Cuprins

Introducere ....................................................................................................................2
1. Tehnologiile de baz a prototiprii rapide.....................................................................7
1.1. Stereolitografia.........................................................................................................7
1.2. Tehnologiile cu aplicarea proceselor termice..............................................................17
1.2.1. Tehnologiile SLS....................................................................................................17
1.2.2 Tehnologiile LO!!............................................................................................2"
1.2." Tehnologiile #$....................................................................................................2%
1." &rintarea "$ '"$ &rinters(...........................................................................................")
1.".1. *enis+s 'Stratas+s(..................................................................................................""
1.".2. , -)2 ', Corporation(.............................................................................................."%
1.".". .ctua 21)) '"$ S+stems(.........................................................................................--
1.- &ractice de aplicare a tehnologii /&..............................................................................--
1.-.1. 0uic1Cast. Turnarea dupa modelele stereolitografice!!!!..!!!...!!!!....-%
1.-.2 Turnare 2n forme de silicon fle3ibile 2n 4id.................................................................-5
1.-.". 6tila7 intermediare ..................................................................................................-8
1.-.- Tehnologia /& cu utilizarea benzilor de material ......................................................%1
9ibliografie!!!!!!!!!!!!!!..!!!!!!!!!!!!..!!%"
1
Introducere
Crearea noului tip de produs : este un process de lung dutta ;i compli3itate sporit<
necesit mai multe etape de proiectare ;i analiz p2n la momentul< c2d 2ncepe producerea 2n
mas. Trecerea acestor etape mai repede este posibil cu implimentarea metodelor de modelare
"$. Sistemele moderne de proiectare 'C.$( permit considerabil de a mic;ora timpul de
proiectare ;i modelare a produsului nou ;i sinecostul lui. =ns problema de confec>ionare a
primului model real sau a unui element a piese cu o comple3itate a formei rmne pe primul loc<
deoarece crearea procesului tehnologic de fabricarea a piesei ;i a elementelor ce contribuie la
acest proces necesit cheltuieli care sunt 2n 4aloare cu cheltuielile proceselor de proiectare a
piesei.
=n procesul de lucru asupra unui proiect nou< mai ales la faza ini>ial de proiectare< e greu
de dipistat nea7unsurile ;i gre;elele< folosind doar imaginea de pe des1top. .42nd modelul real a
4iitoarei piesei se pot depista si 2nltura diferite nea7unsuri ;i de core7at ciele procesului de
proiectare. &rototipul piesei poate fi folosit ca modelul concept pentru 4izualizare ;i analiz?
prototipul permite proiectan>elor de a efectua unele teste func>iionale ;i modificri.
odelele prototip mic;oreza cheltuielele la proiactare< timpul le lansare a produsului 2n
mas pe baza depistarii la fazele ini>iale a gre;elilor posibele< lrgesc dialogul 2ntre proiectan>i ;i
comandatar< mic;oreaz timpul de lansare a produsului pe pia>.
Sf2r;itul anilor 8) 2ncepe cu dez4oltarea tehnologiilor de formare a obiectelor "$< nu
conform metodelor tradi>ionale de 2nlturare a adausului 'strungirea<frezarea< prelucrarea prin
erodare( sau schimbarea formei semifabricatului 'laminarea < matri>area(< dar prin calea cre;terii
'adugrii( a materialului sau schimbarea propriit>ilor fizice 2n faza de prelucrare a materialului.
La momentul actual sunt 2naintate tehnologii de formare strat cu strat a obiectelor "$
conform prototipului 4ersiunii electronice "$.
.ceste tehnologii sunt cunoscute sub denumirea de proiectare rapid '/&@/apid
&rotot+ping(. Schemele tradi>ionale de ob>inere a modelelor reale a 4iitoarelor piese necesit un
timp de apro3imati4 de 2 sptm2ni p2n la c2te4a luni< ce aduce nemi7locit surplus de cheltuieli
la producerea noii piese ;i tot odat cre;tera timpului de lansare a produsului nou.
2
Ao>iunea de prototipare rapid reprezint o serie de procese care automat creaz
modelele complicate "$ a pieselor fr ob>inerea lor prin intermediul sculelor de prelucrare< pe
calea de prelucrare a datelor< ce sunt citite din sistema C.$. .pari>ia sistemelor de
confec>ionare rapid a prototipelor a produs schimbri radicale in tehnologiele de proiectare ;i
ob>inerea piesei.
Tehnologia trototiprii rapide ;i@a gsit 2ntrebuin>area 2n a;a ramuri industriale caB
construc>ii de ma;ini< electronic< medicin< unde sunt create masi;ini si mecanisme comple3e<
sunt confec>ionate un ;ir de modele e3perimentale ;i machetele pieselor< ce necesit un timp mai
2ndelungat la proiectare ;i fabricare.
$iagrama ne arat domeniile de 2ntrebuin>are a tehnologiilor prototiprii rapide.
Industria construc>iilor de ma;ini se afl pe primul loc<pe locul doi se afla produsele de larg
consum< sub compartimentul CalteleD sunt< ca e3emplu firmele ce produc produsele sporti4e.
1Construci i
de mai ni
32%
2 Al tel e
13%
3
Mecani sme
/ di spozi ti ve
9%
4 Produse
de l arg
consum
1%
Constructi i
de avi oane
%
! Medi ci na
9%
" #e$ni ca de
o%i ci u
11%
Fig 1. $iagrama ramurilor principale de 2ntrebuin>are a tehnologiilor prototiprii rapide.
La timpul actual sunt cunoscute diferite sisteme de prototipare rapid care produc modele
conform diferitelor tehnologii ;i din diferite materiale care au la baz ob>inerea conform
tehnologii de formare strat cu strat a modelelor< care constu 2nB
o &reluarea datelor "$ din sistema C.$< #ig. 2a?
o $i4izarea modelului "$ pe straturi cu a7utorul programei< #ig. 2b?
o #ormarea piesei di4izate strat cu strat de 7os 2n sus p2n la ob>inerea modelului
real.
3
Stratele se formiaz de 7os 2n sus unul peste altul ;i sunt legate 2ntre ele. #ormarea
prototipului continu at2ta tip c2t sunt preluate datale modelului di4izat din sistema C.$@fig. 2b<
fig. ".
#ig. 2. &rincipiul de creare a modelului real.
#ig. ". $in dreaptaB fabricatul< modelul "$<C.$< reprezentarea a doua straturi diferite
'Culoarea ro;ie@materialul de umplere< 4erde@materia piesei(.
&e pia> /&@sistem apar 2n anul 1E87. 9aza a fost intemiat de compania "$S+stems< care
a inaintat pe pia> ma;ina stereolitografic. La momentul actual mai multe companii pe pia> 2@;i
prezint produsele. .cum "$S+stems concureaz cu compania Stratas+s ;i $T. .l>ii
reprezentan>i al concuren>ei dateB Felis+s Inc.< Sanders &rotot+pes Inc.< Cubital .merica Inc. ;i
, Corporation 'fig. -.(
4
#ig. -. Influien>a companiilor pe pia> asupra sistemelor tehnologiilor /&.
$iagrama ne arat c actualmente pe pia> rolul principal 2n sistemele ;i tehnologiile /& e
ocupat de compania "$S+stems. =n prezent sunt cunoscute mai multe metode a prototiprii
rapide.
@ stereolitografia'SL @ Stereolithograph+(?
@ aplicarea termoplastului '#$ @ #used $eposition odeling(?
@ aplicarea razei laser asupra pulberelui 'SLS @ Selecti4e Laser Sintering(?
@ fabricarea piesei prin laminare 'LO @ Laminated Ob7ect anufacturing(.
Sun cunoscute zeci de metode a prototiprii rapide. Toate difer 2nre ele. &utem aprecia
/&@sistem dup urmtoarele criteriiB
Gabaritele piesei
*abaritele piesei pe care o poate confec>iona sistema de prototipare e limitat de
diminsiunile camerii de cre;tere. =n dependen> de modelul ma;inii< dimensiunile de gabarit a
piesei pot fi 2)32)32 mm p2n 5))3%))35)) mm. &iesele mari pot fi confec>ionate pe buc>i ;i
combinate 2ntr@o pies.
Producerea
Giteza de creare a modelului depinde de urmtorii factoriB
@mrimea piesei<
@comple3itatea<
@materialele folosite<
@programarea ma;inii.
&
Materialele
H3ist un spectru larg pe pia> de materiale pentru prototipare< care se deosebesc dupB
calitatea suprafe>ei formate< ni4elul de precizie.
=n dependen> de proces 2n prototiparea rapid se folosesc materialele de baz caB
polisterina< termoplasticul< policarbonat< neilon< .9S< r;ini sintetice< h2rtie...
Precizia
sura de coincidere cu modelul C.$ depinde de factoriiB
@corectitudinea failurilor C.$<
@grosimea straturilor<
@propriet>ile materialelor.
Preul
/&@sistem in ultimul timp incearc s produc ma;ini mai ieftine ;i producti4itate mare<
mic;or2nd pre>um ;i mrind camera de lucru.
=n a;a masur< tehnologiile noi de fabricare a prototipelor permit considerabil de mic;orat
durata de confic>ionare a modelului pentru 4izualizare< finisare< ;i alte opera>ii< ce contribuie laB
@mic;orarea timpumui de proiectare<
@2mbunata>irea designului<
@cre;terea calit>ii<
@mic;orarea sinecostului produsului ;i producerii<
@mic;orarea timpului de 2ntroducere a schimbrilor 2n construc>ia piesei.
&roiecterea rapid a prototipelor a de4enit o component principal a proceselor
C.$IC.. Tehologiile /& permit 2n scurt timp de a 4erifica datele sistemei C.$. Solicitarea
modelrii solide fo4oriziaz rsp2ndirea tehnologiilor rapide de ob>inere a prototipelor. Tot odat
cre;te calitatea materialelor ;i precizia prototipelor. Tehnologiile ;i sistemele prototiprii rapide
tind a ocupa tot mai mult loc 2n proiectarea automatizat. =n 4iitorul apropiat sistemele /& 4or fi
accesibile tuturor utilizatorilor de4enind instrumentul de baz a proiectantului< mrind calitatea
proiectrii ;i mic;or2nd timpul de lansare a produsului.
!
1. Tehnologiile de baz a prototiprii rapide
Lucrul unor sistemelor /& au la baz un proces chimic de fotopolimerizare< unde solu>ia
de polimer se transform 2n polimer solid sub influen>a razelor ultra4iolete.
.ltele sisteme /& func>ioneaz a42nd la baz procesele termice prin intermediul carora
sunt ob>inute modelele fizice. .cest proces tehnologic presupune o func>ionare prin in7ectare a
materialelor termoplastice< care< prin suprapunerea de straturi< formeaz modelul fizic? sub
influen>a proceselor termice< materia praf se solidific ;i strat cu strat< se unesc prin procesul de
lipire.
