro in urmatorii * ani
Impa!t-
0 crestere de ,@F din )I+ pe termen mediu
0 ('.* de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de ,5F la incasarile bugetului pe termen mediu
8. +e%*"tarea rete"ei &e irigatii i) agri!#"t#ra si .i)a"i%area !a)a"#"#i Siret - ,araga)
I)*estitie- Dezvoltarea retelei de irigatii in agricultura si finalizarea canalului Siret 0 +aragan
9a"area i)*estitiei- (,' miliarde de euro
Impa!t-
0 crestere de (,(F din )I+ pe termen mediu
0 '3.? de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de ,BF la incasarile bugetului pe termen mediu
7. C)str#!tia (i&r!e)tra"ei /ar)ita - Lap#stesti
I)*estitie- .onstructia hidrocentralei !arnita 0 7apustesti
9a"area i)*estitiei- (,3 miliarde de euro
Impa!t-
0 crestere de (,'F din )I+ pe termen mediu
0 '5.3 de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de (F la incasarile bugetului pe termen mediu
:. +e%*"tarea prie!te"r &e i).rastr#!t#ra s"i!itate &e 7r&
I)*estitie- Dezvoltarea proiectelor de infrastructura solicitate de $ord
9a"area i)*estitiei- (,A miliarde euro pe o perioada de 3 ani 2@ de milioane de euro pe an3
Impa!t-
0 crestere de (,AF din )I+ pe termen mediu
0 3A.? de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de (,5F la incasarile bugetului pe termen mediu
5. C)str#irea a#tstra%ii ,#!#resti - ,ras*
I)*estitie- Autostrada +ucuresti 0 +rasov
9a"area i)*estitiei- ' miliarde de eruo pe o perioada de 5 ani 2? de milioane de euro pe an3
Impa!t-
0 crestere de (,BF din )I+ pe termen mediu
0 3B. de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de (,5F la incasarile bugetului pe termen mediu
4. +e%*"tarea i).rastr#!t#rii me)ite sa pre*i)a i)#)&atii"e
I)*estitie- Dezvoltarea infrastructurii menite sa previna inundatiile si calamitatile naturale
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.:
9a"area i)*estitiei- ',5 miliarde de euro
Impa!t-
0 crestere de ',?F din )I+ pe termen mediu
0 ?A.*5 de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de (,BF la incasarile bugetului pe termen mediu
3. C)str#irea a#tstra%ii Na&"a! - Si$i#
I)*estitie- Autostrada 8adlac 0 Sibiu
9a"area i)*estitiei- 3 0 ? miliarde de euro pe o perioada de 3 0 ? ani
Impa!t-
0 crestere de 3,@F din )I+ pe termen mediu
0 *?. de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de ',BF la incasarile bugetului pe termen mediu
2. C)str#!tia rea!tare"r )#!"eare 3 si 4 &e "a Cer)a*&a
I)*estitie- .onstructia reactoarelor nucleare 3 si ? de la .ernavoda
9a"area i)*estitiei- ? miliarde de euro pe termen de 5 0 @ ani 2apro&imativ A de milioane de euro pe an3
Impa!t-
0 crestere de 3,AF din )I+ pe termen mediu
0 *A. de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de 3,(F la incasarile bugetului pe termen mediu
1. Orga)i%area Campi)at#"#i E#rpea) &e 7t$a" 2E7A
I)*estitie- %rganizarea .ampionatului =uropean de $otbal ,=$A in '' sau ''? impreuna cu +ulgaria sau
,ngaria.
9a"area i)*estitiei- ( miliarde de euro in urmatorii ( ani
Impa!t-
0 crestere de ?,AF din )I+ pe termen mediu
0 B*.5 de noi locuri de munca pe termen mediu
0 crestere de 3,AF la incasarile bugetului pe termen mediu
0 numarul de turisti in Romania ar creste cu ( milion in timpul .ampionatului si cu ,5 milioane in anii urmatori.
2Hall Street3
E9ENIMEN/E - COM1ANII
Ma;ita- Se estimea%a !restere a *a)%ari"r &e s!#"e e"e!tri!e i) 2011
#aEita Romania, subsidiara autohona a grupului japonez #aEita, unul dintre cei mai importanti furnizori
internationali de scule electrice, a inregistrat, in '(, o cifra de afaceri de apro&imativ 3( milioane de lei, pentru
anul in curs fiind estimata o usoara crestere a incasarilor, pana la 3' milioane de lei. Din punct de vedere al
structurii vanzarilor, gamele de produse la care s0au consemnat cele mai importante cresteri ale cererii au fost
polizoarele unghiulare de dimensiuni mici, ciocanele rotopercutoare si masinile de gaurit Ginsurubat, cele de
tuns gazonul si de spalat cu presiune. 1.ele mai noi scule electrice incluse in oferta curenta sunt uneltele dotate
cu acumulator 7i0ion, utilizate in special in domeniul constructiilor si in cel de gradinarit. ,nul dintre obiectivele
companiei pentru anul in curs este reprezentat de promovarea si dezvoltarea acestei categorii de produse
inovatoare, precum si a segmentului de accesorii1, a declarat .ristina .raciunescu, consilier de marEeting al
#aEita Romania. Regiunea in care au fost inregistrate cele mai importante vanzari este zona #unteniei,
urmata, in ordinea cifrei de afaceri, de !ransilvania, +anat si #oldova. Referitor la piata interna de scule
electrice, reprezentantul companiei considera ca aceasta va inregistra, din punct de vedere valoric, o crestere
de 5F in '((, fata de nivelul de '' milioane de euro raportat in '(. ;rupul #aEita este prezent in Romania
din anul ', fiind producator, importator si distribuitor de scule electrice #aEita in tara noastra. Societatea
detine o unitate de fabricatie in +ranesti, peste BF din productia interna fiind destinata e&portului in =uropa.
Informatii suplimentare, la """.maEita.ro 6Age)&a C)str#!tii"r8
E*"i#m /e"e!m- 7ata&a !rti)a !# arie &e 1.000 mp5 i) e'e!#tie
.ompania =volium !elecom, din +ucuresti, specializata in realizarea de pereti cortina, tamplarie din aluminiu si
fatade ventilate, a demarat anul acesta productia de elemente similare din otel. Acestea se realizeaza cu profile
-ansen, livrate de firma AluEonigstahl, celelalte repere utilizate in cadrul productiei fiind Schuco, Re5naers sau
=tem. .ota acestor categorii de produse la realizarea cifrei de afaceri este de apro&imativ BF din total.
I)ortofoliul de proiecte proprii este alcatuit e&clusiv din lucrari finantate de mediul privat, chiar daca pe piata au
inceput sa apara unele similare si din categoria celor de interes public, precum reabilitarea de scoli si spitale.
De asemenea, cele mai solicitate sunt sortimentele realizate cu profile Schuco, acestea fiind destinate
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.7
preponderent obiectivelor de dimensiuni medii. De e&emplu, in acest moment, avem in e&ecutie
realizareaGmontajul a (. mp de pereti cortina de tip liniar si a 3 mp de tamplarie din aluminiu la un
ansamblu de birouri din +ucuresti, termenul de finalizare fiind stabilit pentru jumatatea lunii aprilie a.c. 7a nivel
general domeniul nostru de activitate s0a inscris in '( pe un trend descendent, principala problema fiind
reprezentata de dificultatea recuperarii creantelor, si, din nefericire, nu e&ista premise de redresare nici anul
acesta. In acest conte&t, in '( am consemnat o scadere a cifrei de afaceri de pana la (F, fata de nivelul de
3,B milioane de euro consemnat in 'B. )entru '(( ne0am propus revenirea la veniturile din 'B si speram
ca vom reusi sa indeplinim obiectivul respectiv, intrucat beneficiarii acestui tip de produse din gamele medii si
de lu& sunt din ce in ce mai bine informati, in zonele in care activam, respectiv +ucuresti, judetul Ilfov si zona
#oldovaJ, a declarat Silviu %pris, director general al =volium !elecom. Informatii suplimentare, la """.evotel.ro
67ereastra8
At"as SA- Se estimea%a !restere a *"#m#"#i &e i)!(irieri &e #ti"a<e i) 2011
.ompania Atlas SA ;alati, firma ce desfasoara activitati in domeniul inchirierii de utilaje pentru constructii si in
cel al e&ecutiei de lucrari specifice, estimeaza realizarea unei cifre de afaceri de 3?,*@ milioane de lei in '((.
Astfel, societatea mizeaza pe o crestere de circa @F, dupa ce, anul trecut, au fost inregistrate incasari totale
de '(,A milioane de lei. 1In '( am consemnat o usoara majorare a cererii pe segmentul inchirierilor de utilaje
pentru constructii, in raport cu anul anterior. .ele mai solicitate echipamente din dotare au fost utilajele de
ridicat1, a declarat Aurora #itru, seful serviciului logistic din cadrul Atlas SA. )otrivit reprezentantului firmei,
sectorul constructiilor reprezinta un domeniu competitiv, o particularitate a acestuia fiind faptul ca lucrarile sunt,
in principal, de interes public 2finantate din fonduri bugetare3, administrate de autoritatile centrale sau locale si
atribuite prin licitatii. 1In prezent, societatea noastra desfasoara operatiuni doar pe piata locala de constructii, in
perimetrul judetului ;alati, insa strategia viitoare presupune e&tinderea activitatii atat din punct de vedere
geografic, cat si ca tipuri de lucrari e&ecutate. In acest domeniu, mediul concurential este viciat de cresterea
preturilor materialelor, determinata de e&istenta unei concurente imperfecte, de tip oligopol 2pe piata cimentului,
in sectorul metalelor etc.31, a precizat Aurora #itru. In acest conte&t, politicile adoptate de Atlas SA au vizat
minimalizarea efectelor crizei, adaptarea la noile cerinte de pe piata, precum si valorificarea oportunitatilor, o
contributie semnificativa la realizarea obiectivelor firmei fiind generata de diversificarea domeniilor de activitate.
