Memoriu Tehniccaiete de Sarcini Canalizare ViilorMuncitorilor Si Pometului

P
P
R
R
O
O
I
I
E
E
C
C
T
T
T
T
E
E
H
H
N
N
I
I
C
C

E EX XT TI IN ND DE ER RE EA A R RE ET TE EL LE EI I D DE E C CA AN NA AL LI IZ ZA AR RE E A A
M MU UN NI IC CI IP PI IU UL LU UI I R RE EG GH HI IN N, , J JU UD DE ET TU UL L M MU UR RE ES S

Sepetembrie 2009

MEMORIU TEHNIC

CAIETE DE SARCINI

EXTINDERE CANAL MENAJER REGHIN MEMORIU

Pagina 3

LISTA DE SEMNTURI

PROIECTANT SC MULTINVEST SRL

ing. Gogolak Zsolt .......................................................

ing. Balogh Ferenc .......................................................


Pagina 4

MEMORIU TEHNIC

I. DATE GENERALE:

1.1. Denumirea obiectivului de investiii
EXTINDEREA RETELEI DE CANALIZARE A MUNICIPIULUI REGHIN,
JUDETUL MURES
1.2. Amplasamentul:
Judeul Mures, localitatea Reghin, strazile Viilor si Muncitorilor
1.3. Beneficiarul investitiei
Municipiul Reghin
1.4. Elaboratorul studiului
SC MULTINVEST SRL Tg.-Mure

Prezenta documentaie elaborat conform ord. MF-MLPAT 784-34/N/1998, reprezint
proiectul de specialitate de lucrri edilitare pentru execuia reabilitri retelei de ap potabil si de
extindere a retelelor de canalizare in municipiul Miercure Ciuc.
Pentru urmrirea execuiei i decontarea lucrrilor conform Legii 10/1995 beneficiarul
este obligat s angajeze diriginte de antier atestat MLPAT n domeniu..
Proiectul a fost elaborat pe baza temei de proiectare elaborate de ctre Beneficiar.


Pagina 5
Generalitati

Importana lucrrilor:
n conformitate cu HGR 261/1994 lucrrile proiectate se ncadreaz n categoria de
importan C: construcii de importan normal.
Organizarea de antier:
Cldirile provizorii, depozite de materiale, locuri de parcare pentru utilaje se pot amplasa
n incint sau pe terenurile i locurile indicate de reprezentantul beneficiarului.
Lucrrile de organizare de antier se pot realiza fr devieri de reele.
Prezenta documentaie nu cuprinde proiectul organizrii de antier.
Cile de acces
Accesul se va face prin cile si drumurile existente. Accesul la punctul de lucru este
asigurat prin strzile existente din zon.
Trasarea lucrrilor:
nainte de nceperea lucrrilor constructorul va materializa pe teren traseul conductelor,
conform planelor din proiect marcnd punctele caracteristice (vrfuri de unghi, guri vizitare,
cmine etc.) prin borne sau rui. n cazul n care elementele de trasare din proiect snt
insuficiente sau apar neconcordane ntre situaia de pe teren i proiect, se va solicita clarificare
din partea proiectantului.
Inaintea inceperii lucrarilor se vor identifica reele subterane existente in zona, prin
marcarea traseelor acestora.
Protejarea lucrrilor executate i a materialelor din antier:
Protejarea lucrrilor executate se va realiza prin umplutur de protecie din strat de nisip
compactat conform prescripiilor furnizorului de tuburi, a betoanelor pn la realizarea prizei prin
panouri de protecie, iar pentru alte tipuri de lucrri se vor lua msurile considerate cele mai bune
de ctre executant.
Pentru materialele pstrate pe antier deasemeni se vor lua msuri de protejare:
pstrarea n loc acoperit a materialelor sensibile la umezeal.
Msurarea lucrrilor:
Msurarea lucrrilor executate se face pe firul conductei cu metrul, iar pentru lucrrile de
spturi, umpluturi, betoane prin msurare la faa locului.
Laboratoarele contractantului i testele care cad n sarcina sa
Se va verifica marca betoanelor, calitatea cimentului i al oelului beton din construcia
cminelor. Vor fi examinate vizual i recepionate piesele puse n oper (prefabricate, capace i
rame, materialul tubular, alte piese).

Curenia n antier:

Pagina 6
Executantul se va ngriji de meninerea unui aspect civilizat al antierului prin adunarea
zilnic a resturilor de materiale, curenia locului de munc, ntreinerea corect a locului de luat
mas a grupului sanitar i a altor puncte din cadrul antierului i construciilor provizorii de
organizare.
Servicii sanitare:
antierul va fi dotat cu un punct de prim ajutor dotat cu medicamentele i materialele
necesare unei intervenii de prim ajutor. Personalul din antier va fi instruit n aplicarea msurilor
necesare n diferite situaii ce pot apare.
Topografia
Teren accidentat, cu denivelri locale, pant n general ascendent, cu valori pn la
10% . Nivelul terenului, pe tronsonul studiat, este ntre 300 340 m, cote n planul de referin
Stereo 70 Marea Neagr nou.
Date climatelice
Localitatea este situat ntr-o zon de temperatur IV. Se poate atepta ca temperaturi cu
valori sub 0C s fie nregistrate 84 zile/an.
Se poate atepta ca condiiile climaterice rele (cderi masive de zpad i teren ngheat)
s mpiedice lucrul n zonele neprotejate cca. 120 zile/an ( ntre 15 noiembrie 15 martie).
Geologie, seismicitate
ncadrarea construciei proiectate:
- ap subteran : sub adncimea de 2,0 m, afectnd lucrrile de terasamente
- zona seismic E, grad 6, Ks = 0,12 ; perioada de col: Tc = 0,7s ;
- presiune convenional:200500 kPa .
Conditii geotehnice
Conform studiu geotehnic terenul bun de fundare este alctuit din pietri bolovni cu
nisip argilos, prfos avnd presiunea conventionala de baza Pconv=400KPa.
Nivelul apei subterane se situeaza la adancimi medii de 2,00m fa de cota terenului
natural cu posibilitatea de urcare pn la cota 1,00m pe perioada unor precipitaii abundente.