1.1 Stereolitografia
Tehologiile prototiprii rapide are la baz stereolitografia.Stereolitografia 'SL( a fost
2naintat de compania "$ S+stems 2n anul 1E87< actualmente peste %)) din sistemele
Stereolitografice 'Stereo Lithograph+ .pparatus @ SL.( sunt promo4ate si folosite de companiile
din toat lumea. Ji zi cu zi numrul acestor sisteme cre;te. Sistemele stereolitografice produc
obiectele fotopolimerice de o precizie 2nalt din datele "$ C.$.
&rocesul stereolitografic presupune schimbarea local a fazelor mediului integru 'trecerea
din stare lichid 2n stare solid( 2n rezultatul fotopolimerizrii 2n 4olumul polimerizrii indicate.
Scopul fotopolimerizrii const 2n formarea prin intermediul razelor laser 2n mediul lichid acti4
capacit>i de interac>iune 'radicali< ioni< particulelor acti4e(< care intr 2n reac>ie cu moleculele
monomer< ce ini>iaz cre;terea polimerilor 2n lan>. Ca urmare a acestui proces are loc schimbarea
fazic a mediului< adica la interac>iunea dintre raza laser ;i lichidul acti4 se ob>ine polimerul
solid.
a;ina stereolitografic e dotat cu rezer4uarul cu fotopolimeri lichizi? mecanismul
amplasat orizontal cu a4ans< ce face parte din rezer4uar ;i laser< care transmite informa>ia despre
straturi nemi7locit pe suprafa>a polimerului.
Laserul reprezint elementul< de lucru< principal a stereolitografiei care< pas cu pas< preia
forma sec>iunii obiectului. #otopolimerul lichid se solidific 2n locul unde se afla 2n contact
nemi7locit cu raza laser. &latforma cu a4ans pe care cre;te piesa< e amplasat mai 7os dec2t
suprafa>a cu supstan>a de fotopolimerizare pe distan>a egal cu grosimia primului strat. &e
suprafa>a de fotopolimerizare se formiaza imaginea< care corespunde cu prima sec>iune a
obiectului. =n spa>iu de ac>iune a razei laser se formiaz pelicula polimerului solid. $up
formarea primului strat< platforma cu pelicula format se deplaseaz in 7os la distan>a< egal cu
grosimea urmtorului strat. Stratul nou de material se amplaseaz pe suprafa>a format< pe
"
suprafa>a cu substan>a de fotopolimerizare se proiectiz imaginea< ce corespunde cu adoua
sec>iune a piesei. &e urm platforma cu a4ans se deplaseaza la distan>a< egal cu grosimea
urmtorului strat ;i procesul se repet automat pin la ob>inerea a piesei de formt. Cu ob>inera
ultimului strat format< platform se deplaseaz in sus p2n la primul strat unde piesa crescut se
preia depe platform< de pe suprafa>a piese se inltur substan>a lichid a fotopolimerului ;i piesa
se usuc.
odelul finit 2@;i men>ine forma ;i dimensiunea fiind inclzit la temperature de p2n la
1))KC. /ugozitatea suprafe>ii fr premucrare nu depa;e;te 1)) Lm. #otopolimerul uscat usor se
supune prelucrrii. $uriatea pieselor finite se compar cu duritatea piesemor confec>ionate din
rasini apo3ide.
Obiectul crescut strat cu strat se afl 2n lichid< deci el trebuie s fie fi3at rigid de
platform< pentu nu a permite de4ieri sau rupere de pe platform la apari>ia for>elor
hidrodinamice< care apar la mi;carea platformei cu piesa 2n cre;tere 2n lichid< sau schimbarea
centrului de greutate a obiectului crescut. Caracteristicele fizice 'duritatea rigiditatea( a stratului
sub>ire de pelicul limiteaz mrimia adausului 2n procesul de formare a piesei. =n procesul de
confec>ionare a piesei apar straturi ce nu au legtur cu stratul precedent. /egiunile ce nu au
fi3sare necesit de elemente a7uttoare de spri7in< care sus>in piesa in procesul de fabricare. Cu
c2t e mai mare suprafa>a de contact a piesei cu platforma e mai complicat de eliminat piesa de
platform. Hlementul de spi7in reprezint pere>i sup>iri ')<1@)<% mm( care se intersectiaz 2ntre
ele form2nd o construc>ie rigid.
Aea7unsul de baz a stereolitografiei tradi>ionale este producti4itatea 7oas a procesului<
pentru marirea caruia este implementat masca. Confor modelarii "$< geometria straturilor piesei
este aplicat int2i pe f2;iile st4ezii< confec>ion2nd modelele ma;ti. =n loc de raza laser pe
fotopolimerul lichid prin intermediul ma;tii se 2ndreapt lumina lampei speciale ce cuprinde
intreaga suprafa> a straturilor. $up durificarea stratului rm;i>ele fotopolimerului lichid sunt
2nlturate ;i gurile sunt umplute cu ciar lichid. $up presare ;i durificarea lichidului de cear
e3cesul se 2nltur cu sratul durificat a piesei. Construc>ia se deplaseaz 2n polimerul lichid la
ad2ncimea urmtorului strat ;i se 2ndreapt lumina lampei prin masca urmtorului strat al piesei.
Tehnologia dat nu necesit surplus de timp pentru durificarea materialului piesei< necesar
4ariantei clasice : stereolitografie.

Tehnologia dat a fost propus de Charles Fall 2n anul 1E8-. a;ina stereolitografic e
2naintat de compania "$ s+stems Inc< 6S. 'E)M din pia>(< aparatele date au aprut 2n anul
1E88. Schema structural de implementare a tehnologiei. #ig.%
&latforma cu a4ans '.(< =nt2i e amplasat 2n suprafa>a de 7os a rezer4uarului '9(< care este
umplut cu ra;in polimeric lichid 'C(. Ca4a cu polimer de obicei acumuleaz 2)@2)) litri.
aterialul dat are proprietatea de solidificare la ac>iunea razelor ultra4iolet. Se 2ntrebuin>iaz
Fe@Cd sau .r laser cu radierea undelor de lungimia "2)@"7) nm. &rocesul e bazat pe absorb>ia
polimerului fotosensibil a razei laser cu anumit lungime a undelor< ca rezultat 2n locul de
absorb>ie se petrece procesul de polimerizare a radicalilor polimerului. $e obicei se folosesc
materialele< care se solidific la ac>iunea radierii ulitra4iolete< dar e3ist ra;ini ce se solidifica
sub ac>iunea radierii 4izibile. #otopolimerul e sensibil la lumin ;i to3ic< din acest moti4 ca4a
trebuie prote7at de lumin ;i s fie 2nzestrat cu sistem de 4entilare.
Fig. 5. Schema procesului stereolitografic.
/aza laser se deplaseaz pe suprafa>a polimerului lichid< pentru a trasa geometria
sec>iunii piesei. /a;ina se solidific doar 2n locul de ac>iune a rezei lazer< care se deplaseaz pe
planul ,@N fiind diri7at de sistema de scanare '$(. Sistema de scanare include 2n sine deflectoare<
care diri7iaz cu oglinzi< inforla>ia de schimbare a pozi>iei e preluat din sistema C.$. =n a;a fel
raza laser se deplaseaz repede ;i pe traiectoria dat.
9
odelul se deplaseaz 2n 7os 'la distan>a apro3imati4 de ).%OP1<" mm( pe un anumit
timp< 2n acest timp suprafa>a ei se umple cu lichid ne polimerizat< unde macanismul de ni4elare
'H( 2nlatur surplusul de polimer lichid de pe suprafa>. odelul se mi;c 2n 7os< iar raza laser
rm2ne focusat pe suprafa>a polimerului. .ceast mi;care poate contribui la schimbarea
4olumului lichidului 2n ca4 ;i necesit control suplimentar. =n caz de di4ierea ni4elul se restitue.
*rosimia straturilor constituie de la %) p2n la %)) Qm. .ceasta permite de a corela distan>a de
cobor2re a platformei. Cu c2t e mai sub>ire stratul solidificat cu at2t e mai precis suprafa>a piesei<
2ns procesul dureaz mai mult. &arametrii radierii laser sunt diri7ate< reflectoarele permit
controlul mi;crii razei pe planul R@N a suprafe>ii lichidului.
&rocesul continu pas cu pas p2n piesa nu e finisat. 6nile modele a piesei pot a4ia
de4ieri in construc>ie ;i au ne4oie de suport suplementar 2n timpul e3ecutrii. Suporturile se
creaza 2n timpul modelrii "$ a modelului cu a7uporul softurilor 'Solid Concepts< Los .ngeles<
California(.
Hle permitB
@stabilizarea piesei<
@2mpiedic dezasamblarea straturilur 2n zonele dificile a piesei<
@corecta unile di4ieri a straturilor de pe baz<
@permite usor de dezasamblat modelul finit de baz<
@permite confec>ionarea modelelor complicate di4i42ndule 2n c2te4a par>i.
$up ce procesul de e3ecutare a piesei a luat sf2rsit< modelul finit se ridic dea supra
ni4elul lichidului ;i rm;i>ele lui se scurg. $up eliminarea modelului din ca4< ea e amplasat
2n cuptor penru o durificare mai sporit a polimerului.
Stereolitografia prin metode laser ne permite ob>inerea pieselor de comple3itate 2nalt ;i
integre.
.4anta7eB
@ma;ina automat lucreaz far diri7arera operatorului<
@precizie 2nalta 2n redarea piesei<
@col>urile ascu>ite a modelelor sunt umplute cu polimer< ce mic;oreaz posibilit>ile de
dezasamblare a piesei<
@2ntrebuin>area pe larg a procesului dat.

1'
$eza4anta7eB
@necesip timp 2ndelungat de prelucrare dupa finisare '15 ore ;i mai mult(<
@a;ezarea polimerului 2n timpul de solidificare duce la deformarea suprafe>ei< mic;or2nd precizia
de e3ecutare<
@to3icul chimic a polimerului ;i a solu>iilor de cur>are a ca4ei<
@numrul mic a tipurilor de polimer folosite 'pre>ul 2nalt pentru un litru S1))@2))(<
@calificarera 2nalt a muncitarilor ;i chiltueli pentru deser4irea mecanismului<
@necesitatea de suporturi<
@lucrari de 2nlturare a suporturilor la finisare.
&rocesul dat e reprezentat schelatic 2n fig. 5.
#ig.5. &rincipiul mecanismului stereolitografic.
11
&romatorul de baz a tehnologielor S.L ;i de fabricare a utila7ului este compania "$
S+stems< infiin>at 2n anul 1E85. La momentul actual de>ine locul de frunte la 42nzri ;i
producere pe pia>a sistemelor /& stereolitografice ;i printerelor "$.