Atlas SA este prezenta pe piata autohtona a constructiilor din anul (B**, participand la e&ecutia unor obiective
importante, precum platformele siderurgice din ;alati, .alarasi si !argoviste. De asemenea, compania a
furnizat echipamente pentru realizarea tuturor combinatelor siderurgice din Romania. )e plan e&tern, firma a
fost implicata, alaturi de Arcom +ucuresti, in edificarea unor obiective in $ederatia Rusa si ,craina 2cum ar fi
combinatul de imbogatire a minereurilor Krivoi0Rog3. ;rupul detine un parc de utilaje din care fac parte
automacarale, macarale pe pneuri Gsenile de diferite tonaje, buldoe&cavatoare Komatsu, incarcatoare frontale si
e&cavatoare !ere&, buldozere, ciocane hidraulice, autocamioane etc. Informatii suplimentare, la """.atlas0
sa.ro 6Age)&a C)str#!tii"r8
,s!(- Cir!a 40= &i) "i*rari"e a)#a"e repre%i)ta s!#"e e"e!tri!e i)*atare
&rupul 'osch este, la nivel international, cel mai important producator din industria tehnicii pentru autovehicule,
a celei industriale, a bunurilor de larg consum si a echipamentelor pentru cladiri. Potrivit rezultatelor financiare
preliminare, compania a obtinut, in ("!", vanzari de )*,+ miliarde euro, in crestere cu (), fata de nivelul din
(""- .+/,( miliarde euro0, pentru anul in curs fiind estimata depasirea pragului de 1" miliarde euro. &rupul
'osch are circa +"" de filiale si reprezentante regionale in peste 2" de tari din intreaga lume.
Mir!ea 4erges!#5 &ire!tr regi)a" &e *a)%ari - +i*i%ia &e S!#"e E"e!tri!e si A!!esrii5 >$ert ,s!(
S>L- 1In anii trecuti, s0a observat o modificare a comportamentului consumatorilor. Astfel, ca urmare a evolutiei
pietei constructiilor, se inregistrase o scadere a cererii de scule profesionale. #ai mult, situatia financiara a
facut tot mai multi romani sa renunte la mesteri si sa e&ecute personal lucrari de renovare a locuintei, ceea ce a
cauzat o crestere a cererii de livrari pe segmentul DI<. .hiar daca preferinta romanilor pentru achizitia de
sculele electrice din magazinele pentru bricolaj a crescut in ultimii ani, iar aceasta tendinta se va mentine si in
'((, piata sculelor profesionale a inceput sa dea primele semne de revigorare. )entru a raspunde nevoilor de
pe santierele de constructii din Romania, in '( am introdus pe piata doua produse noi si inovatoare9 ciocanul
demolator ;SC '* /., cel mai puternic ciocan de acest tip de pe piata, cu vibratii reduse, si ciocanul
rotopercutor ;+C '0' D, care este compact si versatil. Anul trecut am promovat si mai activ gama de aparate
de masura profesionale optice si cu laser marca .S!Gberger, care se preteaza atat pentru proiecte simple de
amenajari interioare sau constructii utilitare, cat si pentru e&ecutia de poduri si alinieri de cladiri inalte. Astfel, in
'(, aparatele de masura marca +osch si .S!Gberger au avut o evolutie peste asteptari, iar sculele din gama
DI< marca SEil au obtinut o crestere peste medie. In ceea ce priveste brandul +osch 4verde6, in '( am adus
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.8
in Romania o noua gama de produse de (A volti, care contine de la lampa multifunctionala, la masina de gaurit,
slefuitor, surubelnita cu acumulator 7i0ion sau ferastrau vertical. )e langa aceasta, am lansat si statia de taiere
)7S 3, care este usor de manevrat. 8outatile aduse de brandul Dremel au fost9 Dremel !rio 2o unealta tip 3
in (, cu sistem spiralat si cu tehnologie de taiere la 3@L, care a reprezentat o premiera mondiala in domeniu3,
pistoalele de lipit Dremel B' si B? 2utilizate mai ales pentru lucrari de decoratiuni si mesterit3, Dremel Seria
' 2o unealta multifunctionala3 si Dremel A' fara fir 2cea mai puternica unealta de acest tip de pe piata3. In
ansamblu, divizia +osch de scule electrice lanseaza anual circa ( de produse noi, iar timpul mediu dintre
initierea unui proiect de dezvoltare si inceputul productiei este minim, intre (' si (A luni. Aproape ?F din
volumul vanzarilor anuale se realizeaza din comercializarea produselor a caror aparitie pe piata a avut loc cu
mai putin de '? de luni in urma. )entru anul '((, ne0am propus e&tinderea gamei de accesorii si cresterea
ponderii acestora in totalul cifrei de afaceri. In plus, anul acesta ne vom concentra si mai mult pe segmentul
sculelor profesionale cu acumulator 7i0ion, promovand si mai intens aceasta tehnologie1. 6Age)&a
C)str#!tii"r8
,ig A"#mi)i#m- O$ie!ti*e"e me&ii?mi!i pre&mi)a pe piata a"#mi)i#"#i
#ompania 'ordas Industrial &roup of Aluminium, din argu 3ures, deruleaza activitati in domeniul realizarii de
pereti cortina si tamplariei din aluminiu, executand inclusiv lucrari de placare cu materiale compozite. De
asemenea, realizeaza si tamplarie din P4#, la o cota de mai putin de !", din totalul livrarilor. In continuare,
directorul general al firmei ofera informatii suplimentare referitoare la evolutia firmei, in contextul dinamicii
actuale a pietei specifice.
L#!ia) ,r&as5 &ire!tr ge)era" a" ,r&as I)&#stria" 4r#p . A"#mi)i#m- I)rincipalele obiective pe care
le avem in vedere anul acesta constau in contractarea unui numar cat mai mare de lucrari si mentinerea
activitatii la un nivel optim. Dintre partenerii cu care colaboram acum pe segmentul personalizarii fatadelor,
mentionam firmele AluEonigstahl, #etra =ast =urope si Alumil Rom Industr5. De asemenea, in '((, ne0am
propus in vedere majorarea cifrei de afaceri 2nivelul obtinut in 'B fiind de (,? milioane de lei3 si suntem
constienti de faptul ca procentul de crestere va fi influentat strict de evolutia pietei. In prezent, portofoliul propriu
de lucrari include aproape in majoritate obiective private. .hiar daca cele mai multe livrari le0am consemnat in
!argu #ures, celelalte sunt raspandite uniform in zonele tarii, mai ales atunci cand se pune problema unor
proiecte comple&e, precum personalizarea unei retele de magazine. De asemenea, trebuie sa mai mentionam
faptul ca ne ocupam de toate fazele de e&ecutie in cadrul santierului. 7a nivelul segmentului specific de piata, in
'( si la inceputul lui '((, am remarcat o preponderenta a lucrarilor de dimensiuni medii si mici. %biectivele
importante sunt doar cele la care se continua lucrarile incepute in anii trecuti, mult mai putine decat in perioada
de varf, respectiv intervalul '* 0 'AJ. 67ereastra8
+ar @1rima CasAB mai pate s#sCi)e piaCa im$i"iarA
SituaMia economicN, absenMa marilor investiMii strNine Oi incertitudinea finanMNrilor prin bNnci, fac din programul
guvernamental P)rima .asNJ ultima speranMN pentru piaMa imobiliarN romQneascN, a declarat, Ioan Sorin RoOu,
director general al dezvoltatorului ApulumRB?. P)rogramul P)rima .asNJ cu o alocare de cel puMin ?05
milioane de euro reprezintN ultima OansN pentru o brumN de piaMN imobiliarN Sn RomQnia. .u siguranMN, fNrN
acest program nu SnseamnN cN vom muri, dar ne vom Sntoarce la modelul de piaMN din anii (BB@0' cQnd
funcMiona principiul relocNrii succesiveJ, a spus Ioan Sorin RoOu. Acesta a e&plicat cN printr0o achiziMie, sN
zicem, de 3. de euro, prin vQnzare Oi cumpNrare ulterioarN, repetatN, se poate asigura un lanM succesiv de
(0(5 tranzacMii imobiliare. PDar aceasta nu este o piaMN vie. =ste o piaMN e&trem de mult SncetinitN Oi se aplicN
doar locuinMelor vechi. )entru piaMa nouN, pentru dezvoltNrile noi, absenMa programului P)rima .asNJ chiar ar
Snsemna actul de deces. ,n dezvoltator nu se poate baza pe acel lanM nesfQrOit de tranzacMii, e&trem de Sncetinit
Oi improbabil, care nu asigurN susMinere financiarN dezvoltNrii pieMeiJ, a adNugat reprezentantul ApulumRB?.
Tntrebat ce alte acMiuni ar trebui Sntreprinse pentru a dinamiza piaMa, Ioan Sorin RoOu a apreciat cN Pguvernul ar
trebui sN ia mNsuri pentru ca, Sn timp, Oi aici vorbim despre ani de zile, RomQnia sN Snsemne ceva pe harta
lumiiJ. PStatul nu poate interveni direct pentru cN nu el a creat aceastN situaMie, care este rezultatul acMiunii
finanMelor mari, al intereselor marilor fonduri financiare, fie prin intermediul unor bNnci, fie direct 0 prin dezvoltNri
imobiliare. )ractic, pe piaMa imobiliarN, RomQnia Oi populaMia suportN acum efectele intereselor Oi intenMiilor
marilor finanMe mondiale. )entru o MarN este important unde se situeazN 0 Sntre cei care genereazN efecte sau
Sntre cei care le suportNJ, a arNtat Ioan Sorin RoOu. Tn Sncheiere, acesta a precizat cN se referN la Po construcMie
economicN, politicN Oi socialN ridicatN timp de mai multe secole, care nu Mine strict de moment Oi care este
rezultatul unei Sntregi istoriiJ. Directorul general al dezvoltatorului imobiliar ApulumRB? a dorit sN sublinieze cN
PRomQnia, pentru urmNtorii ?05 ani, nu mai are nevoie de un boom imobiliarJ pentru cN aceasta ar duce la
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.9
PSngroparea Sn datorii a persoanelor private pentru foarte mulMi aniJ. PRomQnia are nevoie Sn acest moment doar
de o stimulare treptatN a pieMei imobiliare, nu de o creOtere bruscNJ, a conchis oficialul ApulumRB?. 6!apita".r8
IN9ES/I/II - SAN/IE>E - LICI/A/II - L2C>A>I
NATIONALE
E)e" >ma)ia- Cmpa)ia *a i)*esti 500 mi"ia)e &e e#r i) par!#ri e"ie)e
)ana in anul '(5, furnizorul de energie electrica =nel si0a planificat definitivarea unei investitii in valoare de
5 milioane de euro, in parcuri eoliene, in Romania. %biectivele vor avea o capacitate instalata totala de ?