Pagina 7

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1.Descrierea lucrarilor
Localitatea Reghin este situat in partea estic a judetului Mures si este strabatuta de
drumurile nationale DN15 (Tg.-Mures-Reghin-Toplita), DN16 (Reghin-Cluj) si DN16A.(Reghin-
Bistrita)
In municipiul Reghin exist un sistem de alimentare centralizata cu apa si de canalizare
menajer. Apele uzate menajere sunt epurate la o statie de epurare mecano-biologica si
evacuate in raul Mures.
Statia de epurare a fost proiectata la o capacitate de 330 l/s. In urma reducerii
consumului de apa a populatiei si a industriei, debitul actual de ape uzate evacuate in emisar
este in medie 97,53 l/s, astfel statia de epurare are capacitate de epurare disponibila de peste
230 l/s.
Lungimea retelei de distributie a apei potabile este de 76,6 km, iar reteaua de canalizare
menajera de numai 48 km, acoperind cca. 63 % din trama stradal a localitii. Rezulta ca la un
numar mare de folosinte, apele uzate menajere sunt evacuate direct, fara epurare, in santuri,
torenti, canale pluviale, care partial se infiltreaza in sol, in parte ajung in raul Mures, poluand
emisarul.
Toate aceste elemente conduc la necesitatea dezvoltarii esalonate a retelei de canalizare
menajera in municipiul Reghin. Aceasta necesitate a fost stabilita si de R.A.G.C.L. Reghin, dar si
de organele de gospodarire a apelor. In programul de etapizare a lucrarilor privind protectia
calitatii apelor, elaborat cu ocazia autorizarii, functionarii R.A.G.C.L. si avizat de Compania
Nationala Apele Romane S.A. s-a prevazut sa se elaboreze studii de fezabilitate in vederea
dezvoltarii retelelor de canalizare


Pagina 8
Principalele actre normative avute n vedere la ntocmirea proiectului

STAS 1343/0 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare
SR 1343/1 Alimentri cu ap. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru
centre populate
Normativ I22 Normativ pentru proiectarea i executarea de aduciune i a reelelor de
alimentare cu ap i canalizare ale localitiilor.
GP 106-2004 Ghid de proiectare i executare a lucrrilor de alimentare cu ap i
canalizare n mediul rural.
Normativ P66 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de alimentare cu ap i
canalizare a localitilor din mediul rural.
NTPA001 Stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n
resursele de ap
NTPA002 Condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale
localitilor
Legea 10-95 Legea privind calitatea n construcii
STAS 10101/1-75 Greuti tehnice i ncrcri permanente
STAS 10101/2A1-87 ncrcri tehnologice din exploatare pentru construcii civile, industriale i
agrozootehnice;
STAS 10101/OA-78 Aciuni n construcii;
STAS 10107/0-90 Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat i
precomprimat.
NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat.
Normativ P100-1992- privind proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-
culturale, agrozootehnice i industriale;
STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe


Pagina 9
2.2. Memorii tehnice pe specialitati

2.2.1. Reteaua de canalizare menajera
Se va realiza un sistem de canalizare n sistem separativ, canalizarea apelor uzate
menajere fiind evacuat printr-o reea de canalizare menajer la retele existente, iar apele
pluviale din strada Terasei vor fi evacuate la emisarul cel mai apropiat.
Reelele de canalizare menajer se vor realiza pe strzile Viilor si Muncitorilor, corelate
cu celelalte reele existente n zon. Materialul tubular folosit este eav PVC tip G cu muf cu
mbinare prin inel de cauciuc cu diametrul de 250 mm.
Lungimea total a retelei de canalizare este de 1189 m, din care 444 m pe strada
Muncitorilor, 150 m pe strada Viilor si 595 m pe strada Pometului, cu racordarea retelelor
la conductele de canalizare existente.
Materialul tubular PVC tip G, mbinat cu muf i etanat cu inel de cauciuc va fi amplasat
n pat de nisip compactat. Granulatia patului va fi conform indicatiilor furnizorului de tubulatura
din PVC. Patul de nisip sub conduct va avea o grosime de 0,10 m, iar acoperirea de 0,20 m.
Umpluturile vor fi compactate cu maiul de mn, fr deteriorarea tuburilor. Umplutura deasupra
stratului de nisip n zona subtraversrii drumurilor si de-a lungul drumului va fi din balast
compactat. Adncimea minim de pozare este limita de nghe dar condiionat i de posibilitatea
de racordare ale gospodriilor.
Amplasarea conductelor se va face pe terenuri de domeniu public, pe strzi. Conductele
vor fi aezate pe ct posibil n zona verde sau sub trotuare pentru evitarea spargerii ulterioare al
prii carosabile cu ocazia interveniilor.
-Materiale prevzute pentru retele de canalizare gravitationale: tuburi de canalizare
subterane din PVC-KG- exterioare SN 4 , PN = 0,5 bar
-Materiale prevzute pentru retele de canalizare sub presiune: tuburi de canalizare
subterane din PE 100, PN = 6 bar
-Cmine de racordare, de schimbare de direcie conf. STAS 2448/89, executate din beton
prefabricat, cu capac carosabil tip greu, antifurt.
-Executarea lucrrii se prevede cu sptur manual si mecanic, pozat la adncimi
1.6-5,2 m, n umplutur de protecie din nisip n jurul tuburilor PVC.
-n scopul controlrii i intreinerii reelei de canalizare, s-au prevzut cmine de vizitare
la schimbarea direciei, la schimbarea pantelor i pe trasee drepte la distan maxim de 60 m.
Pentru realizarea conductelor i canalelor se vor respectarea cerinele SR 6819, SR
8591, SR 4163 i SR EN 805, SR EN 752 i SR EN 1610.
Pentru evacuarea apelor uzate vor fi respectate prevederile Legii Proteciei Mediului
(137/95), Legea Apelor (107/96) i NTPA 002/2002.

