Perioada interbelic se caracterizeaz prin apariia curentului

literar modernist reprezentat n literatur francez de scriitori ca

Marcel Proust, iar la noi de ctre: Hortensia Papadat-Bengescu si
Camil Petrescu. Spre deosebire de Marcel Proust care urmrete
doar planul psi!ologic al ren"ierii senza#iilor trite n trecut prin
prisma memoriei, Camil Petrescu folosete acest procedeu pentru a
selec#iona acele fapte care contribuie la stabilirea $de"rului,
persona%ul su narator fiind un spirit analitic at&t n romanul ,,Patul
lui Procust', c&t i n ,,(ltima noapte de dragoste, nt&ia noapte de
rzboi'.

Romanul ,,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi ne propune
spre studiu drama unui intelectual, Stefan Gheorghidiu- personaj principal,
personai-narator, constiinta-martor.
Profesor de filosofie, inrolat in Primul Razb. Mondial, sap tran!eele din "alea
Praho#ei, apoi la popota ofi$erilor asist la o discu$ie despre dragoste. Spiritele
%nguste ale camarazilor si %l irit !i izbucne!te %ntr-un #ulcan de argumente %n
lujba ade#ratei iubiri. &ra cstorit din dragoste cu &la, din timpul studentiei lor
'ea studia (iterele), dup cum aflam chiar din primele pagini ale romanului*
,,&ram insurat de doi ani cu o colega de la Uni#ersitate si banuiam ca ma
insala.
+a toate personajele principale ale lui +amil Petrescu, pasiunea face din
Stefan Gheorghidiu un erou impresionant prin capacitatea de trire a ideilor.
,semeni doamnei - din romanul ,,Patul lui Procust al aceluiasi autor,
Gheorghidiu crede ca dragostea trebuie sa se nasca prin prisma intelectului, ea
presupunand timp si complicitate ptr a e.ista* ,,/ iubire mare este, mai ales, un
proces de autosugestie. Prin procedeul introspec$iei aflm date despre so$ia sa .
0in caracterizarea fcut de 1tefan aflm c &la a#ea prul blond, ochii mari,
alba!tri ,,cu %ntrebri ca de cle!tar, c era o fire nobil, deoarece mersese cu
regularitate la spital, pentru a-ngriji o coleg bolna#, c a#ea un trup sub$ire, iar
spre finalul romanului cptase rotunjimi.
(a fel ca el, &la crezuse %n dragoste, de aceea i se druise cu riscul de a fi
alungat a doua zi %n zori. /chii ei %nlcrima$i pentru c el la inceput nu-i acorda
aten$ie si m2ndria pe care se afi!a la bra$ul lui 1tefan, mrturisesc sentimentele
ei sincere.
Stefan Gheorghidiu este un idealist3 el crede ca cei care se iubesc incep sa
semene ptr ca se dez#olta impreuna de-a lungul po#estii lor de iubire.
0espartirea celor doua suflete este mai dureroasa decat indepartarea unui
pansament de pe o rana, pe care a acoperit-o mult timp si cu care aproape ca a
de#enit corp comun.
0in comportamentul ei e.pus de 1tefan deducem c putea s se bucure !i la
bra$ul altui brbat, c nu era el centrul e.isten$ei ei. Seara %n care ea acceptase s
danseze cu d-l G si ceruse s rm2n la petrecere, chiar dac 1tefan anun$ase c
el #rea s plece, cutremur lumea lui %n care a#ea impresia c trie!te dragostea
ideal.
0iscutia de la popota ofiterilor il irita si le recomanda camarazilor sa discute
mai bine despre ceea ce se pricep, adaugandu-le ca ,,dragostea nu este ce#a care
se #inde cu toptanul. Sentimentul iubirii de#ine un rezultat al spiritului si al
inteligentei, astfel ca, daca unul din pereche dispare, celalalt simte ca si-a
pierdut sensul e.isten$ei. Se-ndrgostise de &la prin prisma con!tiin$ei* din
compasiune pentru suferin$a ei fiindc dragostea nu-i era %mprt!it, din
orgoliul de-a fi iubit de una dintre cele mai frumoase studente, din obisnuin$.
Stefan este un spirit analitic. &l a!aza in dosare de constiinta zilele traite cu &la
pe #remea cand erau saraci si pe cele care au urmat mostenirii unchiului -ache.
Serile cu o sticla de #in, o tableta de ciocolata si o cutie de pate de foie gras,
zilele cand ea ii punea intrebari din cursurile de filosofie, anul cand l-a insotit
la ,,matematici superioare, desi ea ramasese corigenta de doua ori la aceste
materii, plimbarile la Sosea sau pe aleile parcurilor erau amintiri care-i aduceau
lui Gheorghidiu certitudinea ca &la l-a iubit pe #remea cand era sarac.
4n contrabalans #in momentele cand sotia sa prefera sa danseze sau sa se
plimbe la bratul altui barbat, cand rade la glumele domnului G sau bea din
paharul acestuia. +onfruntarea cu noua situatie il izoleaza pe Stefan, ii irita
orgoliul.
&l este un inadaptat si o fire hipersensibila. Un cu#ant sau un gest facut la
intamplare capata in #iziunea sa dimensiuni catastrofale. +and unchiul -ache
rade de faptul ca se casatorise asemeni tatalui sau, +orneliu, din dragoste si cu o
fata saraca, Stefan ii spune ca este mandru de calitatile morale transmise de
parintele sau, decat o mostenire care ar fi presupus ,,o !ir a spinrii fle.ibila ca
nuiaua, si un stomac ce digera si oua clocite.
(ipsei lui de spirit practic i se opune firea ei. +2nd familia #rea s-l atace prin
tribunal pentru a-i %njumt$i a#erea, &la sare %n aprarea mo!tenirii ca o
tigroaic.
5inalul romanului il incadreaza in randul spiritelor nobile, al ca#alerilor, ptr ca
lasa &lei o buna parte din mostenire, iar despre g2ndurile &lei nu aflm nimic, ci
numai c dup ce a anun$at-o c-i de acord cu suma cerut de ea, nu s-a
%mpotri#it.
Rzboiului %l determin s renun$e la a se mai intreba daca a fost sau nu inselat
de catre sotia sa. -runchiul unui soldat alergand fara cap, carnea de tun ce cade
alaturea, intestinele rasfirate ale soldatilor si obuzele ce coloreaza cerul in rosu,
il duc pe Gheorghidiu la concluzia ca #iata e prea scurta sa o risipim in intrebari
fara raspuns. 4n jurnalul sau de campanie se afla scris* ,,Stiu ca #oi muri, dar ma
intreb daca #oi putea indura fizic rana care-mi #a sfasia trupul.
&.perienta casatoriei si cea a razboiului duc la maturizarea lui Stefan, mai
e.act cea de-a doua il ajuta s-o mai analizeze pe prima.
4n concluzie, Stefan Gheorghidiu se incadreaza in randul spiritelor analitice, a
personajelor care #ad idei, a ca#alerilor ,de#arului din literatura romana si cea
uni#ersala, iar &la rm2ne o femeie frumoas, de nerecunoscut %n pri#in$a
atitudinii dup %mbog$ire.