#H, de peste sase ori mai mare, in raport cu nivelul generat de instalatiile similare detinute in prezent de
societate pe plan intern 2@? #H3. !otodata, =nel a anuntat alte investitii insumand A milioane de euro, in
intervalul '((0'(5, in sectorul de distributie a energiei electrice, principalul obiectiv al firmei pentru intervalul
mentionat constand in consolidarea pozitiei pe piata de profil si dezvoltarea proiectelor in sectorul energiilor
regenerabile in America 7atina, $ederatia Rusa si =uropa de =st. Recent, grupul =nel si0a anuntat rezultatele
financiare aferente anului fiscal '(. .onform raportului, societatea a inregistrat un profit net de ?,3B miliarde
euro 2cu '(,?F mai mic fata de cel din 'B, de 5,5A miliarde euro3, in timp ce veniturile totale au urmat un
trend ascendent, situandu0se la *3,3* miliarde euro 2>(?F3. .ompania desfasoara operatiuni in sectorul
energiei regenerabile din Romania, prin subsidiara =nel ;reen )o"er. Informatii suplimentare, la """.enel.ro
6Age)&a C)str#!tii"r8
Cra are 140 mi"ia)e &e e#r pe)tr# e'pa)si#)ea i) >ma)ia a)#" a!esta
Retailerul francez .ora a inaugurat saptamana trecuta un centru comercial de ((.' metri patrati la Drobeta
!urnu Severin, o investitie de '' de milioane de euro, ca parte a unui plan investitional de peste (? de
milioane de euro bugetat pentru '((. In cadrul centrului comercial functioneaza un hipermarEet .ora de *.'
de metri patrati, precum si o galerie comerciala de ?. de metri patrati. #agazinul, care are 3' angajati, este
cel de0al saselea magazin .ora in Romania, altele doua urmand a fi inaugurate anul acesta la .onstanta si
Arad. 8oul centru comercial este amplasat spre iesirea dinspre nord0est din Drobeta !urnu Severin, pe locul
unei platforme industriale parasite. !erenul de noua hectare a fost achizitionat de la un proprietar particular
contra sumei de @ milioane de euro. In imediata apropiere mai functioneaza si un magazin de bricolaj
Dedeman. 1)entru noi, .ora Drobeta !urnu Severin este e&trem de important pentru ca este primul magazin cu
acest format in Romania1, a declarat )hilippe 7ejeune, directorul general al .ora Romania, la inaugurarea
unitatii. .ora opereaza in Romania 3 feluri 2concepte3 de magazine9 (. mp 2+ucuresti3, *0A. mp
2Drobeta !urn Severin3 si 5. mp 2+aia #are3. 1Strategia noastra de e&pansiune depinde de oportunitatile pe
care le intalnim in piata1, a mai punctat directorul general al )hilippe 7ejeune. =l a adagat ca pana la sfarsitul
anului, .ora va achizitiona cel putin un teren in +ucuresti. 1In prezent, suntem in negocieri pentru cumpara
doua0trei terenuri in +ucuresti si cred ca pana la sfarsitul anului vom cumpara cel putin unul1, a spus
managerul. 7ejeune nu a comentat asupra zonelor in care se afla aceste terenuri. .ompania are deja in lucrari
primul sau mall din Romania, situat in centrul .onstantei, o investitie de ( de milioane de euro. #all0ul este
amplasat intr0o zona industriala veche, pe un teren de (5. de metri patrati, si va fi deschis catre public in
'('. De asemenea, .ora Romania are in plan constructia de blocuri in +rasov, alaturi de un nou magazin,
amplasat in centrul orasului. 1/om investi mai mult de @ de milioane de euro la +rasov. =stimam ca vom
incepe lucrarile in '('1, a mai spus 7ejeune. )hilippe 7ejeune a precizat ca retailerul doreste sa se e&tinda si
in !imisoara, dar ca inca nu a gasit teren disponibil. Anul trecut, .ora a investit 5 de milioane de euro in
achizitionarea de terenuri. $rancezii detin terenurile celor trei mall0uri 2din .onstanta, +rasov si +acau3, spatiile
a trei dintre hipermarEeturile deschise deja, precum si doua terenuri in +ucuresti 0 pe soseaua Ale&andriei si la
-ilava. )otrivit lui 7ejeune, dintre tarile din regiune, .ora investeste cel mai mult in Romania, tara in care a intrat
acum A ani. In afara =uropei de =st, compania franceza mai investeste si in 7u&emburg, +elgia si $ranta. In
'(, valoarea cosului de cumparaturi realizate in magazinele .ora a scazut cu 50@F. .umparatorii cauta
produse mai ieftine, dar uneori se orienteaza si spre cele mai scumpe, a mai spus 7ejeune. Seful .ora
Romania a precizat ca anul trecut cifra de afaceri a crescut cu 3F fata de 'B, cand incasarile s0au cifrat la
circa 33 milioane de euro, iar profitabilitatea a scazut cu un procent de circa (F. )entru '((, )hilippe
7ejeune se asteapta la un scenariu similar in privinta profitabilitatii. 6Da"" Street8
CNA+N>- I) #rmatrii &i a)i se *r !)str#i 400 ;m &e &r#m#ri )ati)a"e
Recent, .ompania 8ationala de Autostrazi si Drumuri 8ationale din Romania 2.8AD8R3 a semnat noua
contracte in valoare de apro&imativ un miliard de lei pentru renovarea si construirea a zece artere rutiere
importante. Investitia presupune efectuarea de lucrari specializate pentru apro&imativ ? Em de sosea intr0un
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.10
interval de '? de luni de la demararea propriu0zisa a procedeelor de e&ecutie. )otrivit reprezentantilor
.8AD8R, *F din valoarea totala a proiectului este finantata din fonduri nerambursabile. .ompaniile de
constructii ce se vor ocupa de e&ecutia lucrarilor sunt9 Spedition ,#+ 0 +acau 2renovarea sectiunii de 3B Em din
D8 '?, cuprinsa intre ;alati si /asluiU a drumului, de 3* Em, ce uneste localitatea .rasna cu D8 '?+U a fasiei
de '5,A Em dintre D8 '?+ si /ama Albita3, Strabag 0 +ucuresti 2renovarea sectiunii de *B Em a D8 (? dintre
Sibiu0#edias0SighisoaraU a D8 (5, pe o distanta de 5' Em intre !argu #ures si ReghinU a D8 (5A intre Reghin
si Saratel, insumand ?@ Em3, Secol Romania 0 +ucuresti 2refacerea portiunii din D8 @ cuprinse intre Ale&andria
si .raiova 0 3@,B Em3, Saphir Structures (BB( 0 Israel 2renovarea a ?',' Em din D8 @, Ale&andria0.raiova3,
Romstrade 0 ;iurgiu 2podul si cele (? pasaje din .aracal 0 (,35 Em3 si asocierea Romstrade0=zentis0
=uroconstruct !rading BA 2renovarea unei fasii de 5',A Em din D8 @, intre Ale&andria si .raiova3. $ondurile
pentru aceasta investitie au fost alocate astfel9 Strabag 0 3'5,A milioane de lei, Spedition ,#+ 0 ''5 milioane
de lei, Saphir Structures (BB( 0 (?,@ milioane de lei, Secol Romania 0 (3@,5 milioane de lei, restul 2de (@3,*
milioane de lei3 fiind suma destinata companiei Romstrade si asociatilor sai in lucrarile mentionate. Informatii
suplimentare, la """.cnadnr.ro 6Age)&a C)str#!tii"r8
I)!ep sa se &es!(i&a (te"#ri"e a)#)tate i) !ri%a
Cilton a anuntat pentru acest an deschiderea a 3 noi hoteluri Double!ree in Romania, o unitate Ramada va fi
deschisa la )itesti, si una Da5s Inn la Sibiu. )e piata incep sa reapara investitiile anuntate in perioada crizei,
'B0'(. % parte din aceste hoteluri sunt deja construite, dar a trebuit modernizate ca urmare a afilierii la un
brand international, iar altele sunt constructii noi. 1=&ista proiecte care vor fi livrate, dar dintre acestea foarte
putine sunt noi. )erioada grea i0a facut pe multi sa isi reconsidere business0ul si sa isi doreasca sa se afilieze
unor branduri internationale1, a spus 7ucian #arinescu, senior associate al companiei de consultanta in
domeniul hotelier !rend Cospitalit5. 8umarul cererilor de afiliere este tot mai mare, a adaugat acesta. Cilton,
spre e&emplu, a semnat doua contracte de franciza pentru Double!ree in ultimele A luni, in +ucuresti si )loiesti,
unde vor fi modernizate doua unitati deja e&istente. !otusi, de multe ori afilierile nu sunt 1floare la ureche1.