Pagina 10
Pentru toate construciile realizate vor fi respectate prevederile legii nr. 10/1995 privind
calitatea n construcii, cu toate completrile ulterioare.
Pe durata de funcionare a sistemului vor fi aplicate prevederile Normativului P130/99
privind urmrirea comportrii construciilor

3.4 Lucrri de constructii
Topografia
Teren accidentat, cu denivelri locale, pant n general ascendent, cu valori pn la
10% . Nivelul terenului, pe tronsonul studiat, este ntre 675 740 m, cote n planul de referin
Stereo 70 Marea Neagr nou.
Date climatelice
Localitatea este situat ntr-o zon de temperatur IV. Se poate atepta ca temperaturi cu
valori sub 0C s fie nregistrate 84 zile/an.
Se poate atepta ca condiiile climaterice rele (cderi masive de zpad i teren ngheat)
s mpiedice lucrul n zonele neprotejate cca. 120 zile/an ( ntre 15 noiembrie 15 martie).
Geologie, seismicitate
ncadrarea construciei proiectate:
- ap subteran : sub adncimea de 2,0 m, afectnd lucrrile de terasamente
- zona seismic E, grad 6, Ks = 0,12 ; perioada de col: Tc = 0,7s ;
- presiune convenional:200500 kPa .
Conditii geotehnice
Conform studiu geotehnic terenul bun de fundare este alctuit din pietri bolovni cu
nisip argilos, prfos avnd presiunea conventionala de baza Pconv=400KPa.
Nivelul apei subterane se situeaza la adancimi medii de 2,00m fa de cota terenului
natural cu posibilitatea de urcare pn la cota 1,00m pe perioada unor precipitaii abundente.
Conditii de fundare
Fundarea se face in stratul de pietris cu nisip cu intercalatii de prafuri argiloase ce apar la
adancimea de 0.6-0.7 m de la nivelul terenului, fie continuare in stratul de nisip grosier cu pietris
si bolovanis situat peste adancimea de 1.20-1.80 m cu Pconv.=320 kPa. Adancimea minima de
fundare este de 1.30 m de la cota terenului amenajat.
Fundatiile
Soluia aleas este de fundaii tip radier general cu grosimea de 20 cm, grosimea
acestuia fiind dat de condiia de echilibrare a presiunii apei subterane. n prima etap de
realizare a radieruli se va turna un strat de beton de egalizare necesar realizarii armarii
radierului. Pe tot parcursul acestor operaiuni se vor realiza epuismente i se va pompa continu
apa subteran. Pentru hidroizolrea cminelor si a statilor de pompare se va aplica o hidroizolare
orizontal ntre betonul de egalizare 10cm grosime si radierul de beton armat. Armtura folosit

Pagina 11
la armarea radierului PC52 14/10iar clasa betonului este C20/25 avnd gradul de
impermeabilitate P8/10 , gradul de gelivitate G100 , raport A/C 0,45 i tipul de ciment I32,5 (R).
Peretii
Pereii obiectelor vor fi din beton armat cu grosimea de 20cm dimensionarea i armarea
lor rezultat din respectarea condiiilor de rezisten impuse de mpingerea pmntului.
Deasemenea s-a efectuat i verificarea deschiderii fisurilor, verificare necesar n cazul
rezervoarelor. Pereii exteriori ai rezervorului se vor hidroizola cu hidrolaie vertical, acesta
mpreun cu hidroizolarea orizontal de sub radier realiznd o cuv nchis. La realizarea
pereilor se va folosi armturi PC52 14/10 i beton clasa C20/25 cu aceleai caracteristici ca i
cel folosit la radier. La realizarea cofrajului nu se vor utiliza distantieri din sarma ci numai
distantieri din plastic.
Intre rostul de turnare dintre radier si peretele rezervorului se va dispune banda
expandabila importiva infiltratiilor.
Planeul de nchidere al rezervorului este din beton armat monolit cu o plac de beton de
20cm grosime.
n zona gurilor de acces se va borda local placa cu armaturi PC52 14 realizarea
pereilor se va folosi armturi PC52 10-14 ; OB37 8 i betonclasa C20/25 cu aceleai
caracteristici ca i cel folosit la radier i pereii rezervorului.
Accesul n incinta rezervorului de stocare, se realizaeaz prin intermediul unor guri de
acces.
Se va acorda atenie deosebit introducerii n cofraj a elementelor de realizare a gurilor
necesare instalaiilor nainte de betonare.
Materiale folosite
Betoane: C8/10- T3/T4-II./A-S32.5R0/31 beton de egalizare
C20/25 gradul de impermeabilitate P8/10 , gradul de gelivitate G100
raport A/C 0,45 i tipul de ciment I32,5 (R).

Pagina 12

IV.CLASA SI CATEGORIA DE IMPORTANTA.

In conformitate cu HG. 766/97, categoria de importanta este
"C" constructie de importanta normala.
In conformitate cu normativul P 100-92, zona de calcul a amplasamentului, este zona F,
avind coeficientul K=0,08 si perioada de colt Tc=0,7 sec, conf. tabelului 5.1,
clasa de importanta este IV - constructie de importanta normala.

V.CALITATEA LUCRARILOR.