&rima masin sereolitogrfic aprut pe pia> 2n anul 1E87 de "$ S+stems este SL.@2%)
'fig. 7< b(.
asin sereolitogrfic din seria SL.@2%) permitea construc>ia modelelor conceptual
complicate. $atorit preciziei 2nalte ;i 4itezei de formare a piesei de calitate 2nalt< ma;inile
SL.@2%) cu succes sunt folosite la proiecterea noilor produse la sute de intreprinderi 2n industria
construc>ii de ma;ini ;i aerocosmic 2n 2treprinderele ce produc computatoare< produse de larg
consum ;i utila7 medical.
#olosirea SL.@2%) permite depistarea gre;elelor la ni4elul ini>ial de proiectare< cre;terea
calita>ii produsului< de a mic;ora timpul ;i sinicostul la pregtirea fabricrii 2n mas.
Implimentarea a sistemei din seria SL.@2%) permita obtinerea pieselor cu coificient 2nalt de
concurem>.
Precizia nalt !i siguran.
Sistema SL.@2%) permite construc>ia modelelor comlicate< de precizi 2nalt ;i calit>ii
2nalte a suprafe>ii.
*abaritele camerii de fi3are SL.@2%) '2%)T2%)T2%) mm(. Componentele Fe@Cd laser<
cu o garan>ie de 2))) h ;i sistema de reglare< termit de a realiza lucrul 2n continu a sistemei
SL.@2%) 2n regim automat< ce duce la cre;terea producti4it>ii sistemei.
Construc>ia sistemei SL.@2%) ofer posibilitatea simplei instalri cu cerin>e acceptabile
de 4entilare ;i folosire sistelei electrice obi;nuite. rirea posibilit>ilor sistemei SL.@2%) se
petrece pe baza modernizrii.
Aoua genera>ie a sistemelor stereolitografice 'SL( sunt prezentate de SL.@"%)). .ceast
sistem permite ob>inerea modelelor de dimensiuni medii cu coificient de producti4itate 2nalt<
posibil datorit folosirii mecanismelor complicate< calculate pentru func>ionarea 2ndelungat ;i
siguran> 2nalt. &roducti4itatea sistemei SL.@"%)) este mai mare cu %"M ca la SL.@2%).
Camera de fi3are< sistemei SL.@"%)) are destul spa>iu pentru fabricarea pieselor de gabarite
medii sau 2n acela;i timp a dou sau a mai multor piese.
SL.@"%)) e 2nzestrat cu noul laser din corp solid din AdBNGO
-
< care func>ioneaz cu
freg4en> tripl cere ofer o putere de 15) mU 2n timp de %))) ore lucrtoare.
12
Sistela stereolitogrefic oferit de compania "$ S+stems este SL.@%))) 'fig. 7< a(. 2n ea
sunt implimentate cele lai noi tehnologii din domeniul stereolitografii< considerabil mrind 4iteza
de formare a piesei ;i oferind o e3tlotare simpl. &roducti4itatea sistemei SL.@%))) este mai
mare cu "%M ca la SL.@"%)).
a(. b(. c(.
#ig. 7. Sistemele stereolitograficeB a( SL.@%)))< b( SL.@2%)< c( SL.@7))).
Sisteme ne ofer tempoul 2nalt la producerea noimor piese. *abaritele ma3imale a
pieselor fogmate de SL.@%))) sunt de %)8T%)8T%8- mm< permite confec>ionarea construc>iilor
de gabarite mari sau a mai multor piese de acela;i fel 'diferite( 2n acela;i timp. Camera de lucru
are dou ferestre< cere suficient u;ureaza eliminarea pieasei finite. SL.@%))) e 2nzestrat cu laser
ultra4iolet din corp solid cu putere sporit.
6na din ultemele sisteme stereolitografice 2naintat de "$ S+stems SL.@7))) are
producti4itatea de -)M mai 2nalt ca la modelul precedent. *rosimea stratului de )<)2%- mm
formiaz o suprafa> neted< ce contribuie la mic;orarea timpului prelucrrii ulterioare.
Construc>ia cu siguran> sporit include sistema optic cu 4ibrri 7oase< tehnologia laser
re4olu>ionar cu diametrul dublu< mic;orez timpul repaus ;i nee3actita>ilor.
&rezentm tabelul 1.1 compararea parametrilor diferitor sisteme stereolitografice.
Tabelul 1.1. &arametrii diferitor sisteme /&.
13
La confec>ionarea prototipului unul din factorii principali este precizia. .naliza
cercitarilor ;i e3perimentelor a permis depistarea a trei factori principali ce contribuie asupra
preciziei de e3ecutare a prototipelorB
@parametrii sistemei<
@ confec>ionarea modelului strat cu strat<
@materialul de comfec>ianare a piesei.
Tabela prezentat mai 7os ne arat dependen>a grosimii stratului de materia de
confec>ionare a modelului dup metoda stereolitografic a prototiprii rapide. $in tabel
obser4m c modelele cele mai precise sunt confec>ionate din materialul care are la baz adaus
14
de r;ini 'de e3emplu< SL7%-) ;i altele(. .ceasta este posibil faptului c legturile de r;ini au
proprietatea mai mic de a;ezare 2n compare>ie cu polimerii acrili. &ropriet>ile de a;ezare a
materialelor bazate pe legturile de ra;ini este )<5V )<1M. Cu toate cre;te ;i precizia la folosirea
utila7ului modern. $in table e e4ident c la folosirea utila7ului stereolitografic SL.@7))) se
poate ob>ine precizia de )<)2% mm.
=n tabelul 1.2 e artat dependen>a preciziei stratului de materialul modelului.
Tabelul 1.2
Tabela 1."
1&
$atele pentru precizia apcisei ;i ordonatei 'N<,( nu sunt deoarece< precizia pe a3ele date e 2n
dependenden> de material.
=n figurile 8 ;i E sunt prezentate e3emple de modele e3ecutate prim metoda stereolitografic
#ig. 8. odelul automobilului Citroen C" 'scara 1B%(< e3ecutat 2n Citroen pentru premucrarea
datelor de disain.
1!
#ig. E. Statuia 2n procesul de fapricare 2n interiorul sistemei stereolitografice ;i modelul finit.
1.". Tehnologiile cu aplicarea proceselor ter#ice
6tila7ul de la $T Corp.< HOS< Felis+s ;i Stratas+s bazat pe procese termice ;i urltoarelor
tehnologii de bazB
@Selecti4e Laser Sintering 'SLS @ tratament termic lazer asupra materialului praf(< $T
Corp.<HOS?
@Laminated Ob7ect anufacturing 'LO @ ob>inerea pieselor folosind laminarea(< Felis+s?
@#used $eposition odeling '#$ @ amplasarea firului polimerului topit strat pe strat(<
Stratas+s.
1.".1. Tehnologiile S$S
&rincipiul de lucru la fabricarea pieselor prin sinterizare selecti4 cu laser este prezentat
2n fig. 1)a. &rocedeul de fabricare rapid a prototipurilor prin sinterizare selecti4 cu laser se
bazeaz pe materializarea unui model "$ 4irtual 'construit 2ntr@un sistem C.$( prin adugare de
straturi succesi4e. #a> de procedeul LO< unde laserul focalizat 2n planul de lucru decupa
conturul interiorIe3terior al fiecrei sec>iuni< 2n cadrul acestei metode< laserul acoper punct cu
punct 2ntreaga arie a sec>iunii< sinterizWnd stratul fin de material depus pe platforma de lucru. Au
este necesar construirea de supor>i deoarece stratul de material anterior 'sinterizat sau nu(
constituie suport pentru stratul curent de material.
1"
#ig. 1)a. &rincipiul de lucru la SSL
Sistemul laser 1 din 'fig. 1)a( genereaz o radia>ie laser care este focalizat de
lentila 2 ;i direc>ionat printr@un sistem de oglinzi "< ctre suprafa>a platformei de lucru
5. La 2nceputul procesului de lucru platforma 5< se gse;te 2n pozi>ia superioar 'de top(.
6n sistem de alimentare -< depune pe suprafa>a platformei un strat sub>ire de pulbere
metalic< de grosime controlat. /aza laser scaneaz suprafa>a platformei dup o
traiectorie corespunztoare geometriei primei sec>iuni prin piesa de prelucrat. =n urma
procesului de scanare< radia>ia laser sinterizeaz local stratul de pulbere.
$up ce radia>ia laser a scanat 2n 2ntregime suprafa>a primului strat< platforma de
lucru coboar pe o distan> egal cu grosimea unui strat. Sistemul de alimentare cu
material depune un nou strat de pulbere metalic peste stratul precedent. $in nou
radia>ia laser 4a scana stratul curent de pulbere metalic 2n conformitate cu geometria
noii sec>iuni prin modelul solid al piesei de prelucrat. =n timpul procesului< 4a e3ista un
permanent control 2ntre grosimea stratului de pulbere metalic depus pe platforma de
lucru< distan>a dintre sec>iunile fcute de programul pe calculator prin modelul solid al
piesei ;i respecti4 mrimea deplasrii platformei de lucru dup fiecare strat prelucrat.
#a> de procedeul LO< 2n cazul sinterizrii selecti4e cu laser a pulberilor metalice< este
necesar un laser de putere mare.
=n tehnologia dat modelul confectionat nu are ne4oie de suport deoarece materialul praf
netopit rm2ne 2n camer< oferind suportul necesar.
1
$up ob>inerea modelului acesta e 2ncon7urat cu materialul nefolosit. &raful este 2nlturat
numai dupa solidificarea modelului< care 2n dependen> de material poate dura c2te4a ore
'fig.1)b(.
.4anta7ul metodei date const< c modelele pot fi confec>ionate cum din plastic a;a ;i din
restul materialelor care sub influen>a tremperaturii se topesc< iar la rcire se solidific.
&rincipalii productori a utila7ului pentru metoda< interac>iunii cu raza laser a materialului
praf sunt companiile $T Corp. 'S.6..( ;i HOS '*ermania(. .mbele companii creaz utila7ul
pentru producerea prototipelor din plastic< matal ;i nisip.
#ig. 1)b. Imaginile scheme de 2nlaturare a modelului finit de materialul praf.
aterialele folosite 2n procesul de sinterizare selecti4 cu laser sunt deosebit de di4erse<
2ncepWnd cu pulberile din poliamide '$ura#orm &.< &.1%))< &.22))< &.1"))*#< &."2))*#
etc.(< pulberile metalice ' Cu "2)1< $irectSteel
T
%)@G1< $irectetal
T
%)@G1< $irectetal
T
1))@G1< /apidSteel 1.)< /apidSteel2.) etc.(< pulberile pe baz de cuar> sau zirconiu 'HOSIAT S
cuartz< HOSIAT zircon FT( etc.