#arinescu a e&plicat ca numeroase unitati hoteliere care vor sa poarte nume mari din domeniu sunt prost
construite si nu respecta standardele impuse de marile lanturi hoteliere. $rancizele sau contractele de
management cu brandurile internationale sunt principalul motor al lansarilor din acest an, multe din ele fiind
anuntate inca de acum un an sau doi, dar intarziate de actuala situatie economica. =ste piata mai buna acum
pentru deschideriV 8u neaparat. 1Sunt pe piata si deschideri la sacrificiu. )roprietarii care au bani blocati in
unitati de cazare hotarasc deschiderea pentru ca nu mai vor sa astepte1, considera #arinescu. !rend
Cospitalit5 a programat pentru acest an doua deschideri9 un hotel Ramada in )itesti si unul Da5s Inn in Sibiu,
ambele constructii noi. Cotelul din )itesti este o investitie anuntata in '( a unei firme locale in al carei
actionariat este si omul de afaceri /alentin /isoiu. .hiar daca investitiile in hoteluri nu iau un avant considerabil
in acest an, sentimentul general de pe piata este mai optimist. De altfel, cea mai recenta statistica globala
realizata de Cor"ath Cotel !ourism:7eisure, firma care a realizat planul de marEeting al Romaniei, arata ca
operatorii de hoteluri sunt mai optimisti cu privire la evolutia afacerilor. Cotelierii din =uropa se arata mai
rezervati decat cei din alte regiuni. .ei mai multi hotelieri intervievati spun ca se asteapta la o crestere a
gradului de ocupare. )roprietarii de hoteluri din Romania se asteapta la un an favorabil. Spre e&emplu, ;eorge
.opos, proprietarul grupului hotelier Ana Cotels, estimeaza ca anul acesta sa fie mai bun decat '(, si chiar
usor peste 'B. Si omul de afaceri Ionut 8egoita vede o imbunatatire a veniturilor hotelurilor din portofoliu, in
acest an. 1Am bugetat o crestere de ('F a veniturilor hotelurilor din portofoliu pentru acest an. Anul trecut,
veniturile au depasit circa (? milioane euro1, a spus anterior 8egoita. =l detine mai multe hoteluri in .apitala,
printre care si Rin ;rand. In ultimul an, a inregistrat o scadere a cifrei de afaceri. 6+ai"E,#si)ess.r8
A, - AL,A
I) 2011 *a i)!epe e'e!#tia #)#i par! !# sisteme .t*"tai!e
In localitatea )ianu 2din judetul Alba3 va demara, din '((, constructia unui parc constituit din sisteme
fotovoltaice, in cadrul caruia se vor utiliza resurse energetice regenerabile. %biectivul, a carui valoare se
situeaza la ' milioane de euro, va fi finantat din fonduri nerambursabile, dezvoltatorul proiectului fiind
compania SI! !ehnologii Industriale 2Sebes3. +eneficiarii acestei investitii sunt constituite de autoritatile locale
2care vor accesa o parte din profitul obtinut de catre SI! !ehnologii Industriale3 si operatorul retelei nationale de
distributie a energiei. )roiectul presupune instalarea a (*.A' de module fotovoltaice pana in '(', care vor
avea o capacitate ma&ima de productie a energiei solare ?.BAB KH) 2apro&imtiv 5 #H3, respectiv *.*33
#"hGan de energie electrica. !erenul pe care se va construi viitorul parc se afla intr0o zona limitrofa si va avea
o suprafata de apro&imativ ( hectare. In prezent, dezvoltatorul detine toate autorizatille necesare demararii
investitiei si, in urma efectuarii masuratorilor necesare, realizate de catre specialisti, a depus documnetatia
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.11
pentru obtinerea fondurilor. )otrivit contractului de asociere, din cel de0al treilea an de la punerea in functiune a
instalatiei, edilii locali vor primi (F 2minimum ,' milioane de euroGan3 din venitul realizat de catre SI!
!ehnologii Industriale, pentru concesionarea, pe termen de 35 de ani, a terenului. Informatii suplimentare, la
""".cjalba.ro 6Age)&a C)str#!tii"r8
A4 - A>4ES
Se !)str#ieFte &i) !e G) !e mai p#Ci) G) ArgeF
Se construieOte din ce Sn ce mai puMin Sn judeMul ArgeO. Statisticienii DirecMiei ;enerale de StatisticN transmit
informaMii prin care anunMN cN numNrul construcMiilor Sn judeM a scNzut chiar Oi cu 5F de la o lunN la alta. Astfel
cN, Sn luna ianuarie '((, Sn judeMul ArgeO au fost eliberate 5* de autorizaMii de construire pentru clNdiri
rezidenMiale, cu '* autorizaMii mai puMin 2minus 3',(F3 comparativ cu luna corespunzNtoare din anul '(. Din
totalul acestora, un numNr de (@ autorizaMii au fost eliberate Sn mediul urban, iar Sn mediul rural ?( autorizaMii.
DacN facem o comparaMie SnsN cu luna decembrie '(, numNrul autorizaMiilor de construire eliberate pentru
clNdiri rezidenMiale a scNzut cu peste 5F, fiind eliberate cu 5B autorizaMii de construire mai puMin. De
asemenea, corespunzNtor numNrului de autorizaMii de construire eliberate pentru clNdirile rezidenMiale, s0a
Snregistrat o diminuare a suprafeMei clNdirilor autorizate de la ((* mp Sn luna ianuarie '( la *B5? mp Sn luna
ianuarie a acestui an. .omparativ cu luna decembrie '( suprafaMa totalN a clNdirilor rezidenMiale pentru care
s0au eliberat autorizaMii de construire s0a diminuat cu @B*( mp 2minus ?@,*F3. 6argesme&ia.r8
A> - A>A+
/e()&m#s- C)tra!t &e 23 mi"ia)e &e "ei pe)tr# e'e!#Cia #)#i p&
.ompania !ehnodomus SA, din Arad, va construi podul peste rQul #ureO, situat pe D- *B= 2Em 3>(@3, care
leagN localitNMile )ecica de SQnpetrul ;erman. %biectivul va avea o lungime de @( metri, o suprastructurN
formatN din patru grinzi de oMel Oi Oase deschideri. /or fi amenajate douN benzi carosabile pentru circulaMia
autoturismelor, trotuare Oi piste pentru bicicliOti. /aloarea totalN a investiMiei depNOeOte '3 milioane de lei,
finanMarea fiind asiguratN printr0un credit contractat de .onsiliul -udeMean Arad. !ermenul de finalizare a
lucrNrilor este de '' luni. )erioada de e&ploatare a podului a fost estimatN la (' de ani. 6Age)&a
C)str#!Cii"r8
, - ,2C2>ES/I
M+>/- S-a "a)sat !e" mai imprta)t prie!t ANL pe p"a) )ati)a"
7a data de (A martie '((, in prezenta ministrilor Dezvoltarii Regionale si !urismului si Apararii 8ationale,
precum si a primarului sectorului 5 din .apitala, a fost lansat proiectul de constructie a primului cartier ecologic
din tara, care isi propune sa fie un obiectiv0pilot pentru implementarea unui nou model de dezvoltare urbana
integrata in Romania, se arata intr0un comunicat al #DR!. )roiectul va fi dezvoltat in parteneriat public0privat,
pe trei loturi de terenuri aflate in prezent in proprietatea publica a statului 2situate in Str. )relungirea ;hencea
nr. 305, +0dul ;hencea nr. ?5 si Str. Antiaeriana nr. 50*3, care urmeaza sa fie transferate din administrarea
#inisterului Apararii 8ationale in administrarea .onsiliului 7ocal al Sectorului 5. Astfel, pe o suprafata de ((,5
ha, vor fi construite (. de locuinte in regim A87, dintre care 5F vor fi destinate angajatilor din sistemul
national de aparare, ordine publica si siguranta nationala si ai autoritatilor judecatoresti, iar cealalta jumatate
persoanelor tinere. 1.artierul va fi realizat pornind de la o serie de principii europene, precum9 crearea de
comunitati durabileU utilizarea inteligenta a resurselor de teren si a constructiilor de locuinte, acces la transport
public, integrare sociala si accesibilitate 2acces la o locuinta decenta3U calitate si inovatie in arhitectura cladirilor
si designul spatiilor publiceU proiectare si planificare urbana de ma&ima calitate 2astfel incat sa sprijine mediul3U
crearea unei retele de spatii verzi, de agrement si piste de circulatie nemotorizataU construirea unei infrastructuri
economice si ecologice 2mobilitate, accesibilitate, transport ecologic, utilizarea energiei regenerabile,
conservarea energiei, utilizarea tehnologiilor verzi si inovatiilor, gestionarea deseurilor3U implicarea comunitatii1,
se mai arata in comunicat. )rin crearea unui cartier ecologic, unic la nivelul +ucurestiului, se au in vedere
revitalizarea economica si sociala, imbunatatirea conditiilor de viata si crearea de locuri de munca. )roiectul
propune realizarea unei zone cu functiune mi&ta 2locuire, servicii, echipamente publice3, avand ca baza principii
de planificare, proiectare, arhitectura si design ecologic, orientate catre cetatean, subordonate ideii de
dezvoltare durabila1, a declarat ministrul de resort, =lena ,drea. )roiectul A87 ce include (. de
apartamente este considerat a fi cel mai important, la nivelul intregii tari, din punct de vedere al numarului de
unitati rezidentiale construite de stat in cadrul unui singur obiectiv de acest tip, dupa anul (BAB. Deocamdata,
autoritatile centrale si cele locale nu au anuntat valoarea investitiei, momentul inceperii efective a lucrarilor,
termenul de organizare a unei eventuale licitatii sau firmaGgrupul de companii cu care se vor asocia cele doua
ministere siGsau primaria. In cazul in care se va implementa rapid, proiectul ar putea stimula piata rezidentiala
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.12
din +ucuresti, acesta putand fi utilizat ca baza de comparare atat la nivelul costurilor de constructie, cat si al
pretului final de comercializare a unitatilor locative. In ceea ce priveste acest ultim aspect, ministrul =lena ,drea
a afirmat ca 1pretul competitiv al viitoarelor locuinte A87 ar trebui sa genereze scaderea costului de achizitie a
apartamentelor din +ucuresti1, iar lucrarile de constructie ar putea fi initiate cel mai devreme in anul '(',
1intrucat sunt mai multi pasi ce trebuie urmati1. Informatii suplimentare, la """.mdrt.ro 6Age)&a
C)str#!tii"r8
2) (te" G)a"t &e 40 &e metri5 apr$at G) %)a prte<atA &i) !e)tr#" Capita"ei
% clNdire cu zece etaje ar putea fi construitN Sn centrul oraului, lQngN .alea /ictoriei. )lanul ,rbanistic Wonal
2),W3 a primit deja avizul .omisiei de ,rbanism din cadrul )rimNriei .apitalei, dei va avea o SnNlime de douN
ori mai mare decQt cea reglementatN prin ),;. 8oua clNdire 'S>)>(= va fi construitN pe un teren de ?5@@
metri pNtrai, situat pe strada 7uteranN, Sntre tirbei /odN i .alea /ictoriei. .onform ),W0ului aici va funciona
un ansamblu hotelier. Tn )lanul ,rbanistic ;eneral, terenul pe care va fi ridicatN noua construcie se aflN Sn
perimetrele a douN zone protejate, .alea /ictoriei i tirbei /odN, unde SnNlimea ma&imN reglementatN este de
(B metri, respectiv (@ metri. .onform noului ),W, aflat Sn dezbatere publicN pentru a fi supus mai apoi aprobNrii
.onsiliului ;eneral al #unicipiului +ucureti, noua clNdire va avea o SnNlime de ? de metri, adicN dublu faN
de cea admisN prin ),;. Investitorul #aninvest .ons SR7 a cerut iniial aprobare pentru o clNdire cu (? etaje.