La executia lucrarilor se vor respecta toate cerintele din normativele in vigoare, indicate in
caietele de sarcini, pentru diferitele categoriile de lucrari.
La executia lucrarilor se vor intocmi toate documentele privind procesele verbale pentru
natura terenului si dimensiunile fundatiilor, procesele verbale de lucrari ascunse, procese verbale
ce constituie fazele determinante, condica de betoane, etc., conform programe de control.
Programele de control propuse de proiectant vor fi vizate de Inspectia de Stat in
constructii prin grija executantului si a beneficiarului la inceperea executiei.
In anexa sunt date fazele determinante si receptiile calitative propuse de proiectant.
Atragem atentia asupra calitatii betonului turnat, ce trebuie sa fie un beton etans,
preparat, transportat si turnat in conditii speciale, privind lucrabilitatea, raportul apa/ciment,
utilizarea aditivilor adaosuri pentru marirea lucrabilitatii .
Betoanele in elementele structurale importante, stalpi, grinzi, plansee vor fi turnate
obligatoriu cu pompa, prin vibrare corespunzatoare.
Conform HGR 766/1997- care aproba regulamentele privind calitatea in constructii
anexa 3, obiectivul se incadreaza la constructiile cu categorie de importantaC (normala).


Pagina 13

VI.MASURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI.

In anexa la proiect sunt indicate toate masurile de protectia muncii ce trebuie luate in
considerare pe capitole de lucrari. Precizam ca aceste masuri nu sunt limitative, executantul
avind obligatia de a prelucra masurile ce se impun pentru conditiile speciale de lucru sau sa
elaboreze un manual al calitatii executiei si portectia muncii si PSI propriu pe care o inainteaza
Inspectiei de Stat si dirigintelui de santier spre aprobare.
Inainte de inceperea executiei executantul prin grija sa va afisa un panou de identificare a
lucrarii, afisat la loc vizibil ,la intrarea pe santier.
Amplasamentul se va imprejmui, cu panouri metalice, sau sarma, tinand cont de
amplasament care se situeaza in incinta unui institutii de invatamant.
Inaintea excavarii se vor imprejmui zona si se semnalizeaza cu placute avertizoare.
Pentru accesul pe verticala se vor utiliza scari omologate.
La executia lucrarilor se, vor respecta instructiunile din normativul P118/99 privind
siguranta la foc a constructiilor.

Pagina 14

VII. COMPORTAREA IN TIMP A CONSTRUCTIEI.

In baza indicativului P130-1999, beneficiarul va organiza urmarirea curenta a comportarii
constructiei, prin personalul tehnic afiat in subordine sau printr-o firma abilitata in aceasta
activitate.
Urmarirea comportarii curente a constructiei se va face periodic, la un interval de maxim
un an si se vor intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in "Jurnalul evenimentelor" si incluse in
cartea tehnica a constructiei.
In cazul aparitiei unor elemente deosebite, beneficiarul(investitorul} va solicita
proiectantul sau se va solicita intocmirea unei expertize tehnice ce va indica masurile ce se
impun.
Fenomenele ce se vor analiza la urmarirea curenta a comportarii constructiei se refera la:
- Verificarea elementelor de rezistenta, a planseului, la aparitia de fisuri in grinzi
sau placi.
- Urmarirea unor eventuate tasari ale constructiei, care pot determine aparitia unor
fisuri in elementele suprastructurii platformei betonate.
- Aparitia unor fisuri in elemente nestructurale, dizlocari de caramizi
- Aparitia unor pete de mucegai sau fenomenul de condens pe elementele de
structura.


Pagina 15

INSTRUCIUNI DE EXPLOATARE POST UTILIZARE I URMRIREA COMPORTRII N
TIMP A REELELOR DE CANAL MENAJER

1.GENERALITI
Principalele acte normative care reglementeaz activitatea de urmrire a comportrii n
timp i urmrirea curent a strii tehnice a construciilor i instalaiilor sint:
Legea calitii 10/1995
Normativul P130-1999
HGR 766/1997 referitor la regulamentul privind asigurarea calitii n
construcii
Se vor avea n vedere i prevederile referitoare la activitatea de urmrire a comportrii
n timp existente n documentele de calitate ntocmite de productorii / furnizorii materialelor
folosite.
Activitatea de urmrire curent are un caracter permanent, pe toat durata de serviciu
efectiv a construciilor i instalaiilor.
innd cont de prevederile actelor normative n vigoare, lucrrile proiectate nu necesit
urmrirea special a comportrii n timp, ci numai urmrirea curent a strii tehnice .
Scopul urmririi curente a strii tehnice a construciilor este asigurarea aptitudinii pentru
exploatare n bune condiii la parametrii proiectai, pe durata de serviciu normat (efectiv ) i
obinerea unor informaii necesare perfecionrii activitilor n construcii.
n acest scop beneficiarul va desemna, conform legii, un responsabil cu urmrirea
comportrii n timp, care va verifica n unele cazuri speciale chiar cu participarea i a altor
specialiti, starea real a construciei i va face consemnrile n cartea construciei.
n aceast activitate se va ine seama i de nivelul de performan a lucrrilor proiectate,
determinate conf. prevederilor HGR 766/1997.

2.SUPRAVEGHEREA CURENT A STRII TEHNICE
Urmrirea curent se realizeaz prin examinare vizual, direct cu mijloace simple de
msurare de uz curent, n conformitate cu prevederile din cartea tehnic i a reglementrilor
tehnice de urmrire a comportrii n exploatare specifice, pe categorii de lucrri i de construcii.