&ulberile metalice sunt compuse de regul din doi componen>iB primul cu punct de topire
ridicat numit metal structural ;i al doilea cu punct de topire sczut a4Wnd rol de liant. Compozi>ia
19
de baz a pulberii metalice folosite 2n procesul $LS a fost dez4oltat ;i patentat 2n 1E8) de
firma Hlectrolu3 /apid $e4elopment din #inlanda< pentru produc>ia de piese sinterizate< formate
la presiuni mici. Licen>a pentru folosirea e3clusi4 a acestor patente este de>inut de firma
german HOS *mbF.
=n fig. 11 sunt reprezentate utila7ele SLS Sinterstation 2%)) ;i Sinterstation 2%))&lus.
#ig. 11 utila7ele SLSB a( SLS Sinterstation 2%))?b( Sinterstation 2%))&lus.
&iesele fabricate prin SLS pot fi prelucrate 2n continuare 'dac este necesar( prin
frezare< gurire< rectificare< etc.< 2ntocmai ca orice alt pies din aluminiu. Toate
caracteristicile mecanice ale pieselor pot fi 2mbunt>ite semnificati4 prin impregnarea
piesei cu o r;in epo3idic rezistent la temperaturi 2nalte. .cest proces secundar nu
are influen> asupra preciziei geometrice a piesei< nu au loc deforma>ii termice deoarece
impactul termic asupra piesei este mic. /ezultatul impregnrii conduce la 2mbunt>irea
rezisten>ei la 2nco4oiere pWn la apro3imati4 -)) AImm
2
;i o netezire a suprafe>elor prin
2nchiderea porilor. $uritatea suprafe>ei dup impregnare este de apro3imati4 1)8 F9.
Infiltrarea pieselor se realizeaz prin ac>iunea for>elor capilare.
=n prezent se studiaz ;i posibilitatea impregnrii pieselor cu alte alia7e u;or fuzibile. $e;i
propriet>ile mecanice sunt sim>itor 2mbunt>ite< costul mare al echipamentelor necesare ;i
pierderea de precizie datorit contrac>iilor mai mari de 2 M sunt un deza4anta7 ma7or.
Precizia de e%ecutare
$ou companii de baz ce implimenteaz tehnologiile SLS< este compania american
$T ;i compania german HOS. =n tabela - de 7os sunt aduse precizia datelor pe trei a3e de
coordinate ;i grosimea stratului 2n dependen> de utila7ul folosit. Compania $T cu utila7ul
Sinterstation ob>ine rezultate mai performante 2n compara>ie cu compania concurent HOS.
2'
&recizia de e3ecutare a modelului depinde de geometria modelului<
pozi>ionarea modelului 2n camara de cre;tere. &recizia de e3ecutare e influin>at de
diametrul razei laser.
Tehnolagia SLS folose;te doua tipuri de materiale praf< plastic sau metal '4ezi
fig.12(.
$e e3emplu< polisterina< folosip la ob>inerea prototipelor< se tope;te la temperature destul de
7oase< ce contribuie la a;ezri ne2nsemnate a straturilor< ce duce la o precizie mai nalt.
#olosirea materialelor praf metalice cu denumirea $irectetal< ce con>ine bronzul< permite
ob>inerea dimensiunile piesei ce nu dep;esc precizia de )<)% M.
=n tabelul - sunt prezentate datele a preciziei de e3ecutare a piesei ;i grosimea straturilor 2n
dependen> de modelul utila7ului.
=n fig.1" sunt prezentate e3emplele modelelor< ce demonstreaz capacit>ile tehnologiilor SLS.
Tabelul -.
&plicaii ale S$S
6na dintre cele mai importante aplica>ii ale sinterizrii metalelor cu a7utorul laserului este
produc>ia de scule ;i matri>e pentru in7ec>ia de mase plastice. Se folosesc de regul dou metode.
etoda indirect de sinterizare cu laser< cWnd laserul polimerizeaz un liant organic din
pulberea metalic< urmWnd ca sinterizarea propriu@zis a pulberii metalice s se realizeze 2ntr@o
faz ulterioar< 2ntr@un cuptor de sinterizare 2n care liantul organic este ars. etoda direct const
2n sinterizarea cu laser a pulberilor din materiale termoplastice.
&rocedeul este util pentru matri>e a4Wnd forme comple3e. =n cazul matri>elor metalice
a4Wnd configura>ie geometric simpl< este mai a4anta7os de folosit un procedeu de frezare pe
21
ma;ini@unelte de frezat cu CAC. Totu;i< dac matri>a metalic are anumite zone de geometrie
complicat care nu ar putea fi prelucrate decWt prin electroeroziune cu electrod masi4< atunci SLS
este de recomandat. 6neori< anumite canale interioare 2n matri>< a4Wnd sec>iune 4ariabil< nu pot
fi prelucrate nici prin electroeroziune. Singurul procedeu competiti4 ca precizie ;i pre> de cost
rmWne SLS.
Sinterizarea selecti4 cu laser ;i impregnarea pieselor dureaz 1@2 zile 2n func>ie de
mrimea acestora. Timpul necesar proiectrii pe calculator 'C.$( precum ;i pentru finisarea
acestora< este acela;i ca pentru orice alt pies prelucrat printr@un alt procedeu con4en>ional.
&recizia constructi4 a planelor de separa>ie a matri>elor este suficient de bun pentru a fi
necesar doar cel mult o opera>ie de finisare manual. &ropriet>ile mecanice ale matri>elor
fabricate prin SSL sunt acceptabile pentru in7ec>ia de piese din mase plastice. Totu;i< e3ist
multe aspecte tehnologice deosebit de importante< mai ales pri4ind stabilitatea dimensional 2n
timpul post@procesrii< care trebuie elucidate 2n cadrul cercetrilor ulterioare.
#ig. 12. aterialul ;i piesele nefolosite 2n rezultatul crerii modelolui finit.
22
#ig. 1". Capacip>ile tehnologiilor SLS.
1."." Tehnologiile $'M
LO @ Laminated Ob7ect anufacturing@ob>inerea modelelor strat cu strat.
LO : tehnologia de ob>inere a modelelor "$ prin metoda fi3rii srat cu strat< ob>inute
din material banda '4ezi fig. 1-.(. odelele e3ecutate dup tehnologia LO au o
apreciere 2nalt a formei ;i a trsturilor estetice. $uritatea obiectelor LO ne permite
testarea e3perimental a modelelor. &entru confec>ionarea modelelor este folosip h2rtia
sau fi;iile de plastic cu adugarea elementelor de legtur. odelele LO e3ecutate
dup componen> se aseamn cu cea a lemnului ;i permit prelucrarea '4ezi fig. 1%(.
23
#ig. 1-. Schema de creare a prototipelor dut tehnologia LO.
Cu a7utorul programei speciale sunt calculate numarul de sec>iuni necesare pentru formarea
piesei. $upa care datele C.$< ce con>in informa>ia modelei finite< sunt transmise in sistema de
diri7are a proceselor utila7ului LO.
aterialul din bobin e transmis spre suprafa>a de lucru si prin intermediul razei laser se
preia conturul sec>iunii de pe fi;ie. Suprafe>ele cu surplusul de material sunt marun>ite si
inlaturate pe parcurs. &e suprafa>a de lucru se aduce materialul pentru stratul urmtor si se
fi3eaz cu stratul precedent prin intermediul termorotilei. &e parcurs se creaza conturul sec>iunii
pe f2;ie ;i este preluat de raza laser.
$up crearea tuturor straturilor< surplusul de material se inlatur manual. In caz de
necessitate se petrec opera>ii de finisare a modelului 'rectificare< prelucrarea suprafe>ii cu 4opsea<
lac(.
#ig. 1%. H3elple prototipelor LO.
$in cauza folosirii materialelor dure ;i ne costisitoare< a4anta7ele modelelor LO suntB
rezistente la deformari< pre> a4anta7os< ce nu depinde de comple3itatea modelului.
$e>intorul a tehnologiei LO ;i producatorul de utila7 este compania americana Felis+s Inc.<
care produce utila7ul LO paper< LO plastic< LO composite< pentru diferit materie prim.
6tila7ul LO@1)1%plus ;i LO@2)")F utila7 cu producti4itate 2nalt pentru confectionarea
modelelor strat cu strat. Sistema de transmitere< ce diri7eaz; cu mi;carea laserului pe a3ale R@N<
precum ;i noul algoritm permite mic;orarea timpului de creare a piesei cu ")M. &artea electro
mecanic< e confec>ionat conform standardelor construc>iei de ma;ini< si mecanismul de control
foarte eficient< considerabil mre;te siguran>a sistemei. $atorit simplit>ii proceselor de reglare
;i 2nbunata>irea mecanismului de transmitere a materialului< instala>iile sunt sinmple in folosire ;i
eficiente in lucru. In fig. 15 sunt prezentate sistemele LO.
24
#ig. 15. Instala>iile LO. $in stinga LO@2"))F< din dreapta LO@1)1%plus
Precizia de fabricare
$atele sunt prezentate in tabelul %< ne arat ca firma Felis+s< care produce utila7ul LO< si
compania Xinerg+< care produce utila7ul ,ipp+< au a7uns la ob>inerea modelelor cu o precizi
foarte ridicata. $atorita acestului fapt prototipele< ob>inute prin intermediul tehnologiilor LO
pot fi folosite la controlul compatibilit>ii pieselor.
Tabela %.
1.".( Tehnologiile F)M
#$ '#$ @ #used $eposition odeling( : procesul de depunere strat cu strat a firului
polimerului lichid. Sistema #$ permite implemintarea conceptul produsului 2n piesa reala< de a
4erifica prototipul< forma ;i dimensiunile lui ;i chear modelarea principiului de lucru a
produsului< far surplusul cheltuielilor de material ;i de timp.
2&
&rin intermediul tehnologiilor #$ pot fi create obiectele "$ conform modelelor reale
sau od>inute 2n sistemele C.$. aterialul termoplastic de modelare 2n forma firului sub>ire cu
diametru 1<78 mm< este transmis spre mecanismul de e3trudare cu termoregulator< unde este
inclzit pina la stare semilichid. ecanismul cu 7et amplaseaz materialul cu un strat subtire pe
platforma rigid< formind la o trecere stratul finit a piesei. Stratul urmator se amplaseaza pe cele
anterioare< se solidific< se fi3eaz intre ele 'fig. 17(.
#ig. 17. Schema procesului #$
2!
&rocesul 2ncepe cu proiectarea conceptual a modelului geometric in sistema C.$<
procesul de ob>inere a protitipului cu a7utorul softurilor 0uic1Slice firmei Stratas+s< care 2n
decurs de c2te4a minute prelucreaza stl@files< trece modelul conceptual 2n sraturi< di4izate
orizontal. In caz de necesitate prin intermediul programei SupportYor1s automat sunt create
elementele de suport.
La confec>ionatrea modelelor sunt folosite doua tipuri de materialeB primul pentru
cunfec>ionarea modelului< al doilea pentru confec>ionarea suportului. Hlementele de suport usor
se 2nltur las2nd suprafata piesei neted.