),W0ul se aflN Sn dezbatere publicN pe site0ul )rimNriei .apitalei pQnN pe 'B martie. .onform siteului ;rand
Cotel #anagment !eam, compania #aninvest intenMioneazN sN construiascN primul hotel Colida5 Inn din
RomQnia, un hotel cu peste '@ de camere.
/#r) !# 12 eta<e pe tir$ei 9&A
% construcie cu (' etaje, cu funciuni mi&te locuine, comer, birouri, ar putea fi construitN pe tirbei /odN Sn
sectorul ( al .apitalei. )lanul ,rbanistic Wonal a primit deja aprobarea .omisiei !ehnice de ,rbanism i
Amenajarea !eritoriului din )rimNria .apitalei i .ertificat de urbanism din partea )rimNriei Sectorului ( i
urmeazN sN fie aprobatN de consilierii generali. Iniial se ceruse aprobarea unei construcii de (5 etaje, SnsN
regimul de SnNlime a fost redus ulterior la 3S>)>('=. Investitorul are obligaia de a amenaja 3F din teren ca
spaiu verde. ),W0ul este Sn dezbatere publicN pe site0ul )rimNriei .apitalei pQnN pe ( aprilie.
6$3:5.rea"itatea.)et8
A$a)&)ati "a !)tra!te"e &e rea$i"itare termi!a a $"!#ri"r &i) ,#!#resti
$iecare dintre sectoarele .apitalei are cate un castigator preferat. De e&emplu,daca in sectorul ? asocierea
dintre !ehnologica Radion, Delta A.# B3 si Art .onstruct A.# nu are rival, in sectorul 5, daca mizezi pe firma
! Dancor Romconstruct, mergi la sigur. Iar in sectorul ', cu Rom Service .onstruct nu ai cum sa pierzi. #ai
mult, unele dintre aceste companii de constructii au obtinut astfel de contracte si in anii anteriori. .onform
informatiilor 2partiale3 postate pe site0ul #inisterului Dezvoltarii Regionale si !urismului, incepand cu luna iunie
si pana la sfarsitul anului trecut, ministerul a decontat pentru ! Dancor Romconstruct circa 3,5 milioane de lei,
iar pentru Rom Service .onstruct, peste 3,' milioane de lei. De e&emplu, numai in luna decembrie a anului
trecut, #inisterul Dezvoltarii Regionale si !urismului a decontat primariei pentru ! Dancor Romconstruct o
factura in valoare de (,@3 milioane de lei, iar pentru Rom Service .onstruct, circa '5. de lei. Aceste sume
reprezinta doar 5F din valoarea totala a lucrarilor, 3F fiind acoperite de la bugetul local si 'F, de la
asociatiile de proprietari. Insa de licitatiile pentru atribuirea acestor contracte se ocupa primariile de sector. Din
informatiile furnizate de #inisterul Dezvoltarii Regionale si !urismului, anul trecut, institutia a decontat 5@,B?
milioane de lei 2circa (3,5@ milioane de euro3 pentru lucrarile de reabilitare termica a blocurilor din .apitala.
Respectand procentele, inseamna ca Iimbracarea1 cladirilor vechi de mai bine de 3 de ani, care ar fi trebuit
consolidate si nu Icoafate1, a adus in conturile firmelor care au obtinut contractele '(,* milioane de euro din
bani publici, la care s0au mai adaugat 5,?' milioane de euro de la asociatiile de proprietari. in total, peste '* de
milioane de euro.
Cmpa)ii"e si primarii"e5 %gar!ite "a rasp#)s#ri
IIn decursul anului trecut, au fost continuate lucrarile de reabilitare termica, incepute in 'B, la '* de blocuri
din sector. =&ecutia lucrarilor a fost atribuita, in urma licitatiei, publicata in S=A), firmelor S. !ehnologica
Radion si S. =rbasu .onstruct SA, cu care primaria a incheiat contractele nr.@AG3.@.'B si nr.
*BG'B.*.'B. /aloarea contractului nr. @AG'B a fost de ?B,*3 milioane de lei, iar cea a contractului nr.
*BG'B a fost de A,'@ milioane de lei1, este raspunsul primariei sectorului @. =ste, de altfel, si singurul raspuns
primit de la primariile de sector, care nu ne0au trimis nicio e&plicatie privind modul in care au fost atribuite
contractele, cine le0a obtinut si cati bani s0au incasat pentru aceste lucrari. De asemenea, doar un raspuns am
primit din partea companiilor care au obtinut aceste contracte, loan Stefan, administratorul Delta A.# B3, a
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.13
precizat ca societatea a incasat anul trecut 33,33 milioane de lei pentru lucrarile de reabilitare termica e&ecutate
in +ucuresti, ceea ce reprezinta A,5F din cifra de afaceri a companiei pentru '(.
Ci)e s#)t patr)iiH
Despre Rom Service .onstruct presa a relatat ca, anul trecut, a subcontractat altei firme lucrarile de reabilitare
a unui bloc din sectorul ', iar aceasta din urma ar fi dat mai departe contractul unei alte companii, care lucra cu
muncitori fara carte de munca. ,nicul actionar al Rom Service .onstruct este Damian ;eorge Radu. In ceea ce
priveste compania ! Dancor, presa locala a scris ca patronul acesteia, .ornel .iocan, este fratele consilierului
judetean %lt Dan .iocan si ca firma ar fi devenit aspirator de bani publici in judetul %lt. 6Capita"8
BR BRAILA
I)*estiCie &e 7 mi"ia)e &e e#r G) ,rAi"a
De la ( aprilie, )romenada #all se e&tinde Oi devine principalul centru de cumpNrNturi Oi divertisment din
regiunea de sud0est a MNrii. 8e" =urope )ropert5 Investment 28=)I3 investeOte Sn #all0ul de la +rNila peste
Oapte milioane de euro, centrul incluzQnd o zonN dedicatN e&press pentru food and entertainment. Wona va
include un cinematograf cu zece sNli, dotat cu tehnologie 3D de ultimN generaMie, un spaMiu de joacN pentru
copii, pistN de bo"ling, biliard, centre de sNnNtate Oi frumuseMe, precum Oi un patinoar permanent. ;aleria
comercialN e&tinsN va numNra peste o sutN de magazine, la care se vor adNuga numeroase alte opMiuni de
divertisment Oi de petrecere a timpului liber. =&tinderea comple&ului comercial )romenada #all +rNila a fost
gQnditN sub forma unui proiect unic pentru oraOele +rNila0;alaMi Oi Smprejurimi, care va oferi locuitorilor din Oase
judeMe 2+rNila, ;alaMi, IalomiMa, +uzNu, /rancea Oi !ulcea3 cea mai bunN ofertN de retail Oi divertisment din
regiune1, a declarat DragoO .hiriMN, director de marEeting la )romenada #all +rNila. Despre investiMia de la
+rNila, !iberiu Smaranda, reprezentant 8=)I, a arNtat cN 8=)I a cumpNrat =uropean )arE +rNila Sn toamna
anului 'B, iar intenMiile de e&tindere a proiectului au fost anunMate SncN de atunci. 1Anterior e&tinderii,
)romenada #all +rNila fusese poziMionat ca un proiect local ce se adresa e&clusiv zonei +rNilei. TncN din
momentul achiziMiei, am decis sN transformNm mall0ul Sntr0un proiect regional dominant pentru arealul format din
oraOele +rNila0;alaMi Oi din Smprejurimi1, a declarat !iberiu Smaranda, reprezentant 8=)I. 6a&e*ar#".r8
BV - BRASOV
7 mi"ia)e &e "ei pe)tr# e'ti)&erea S!"ii 4e)era"e )r. 2 &i) >as)*
,n nou contract de finantare semnat la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala .entru din Alba Iulia va
sprijini, prin fonduri nerambursabile, e&tinderea Scolii ;enerale 8r. ' din Rasnov, judetul +rasov. .ontractul de
finantare, semnat de catre reprezentantul unitatii administrativ teritoriale a orasului Rasnov, doamna viceprimar
#arieana Ducar si de catre directorul general al ADR .entru, domnul Simion .retu, va finanta lucrarile de
e&tindere si dotare a scolii cu o suma nerambursabila de aproape * milioane de lei. )roiectul 1=&tindere Scoala
;enerala nr. ' Rasnov1, are valoarea totala de A,BB milioane de lei, din care @,A milioane de lei reprezinta
contributia ,niunii =uropene si a ;uvernului Romaniei. Investitiile sunt finantate prin )rogramul %perational
Regional, A&a prioritara 3, domeniul major de interventie 3.?. )e parcursul celor (A luni de implementare ale
proiectului, fondurile sunt alocate pentru e&tinderea scolii prin construirea a (' sali de clasa, a ? laboratoare, 5
cabinete, o biblioteca, dar si a un spatiu ce va fi util pentru implementarea unui alt program de tip 1scoala dupa
scoala1, ce se desfasoara in colaborare cu parintii elevilor. 6.i)a)tare.r8
IS - IASI
1rie!t &e 9 mi"ia)e &e "ei pe)tr# re.a!erea stra%i"r &i) Ce)tr#" Ias#"#i
#unicipalitatea a mai depus un proiect pentru obtinerea de fonduri europene. /aloarea totala a investitiilor se
ridica la B,( milioane de lei. 7ucrarile presupun in special modernizari de strazi si parcari. 1Am depus proiectul si
am primit confirmarea ca documentatia este completa. ,rmeaza sa intre in etapele de analiza tehnica,
economica. Suma nerambursabila solicitata este de *,' milioane de lei. )roiectul va trebui sa fie implementat in
termen de (A luni, pentru lucrari fiind alocata o perioada de (' luni1, a declarat primarul ;heorghe 8ichita.