Pagina 16
Urmrirea curent se refer la depistarea i semnalarea nc din faza primar a tuturor
situaiilor ce pot afecta construciile i instalaiile sub aspectul durabilitii, fiabilitii, siguranei i
confortului.
Astfel la lucrrile aferente reelei de canalizare se vor urmri :
existena reperelor de marcare conf. STAS 9570/1-89 a poziiei reelelor,
cminelor;
schimbri n poziia acestora n raport cu aceste repere sau construcii nvecinate,
care se poate manifesta prin deplasri vizibile, orizontale sau verticale cum ar fi
nclinri, rotiri, tasri sau prin efecte secundare ca desprinderi de pavaj sau alte
construcii nvecinate;
apariia de fisuri, crpturi n plac, perei sau radier;
pete de infiltraii, exfolieri, desprinderea tencuielii;
starea capacului i a ramei din font, fisuri, spargeri;
treptele de acces;
Se subliniaz utilitatea preocuprilor privind implementarea tehnicii de urmrire a
comportrii n timp a conductelor de canalizare prin metoda videoscopiei. n acest sens se
propune dotarea compartimentului de specialitate din cadrul operatorului cu aparatur
performant i asigurarea personalului de exploatare / utilizare calificat.


Pagina 17

MSURI DE PROTECIA MUNCII

In continuare sint indicate masurile de protectia muncii ce trebuie luate in considerare pe
capitole de lucrari. Precizam ca aceste masuri nu sunt limitative, executantul avind obligatia de a
prelucra masurile ce se impun pentru conditiile speciale de lucru sau sa elaboreze un manual al
calitatii executiei si portectia muncii si PSI propriu pe care o inainteaza Inspectiei de Stat si
dirigintelui de santier spre aprobare.
Inainte de inceperea executiei executantul prin grija sa va afisa un panou de identificare a
lucrarii, afisat la loc vizibil, la intrarea pe santier.
Amplasamentul se va imprejmui, cu panouri metalice, sau sarma, tinand cont de
amplasament.
Inaintea excavarii se vor imprejmui zona si se semnalizeaza cu placute avertizoare.
Pentru accesul pe verticala se vor utiliza scari omologate.
La executia lucrarilor se, vor respecta instructiunile din normativul P118/99 privind
siguranta la foc a constructiilor.
n timpul execuiei se va respecta Legea nr.90/1996 i toate normele i normativele de
tehnica securitii muncii n vigoare.
Constructorul este obligat s instruiasc angajaii si la locul de munc i s in seama de
calificarea profesional, de modul cum fiecare muncitor poate s-i nsueasc noiunile din
instructajul fcut, nct s poat folosi fr pericol agregatele, instalaiile, utilajele, sculele i
uneltele la locul de munc unde este repartizat, insistnd n special asupra accidentelor
provenite din nerespectarea instructajului fcut pe linie NTS i PSI, precum i la ce situaii se
ajunge n cazul cnd s-ar produce un eventual accident de munc sau incendiu, dandu-se
exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fr a avea instructajul NTS i PSI fcut i nsuit.
Obligaia efecturii instructajului NTS i PSI o au cei care organizeaz, controleaz i
conduc procesele de munc, pentru care rspund n faa legilor disciplinar, material i penal n
funcie de gravitatea svrit.
Instructajul se va efectua n trei etape:
A. Instructajul ntroductiv general ( 8 ore pn la 2 zile cu verificri n fia de instructaj ).
B. Instructajul la locul de munc efectuat de ctre conductor respectiv (inginer, maistru,
ef echip ) durata fiind de cel puin 8 ore i verificat de eful ierarhic, superior, celui care a fcut
instructajul este admis s lucreze, rezultatul verificrii trecndu-se n fia de instructaj.
Ori de cte ori un angajat este mutat de la un loc de munc la altul i se va face instructajul
la noul loc de munc,att din punct de vedere al N.T.S. ct i P.S.I.

Pagina 18
C. Instructajul periodic se face la locul de munc cel puin odat pe lun de conductorul
locului de munc. Instructajele angajailor (ntroductiv general, la locul de munc i periodic ) se
va consemna n mod obligatoriu n fia individual de instructaj.
Conductorii antierelor, loturilor i punctelor de lucru sunt obligai s organizeze
instructajele pe linie NTS i PSI, n conformitate cu reglementrile n vigoare prin organizarea de
cabinete de tehnica securitii muncii i paza contra incendiilor pe baz de prelucrare a
capitolelor specifice n care este repartizat angajatul, la locul de munc.
Normele generale, ct i cele specifice de securitate a muncii sunt reglementri cu
aplicabilitate naional, care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfurarea
principalelor activiti din economia naional n condiii de securitate a muncii.
Respectarea coninutului acestor reglementri nu absolv agenii economici de rspundere
pentru prevederea, stabilirea i aplicarea oricror altor msuri de securitate a muncii, adecvate
condiiilor concrete de desfurare a activitiilor respective.
Prevederile tuturor normelor specifice se aplic cumulativ i au valabilitate naional,
indiferent de forma de organizare i de proprietate n care se desfoar activitatea pe care o
reglementeaz.
Executantului i revine obligaia general de a cunoate i a aplica pe antier prevederile
urmtoarelor acte normative n vigoare :
Norme Generale de Protecie a Muncii, Ed.2002, art.192 (a),(b),(c),(d),(e)
Norme Specifice de Protecie a Muncii pentru mbuntiri Funciare i
Irigaii, Ed.1998,
Norme Specifice de Securitate a Muncii pentru Alimentri cu Ap a
Localitilor i pentru Nevoi Tehnologice, Ed.1995, urmt. capitole :
Cap.8.1. Artere i conducte de serviciu, de la art.167 la art.180.
Subliniem necesitatea acordrii unei atenii deosebite electrosecuritii lucrrilor de
terasamente i fundaii, lucrrilor la nlime, montrii prefabricatelor, lucrrilor n spaii nguste,
precum i altor norme specifice de securitate a muncii, conexe i sau complementare, de
asemenea, standardelor obligatorii de securitate a muncii conexe lucrrilor tratate ( standarde
specificate n liste anexe la norme specifice ).
Conform catalogului de dispozitive i elementele tipizate pentru protecia muncii la lucrrile
de construcii - montaj editate de Ministerul Construciilor Industriale ( proiect IPC nr. 7088/1975),
constructorul va folosi dispozitivele indicate n acest catalog i anume:
- subgrupa I - dispozitive de protecia muncii pentru lucrri de sptur (simbol catalog
122, 108, 107 )
- subgrupa III - dispozitiv de protecia muncii pentru lucrri de sudur ( simbol catalog nr.
301,303, 305, 306, 307)

