Sunteți pe pagina 1din 11

Instalatii petroliere

1. Inst manevra marfa


2. Inst uscare tancuri
3. Inst incalzire a marfii
4. Inst spalare tancuri
5. Inst cu gaz inert
1.Instalatia Manevra
Manevra marfii se face pe nava, de la mal la nava si de la nava la mal sau intre nave.
Instalatiile trebuie sa fie simple si fiabile.
Tipurile de instalatii:
- Inst cu magistrala liniara
- Inst cu magistrala inelara
- Inst cu magistrala cheson
- Inst cu porti etanse
- Inst cu tancuri de acumulare la pres atmosferica si sub presiunea atmosferica

Magistrala liniara permite incarcarea a mai multor tipuri de produse petroliere.
Pompele lucreaza pe aspiratie , sorburile fiind amplasate in dublu fund . Grupele de pompe sunt
actionate de o pompa , dar pompele pot lucra si pentru alt grup . Distanta dintre sorb si fund
trebuie sa fie din diametrul tevii de aspiratie .

Magistrala inelara are ramurile in borduri , fiecare tanc putind fi actionat de pe fiecare ram.
Constructia este mai scumpa si exista posibilitate variantei constructive cu valvule intre pereti.

Instalatii cu pompe individuale:
Este cazul navelor care transporta minereu si petrol , nefiind loc ptr magistrala.
In acest caz se foloseste o pompa submersibila actionata de pe punte. Se pot folosi si doua
pompe, una de joasa presiune in tanc actionata hidraulic si alta pe punte actionata cu motor
hidraulic , fie cu abur.

Se poate incalzi fluidul prin recirculare sau se incarca la bord produse petroliere fara a trece prin
pompa submersibila 1 .

Fig. 80


Pompa 1 aspira din tanc si refuleaza in pompa de inalta presiune 2 care il refuleaza in magistrala.
Daca viscozitatea este mare se inchide valvula 3 si se deschide 5 .Pompa 1 realizeaza o
recirculare a marfii prin incalzitorul 5.

Metode de imbunatatire a functionarii pompelor.
Sunt cazuri in care nivelul fluidului scade si pompele se pot dezamorsa cauzind defectarea lor.
In aceste cazuri se pot interveni cu sisteme speciale :
- Sisteme de separator cu aer.
Fig.81


Pe magistrala se monteaza separatorul de aer si gaze. Gazele sunt colectate printr-un sistem de
sicane cu panta si este adus intr-un rezervor cu ajutorul unei pompei si ejectorului .
Sistemul prezinta dezavantaje legate de nivelul scazut in tanc cind se acumuleaza multe gaze .

- Sistemul de separare care permite reglajul debitului pompei.
Fig. 82



Sistemul se bazeaza pe montarea unui tanc intre magistrala si pompa .
Pompa poate refula la mal din tancul 1 .
Daca tancul este plin pompa aspira din magistrala si refuleaza peste bord. Tancul are rol de tanc
de vaccum .
Cind sorburile din tanc trag aer ce ajunge in tanc , nivelul in tanc scade.
Cind nivelul in tanc ajunge la min. traductorul inchide valvula 4 de refulare si deschide valvula 5 ,
pompa alimenteaza ejectorul care alimenteaza tancul 1. Cind nivelul atinge max se inchide
valvula 5 si se deschide 4, pompa poate refula la mal.


2. Instalatia de uscare a tancurilor (stripping)

Instalatia poate fi realizata in doua moduri:
- Ca o instalatie independenta, compusa din sorburi , ramificatii , magistrale si pompe (de obicei
de tip volumic). Acestea se dimensioneaza la capacitatea de 20% din inst de transfer. Diametrele
au diametrul max 150mm ,
- Ca o instalatie incorporata in cea de transfer marfa. Pompa lucreaza in doua regimuri, unul de
transfer marfa si unul de uscare . Trecerea se face automat evitindu-se dezamorsarea pompelor.
Trecerea se realizeaza cu ajutorul unui flotor sferic sau toroidal.
Uscarea tancurilor in care au existat produse foarte volatile se face cu o instalatie de ventilatie
ce introduce aer pe conductele de imbarcare.
In acest caz este necesara separarea conductelor(aer- tanc)si cuplarea lor numai in caz de
operare.
Fig. 84


Manevra armaturilor inst de transfer marfa
Armaturile instalatiei de transfer sunt actionate de la distanta prin intermediul unei instalatii de
actionare hidraulica.
Acest tip de inst are urmatoarea structura:
- Statie de pompare cu pompe volumice , acumulatoare hidraulice, protectii.
- Distribuitoare hidraulice plasate pe punte, pentru dirijarea uleiului de la magistrala la valvula din
tanc sau cu actioanare hidraulica
- Circuitul de comanda , actionat de la pupitrul de comanda(PCC).