$ondurile europene vor fi utilizate pentru modernizarea strazilor .ostache 8egri, +arboi, stradela +arboi, strada
Armeana, strada Sfintul Sava, strada Agatha +arsescu, strada ;olia. )arcarile incluse in proiect sint cele de la
!eatrul 8ational, cea din spatele )rimariei si cea din zona strazii Armeana. #unicipalitatea a mai depus alte
cinci proiecte pe a&a I din )rogramul %perational Regional. )entru patru dintre ele s0au semnat deja contractele
de finantare si urmeaza sa fie organizate licitatiile de e&ecutie. /aloarea acestor proiecte este de peste @5
milioane de euro. 6.i)a)tare.r8
MH - MEHEDINTI
Iase mi"ia)e &e "ei pe)tr# par!Ari
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.14
)rimNria Drobeta !urnu Severin intenMioneazN sN investeascN Oase milioane de lei de lei Sn parcNrile care se vor
realiza Sn municipiu. 7ucrNrile se vor derula Sn acest an, iar parcNrile vor fi amenajate Sn zonele dintre blocuri,
fNrN a fi afectate spaMiile verzi sau parcurile e&istente. IAnul acesta trebuie sN finalizNm pNrcNrile. SperNm ca Sn
douN0trei luni sN Sncheiem lucrNrile la parcNrile licitate anul trecut. /or fi apro&imativ Oapte hectare de parcNri
amenajate Sntre blocuriP, a spus primarul din Drobeta !urnu Severin, .onstantin ;herghe. Tntreaga sumN va fi
asiguratN de la bugetul local. 64a%eta &e S#&8
N/ - NEAM/
E"e)a 2&rea a sem)at &#A !)tra!te &e .i)a)CareG) *a"are &e peste 33 mi"ia)e &e "ei
#inistrul DezvoltNrii Regionale Oi !urismului 2 #D!R3, =lena ,drea, a semnat ieri, la sediul .onsiliului
-udeMean2.-3 8eamM, douN contracte de finanMare prin )rogramul %peraMional Regional X Regio.,nul dintre
proiecte, Sn valoare totalN de 3.('*.?(( lei, vizeazN reabilitarea Oi modernizarea drumului judeMean Canu
AncuMei0 ;irov. AsistenMa financiarN nerambursabilN solicitatN este de '3.*3@.5' lei. .el de0al doilea proiect,
#odernizarea, e&tinderea Oi dotarea .entrului social ITmpreunNJ, are o valoare de 3.?AA.(5B,(5 lei, din care
'.A@@.3?A lei, finanMare nerambursabilN. %biectivul general al proiectul realizat de )rimNria )iatra 8eamM Sn
parteneriat $I7 )etrodava X $iliala DNrmNneOti, Sl constituie SmbunNtNMirea calitNMii infrastructurii pentru serviciile
sociale din municipiu Oi judeMul 8eamM, cu scopul asigurNrii unui acces egal al cetNMenilor la astfel de servicii.
6E*e)ime)t#" &e Neamt8
9r G)!epe "#!rAri"e "a #) !mp"e' t#risti! &e 44 mi"ia)e &e "ei
Tn prezent, se organizeazN Oantierul Sn vederea e&ecuMiei unui parc de agrement, situat Sn masivul .ozla, Sn
pro&imitatea localitNMii )iatra 8eamM. )roiectul prevede efectuarea unor lucrNri de amenajare G restaurare a
infrastructurii Oi obiectivelor turistice, e&ecutarea unor parcNri pentru deservirea zonei respective, amenajarea
unui punct de informare, a unui patinoar artificial, a unui centru de prestNri servicii, a douN pQrtii de schi, precum
Oi alimentarea cu apN, energie electricN Oi gaze naturale. Serviciile de antreprenoriat sunt asigurate de
societNMile #oldocor SA Oi !rustul de 7ucrNri Speciale Oi IzolaMii !ehnologice, ambele din municipiu. +eneficiarul
este reprezentat de autoritNMile locale. 7ucrNrile de construcMie vor fi Sncepute Sn curQnd, termenul de finalizare
fiind stabilit pentru luna martie '(?. Tn vederea definitivNrii, sunt necesare fonduri totale de ?? milioane de lei.
)entru informaMii Oi date de contact referitoare la antreprenor, proiectant, dezvoltator, beneficiar sau solicitant
consultaMi Serviciul )roiecte Oi .ereri de #ateriale. 6Age)&a C)str#!Cii"r8
PH - PRAHOVA
E"e!tr!ar$) *rea : mi"ia)e &e e#r pe)tr# a !)str#i (i&r!e)tra"a
=lectrocarbon Slatina 2=78;3 vrea sa imprumute pana la @ milioane de euro pentru a finanta lucrarile de
constructie a unei hidrocentrale pe raul Doftana 2judetul )rahova3, se arata intr0un comunicat al companiei
transmis joi +ursei de /alori +ucuresti 2+/+3. .onducerea companiei va cere la (A aprilie aprobarea A;A
pentru contractarea creditului, precum si pentru semnarea unui contract cu Administratia $ondului de #ediu in
vederea obtinerii unor fonduri nerambursabile in valoare de (B,' milioane de lei 2?,@ milioane de euro3 necesare
constructiei hidrocentralei. !otodata, compania propune actionarilor e&tinderea pana la 3 iunie '(' a doua
credite de tip overdraft in valoare de ',A milioane de euro, respectiv trei milioane de dolari. =lectrocarbon are ca
obiect de activitate productia de electrozi industriali si este controlata de 7aurentiu /asile Dascalu, care prin
firma /ivaio .ampina detine 5,AF din actiuni. $irmele #etaleuroest din .ampina si =Eomin !itu au '(,3F,
respectiv ',5F din titlurile =lectrocarbon. .ele mai recente tranzactii cu actiunile companiei au fost derulate la
+/+ luni, la pretul de ',B de lei pe unitate, in scadere cu 3,(F, cotatie la care capitalizarea =lectrocarbon este
de 5' milioane de lei. 6Da"" Street8
SB - SIBIU
L#)a *iitare G)!ep "#!rAri"e "a !reFa &i) 4#ra CJmp#"#i
ReprezentanMii municipalitNMii medieOene se Min de cuQnt Sn privinMa lucrNrile de e&tindere a capacitNMii creOei din
cartierul ;ura .Qmpului. Astfel, la Snceputul lunii aprilie vor demara lucrNrile de mNrire a capacitNMii creOei din
acest cartier. .u cele 3 de locuri care vor fi create prin amenajarea primului etaj al clNdirii situate pe strada (
Decembrie, #ediaOul va dispune de B de locuri pentru copiii de creON. 7ucrNrile de reabilitare vor consta Sn
recompartimentarea spaMiului, montarea parchetului, amenajarea grupurilor sanitare, a spaMiului de joacN, a
dormitorului Oi a sNlii de mese. I.reOa din cartierul ;ura .Qmpului va avea 3 de locuri Sn plus prin amenajarea
primului nivel al imobilului. Am hotNrQt sN demarNm aceastN investiMie datoritN numNrului Sn creOtere de cereri.
DacN Sn anul '? la creON erau SnscriOi trei copii, acum numNrul acestora a ajuns la @. Deja Sn acest moment
avem ( cereri peste capacitatea celor douN creOe. Am observat o creOtere a natalitNMii la nivelul municipiului
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.15
#ediaO, motiv pentru care am hotNrQt mNrirea capacitNMii creOei din cartierul ;ura .QmpuluiJ, a spus primarul
!eodor 8eamMu. )e lQngN investiMia din ;ura .Qmpului, primNria va amenaja o creON Oi Sn cartierul /itrometan,
Sn cadrul grNdiniMei IDumbrava #inunatNJ. 7ucrNrile la viitoarea creON ar urma sN SnceapN Sn cursul anului viitor.
6tri$#)a.r8
SM SATU MARE
N# !)tra!t &e .i)a)tare sem)at i) &me)i#" i).rastr#!t#rii r#tiere
.onsiliul -udetean Satu #are este noul beneficiar al unui contract finantat prin )rogramul %perational Regional
'*0'(3. .onsiliul -udetean Satu #are este noul beneficiar al unui contract finantat prin )rogramul
%perational Regional '*0'(3. )roiectul cu titlul9 #odernizare drum de ocolire in zona de sud 2D-(B?3, Satu
#are este finantat in cadrul A&ei ', Domeniul #ajor de Interventie '.( 0 Infrastructura rutiera. /aloarea totala a
acestuia este de ''.AA(.(*,' lei, iar valoarea asistentei nerambursabile este de (*.*(*.(A,5A lei.
6.i)a)tare.r8
SV - SUCEAVA
Cmisia E#rpea)A a a*i%at !)str#irea a &#A &ep%ite e!"gi!e G) <#&eC#" S#!ea*a
.omisia =uropeanN a avizat proiectul de SnfiinMare a douN depozite ecologice de deOeuri Sn judeMul Suceava, a
declarat presei, vineri, preOedintele .onsiliului -udeMean 2.-3 Suceava, ;heorghe $lutur. =l a precizat cN pentru
proiectul judeMului Suceava de gestionare integratN a deOeurilor a fost necesarN aprobarea .omisiei =uropene,
avQnd Sn vedere cN este cel mai mare proiect de acest gen din MarN, cu o valoare de 5 de milioane de euro.
)otrivit lui $lutur, dupN ce proiectul a primit avizul tuturor comisiilor, urmeazN sN fie semnat contractul de cNtre
#inisterul #ediului. .- Suceava a decis anul trecut sN asigure fonduri pentru Snceperea lucrNrilor la primul
depozit ecologic de deOeuri din judeM, Sn zona localitNMii #oara, care apoi sN fie recuperate din finanMarea
europeanN a proiectului. Tn baza Acordului de mediu, Sn judeMul Suceava urmeazN sN fie construit un al doilea
depozit ecologic de deOeuri, pentru zona de munte, ce va fi amplasat Sn zona comunei )ojorQta. )e lQngN cele
douN depozite ecologice, proiectul prevede Oi SnfiinMarea a 5. de puncte de colectare a deOeurilor Oi Oapte
staMii de transfer. 6Agerpres8
120 mi"ia)e &e e#r pe)tr# m&er)i%area i).rastr#!t#rii &e apA Fi !a)a"i%are G) <#&eC#" S#!ea*a
.onsilierii judeMeni au aprobat Sn OedinMa de vineri indicatorii tehnico0economici Oi studiul de fezabilitate pentru
cel mai mare proiect al judeMului Suceava, Sn valoare de (' de milioane de euro, ce vizeazN modernizarea
infrastructurii de apN Oi apN uzatN, proiect finanMat prin )rogramul %peraMional Sectorial 2)%R3 0 #ediu, A&a
prioritarN (. )reOedintele .onsiliului -udeMean Suceava, ;heorghe $lutur, a declarat cN Sn urmNtoarele douN luni
se aOteaptN aprobarea .omisiei =uropene pentru acest proiect de modernizare Oi e&tindere a reMelelor de apN Oi
canal, Sn mai multe aglomerNri urbane, ce totalizeazN '(. de locuitori. $lutur a precizat cN Sn urma
implementNrii acestui proiect gradul de conectare a populaMiei la apN Oi canalizare va fi de B(F. )otrivit
documentaMiei avizate de .-, se vor face lucrNri de modernizare Oi e&tindere de alimentNri cu apN Oi canalizare
Sn aglomerNrile urbane Suceava 0 Salcea, cu o valoare de 3? de milioane euro, $Nlticeni 0 (A milioane de euro,
RNdNuMi 0 '',* milioane euro, /atra Dornei 0 A,(? milioane euro Oi ;ura Cumorului 0 (*,' milioane euro.