Pagina 19
- subgrupa VIII - semne convenionale indicatoare de securitate (simbol catalog 801, 802)
Se menionez c aceast enumerare a capitolelor ce trebuiesc nsuite nu este limitat,
constructorul avnd obligaia de a le completa cu alte msuri specifice condiiilor locale de
execuie sau exploatare pe care le vor considera necesare.
Legislaia PSI culegere de acte normative ediia 2002 ; se va prelucra cu precdere
actele normative privind domeniile de activitate care se regsesc pe antier. cu specificul Se va
face cu deosebit atenie prelucrarea instruciilor de prevenire i combatere a incendiilor precum
i n mod cu totul special i insistent se va acorda o deosebit atenie lucrrilor de sudur i
eliberarea permisului de lucru cu foc deschis la locurile de munc cu materiale inflamabile
(reziduri petroliere, construcii de gradul IV i V de rezisten la foc, executate din elemente
combustibile).
Constructorul va prelucra cu angajaii si n mod obligatoriu NTS i celelalte reglementri
normative nscrise mai sus i cu alte msuri pe care le gsete necesare a fi luat n vederea
asigurrii executrii lucrrilor n bune condiiuni i de calitate fr accidente sau incendii.
n scopul evitrii accidentelor de munc, al prevenirii deteriorrii unor lucrri subterane cum
sunt cabluri electrice, telefonice, conducte de ap i de termoficare, constructorul lucrrii va
convoca n scris delegaii ntreprinderilor deintoare de reele subterane i va stabili de comun
acord cu aceti delegai, nainte de nceperea lucrrilor de spturi manuale sau mecanice,
traseele reelelor existente n zon, ncheindu-se n acest sens un proces verbal semnat de toi
participantii. Dup care se va da permis de atacare a lucrrilor de sptur / terasamente.
Convocarea se va face conform procedurii civile cu 5 zile nainte de atacarea lucrrilor n
zona respectiv, atrgndu-se atenia c neprezentarea la aceast convocare atrage dup sine
rspunderea material i penal dup caz de producere a unui accident sau degradarea
reelelor subterane, dat fiind necunoaterea amplasamentului acestor reele n zon.
Prevederile de mai sus sunt obligatorii, fr s aib un caracter limitativ; executantul va
trebui s ia tote msurile pe care le consider necesare n vederea asigurrii securitii muncii,
fr s contravin normelor n vigoare.
Prevenirea i stingerea incendiilor
Respectarea reglementrilor i echiparea cu mijloace de prevenire i stingere a incendiilor
snt obligatorii la execuia reelelor din PVC. Obligaiile i rspunderea pentru prevenire i
stingere a incendiilor revine antreprenorului, antierelor, precum i persoanelor care efectueaz
operaiile de execuie. Personalul de execuie va fi instruit pentru prevenire i stingere a
incendiilor nainte de nceperea lucrrilor, iar periodic, n timpul execuiei va fi testat asupra
nsuirii cunotiinelor. Pentru lucrrile executate n spaii nchise se vor prevedea msurile
necesare de prevenire i stingere a incendiilor, n funcie de natura lucrrilor i condiiilor locale.
Conductorul formaiei de lucru va asigura instruirea personalului i va urmri permanent
respectarea msurilor de prevenire i stingere a incendiilor.

Pagina 20
nainte de executarea unor operaii cu foc deschis se va face instructaj special personalului
care realizeaz aceste operaii.
Se va face cu deosebit atenie prelucrarea NPCI 1974 i a instruciilor de prevenire i
combatere a incendiilor precum i n mod cu totul special i insistent se va acorda o deosebit
atenie lucrrilor de sudur n eliberarea perimetrului de foc la locurile de munc cu materiale
inflamabile (reziduri petroliere, construcii de gradul IV i V de rezisten la foc executate din
elemente combustibile)
BENEFICIARUL trebuie s pretind constructorului respectarea msurilor protecia de
munci i PSI prevzute n proiect, deasemenea trebuie s respecte prevederile de protecia
munci aferente exploatrii i ntreinerii lucrrilor, conform actelor normative precizate.

ntocmit
ing. Balogh Ferenc


Pagina 21
PROGRAM URMRIRE TEHNIC A EXECUIEI I CALITII LUCRRILOR I STABILIREA
FAZELOR DETERMINANTE PENTRU REELE DE CANALIZARE MENAJER

Nr.
crt.
Denumirea lucrrii ISCL
Achizitor

Diriginte
Achizitor
Serv.
Exploatare
Executant Proiectant Observ.
1.PREDARE AMPLASAMENT I TRASARE
1.1. Predare amplasament X X X X
1 1)

1.2. Trasare X X
1.3. ntocmire P-V de predare
amplasament pentru canalul
care se va executa

X X
1.4. Trecere P-V n registrul
responsabilului tehnic n
execuia (dirigintele)

X
2. CONTROLUL EXECUIEI SPTURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR
2.1. Controlul naturii terenului de
fundare

X X
1
X X
1

2.2. Execuia spturii (inclusiv cu
sprijiniri-dac este cazul)

X X
2.3. Realizarea fundului traneei,
nivelmentul pentru asigurarea
pantelor de pozare

X X
2.4. P-V de lucrri ascunse (dac
este cazul) + nregistrare n
registrul dirigintelui

X X
3. CONTROLUL CALITII EXECUIEI PATULUI DE FUNDARE
3.1. Calitatea pmntului (nisipului,
betonului) de fundare