Schema de principiu are patru grupe cu functii specifice:
1. Grupul de comanda cu traductoarele de pozitie, valvule, nivel tancuri, traductoare de asieta.
2. Grupul de pompare (forta), plasat in compartimentul pompe. Cuprinde pompe volumice, cu
roti dintate sau cu pistonase, rezervorul (tancul), situat deasupra acestora, acumulatoare
hidraulice, supape de siguranta.
3. Grupul de distributie, amplasat pe punte, cuprinde distribuitoarele actionate hidraulic prin
intermediul circuitului de comanda.
4. Grupul de armaturi cu sertar, situat in tanc sau in tunel cu elemente de deblocare si pozitia
organelor de inchidere.

Fig. 85





Instalatia poate fi actionata de o singura persoana tinind seama de :
- Nivelul de marfa in tancuri
- Asieta navei
- Repartitia tensiunilor pe corpul navei , datorita ordinii de incarcare sau descarcare impuse.

Amplasarea pompelor de transfer se face de obicei intr-un compartiment separat .
Actionarea pompelor se face hidraulic, cu abur, electric sau cu motoare cu ardere interna .

Calculul instalatiei de transfer marfa.
Calculul se face in general asemanator cu cel de la instalatia de balast. Datorita diferentei de
densitate a fluidului viteza fluidului este 0.51.5 m/s. Viteza mica asigura pierderi mici de
sarcina si evita formarea vaporilor explozivi.

Determinarea debitului :
V=G/ ; G[kg]
Debitul mediu va fi Qm=V/
Se alege un numar de minim doua pompe iar pe baza numarului adoptat de calculeaza
debitul mediu :
Q1m=Qm/kp*n adopt
Kp- coeficient dat de conditia functionarii pompelor cuplate 0,80,85

Sarcina pompei : sarcina trebuie sa satisfaca transferul pina la punte, apoi pina la statia
rezervorul de pe mal. Se folosesc pompe de sarcina 1012 bar.
Verificarea pe aspiratie se face identic ca la pompele de balast.

3.Instalatia de incalzire a marfii

La produsele cu viscozitate mare se face incalzirea lor , iar la produsele distilate cu punct de
aprindere jos e riscant a se aplica.
Pacura, si fractiunile grele au viscozitate mare , continut mare de parafina. Ele au
temperatura de blocare uneori pozitiva 10-15 grad C. Este necesara incalzirea astfel incit sa
poata fi manevrate.
Incalzirea se face prin doua procedee:
- Prin convectie libera
- Prin convectie fortata
Convectia libera implica serpentine fixe (sau demontabile, mai rar), prin care circula abur, apa
sau ulei termal . presiunea de lucru max 20 bar ,de obicei 8 bar . teava este de clasa 2.
Se pot folosi si canale structurale de sectiune triunghiulara prin care circula agentul de incalzire.
Convectia fortata implica o instalatie mai complicata si mai scumpa.
- Incalzirea se face in mai multe etape :
Deblocarea produsului, in care nu exista o convectie normala.
Regimul tranzitoriu in care temperatura creste continuu, fluxul introdus este egal cu fluxul
pierdut in interior pina la temp de echilibru.
Regimul in care fluxul se transmite de la combustibil la exteriorul tancului.
Vb
Calculul instalatiei de incalzire .