Traiectoria de trecere a mecanismului e preluat de comenzele operatorului prin acti4area
butoanelor respecti4e< datele 2n 4ersiune electronic sunt introduse 2n mecanismul #$.
ecanismul pemite trecerea pe a3ele R<N<,< la o trecere se formeaza un strat a modelului.
&rototipele ob>inute prin metoda dat se supun usor prelucrarii anterioare.
.4anta7ul metodei date const 2n folosirea a unei game largi de materiale< permite
alegerea de catre consulator a materialului care cel mai bine corespunde cu cerin>ele modelului
e3ecutat. ai mult ca at2t 2n timpul de e3ecutare a modelului< materialul poate fi schimbat.
Instalarea sistemei #$ este foarte simpla< trebuie doar de conectat la priz. Sistemul
poate fi folosit 2n orice spa>iu de birou< deoarece nu necesit condi>ii speciale de munc
'4entila>ie< de infrastructur suplimentare sau permisiunea special(. Totul 4ine ca o solu>ie
complet care permite echipelor de proiectare de a proiecta rapid< testa ;i a fabrica produsele.
Sistema #$ are un design modular care permite utilizatorilor de a mari capacitatea
sistemului<odata cu cresterea compi3ita>ii prototipelor fabricate. Sistemul de baz a oricrui
model include toate componentele necesare pentru fabricarea de modele ;i prototipuri de acela;i
tip de material 'de obicei din plastic .9S(. H3ist module suplimentare pentru a e3tinde
func>ionalitatea sistemului< prin utilizarea altor tipuri de materiale de modelare @ turnare cear<
.9S@medicale din plastic< poliester 'pol+ester(.
$ez4oltator a tehnologiei #$ ;i productorul echipamentului este de>inut de Stratas+s.
Stratas+s Compania a fost fondat 2n 1E88 ;i este unul dintre primii producatori de prototipuri. =n
instala>iile #$ 1)))I1%))I15)) sistematic mare;te dimensiunea camerei de crestere< ceea ce a
fcut posibil producerea de modele ;i prototipuri de dimensiuni mai mari. O instala>ie nou
#$ 0uantum 'fig. 18a(< reprezentat de Stratas+s< are o camer< care permite producerea
prototipilor de cea mai mare dimensiune.
2"

a( b( c(
#ig. 18. Instala>iile #$B *+. F)M ,uantu#- b+. F)M "...- c+. F)M (...
.pari>ia unei noi instala>ii #$ ,uantu# a deschis noi posibilit>i 2n fabricarea de
modele ;i prototipuri. .ceast instala>ie permite rapid ;i cu precizie inalt de a crea un model
func>ional de mari dimensiuni.
/ata de construire a modelului@prototip ;i usurinta de utilizare a instalatiei #$
0uantum permite fabrica>ia modelui@prototip 2n timp de cite4a ore '2n func>ie de mrimea
piesei(.
/igiditatea ;i durabilitatea modelelor produse de instalatia #$ 0uantum din .9S@
plastic< pot fi asamblate si testate pentru a 4erifica func>ionalitatea lor. odelele pstreaz
parametrii lor geometrice pe termen nelimitat< indiferent de umiditate< de prezen>a sau absen>a a
radirii ultra4iolete sau magnetice ;i poate rezista la temperatura pWn la 1%)K C. &recizia de
ob>inere a prototipelor este de V )<127 mm.
.plicarea tehnologiei YaterUor1s noi< care permite utilizarea materialului de spri7in<
ofer posibilit>i nelimitate de a construi piese cu geometrie comple3 interne ;i e3terne.
.plicarea tehnologiilor ecologice si materiale pentru fabricarea modelelor< prototipuri<
e4it timp ;i bani pentru a crea condi>ii speciale de func>ionare a instala>iei #$ 0uantum ;i se
pune 2n imediata apropiere de locul de munc a proiectantilor.
2
.;a cum arat tabelul 5 principalele caracteristici ale echipamentelor de la Stratas+s.
Tabelul 5.
Tehnologiile ;i echipamentul Stratas+s utilizeaz urmtoarele companiiB $aimlerChr+sler<
FeUlett@&ac1ard< ercedes 9enz St.< *eneral otors< #ord< Xoda1< 9oeing< otorola< Rero3<
/oUenta< Loc1heed artin ;i altele.
Precizia de fabricare
&rototipele< realizate prin tehnologa #$< au rezisten> suficient pentru a e4alua forma piese ;i
pentru a asambla produsul. Se impune< de asemenea fabrica>ia de 2nalt precizie.
.nalizWnd tabelul de mai 7os 7< putem spune c cea mai mare precizie o au sistemele @
#$ 0uantum lansate recent pe piata. &recizia a3elor R ;i N este de ).)1 mm. odelele
produse cu precizie data< ar putea fi folosite ca modele de turnare< cum ar fi de turnare sub 4id
pentru 4olumele de produc>ie mici ;i mi7locii. #ig. 1E sunt e3emple de profile comple3e< create
cu a7utorul #$ tehnologie.
Tabelul 7.
29
#ig. 1E Configura>ii complicate a pieselor ob>inute prin intermediul tehnologiilor #$.
1.( I#pri#area () /() Printers+
In marea ma7oritate instala>iile de prototipare rapida sunt complicate ;i costisitoare.
=ntreprinderile mici nu 2;i pot permite s le cumpere. .;a c au cumprat propriile modele la firmele care se specializeaz 2n aceste tehnologii sau ser4icii pentru
realizarea prototipelor. 6nele companii mari cumpara una sau dou /&@set< care sunt utilizate pentru diferite ser4icii< ceea ce duce la 2ntWrzieri 2n produc>ia
modelelor. &entru mul>i profesioni;ti care se ocup cu proiecarea de concep>ie ;i trebuie doar s se uite la detaliu< ;i apoi continu s il dez4olte< un factor foarte
important este ob>inerea rapid< ieftina ale unui 4iitor produs . '4ezi fig.2)(.
&entru o treime din pia>a /&< care necesit prototipuri pentru e4aluare 4izual< sa 2nceput producerea numita OImprimante de obiecte solideO 'Three
$imentional &rinter @ "$ &rinter( : sisteme< care construiesc modele fizice prin mi;carea a materialului de la unul sau mai multe capete cu 7et<
ca la o imprimant obi;nuit.
3'
#ig. 2) H3emple a prototipelor< obtinute cu printarea "$.
Ca ;i 2n cazul utila7ului /& traditional< "$ imprimante produc modele fizice pe baza unei
C.$@model< folosind tehnologia modelarii prin 7et si tehnologia pentru a construi pr>i de praf<
care se intareste prin mi7loace de liant< pe baz de ap '#ig. 21(.
31
#ig. 21. Tehnologia de formare a piesei prin imprimarea "$.
=n mod obi;nuit< "$ imprimante nu ofer o mai mare precizie ;i durabilitate a prototipului
terminat< dar propriet>i mecanice ale acestor prototipuri sunt suficiente pentru a face proiectarea
;i dez4oltarea produselor '#ig. 2)(.
Costul acestor unit>i 4ariaz de "%))) la %)))) de dolari< 2n timp ce pre>ul sistemelor /& tradi>ionale incepe cu 5%))) de dolari ;i a7unge la 8))))) de dolari. '4ezi
fig. 22(. Costul de prototipuri fabricate pe "$ imprimante 4ariaza de la 1% la "% de dolari.
#ig. 22 Imaginea frontal a par>ii de formare< imprimanta "$.
Imprimante "$ sunt mai accesibile< precum ;i plasarea lor nu necesita echipament special
;i facilit>i< ele pot fi amplasate la birou< la locul de munc a proiectantului. $e asemenea< "$
32
imprimante nu folosesc materiale periculoase sau procese.
,ona medie de formare pentru imprimant "$ este un cub cu laturi 2)" mm.
Luam 2n considerare "$@imprimante de la "$ S+stems< Stratas+s ;i , Corporation cele mai
simple ca proces Ocu 7et O< 4olum de imprimare : a;a numit #used $eposition odeling '#$(.
Ideea #$ este foarte simpla @ capul distribuitor 2mpinge pe o platform de rcit picturile 2nclzite a termoplasticului 'ca material poate fi folosit
practic orice termoplastic industrial(. &icaturile repede se solidifica ;i se lipesc 2ntre ele< formWnd straturile 4iitorului obiect 'imprimarea de asemenea< este 2n straturi(.
&rocesul tehnologic #$ permite cu o 2nalt precizie 'cu o grosime minim de )<12 mm( a produce piese finite si gata pentru e3plotare cu gabarite destul de mari
'pWn la 5)) 3 5)) 3 %)) mm(.
9azele acestei tehnologii au fost dez4oltate 2n 1E88< Scott Crump.
1.(.1 I#pri#ante Genis0s.
.ceast imprimant produce detalii cu o duritate relati4 inalt< folosind o 4arietate de
tehnologii #$ 'sudare #used $eposition odeling(. .cest proces implic 2nclzirea
materialului termoplastic la temperatura de topire ;i e3trudarea< pentru formarea pieselor.
*enis+s permite amplasarea mai multor piese< una peste alta< sau desf;urarea simultan a mai
multor piese< 2n spa>iul de lucru. .cest lucru este util 2n fabricarea a mai multor detalii 2n acela;i timp. &rograma @ .uto*en @ corespunztor
pozi>ioneaz modelul "$< di4izeaza modelul pe straturi< formeaz spri7inul 'dac este necesar( ;i 2ncepe a face o opera>ie simpl Opoint and clic1O @ Oindicati ;i face>i
clic pe mauseO.
rime piesei de formatB ")%R2)"R2)" mm.
Giteza de produc>ieB 1)1 mm I sec.
*rosimea stratului ')."5 mm(.
&recizie de fabricare )."%5 mm.
Costul de apro3imati4 %%))) dolari S6..
#ig. 2" H prezentat piesa ob>inut pe imprimanta #$ pe fondalul acesteia.
33
#ig. 2" Obiect e3ecutat la imprimanta #$.
Tabelul 7.8. &rezint caracteristicile tehnice ale instala>iilor prototiparii rapide companiei Stratas+s< Inc.
Tabelul 8.
1.(." Inpri#antele 1 2orporation
34
Ji totu;i o alt tehnologie< de imprimare cu 7et< dar cu utilizarea materialelor de praf.
.cesta a fost dez4oltata 2n celebrul assachusetts Institute of Technolog+. Imprimantele sale "$
sunt mult mai repede decWt dispoziti4ele descrise de mai sus. .ceast imprimant poate utiliza
un adezi4 lichid cu adaos de coloran>i pentru pigment @ ceea ce 2nseamn c modelul de
imprimare e color. Imprimanta colora de la , Corporation sunt inzestrate cu - de4izoare cu 7et de
cerneala@clei a principalelor culori< astfel ca modelul care rezult poate reproduce nu doar
forma <dar de asemenea culoarea 'de e3emplu< te3tura( a prototipului modelului 4irtual.