X X
3.2. Realizarea grosimii patului de
fundare

X X
3.3. Starea de compactare a patului
de fundare

X X
3.4. ntocmirea i nregistrarea P-V
de constatare a calitii lucrrilor

X X
4.NTROLUL POZRII TUBURILOR (CONDUCTELOR) DE CANALIZARE, EXECUIA CMINELOR A
ACCESORIILOR (NGLOBRI N BETON, TREPTE) I A RACORDURILOR
4.1. Verificarea adncimilor de
montaj

X
4.2. Realizarea pentelor continu ale
tronsoanelor de canalizare

X X
4.3. Turnarea radierului inclusiv
realizarea cunetelor la cmine

X X
4.4. Verificarea betoanelor puse n
oper

X X
4.5. Ridicarea camerelor de lucru i
a courilor la cmine

X X
de recepie calitativ a lucrrilor

X X
5. CONTROLUL MODULUI DE REALIZARE A PROBEI DE ETANEITATE
5.1. Realizarea umpluturilor pariale X X
5.2. Lucrri pregtitoare X X

Pagina 22
Nr.
crt.
Denumirea lucrrii ISCL
Achizitor

Diriginte
Achizitor
Serv.
Exploatare
Executant Proiectant Observ.
5.3. Efectuarea probei de etanitate
ntre dou cmine FAZA
DETERMINANT NR.1.
X X X X X
(privitor la etaneitate)

X X X X
1

6. CONTROLUL REALIZRII UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE, REFACERE (DAC
ESTE CAZUL) A SISTEMELOR RUTIERE I A LUCRRILOR DE INTEGRARE N SISTEMELE DE
CANALIZARE EXISTENTE
6.1. Continuarea umpluturilor i a
compactrii pmntului n
tranee

X X
6.2. Aducerea la cota definitiv a
capacelor cminelor

X X
6.3. Refacerea sistemului rutier X X
6.4. Lucrri pregtitoare pentru
proba de etaneitate

X X
6.5. Efectuarea probei de etaneitate
pe ntreaga (sau tronsoane)
conducta FAZA
DETERMINANT FINAL
X
1
X X X X
6.6. ntocmirea i nregistrare a P-V
X X X X X
6.7. Proces verbal de recepie a
calitii lucrrii n vederea
predrii ctre beneficiar
X X X X
1

Nota:
Executantul si beneficiarul investiiei ( prin dirigintele de antier) vor anuna proiectantul
cu minimum 3 zile naintea datei la care urmeaz sa se fac verificrile respective.
Neconvocarea n timp util a proiectantului pe antier va reprezenta preluarea de ctre beneficiar
a atribuiilor i rspunderilor privind calitatea execuiei.
Beneficiarul prin grija executantului va inainta prezentul program de control spre viza la
Inspectia de Stat in Constructii.

Beneficiar, Executant, Proiectant Inspectia de Stat


Pagina 23

CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITI

CANALIZAREA MENAJER DIN CONDUCTE PVC

Materiale
- pentru canalizarea menajer se vor folosi tubuiri din PVC cf. STAS 6675/1,2-92. cu
muf cu inel de etanare.
- pt. trecerile prin elemeni din beton se vor folosi piese speciale din PVC cu strat de
aderen pt. beton pe partea exterioar, i cu inele de etanare din cauciuc pe partea
interioar;
- cminele de vizitare vor fi din beton STAS 2448, cu capac carosabil tip IV, cu fixare
antifurt

Materiale principale puse n oper - Canalizarea menajer

Caracteristici fizice / dimensiuni STAS-Agrement Locul punerii n oper
Conduct din PVC de scurgere, cu mufe,
montat n pmnt
STAS 6675/1,2-92
Agrement tehnic
Reea de canalizare menajer
principal
Cmine de vizitare din beton
STAS 2448-82
Agrement tehnic
Pe reeaua de canalizare
Capac si rama carosabil tip IV, cu pies
suport, si fixare antifurt
STAS 2308-81 La cminele de vizitare
Piese speciale din PVC cu strat de
aderen pt. beton pe partea exterioar, i
cu inele de etanare din cauciuc pe partea
interioar
Agrement tehnic
La cminele de vizitare la
trecerile conductelor prin
pereti
Beton simplu marca B100 STAS Fundaie cmin vizitare


Pagina 24
Succesiunea lucrrilor de execuie (faze tehnologice) a reelelor de canalizare menajer

1. PREDARE AMPLASAMENT I TRASARE
1.1. Predare amplasament
1.2. Trasarea lucrrilor

2. EXECUIEA SPTURILOR PENTRU POZAREA CONDUCTELOR
2.1. Controlul naturii terenului de fundare
2.2. Execuia spturii (inclusiv cu sprijiniri-dac este cazul)
2.3. Realizarea fundului traneei, nivelmentul pentru asigurarea pantelor de pozare

3. EXECUIEA PATULUI DE FUNDARE
3.1. Realizarea grosimii patului de fundare
3.2. Starea de compactare a patului de fundare

4. POZAREA TUBURILOR (CONDUCTELOR) DE CANALIZARE, EXECUIA CMINELOR A
ACCESORIILOR (NGLOBRI N BETON, TREPTE) I A RACORDURILOR
4.1. Verificarea adncimilor de montaj
4.2. Realizarea pantelor continu ale tronsoanelor de canalizare
4.3. Turnarea radierului inclusiv realizarea cunetelor la cmine
4.4. Ridicarea camerelor de lucru i a courilor la cmine

5. REALIZAREA PROBEI DE ETANEITATE
5.1. Realizarea umpluturilor pariale
5.2. Lucrri pregtitoare
5.3. Efectuarea probei de etanitate ntre dou cmine

6. REALIZAREA UMPLUTURILOR FINALE, MONTARE CAPACE
6.1. Continuarea umpluturilor i a compactrii pmntului n tranee
6.2. Aducerea la cota definitiv a capacelor cminelor
6.3. Refacerea sistemului rutier
6.4. Efectuarea probei de etaneitate pe ntreaga (sau tronsoane) conducta