!otodatN, apro&imativ ' de milioane de euro sunt prevNzuMi pentru echipament, asistenMN tehnicN, proiectare,
supervizare Oi alte cheltuieli neprevNzute. #asterplanul acestui proiect a fost aprobat Sn 'B de .- Suceava iar
consultantul proiectului este consorMiul format din firma spaniolN =ptisa Servicies de Inginieria S7 Oi =ptisa
RomQnia. 6Agerpres8
TL TULCEA
OraF#" /#"!ea &e*i)e Fa)tier &i) apri"ie
Din primele zile ale lunii aprilie, reprezentanMii municipalitNMii se apucN din nou de sNpat Oi reiau activitNMile de
reabilitare a infrastructurii oraOului, atacQnd noi zone. Tn primul rQnd vor Sncepe acMiunile de plombare pe strNzile
municipiului Oi de reabilitare a strNzilor cu pavele abnorme 2piatrN cubicN3, dar Oi de reabilitarea aleilor Oi
trotuarelor cu pavele autoblocante, respectiv finalizarea trotuarului din zona strNzii +abadag. 7ucrNrile au fost
sistate toamna trecutN din cauza vremii nefavorabile. IAvem Sn proiect realizarea platformei !arom, sau zona
!rei fQntQni, un proiect interesant pe douN culori care sN evoce cumva valurile, sN creNm acolo o zonN
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.1:
interesantN urbanistic, este vorba de o zonN a oraOului Oi meritN reabilitareaP, a anunMat primarul .onstantin
Cogea.
Ni "!#ri &e par!are G) !artiere
Din ( mai se vor demara Oi lucrNrile de reabilitare a aleilor, trotuarelor Oi parcNrilor. I=ste un subiect e&trem de
solicitat, la modN, iar noi am Sncercat Sn ultimii ani sN rNspundem cQt mai multor solicitNri Oi sN facem parcNri. Tn
continuare solicitNrile Snregistrate la nivelul e&ecutivului primNriei sunt numeroase, dar ele trebuie SnsoMite Oi de
posibilitatea materialN de realizare a unor astfel de lucrNri. 8u suntem la nivelul sN facem parcNri supraterane,
pe blocuri, sau subterane pentru cN infrastructura municipiului nu permite astfel de lucrNri decQt Sn zonele mai
Snalte. Tn aceste condiMii, acolo pe unde mai putem Oi mai e&istN disponibilitNMi de spaMiu, fNrN a pune Sn pericol
zone verzi sau zone cu o altN destinaMie, o sN continuNm sN facem parcNriP, a declarat primarul .onstantin
Cogea. ReprezentanMii municipalitNMii au mai precizat cN lucrNrile de sistematizare vor fi realizate de cNtre
)rimNrie, urmQnd ca pentru efectuarea asfaltNrilor sN se organizeze licitaMie. .onform bugetului aprobat Sn acest
an, sumele alocate Sn domeniul refacerii strNzilor, plombelor, trotuarelor Oi parcNrilor se ridicN la apro&imativ *,'
milioane de lei. 6a&e*ar#".r8
VL - VALCEA
Se !)str#ieFte #) !e)tr# &e !er!etare G) *a"are &e 12 mi"ia)e &e e#r
Tn prezent, se e&ecutN fundaMia laboratorului de temperaturi scNzute pentru aplicaMii energetice ale fluidelor
criogenice 2)>(=3, amplasat pe strada ,zinei nr. ?, din municipiul RQmnicu /Qlcea. )lanurile tehnice au fost
elaborate de firma Art Design 2din +ucureOti3, antreprenor fiind societatea Romib SA, cu sediul Sn localitatea
!unari 2din judeMul Ilfov3. +eneficiar este Institutul 8aMional de .ercetare0Dezvoltare pentru !ehnologii
.riogenice Oi Izotopice, din localitate. )rin acest laborator se are Sn vedere majorarea capacitNMii a instalaMiei
pilot de separare a tritiului 2element indispensabil Sn funcMionarea reactoarelor nucleare de la .ernavodN3.
SoluMia tehnicN prevede structurN pe cadre metalice. 7ucrNrile au fost Sncepute Sn anul '(, termenul de
finalizare fiind stabilit pentru luna noiembrie '('. /aloarea totalN a investiMiei este de (' milioane de euro.
)entru informaMii Oi date de contact referitoare la antreprenor, proiectant, dezvoltator, beneficiar sau solicitant
consultaMi Serviciul )roiecte Oi .ereri de #ateriale. 6Age)&a C)str#!Cii"r8
AGENDA EXTERNA
9K> L"&i)g- >e%#"tate"e !rpratiei s.i&ea%a re!esi#)ea &i) !)str#!tii
Recent, managementul corporatiei /KR Colding AGS, care controleaza activitatea grupului /elu&, a dat
publicitatii rezultatele financiare aferente anului '(. Astfel, cifra de afaceri a corporatiei daneze s0a situat la
(@,*B miliarde coroane 2DKK3, echivalentul a ','5 miliarde euro, reprezentand o crestere de A,(AF a vanzarilor
2fata de cele (5,5' miliarde DKK in 'B3. Aceasta situatie a survenit dupa ce, in primul an de recesiune
globala, a fost consemnat un declin mediu de (,?F 2in raport cu incasarile de (*,3 miliarde DKK din 'A3.
1.ele trei obiective strategice de baza ale /KR Colding in '( au fost constituite de9 imbunatatirea
performantei financiare 2afectata de recesiunea sectorului mondial de constructii, din ultimii ani3, consolidarea
activitatii in cele patru segmente de afaceri, prin intermediul unor achizitii sau prin vanzarea activelor unor
companii din portofoliul propriu, respectiv sustenabilitatea procesului de inovare. In general, lucrarile de
reabilitare termica si cele de constructii noi au fost insuficiente atat in =uropa, cat si in America de 8ord, ceea
ce a dus la stagnarea pietelor0tinta ale corporatiei. Astfel, s0a impus restrangerea operatiunilor si implementarea
unor masuri dure de restructurare 2inclusiv prin disponibilizarea unor angajati3, insa aceste eforturi au fost
incununate de succes, generand o majorare a profitabilitatii. !otodata, a fost necesar sa ne asumam
consecintele faptului ca nu mai suntem proprietarii firmelor $aber si +enthin 2din cadrul diviziei de decoratiuni si
protectie solara3, acestea fiind predate catre unul dintre liderii mondiali ai acestui domeniu 0 Cunter Douglas. In
schimb, am reusit sa preluam o serie de firme importante din sectorul productiei de ferestre si al
ventilariiGclimatului interior. 8ivelul sustinut al investitiilor in cercetare si inovare a permis lansarea multor
produse eficiente din punct de vedere energetic care, impreuna cu demonstratiile practice ale functionalitatii
casei active aflate sub egida /elu&, au primit numeroase distinctii pe plan international. .onsiliul Director a
adoptat strategia de afaceri pentru anul '(5, fundamentata pe aspecte fundamentale pentru /KR 2echilibru,
inovatie si valoare3, care isi propune majorarea numarului de beneficiari prin e&pansiunea geografica a
activitatii, ceea ce va determina o sporire a incasarilor. Dezvoltarea de produse, crearea si consolidarea
parteneriatelor, investitiile si achizitiile vor continua sa reprezinte tinte strategice pe termen scurt, mediu si
lung1, a declarat Soren +jerre08ielsen, presedintele consiliului de administratie al /KR Colding.