Companiile ce folosesc imprimantele de la , CorporationB #ord< 9enteler< #1 /acing< &orsche<
Loc1heed artin< itre< .didas< Ai1e< 9lac1 Z $ec1er< /obert 9osch ;i altele.
In figura 2-. este prezentata principiul de lucru a imprimantei "$.
#ig. 2-. &rincipium de functionare a imprimantei "$
Imprimanta are 2 camereB camera de apro4izionare ;i camera< 2n care se formiaz
modelul. =nainte de lucru a imprimantei operatorul deser4este cu pulbere< camera de
apro4izionare< pistonul carea este coborWt complet 2n 7os. &istonul camerei doi 2n acest moment
este ridicat p2na la urma. $up care se e3ecut comanda special care 2n mod automat adaug
cWte4a straturi de pulbere din camera de apro4izionare 2ntr@o zon de imprimare ;i egalizeaza
ni4elurile de pulbere 2n ambele camere. .cum< imprimanta "$ este gata s lucreze.
=ntr@un ciclu de imprimare se formiaza o sec>iune a modelului 'di4izarea modelului in
sec>iuni trans4ersale se face automat de ctre softul ,&rint (. Sec>iune trans4ersal este tiprit 2n
acela;i mod ca ;i la imprimant cu 7et< cu singur diferen>< 2n loc de hWrtie @ un strat subtire de
praf< dar 2n loc de cerneal @ un liant. $up ce sec>iunea este tiprit< transportul se mut 2ntr@o
zon de apro4izionare< modelul cu pistonul se deplaseaza in 7os pe o distant egala cu grosimea
unui strat iar< pulberea de alimentare prin intermediul pistonului se ridic la grosimea unui strat.
3&
$up aceasta rola transportorului< care se deplaseaz 2napoi< adaugind un alt strat de praf 2n zon
de imprimare< ;i ciclul se repeta.
La sfWr;it modelul imprimat este e3tras din pulbere '2n locuri 2n care liantul nu a fost
aplicat< a rmas pulbere(< este amplasat 2ntr@o unitate special pentru a elimina praful rezidual de
pe model 'mecanism pentru a elimina pulbere(.
&roprietar al metodei date este , Corporation care lucreaza cu modelele "$ 2n formate< STL<
G/L ;i &LN. Softurile ,&rint permite 4izualizarea caracteristicilor modelelor "$< de a
amplasa te3t pe modele ;i de a pune scara produsului. Compatibil cu YindoUs 2))) &rofessional
;i YindoUs R& &rofessional.
odele din gips sunt ob>inute cu o duritare nu 2nalt< dar 2n schimb pot fi folosite ca
forme de turnare. &iesele tiprite pot fi prelucrate cu r;in epo3idic ,@a3 pentru o cre;tere
substan>ial a duritatii lor< rezisten>a la cldur ;i rezisten> la umezeal. $uritatea sporit a
piesei permite prelucrarea lor pe masinile unelte. In acest fel< ei pot lucra 2mpreun cu piese
industriale. =n ceea ce pri4e;te granularitatea< este suficient s pri4im fotografiile pentru a
aprecia. '#ig. 2%.(
.4Wnd 2n 4edere c imprimanta are dimensiunile de gabarit mici ;i greutate< ;i nu
utilizarea materialele periculoase< acesta poate fi instalat direct la locul de munc a
proiectan>ilor< ca o imprimant obi;nuit ;i dac este necesar< pot fi li4rate rapid catre orice
destina>ie.
#ig. 2%. &iese e3ecutate la imprimanta "$.
3!
I#pri#anta 1 3." /12orporation+ 'fig. 25( =n acest proces< ma;ina rsp2nde;te un strat
de praf pe suprafa>a cu capacitatea de lucru. Ca un material de constructie se foloseste amidon ;i
pulbere de celuloz speciale. Lichidul de prindere este pe baz de ap< este adus de di4izorul cu
7et< leag particulele de praf< care formeaz conturul unei sec>iuni a piesei. .poi< suprafata de
lucru coboar cu grosimea de un singur strat pe 2ntreg 4olum al suprafe>ii< inclusi4 ;i stratul
precedent< rspWndirea unui nou strat de mecanismul de in7ec>ie schi>eaz conturul sec>iunei
urmtoare< etc. $up constructia piesei surplusul de pulbere este eliminat. &entru a mri duritatea
modelului spa>iile goale pot fi umplute cu cear lichid .Giteza este principala diferen> pentru
aceast imprimant. Ha produce modele de cel pu>in 1) ori mai repede decWt cele mai rapide
sisteme concurente. $etaliu pot fi fcute 2n perioada de timp de la cWte4a minute la cite4a ore.
*abaritele piesei formateB 2)"h2%-h2)" mm.<
*reutateaB 1"5 1g.
#ig. 25. Constructia imprimantei ,-)2
1Printer (1. Plus /fig. "4.+. Sistema ,&rinter "1) &lus creeaz modele fizice direct de
la date digitale 2n cite4a ore< nu zile. Sistema e rapid< uni4ersal ;i simpl< le ofer inginerilor
capacitatea de a forma rapid si eftin modelul concept ;i s efectueze teste func>ionale a piesei.
Giteza de printareB 2@- straturi 2n minut.
*abaritele piesei formateB 2)" 3 2%- 3 2)" mm.
*rosimea stratuluiB e selectata de utilizator 2n timpul imprimrii< ).)8E@).2)" mm.
3"
aterialele folositeB de 2nalt calitate materiale compozite< materiale de cauciuc<
materiale plastice< materiale pentru turnare continu ;i turnare dupa modelele formate.
arilea de gabarit a utila7uluiB 7- 3 81 3 1)E cm.
Costul ""-)) de dolari
#ig. 27. Construc>ia imprimantei ,&rinter "1) &lus
I#pri#anta 1Printer 51. S0ste# /fig. "5.+
O mai bun tehnologie de imprimare face posibil crearea de componente cu propriet>i 2n mod
clar definite de mare precizie. .ceast ocazie unic a imprimantei "$ cu 2-@bit color ofer o
4arietate de modele.
Giteza de printareB 2 straturi pe minut.
$imensiunea piesei formateB 2%- 3 "%5 3 2)" mm.
*rosimea stratuluiB e selectat de utilizator 2n timpul imprimrii< ).)8E@).2)" mm.
aterialele folositeB de 2nalt calitate materiale compozite< materiale pentru turnare continu.
/ezolutiaB 5)) 3 %-) dpi.
$imensiunile de gabarit a utila7ului 1)7 3 7E 3 127 cm.
*reutate utila7ului 2)- 1g.
3
#ig. 28. Imaginea imprimantei ,&rinter %1) S+stem
I#pri#anta 1Printer 51. S0ste# /fig. "6.+
O mai bun tehnologie de imprimare face posibil crearea de componente cu propriet>i
2n mod clar definite de mare precizie. .ceast ocazie unic a imprimantei "$ cu 2-@bit color
ofer o 4arietate de modele.
Giteza de printareB 2 straturi pe minut.
$imensiuna piesei formateB %)) 3 5)) 3 -)) mm.
*rosimea stratuluiB e selectata de utilizator 2n timpul imprimrii< ).)8E@).2)" mm.
aterialele folositeB de 2nalt calitate materiale compozite< materiale pentru turnare continu si
turnarea dupa modelele formate.
/ezolutiaB 5)) 3 %-) dpi.
$imensiunile de gabarit a utila7ului 2-1 3 11- 3 1E" cm.
*reutate utila7ului %5% 1g.
39
#ig. 2E. Gederea genarala a imprimantei ,&rinter 81) S+stem<
e3emple de modele create cu ia.
I#pri#anta 'b7et Geo#etries $td /Israel+ 'fig. ").(. .cest dispoziti4 cu construc>ia
relati4 simp ;i ieftin< asigur produc>ia prototipelor< comparabile 2n calitate cu modelele
stereolitografice.
Instalarea 0uadra Ob7et este mai pu>in solicitat de spa>iu ;i de personal calificat.
Ca ;i 2n stereolitografie< modelul creste de la o lumina speciala< din plastic< dar
iluminarea este produs cu lmpile cu raze ultra4iolete< iar elementele de suport< sunt formate
dintr@un material diferit de cel de baz< care asigur u;urin>a de 2ndeprtare. Instalatia este
conectat la o re>ea local prin intermediul careia sunt transferate datele din C.$@program.

&rincipiul de func>ionare al imprimantei Ob7et 0uadra constaB corpul modelului fizic
este imprimata conform modelului "$ proiectat in C.$< mecanismul cu 7et< ce con>ine 1%"5
'4ezi #ig. "1( duze< 2n timp ce corpul principal al modelului este tiprit cu materialul de baza< iar
elementul de spri7in ' OSuportO ( @cu altul< mai pu>in dur ;i mai friabil. .mbele materiale se
solidific prin lmpi cu raze ultra4iolete. $up fiecare strat de imprimare de pe masa de lucru< pe
care este crescut modelul< coboara la grosimea stratului. La finalizare elementele de spri7in sunt
splate de ctre 7et de ap.
4'
#ig. "). Gederea generala a imprimantei Ob7et *eometries si e3emple de
modele obtinute cu ia.
#ig. "1. Schema de functionare a imprimantei Ob7et *eometries
89:;<=9 >den"5.?. 'fig. "2( *abaritele piesei formateB 2%)32%)32))mm
/ezolutiaB RB5)) dpiB -2 m1m<
NB")) dpiB 8- m1m< ,B 15)) dpiB 15 m1m<
*rosimia peretelui )<5 mm<
*abaritele utila7ului 87)37-)312))mm<
*reutatea utila7ului 28) 1g<
Tipul datelor ini>iale STL< SLC.
41
#ig. "2. Imprimanta Hden2%)[
89:;<=9 >den((.?. 'fig. ""( *abaritele piesei formateB "-)3"")32))mm
/ezolu>iaB RB5)) dpiB -2 m1m<
NB")) dpiB 8- m1m< ,B 15)) dpiB 15 m1m<
*rosimia peretelui )<5 mm<
*abaritele utila7ului 1"2)3EE)312))mm<
*reutatea utila7ului -)) 1g<
Tipul datelor ini>iale STL< SLC.
#ig. "". Imprimanta Hden")"[.
42
() S0ste#s Tehnologia de creare a modeluluiB pe platforma cu a4ans este aplicat<
fotopolimer lichid Gisi\et F/ 1)) prin despoziti4 de in7ectare< situat 2n partea de sus al
camerei de lucru. #iecare strat este ni4elat ;i compactat printr@o rola fierbinte la o grosime de 2%
de microni< ;i apoi se polimerizeaza 'solidifica(<prin lamp cu raze ultra4iolete.