Metoda exacta se bazeaza pe bilantul fluxurilor de caldura in regim stationar .
1.Fluxul de cedare a caldurii sunt prin invelisul navei este dat de formula :
i=Si*ki( tm)i

Si suprafete de schimb ( indice de suprafata)
Ki- coeficient global de transmitere a caldurii :
Ki=

coeficient de transmitere a caldurii prin convectie de la petrol la perete

coeficient de transmitere a caldurii prin convectie de la perete la apa


grosimea peretelui
coeficient de conductibilitate termica echivalent
/ rezistenta termica a peretelui ( la otel se poate neglija)
tm=diferenta de temperatura interior si exterior (t final-t ext)
j= ()


In cazul regimului tranzitoriu este necesara cunoasterea timpului in care sa ajunge la regimul stabil .
s d=d+mc cc dt (cedat +marfa )
In care mc si cc sunt masa si caldura specifica a marfii

*dt
Rezulta t1 timpul de incalzire a marfii de la o temperatura initiala to la temperatura t
Timpul 2 se calculeaza ptr regimul nestationar cu relatia de mai sus cu limitele t0=t2 , t=0,95 t3

s=Fs Ks (t agent t)
= ( )



Calculul temperaturii finale t3 ce caracterizeaza regimul stationar se face egalind s cu . Rezulta t=t3
,temperatura la care se stabilizeaza regimul.

Calculul suprafetei schimbatorului de caldura al instalatiei de incalzire globala

Se conside un tanc cu doua serpentine, una a instalatiei de incalzire globala , alta locala.
Fig. 93




Fluxul ptr incalzirea globala asigura incalzirea finala tf=ts+(5-8 )grade C, aprox 35-48 grade
Fluxul ptr incalzirea locala de transfer t opt=tf+10 grad C
Fluxul transmis prin inst de incalzire globala:

1=Fs1 Ks1 t mediu

Fs1 suprafata schimbatorului
Ks1- coeficient global de transmitre a caldurii
Fluxul prin teava de incalzire trebuie sa fie egal cu fluxul transmis in masa de combustibil
Ks1=1,57



t ma temp agent
t mc- temp medie a marfii
t mc= (t i +t f )/2
t i temp initiala a marfii
t f - temp fianala
- viscozitatea cinematica
dms diam serpentinei
t m1= t ma-t mc diferenta medie de temperatura (temp serp temp marfa)
Suprafata va fi :
F s1=1/K s1(t m1)
Se poate adopta lungimea tubulaturii: ls1=Fs1/d ms

4.Instalatia pentru spalarea tancurilor

Spalarea tancurilor se face la schimbarea produselor sau la intretinerea tancurilor.
Spalarea se face cu apa, detergent , produse petroliere. Procedeul este automat executata de un robot .
Pompele de spalare functioneaza la presiuni incit jetul sa acopere suprafata destinata. Amplasarea lor se
face la unele nave (produse chimice , benzine) pe plafonul tancului . actionata din exterior (punte pr.)
Lichidul rezultat spalarii se transfera in tancuri special destinate de unde se filtreaza ulterior, tancurile de
stripping . Aceste tancuri sunt amplasate in pupa sau prova navei .
Dupa spalare se face degazarea cu ajutorul unui ejector abur- gaz , sau natural . Operatiile se fac in
danele portuare .

5.Instalatia de prevenirea incendiilor cu gaz inert.

Datorita incarcarii electrostatice si a micro descarcarilor in tancul de combustibil exista riscul aparitiei
incendiilor si exploziilor.
Instalatia pote fi folosita atit in scop de prevenire cit si stingerea incendiilor. Se introduc in tancuri pentru
a scadea

sub 8% si in magazii max 14%. Temperatura gazului trebuie sa fie mai mica de 50 la
petroliere in tancuri si mai mica de 65 cind se introduce in magaziile de marfuri uscate.
Instalatia asigura completarea volumului tancului in timpul operatiilor de manevrare a marfii.
In timpul umplerii tancului si in tancurile umplute cu gaz inert presiunea max este de 0.2 bari.
Metode de obtinere a gazului inert sunt:
Separarea H din NH3 (amoniac)
Lichefierea (sitem Linde) .
Intro.ducerea gazelor rezultate de la MP, AUX, caldarina