Estimari pre!a#te pe)tr# a)#" i) !#rs
In pofida trendului negativ al pietei, managementul corporatiei a decis la nivelul lui '( sa continue investitiile
in inovatie si dezvoltarea de noi produse 2cifrate la ,* miliarde DKK, in usoara scadere fata de cele ,B miliarde
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.17
DKK in 'B3, astfel incat companiile membre ale grupului au dezvoltat serii performante de ferestre de
mansarda, cu proprietati sporite de eficienta energetica si diferite sisteme complementare de incalzire, ventilare
si conditionare a aerului. 1In anul '(, grupul /elu& 0 care continua sa aiba principala contributie la formarea
cifrei de afaceri a /KR Colding 0 a obtinut o crestere a veniturilor 2>*F fata de 'B3 si un profit optim, ceea ce
a presupus o majorare a vanzarilor de produse0cheie sau o mentinere a acestora. .ea mai importanta
dezvoltare a fost semnalata la nivelul diviziei de ferestre verticale 2traditionale3, care coordoneaza in prezent
activitatea firmelor Dovista, /elfac, Rationel /induer, S) $onster, !rar5d $onster, #ocEfjards $onster, Snide&,
Hest )ort, 8atre, %.C. Industri, ;ieno", A"ard si 7oe"en Hindo"s. )roducatorul de tamplarie pentru tarile
nord0europene Dovista 2cu subsidiarele sale, mentionate anterior3 si0a majorat cifra de afaceri cu peste 5F,
transformandu0si pierderea din 'B in profit. Situatia pozitiva se datoreaza mai ales diminuarii costurilor
operationale, dupa inchiderea fabricilor din Danemarca, 8orvegia si Irlanda si relocarea tuturor liniilor de
productie in )olonia, in vederea cresterii competitivitatii. !otodata, sporirea sustenabila a comenzilor din
Suedia, ca urmare a aplicarii programului guvernamental de stimulare fiscala a achizitiei de ferestre
performante, a constituit un alt factor pozitiv. )e acest segment de activitate, rezultate notabile au fost
consemnate mai ales in America de 8ord, odata cu achizitia 7oe"en Hindo"s 0 unul dintre cei mai importanti
fabricanti de tamplarie termoizolanta din lemn stratificat si lemn0aluminiu 2ansambluri de lu&3, prezent pe pietele
din S,A si .anada inca din anul (B3. Sediul central si unitatea de productie se afla in .anada, insa principala
piata este reprezentata de cea din S,A. Inca din 'B corporatia si0a focalizat atentia spre aceasta regiune cu
potential, achizitionand societatea ;ieno" Hindo"s and Doors din vestul .anadei, iar actualmente este in
masura sa asigure perspective transatlantice pentru ambele entitati americane1, se arata intr0un comunicat al
/KR Colding. )otrivit majoritatii analistilor din industria de constructii, prognozele referitoare la piata
internationala de profil sunt caracterizate printr0un optimism moderat, in vreme ce se ia in considerare un risc
de continuare a declinului accentuat al volumului lucrarilor de constructii noi 0 atat in sectorul rezidential, cat si
in cel comercial. 1!rimestrele I si al I/0lea din '( au fost marcate de conditii meteorologice severe,
determinand o scadere a comenzilor si afectand cifra de afaceri a /KR Colding in perioada respectiva. In pofida
acestui fapt si a conditiilor generale de piata, am reusit sa ne imbunatatim afacerile, anul trecut reprezentand un
moment crucial pentru grupul nostru. Am consolidat afacerile cu ferestre, iar in ceea ce priveste departamentul
sistemelor de ventilare si climat interior, achizitia societatii =&hausto a determinat o sporire considerabila a
vanzarilor. .onsideram ca in '(( nu vom putea inregistra aceleasi rezultate pozitive ca anul trecut, estimarile
fiind precaute, ca urmare a nesiguranteiGincertitudinilor specifice pietei globale si nivelului scazut al activitatii
economice 2pe de0o parte3, respectiv a costului sporit al investitiilor proprii, derulate pe termen lung. )ractic,
anul in curs trebuie sa marcheze momentul lansarii mai multor produse performante si a unor proiecte de
dezvoltare, cheltuielile operationale fiind pe masura. De aceea, continuam sa ne imbunatatim eficienta de
ansamblu a activitatii, pentru a putea fi pregatiti in momentul in care piata isi va relua pe deplin cresterea1, a
adaugat 7eif -ensen, director e&ecutiv al /KR ;roup.
;rupul /elu& realizeaza o gama larga de ferestre de mansarda si lucarne, furnizand o gama diversa de solutii
pentru acoperisurile plane. /elu& livreaza numeroase tipuri de rulouri decorative si parasolare, obloane,
elemente de instalare, dispozitive de comanda si control, panouri termice pentru acoperisuri. !otodata, detine
unitati de productie in (( tari si centre de comercializare in ? de state din intreaga lume. /elu& are apro&imativ
(. de angajati si este proprietatea /KR Colding AGS, companie ce are raspundere limitata, detinuta de
catre familie si fundatii. 7a randul sau, /KR Colding coordoneaza patru domenii de business, care cuprind
aproape (5. de angajati, structurate astfel9 divizia de ferestre de mansarda si luminatoare 2/elu&, Rooflite3U
departamentul de ferestre verticale 2din lemn, aluminiu, )/. sau lemn0aluminiu3, cu societatile Dovista, ;ieno"
si 7oe"en 0 inclusiv subsidiarele acestoraU divizia de energie solara si termala 2Solarcap si filialele sale3U
departamentul sistemelor de ventilare si mediu interior 2Hindo" #aster, #onodraught si =&hausto 0 cu entitatile
asociate 8ovema Aggregater si Dre&el und Heiss3. Informatii suplimentare, la """.vEr0holding.com
67ereastra8
II. LICITATII - ANUNTURI SI CASTIGATORI
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.18
III. AUTORIZATII DE CONSTRUIRE
NOU! $erviciul Autorizatii de #onstruire .Autorizatii sau 5otarari ale #onsiliilor 6ocale0 furnizeaz7 lunar, prin e-
mail .in prima decada, pentru luna precedenta0 informatii utile referitoare la lucrarile aprobate pentru sectorul de
constructii si instalatii. Accesul la acest tip de informatii va permite sa aflati - din timp - datele principale privind
noile lucrari. Produsul include liste in format electronic cu autorizatii de construire eliberate de catre autoritatile
locale, pentru executia de lucr7ri de constructii si instalatii .data emiterii, numar de inregistrare, nume solicitant,
adresa8loc de edificare, tip lucrare etc0 sau 5otarari ale #onsiliilor 6ocale .5#60 cu aprobari ale planurilor
urbanistice zonale.P9:0 si8sau de detaliu .P9D0. De asemenea, sunt disponibile si autorizatiile de construire
eliberate in anul (""/ sau 5otararile cu aprobari de planuri urbanistice. $unt disponibile listele de autorizatii
pentru 1" de orase reprezentand resedinte de judet si alte localitati importante.
1e)tr# a *i%#a"i%a i).rmatii"e click aici!
Noa! Pentru informatii privind conditiile de receptionare in format complet va rugam sa ne contactati la tel.8fax
"(!8++2.").!2-!*, e-mail autorizatii;agendaconstructiilor.ro sau click aici!
IV. PROIECTE " CERERI DE MATERIALE
<=9> $erviciul Proiecte ? #ereri de 3ateriale va ofera date de contact verificate pentru ofertare directa si
stabilirea conditiilor de livrare. Astfel, realizati economiii importante de resurse prin eliminarea costurilor cu
cercetarea de piata pentru identificarea de noi investitii, proiecte, lucrari, santiere, antreprenori, constructori,
birouri de arhitectura, beneficiari samd. Informatiile ofera un minim de date de contact pentru identificarea
investitiei. $erviciul este transmis saptamanal prin e-mail si cuprinde date prelucrate, referitoare la noile
proiecte si cereri de materiale .denumire, stadiu de executie, termen de finalizare, descriere, date de contact
pentru beneficiar, antreprenor, proiectant, agentie de promovare etc0 si cereri de materiale .inclusiv cantitatile
solicitate0.
N2MA> ? +A/A A1A>I/IEI
P#$%#&' (ai #%$% )*i+,o-i.il/
:3 prie!te- +ucuresti G Ilfov 2(A3, Arges 2(3, +acau 233, +istrita 8asaud 2(3, +rasov 2(3, +uzau 2(3, .aras
Severin 2(3, .luj 2A3, .onstanta 2?3, .alarasi 233, Cunedoara 2(3, Carghita 233, Ialomita 2(3, Iasi 2(3,
AN2N/2>I &e LICI/A/II CAS/I4A/O>I &e LICI/A/II
'( martie '(( '( martie '((
(A martie '(( (A martie '((
(* martie '(( (* martie '((
(@ martie '(( (@ martie '((
(5 martie '(( (5 martie '((
(? martie '(( (? martie '((
(( martie '(( (( martie '((
ISSN 1582 - 7917 Nr. 2314 21 martie 2011 pag.19
#aramures 2(3, #ures 2'3, 8eamt 2(3, )rahova 2(3, Sibiu 2?3, Satu #are 233, Salaj 2'3, Suceava 2(3, /aslui 2(3
12097?29 apri"ie 2010
57 prie!te- +ucuresti G Ilfov 2''3, Alba 2?3, Arad 2(3, +ihor 2'3, +istrita 8asaud 2?3, +raila 2'3, +otosani 2'3,
.aras Severin 2(3, .luj 233, .onstanta 2'3, ;alati 2(3, Carghita 2'3, #aramures 2'3, Sibiu 253, Satu #are 2'3,
Salaj 2(3, Suceava 2(3
12092?22 apri"ie 2010
53 prie!te- +ucuresti G Ilfov 2(@3, Arges 2'3, +acau 2(3, +ihor 2(3, +rasov 2?3, +raila 2'3, +uzau 2(3, .aras
Severin 2(3, .luj 2'3, .onstanta 2(3, ;alati 2?3, ;iurgiu 2'3, )rahova 233, Sibiu 233, Satu #are 253 Suceava 233,
!ulcea 2(3, /alcea 2(
+EMO 4>A/2I/
Nta- Pentru informatii privind conditiile de receptionare in format complet va rugam sa ne contactati la tel.8fax
"(!8++2.").!2-!*, e-mail proiecte;agendaconstructiilor.ro sau !"i!; ai!iM
V. 0ONDURI STRUCTURALE
$erviciul Agenda #onstructiilor - @onduri $tructurale .programe operationale, axe prioritare si domenii de
interventie (""*-("!+0 include liste cu proiecte selectate pentru finantare .inclusiv cele reportate sau ne-
finantate0 si furnizeaza lunar, prin e-mail, date utile referitoare la proiectele sustinute din fonduri europene.
Accesul la acest tip de informatii va permite sa aflati datele principale privind noile lucrari. Produsul cuprinde
date in format electronic cu privire la beneficiari .titlu proiect, solicitant, judet, localitate, valoare eligibila etc0.
$unt disponibile informatii ce vizeaza proiecte din toate judetele tarii.
1e)tr# a *i%#a"i%a i).rmatii"e !"i!; ai!iM
VI. AGENDA DE INVESTITII
$ectiunea Agenda de Investitii va ofera s7pt7mAnal date statistice referitoare la numarul de% articole
monitorizate din surse, licitatii - anunturi si castigatori, proiecte, santiere si cereri de materialeB autorizatii de
construire etc, transmise zilnic prin intermediul $erviciului de 3onitorizare Agenda #onstructiilor - I<4C$.
Accesul la acest tip de informaDii v7 ajut7 s7 aflaDi - En timp util - date sintetice privind cele mai recente informatii
livrate En ultimele * zile .sau de la inceputul anului (""-0.
1e)tr# a *i%#a"i%a i).rmatii"e !"i!; ai!iM
CORESPONDENTA
/a rugam sa ne semnalati orice inconvenienta intervenita in modul de receptare a mesajelor noastre zilnice
catre Dumneavoastra. De asemenea, asteptam sugestii privind imbunatatirea formei si continutului transmisiei.
/a multumimY
1e)tr# re"atii s#p"ime)tare *a r#gam sa )e !)ta!tati "a-
/e".?7a'- 021-33:.04.1:N 021-33:.04.17N 021-33:.04.185 0722-:24.0985 0745-089.9745
Emai"-stiriOage)&a!)str#!tii"r.r