Imprimanta InGision[ F/. 'fig. "-.( InGision[ F/@ accesibile< fiabile< u;or in utilizare
imprimanta de modelare "$ de 2nalt rezolu>ie 'F/( este un concept special pentru producerea
rapid a unor modele de cea mai mare precizie.
Giteza de crestere 2<% mm<
/ezolutiaB 5%535%538)) puncte intr@un inci<
NB")) dpiB 8- m1m< ,B 15)) dpiB 15 m1m<
*rosimia peretelui )<5 mm<
*abaritele utila7ului 77)312-)31-7)mm<
*reutatea utila7ului 2%- 1g<
,ona de lucru 12731783%) '3+z(
aterialulB Culoarea albastra a materialului Gisi\et F/ 1)) 4 permite de a e4alua cu
e3actitate calitatii supraf>ii modelului. Temperatura de topire a materialului de E)K C. odelul
finit poate fi amplasata 2ntr@o substan> lichid de cauciuc sau imediat solidificat. aterialul
suport @ Gisi\et S1)) : cear alba. &unctul de topire de 7) K C @ pot fi 2ndeprtate cu u;urin>
chiar ;i sub ap fierbinte.
#ig. "-. Imprimanta InGision[ F/
43
1.(.( &ctua "1.. /() S0ste#s+
.cest sistem a fost lansat de ctre "$ S+stems 2n 1EE5. &entru prelucrarea unui
material special< termopolimer< din care este ob>inut prototipul< aceast ma;in utilizeaz
tehnologie cu 7et< sau modelarea multi@7et.
aterialul este similar cu ceara. Hste suprapus strat pe strat< a crui grosime este de ).)-
mm< cu o rezolu>ie de ")) puncte pe inci. Costul instala>iei apro3imati4 5%))) de dolari.
=n martie 1EEE< compania "$ S+stems a introdus pe pia> sistema .ctua 21)) @
Thermo\et. .ceasta func>ioneaz pe acela;i principiu ca .ctua 21))< doar de " ori mai repede.
Thermo\et are "%2 duze 'pentru compara>ie< sistema .ctua 21)) are numai E5(. Tehnologia de
producere a prototipelor folosind Thermo\et similar cu principiul de imprimare con4en>ional.
$iri7at de computer macanismul de imprimare< stoarce din duze plastic topit ;i construie;te<
astfel 2ncWt modelul e3act "$. aterialul utilizat @ este termopolimer pe baz de cear< care are
un punct de topire egal cu E)K C ;i la temperatura camerei se solidifica.
Cu a7utorul instalatiei Thermo\et pot fi produse prototipuri cu dimensiunea 2%)31E)32))
mm< cu o grosime a stratului de )<)- mm. /ezolu>iea imprimantei este de -)) puncte pe inci 2n
direc>ia R< ")) @ 2n direc>ia N.
Thermo\et permite proiectan>ilor simplu< rapid ;i cu costuri minime de a produce un
model conceptual. $up ce proiectantul a terminat de proiectat 2n sistema C.$< acesta trimite
datele prin intermediul unei re>ele de calculator catre Thermo\et. =ntr@un timp scurt este produs
prutotipul.
1.3 Practice de aplicare a tehnologii @P.
Tehnologiile prototiparii ratide au oferit noi posibilit>i de dez4oltare a producerei. &e
parcursul ultimilor ani s@au 2nregistrat modificri semnificati4e 2n tehnologiile noi< care au
influen>at< modul 2n care industria ar putea folosi aceste tehnologii 2n turnarea de precizie 2n
modelele obtinute pentru producerea rapid a pieselor func>ionale metalice ;i ca un pas cheie 2n
fabricarea rapid a sculelor.
=nc la un stadiu incipient de dez4oltare a stereolitografiei a de4enit clar c aceast
tehnologie re4olu>ionar poate gsi di4erse aplica>ii 2n procesele industriale. =n etapa de
proiectare prezenta modelului fizic "$ foarte mult usureaza aprecierea corectitudinii modelului<
dar ;i simplific procesul de comunicare 2ntre membrii echipei care lucreaz la proiect.
44
=nainte obiecte stereolitografice create din materiale fotopolimerice 2n caracteristicile lor
fizice ;i mecanice nu corespundeau cu materiale industriale. =n consecin>< de;i aceste modele ;i
permiteau de a controla dimensiunea ;i geometria< de a testa ;i optimiza constructia< dar
posibilitatea de a testa func>ional prototipul au fost limitate.
=n aceast pri4in>< cu cW>i4a ani 2n urm< mul>i utilizatori a tehnologiei stereolitografice a
2nceput s caute modalit>i de a elimina aceste restric>ii.
1.3.1. ,uicA2ast. Turnarea dupa #odelele stereolitografice.
&entru fabricarea pieselor metalice "$ S+stems a dez4oltat un nou stil de modelare<
numit 0uic1Cast< elimin necesitatea de folosire a mecanismelor costisitoare '4ezi #ig. -)(.
Stilul de construc>ie 0uic1Cast este de a crea o structur intern deschis cu zbrele
compuse din mai multe parti>ii cone3e. Structura cu zbrele interne este acoperita cu o coa7
sub>ire< care nu 4a penetra ceramica lichid< structur care permite s se prbu;easc fr a
distruge forma modelului 2n timpul arderei modelului . odelul Stereolitografic este utilizat 2n
asociere cu sistema standard de suprimare a fasciculului< e3ecutata din ceara de turnare. $up
producerea statului de contur sistela de suprimare cu ceara se topeste la etapa ini>ial de recoacere
a formei< care nu distruge modelul stereolitografic.
/ecoacerea stratului de contur se face la o temperatur de apro3imati4 E)) K C. =n timpul
acestei opera>ii piesa stereolitografica se inmoaie ;i apoi se arde< lsWnd apro3imati4 )<))"M
cenu; rezidual. .poi cenu; este eliminat cu aer comprimat ;i ambala7ul ceramic este gata
pentru turnarea metalelor. =n procesul de ardere structura tubulara a modelului se prabuseste spre
interior< ce scade probabilitatea de rupere a ambala7ului ceramic.
etalul este turnat 2n ambala7ul de ceramic ;i rcit. .poi ambala7ul este distrus< de
obicei se termin cu stripare< sablare< frezare< etc. /ezultatul final @ turnarea e3acta< creat pe baza
modelul produs prin tehnologia stereolitografica< ocolind echipamente tradi>ionale scump
tehnologice.
4&
#ig. -) Trocesul tehnologic de turnare 2n modelele@forme ob>inute stereolitografic
.4anta7ele principale ale acestui procesB
@posibilitatea turnarii de precizie a metalului 2n modele stereolitografice ob>inuta fr nici un
echipament?
@economii de timp semnificati4e 'fr etapele de formate a echipamentului(?
@economii semnificati4e 'e3cluzWnd costul de fabrica>ie a echipamentelor(?
@posibilitatea de a testa func>ional modelele turnate din materialul necesar?
@apari>ia rapid a noilor produse pe pia> ofer 2ntreprinderilor un a4anta7 competiti4?
@posibilitatea de a fabrica serii mici a pieselor metalice.
1.3." Turnare n for#e de silicon fle%ibile n Bid
Turnarea 2n 4id 2n forme fle3ibile @ este procesul de ob>inere a prototipurilui din plastic ;i
cear a pieselor de orice comple3itate ;i dimensiune fr a face echipament standard.
#olosirea unei game largi de materiale< piesele turnate pote fi elastice< rigide< rezistente la
cldur< transparente sau de di4erse culori.
&rincipiul de fabricare a pieselor prin tehnologia de turnare 2n formele fle3ibile consta 2n
copia absolut e3acte a modelului. #orma se face prin turnarea siliconului ce se solidifica 2n 7urul
modelului. odelul este eliminat din forma de silicon< dup despartirea formei pe planului de
separare.
4!
&e urma forma de silicon se poate umple cu oricare dintre gama larg de r;ini poliuretan
cu doua componente. /;in de turnat se amesteca 2n camera de 4id < controlata de calculator< ;i
2n mod automat este turnata 2n forma de silicon.
Capacitatea de a efectua forme comple3e< pentru cele mai mici detalii cu o oricare te3tura
de suprafa> ;i culoare pre4d r;in de turnare 2n 4id< de diferita duritate si rezistenta la caldura<
ceea ce permite de a simula ma7oritatea materialelor plastice< cauciuc ;i sticl folosite 2n
producerea modern.
Tehnologia de turnare 2n forme de silicon 2n 4id permiteB
@de a 4erifica compatibilitatea si functionarea constructiei?
@de analiza disignul a produsului?
@a face un lot de prototipuri 2n termen de cWte4a ore dup producerea formei de silicon?
@desf;ura acti4it>i de cercetare de pia>.
Principalele aBanta7e ale aplicriiC
@suprafe>e comple3e< detalii fine ;i orice te3tura este reprodusa de catre forma de silicon
fle3ibila?
@prototipile pot fi gata 2n cWte4a zile?
@pot fi utilizate di4erse materiale pentru a ob>ine copii ;i de a e4alua proiectarea lor ;i
caracteristicile consumatorilor pentru producerea in serie?
@produc>ia de 2nalt precizie permite de a e4alua 2n mod realist colectare ;i performan>a
ale produselor comple3e ;i in caz de necesitatea de a pune 2n aplicare rapid 2mbunt>irile
adec4ate?
@Op>iuni de diferite culori pentru probele ob>inute< e3ecutate 2ntr@o form care permite de
a defini aspectul e3terior al produsului.
=n ciuda a4anta7elor de mai sus a tehnologiei de turnare 2n 4id< ei sunt inerente
deza4anta7ele.
Cu forma de silicon se poate produce doar un numr limitat de piese. =ntr@un formular
poate fi turnat pWn la 2) de prototipuri a piesei care nu au elemente cu pere>i sub>iri. Cu toate
acestea< pentru mai multe piese cu geometria comple3 cu elemente ascu>ite 2ntr@o form poate fi
turnat un ma3imum de 1) e3emplare.
4"
#orma de silicon este e3ecutata in timp foarte scurt @ apro3imati4 ;ase ore de la primirea
modelului stereolitografic. Cu toate acestea< pentru a ob>ine copia de poliuretan este necesar de
mult mai mult timp. $e obicei< pe zi pot fi produse -@8 piese. Aici o problem< dac dorim doar
cWte4a prototipuri.
Cu toate acestea< dac a4em ne4oie de a obtine %)@1)) prototipuri pentru testarea cu
distrugerea a probelor sau pentru a studia pia>< de si producerea de mai multe forme 4a necesita
o perioad scurta de timp< dar pentru a ob>ine copiile 4a fi ne4oie de cWte4a sptmWni.