Clasificarea instaltiilor de prevenire a incendiilor cu gaz inert.
Functie de tipul surselor de gaz inert:
- Instalatii cu generatoare individuale de gaze ,echipate cu arzatoare alimentate cu combustibil si
care in urma arderii se obtine gazul inert
- Instalatii care utilizeaza gazele captate de la esapamentul MP, caldarinei principale si motoare
auxiliare
Dupa tipul instaltiilor de prelucrare a gazelor :
- Cu instalatii la care se face o prelucrare simpla ,mecanica si termica in urma careia se face racirea
gazului si retinerea prin filtrare a particulelor
- Instalatii care pe linga prelucrarea mecanica termica, chimica fac si prelucrarea umiditatii
- Instalatii care pe linga prelucrarea mecanica termica, chimica fac si prelucrarea in scopul
reducerii sulfului si a altor agenti cu actiune coroziva.
Prelucrarea mecanica si termica se face prin barbotare prin perdea de apa. Se realizeaza si reducerea
bioxidului de sulf, prin combinarea cu apa.
Prelucrarea chimica se face cu clorura de litiu.
Prelucrarea umiditatii se face pe baza de silicagel.
Piesa principala a instalatiei de gaz inert este scrubberul , incinta in care se face prelucrarea gazelor.


Fig. 95


Gazele de ardere sunt introduse in scrubber prin galeria de admisie 3 sub un strat de apa din partea
inferioara a scrubberului , care retine particulele solide din gaz. Ridicindu-se gazele se racesc si se spala in
circuitul de apa actionate de pompele 18 si 19, ce aspira din magistrala Kingston . La partea superioara
gazele trec prin dispozitivul de separarea a picaturilor dupa care se analizeaza . Antrenarea gazelor se
face cu doua ventilatoare 7,8 (principal si secundar), dupa care sunt introduse in incinta hidraulica 9 . Din
aceasta incinta ce nu permite intoarcerea gazelor pe tubulatura se face trecerea prin separatorul 10 .
Instalatia lucreaza in trei regimuri :
a) In timpul descarcarii marfii functionare la debit maxim a instalatie de gaz inert , care trebuie sa
fie cu 25% mai mare decit debitul volumetric al pompelor la descarcarea de marfa.
b) In timpul marsului , cind tancurile sunt pline instalatia de gaz are rolul de a completa eventualele
pierderi de gaz . In acest caz ventilatorul secundar lucreaza la un debit de 20% din debitul celui
principal.
c) Se face inertare si la spalarea tancurilor si la balastare.

Compozitia gazelor de ardere de la caldarile navale, generatoare de gaz inert in conditii normale de lucru
si situatie tehnica buna a echipamentului de ardere si de control al arderii (altfel valorile sunt alterate):
O
2
4 %
CO
2
13,5 %
N 77 %
H
2
0 5 %
SO
2
(0,30,5) %
CO (100010000) ppm
NO 4000 ppm
Suspensii solide 150-200 mg /m
3
.
Un gaz de caltate are urmatoarele caracteristici :
1. concentratia de N si CO
2
sa fie cat mai ridicata;
2. concentratia de O
2
sa fie cat mai scazuta;
3. concentratia de vapori de apa sa fie redusa inainte de a ajunge gazele in instalatia de gaz inert;
4. concentratia de CO sa fie cat mai redusa, acesta este un gaz care apare datorita arderii
incomplete, teoretic se urmareste reducerea acestuia;
5. suspensiile solide sa fie retinute la nivelul scrubberului.
Inertarea se face prin doua metode :
1. metoda dilutiei: gazul introdus la parametri ridicati de curgere (debit, presiune,
viteza mare) pentru a ajunge la fundul tancului, se formeaza turbioane dintr-un
amestec de gaz inert si gaze de hidrocarburi rezulta dilutia continua a gazelor de
hidrocarburi. Amestecul ce contine gaze de hidrocarburi si gaz inert se purjeaza
continuu, locul acestuia fiind luat de in final de gazul inert introdus.


2. metoda dislocarii: la parametri redusi de curgere gazul inert se va acumula sub
forma unui strat la partea superioara a tancului, strat a carui grosime va creste
continuu spre fundul tancului impingand afara, in atmosfera, gazele de
hidrocarburi prin intermediul unei tubulaturi cu capatul deschis la fundul
tancului.

Schema inst gaz inert

1 motor principal, cu ardere interna;
2 caldare;
3 racitor;
4 curatitor;
5 material filtrant;
6 separator picaturi;
7 ventilatoare;
8 valvula cu trei cai;
9 analizator O
2
;
10 inchizator hidraulic (deck seal);
11 magistrala de GI;
12 valvule de distributie gaz inert;
13 priza kingstone;
14 pompa apa de mare;
15 valvula dirijare apa de mare;
16 generator autonom de gaz inert.