1.3.(. Dtila7 inter#ediare
=n cazul< cWnd este necesar 2)@1)) de prototipuri ;i ca acestea sa fie turnate sub presiune
din material plastic industrial< nu se potri4este echipamentul plastic. =n acela;i timp< 2n fabricarea
de cWte4a sute sau cWte4a mii de piese< este imposibil de a recupera costurile de completare a
echipamentului cu o>el. .ceast problem poate fi rezol4at prin a;a@numite Oechipamente
intermediareO< care este utilizat 2n cazurile 2n care inzestrarea a echipamentelor in serie din punct
de 4edere economic e nea4anta7oasa< iar echipamentul elastic nu permite fabricarea piesei< care
dupa caracteristici sunt similare cu componente fabricate prin turnarea plasticului sub presiune.
Compania "$ Sisteme ;i alte firme au lucrat intens la crearea de echipamente
intermediare. 6na din modalit>ile cele mai eficiente @ turnarea 2n forme sub presiune< construite
direct din polimer stereolitografic.
La fabricarea piesei prin aceast metod sunt unele particularit>i.
Se atrage aten>ia asupra timpului ciclului atunci cWnd se utilizeaz utilita7ul de
completare. Hste important s nu 2ncercam prea repede opera>ie de stripare. H3perien>a a
demonstrat c distrugerea de forme< din polimer< nu este 2n procesul de turnare< dar in procesul
de stripare. &rin urmare< un ciclu mai lung de racier pentru a permite o mica aderen>a a
umpluturii de plastic fata de utila7ul de completare.
6n alt punct este utilizarea antiadezi4 pentru forme. .ntiadezi4ul este aplicat pe forma de
construire a suprafe>ei 2nainte de fiecare ciclu de in7ec>ie I e3trac>ie. #r acesta< suprafata turnata
4a adera de forma< e3tragerea modelului poate cauza fisuri si rupturi. ai tWrziu< la turnare
produsele 4or reproduce defectele pe sutrafata lor.
.l treilea punct cheie @ necesitatea pantei de turnatre. Chiar si pentru utila7ul suplimentar
de turnare necesit o de4iere de apro3imati4 )<%@1K pentru a e3trage detaliile. =n cazul 2n care
forma este fabricata din otel< 4a fi deteriorate partea turnata< 2n cazul 2n care forma este fabricat
din polimeri stereolitografic< acesta 4a fi distrus.
4
&rincipalul a4anta7 al acestei metode de a face forma este c puansonul ;i matricea se fac
direct la instala>ia stereolitografica. &rin urmare< niciun proces a7utator< cu e3cep>ia de curatare a
piesei stereolitografice< eliminarea elementelor de spri7in< sablare ;i lustruire< nu este necesar.
$ar e3ist deza4anta7e.
Conducti4itatea termic a polimerului stereolitografic solidificat este de apro3imati4 "))
de ori mai mic decWt la instrumentele standard din o>el< care reduce semnificati4 rata de transfer
a cldurii de la piesele din plastic pentru elementele suport. &rin urmare< ciclul recomandat este
de -@% minute< spre deosebire de ciclul standard de %@1% sec pentru turnarea sub presiune
folosind elementele de suport din o>el.
&entru a construi o forma mai mare la instala>ia stereolitografic pot necesita ")@-) de
ore< acest timp este mic 2n compara>ie cu lunele necesare pentru fabricarea echipamentului
traditionl.
#ormele stereolitografice au rezisten> mecanic sczut< 2n special la temperaturi
ridicate de la turnare. .;a cum am men>ionat mai de4reme< deteriorarea echipamentelor dese ori
se produce atunci cWnd e3ecutam opera>ia de stripare< 2n special 2n cazul 2n care este redus timpul
ciclului< cind nu este drept indicat unghiul de turnare< nu sunt destul lustruite suprafe>ele de
formare sau< dac nu este utilizarea eficienta a antiadezi4 pentru formele de presare.
Suprafa> echipamentului are o duritate relati4 sczut ;i rezesten> sczut. $ac a4em
ne4oie de a face ")@1)) buc>i de piese din mase plastice< fr de umplere< nu conteaz< dar
pentru o serie de la 2)) la 1))) pise rezisten>a echipamentului poate fi insuficient din cauza
fracturrii suprafetii formei.
=n figura -1 este ilustat una dintre solu>iile la aceste probleme. =n acest caz< 2n loc de a
construi monolit al formei< pe instale>ia stereolitografic se creaza un albala7 relati4 sub>ire. Cu
c2t peretele este mai sub>ire< cu atit mai pu>in timp dutreaz constructia ;i mai mare rata de
transfer a caldurii. Cu toate acestea< 2n cazul 2n care ambala7ul este prea subtire< acesta poate fi
u;or deteriorat 2n procesul de fabricare a formei de presare. *rosimea optim depinde de
propriet>ile mecanice ale polimerului utilizat< stabilitatea termic< precum ;i geometria
suprafe>ei modelate. $up construirea ambala7elor< le cur>im< eliminWnd elemente de spri7in ;i
p2n la solidificare cu radierea ultra4iolet din partea de spate ele sunt supuse sub influienta
materialului special turnat @ r;in epo3idic cu dou componente si umplutura cu pulbere de
aluminiu.
49
ai mult decWt atWt< imprimantele moderne "$ de la , Corporation poate crea forme de turnare
folosind tehnologia de fermentare ,Cast '#igura -2(.
#ig. -1 .mbala7ul puansonului< matricei ob>inut prin metoda stereolitografica
.4anta7ele ambala7ului stereolitograficB
@a crescut conducti4itate termica?
@cost redus @ costul de r;in epo3idic< cu umplutur de aluminiu este mai mic decWt costul de
polimer.
#ig. -2. odelele pieselor< formele de turnare e3ecutate de imprimantele "$.
1.3.3 Tehnologia @P cu utilizarea benzilor de #aterial
&'
&roducerea 2n mas< serie mare a piesemor din plastic< configura>ia matri>ei rezisten>a ar
trebui s asigure producerea a mii de produse< care determin anticipat necesitatea de a folosi
forme de presare metalice din o>el de calitate 2nalt. &roblema este complicat de faptul c<
pentru a ob>ine produse de 2nalt calitate este necesar de a asigura strict ;i uniform rcirea
plasticului 2n formele de presare. &ractic< aceasta 2nseamn c canale de rcire ar trebui s repete
forma produselor fabricate< care nu poate fi realizat utilizWnd tehnologiile tradi>ionale.
$up cum se ;tie< tehnologiele /& prin posibilitatea de@a cre;te obiectus strat cu strat a
fcut posibil de a ob>ine orice form ;i dimensiune a suprafe>ei< inclusi4 ca4itatea 2nchis. Cea
mai potri4it este tehnologia /& de utilizare a benzilor de material. =n ciuda faptului c
instala>iile industriale nu implic utilizarea benzilor de metal< ideea este pus 2n aplicare 2n
industrie< 2n form de indi4id< nu sunt direct legate 2n blocuri. Hsen>a acestei tehnologii este<
dup cum urmeazB produs< 2n acest caz< forma de presare<se proiectiaza pe un computer< 2n timp
ce forma ;i dimensiunile canalelor de rcire corespund calculelor teoretice< care garanteaz
calitatea superioar a produselor fabricate.
Ca urmare a proiectarii asistate de calculator< fiecare strat este produs de o instala>ie laser
din materialul band cu cerintele necesare. =n caz particular< aceast opera>ie poate fi efectuat cu
a7utorul tehnologiilor tradi>ionale 'de e3emplu< frezare(.
Confec>ionat din straturi de foi de metal straturile formei de presare< se reunesc ;i se comprima
folosind dispoziti4e speciale de fi3are.
&achetul comprimat de straturi de foi se sudeaza prin difuzie< dobWndind natura monolit< ;i
rezistent 2nalt.
6tilizarea tehnologiei nu necesit 2nclzirea materialelor plastice la temperaturi ridicate
2n loc de sudare poate fi folosita lipirea. =n unele cazuri< poate fi admis fi3area mecanic< a
fisiilor 2ntr@o unitate< de e3emplu< prin intermediul buloanelor. $ac este necesar< unile suprafe>e
a produsului pot fi supuse prelucrarii mecanice tradi>ionale.
.cest proces de creare a unui produs de la apari>ia ideei p2n a porni producerea< este prezentat
schematic 2n figura -".

$up cum se ;tie< metodele tradi>ionale de ob>inere a formelor de presare< 2n func>ie de
comple3itatea construc>iei< necesita mai mult timp ;i mai multe cheltuieli ca urmare 2ntWrzierea
lansrii pe pia> a produsului< de la apari>ia ideei p2n a porni producerea necesit de un an sau
&1
mai mult. #olosirea tehnologiele /& nu numai reduc semnificati4 punct timpul de proiectare a
produsului< dar de asemenea< le ofera o calitate mai bun.
$atorit posibilit>ii de a produce canale de rcire de orice form ;i traiectorie< procesul
de fabrica>ie a produselor< 2n asemenea forme poate fi complet automatizat< dar mai important<
acesta ofer fiabilitatea de a ob>ine produse de 2nalt calitate.
H3emplele de mai sus arat modul 2n care poate fi utilizat tehnologia prototiparii rapide.
#ig. -". Schema procesului de creare a formei de presare
Eibliografia
1. ]^_`a bcde`f`ghi ^jkba`g` la`b`bhlha`mneho nmb`aB p`ahe q.r.
&2
2. scde`f`ghh ^jkba`g` la`b`bhlha`mneho fhbciejd tcbnfci<u. v. w. xlnb`mn. y.< u.
b. e. pfceu` z. y. 'ge{ a| en}h(
". scde`f`ghh ^jkba`g` la`b`bhlha`mneho h bhan~ha`mneho< yabc} sacbou`m< u. b.
e. httpBIIUUU.pol+mers@mone+.comIforum
-. fnghe m.m. ^jkba`c la`b`bhlha`mnehc h bhbne`m`c fhbc m h}lfneb`f`ghh
UUU.medlin1s.ru
&( L.SH/#O/ .5 STHHL .TH/I.L for select SLS s+stems< UUU."ds+stems.com
!( $irect etal Laser Sintering '$LS@HOS(< httpBIIUUU."a3is.usImaterials.aspdmls
7. HOS StainlessSteel 17@- for HOSIAT 27) 'pro4isional data(< UUU.eos.info.
8. 2ristian Presur F - Fabrica de acas F - httpCGGHHH.stiinta.infoG
E. "$@lahebca< znbcahnf h_ huhlcthh km`^`te`i e{huf`lcthh<
httpBIIru.Ui1ipedia.orgIUIinde3.phptitleP"$@M$)M9#M$1M8)M$)M98M$)M9$
M$1M82M$)M9%M$1M8)ZactionPeditZsectionP)
1). "@$ &rinting< AoU in Stainless Steel< httpBIIUUU.popsci.comIdi+IarticleI2))E@)8I"@d@
printing@noU@stainless@steel
11. odeling for "$ printing< httpBIIUUU.shapeUa+s.comItutorialsIthings@to@1eep@in@mind
&3