Pagina 25
1.Trasarea
1.1. Predarea amplasamentului se va face de catre beneficiar si proiectant, pe baza
procesului verbal de predare primire a amplasamentului si a bomelor de reper
1.2. Inainte de trasarea lucrarilor se va face recunoasterea terenului, In prezenta
proiectantului, pentru verificarea concordantei proiectului cu situatia reala de pe teren.
1.3. Confirmarea pozitiei retelelor subterane, pichetarea acestora si precizarea masurilor
ce se impun pe durata executiei, se va face pe baza de proces - verbal Incheiat cu delegatii
unitatilor de exploatare a retelelor din gospodaria subterana existenta In zona. In functie de
situatia reala la teren, daca este cazul, vor fi efectuate sondaje de identificare.
1.4. Trasarea lucrarilor se va face topometric pe baza coordonatelor si a reperelor
planimetrici si de nivelment indicati In plansele din ridicarea topografica.
1.5. Materializarea axului canalelor si a principalelor constructii accesorii, se va face prin
tarusi batuti In pamant, ce se vor planta obligatoriu In urmatoarele puncte:
-In centrul caminelor
-In punctele de schimbare de panta sau de sectiunea canalului
-In punctele de intersectie ale traseului cu alte retele sau constructii subterane
existente In punctele intermediare, daca este necesar pentru executia corecta a
lucrarii
1.6. Reperarea tarusilor de ax se va face prin tarusi martori amplasati lateral, pe directia
perpendiculara fata de axul canalului astfel Incat sa nu fie afectata pe durata executiei lucrarilor.
1.7. Amplasarea lucrarilor In plan vertical si verificarea cotelor de sapatura si pozare se
vor face cu ajutorul riglelor de nivel si a teurilor de vizare.
1.8. Montarea riglelor de vizare se va face obligatoriu In amplasamentul caminelor si In
punctele caracteristice ale traseului, pozitionarea lor realizandu-se pe baza unui nivelment
topografic de precizie, care sa asigure aceeasi InaItime fata de fundul santului ce urmeaza a se
executa.
1.9. Pentru verificarea si stabilirea adancimilor exacte ale santului si canalelor, se va
folosi teul mobil, riglele de trasare constituind vizorul fix.
1.10. Periodic ori de cate ori se constata deranjarea riglelor de trasare, se va verifica si
reface topometric pozitia acesteia.

2.Executia sapaturilor
2.1. Executia sapaturilor se va Incepe numai dupa ce s-au facut organizarea lucrarilor si
aprovizionarea pe tronsoane a tuturor materialelor.
2.2. Lucrarile se vor ataca Intotdeauna din aval spre amonte.
2.3. Sectiunea transeelor se alege in functie de consistenta terenului in care se
realizeaza ingroparea retelei.

Pagina 26
2.4.Ingroparea retelei de canalizare din P.V.C. pe sub cai de trafic stradal se face In
transee stramta in pat de nisip.
2.5. In cazul terenurilor cu pante mari sau cu pericol de alunecare, deschiderea se va
face succesiv pe tronsoane scurte, de regula Intre doua camine, astfel Incat sapatura sa ramana
deschisa minim de timp necesar executarii canalului.
2.7. Saparea si sprijinirea santurilor si a gropilor pentru camine si fundatii, se va face In
conformitate cu prevederile proiectului si al normelor tehnice si de protectia muncii In vigoare.
2.8. Se interzice modificarea tehnologiei si a dimensiunilor de executie la lucrarile de
sapatura fara avizul proiectantului, care va fi dat numai In cazuri deosebite, cand situatia reala la
teren si conditiile geotehnice o impun.
2.9. Se interzice saparea fara sprijiniri a terenurilor cu umiditate mare, nisipoase, nisip -
argiloase sau a celor constituite din loess sau material de umplutura.
2.10. In cazul In care nivelul apelor subterane este superior cotei sapaturii, evacuarea
acestora se va face prin epuisment, ce va fi sustinut pe toata perioada executiei lucrarilor.
Organizarea lucrului va fi adaptata pentru reducerea la minim a duratei de executie.
2.11. Se interzice epuizarea apei prin pompare directa In cazul terenurilor necoezive,
constituite din nisipuri fine - curgatoare (chisai), situatie In care se vor folosi In mod obligatoriu
instalatii de filtre circulare.
2.12. In cazul interceptarii In sapatura a unor conducte, cabluri sau alte instalatii ce nu au
fost identificate la trasare, va fi anuntat proiectantul si beneficiarul de drept, pentru a stabili
masurile ce se impun pentru protectia sau devierea provizorie.
2.13. Pamantul excedentar rezultat din sapatura va fi incarcat pe cat posibil direct In
mijlocul de transport si indepartat din zona.
2.14. Pamantul sapat, ce urmeaza a fi folosit pentru umpluturi, se depoziteaza in lungul
santului pe o singura parte, la minim 50 cm distanta fata de marginea sapaturii.
In cazul in care nu este posibila depozitarea pamantului in amplasament, incarcarea si
transportul vor fi facute direct.

3.Pregatirea patului de pozare
3.1. Fundul santului In care se pozitioneaza conducta este bine sa aiba o buna
consistenta.
3.2.Dupa saparea transeei pina la adincimea stabilita din proiect, se curata fundul
santului de prundis, pietre, care impiedica nivelarea si se trece la depunerea in straturi succesive
a patului de material de umplutura pe care se sprijina teava in grosime de minim (10+D/10)cm.
3.3. La amplasarea conductelor in terenuri macroporice, sensibile la umezire, fundul
transeei va fi compactat pina la cota definitiva (pina la adincimea de cel putin 10 cm se opreste
sapatura deasupra cotei definitive si se compacteaza pamintul pina la atingerea acesteia).

Pagina 27

4.Acoperirea cu pamint a conductelor
4.1 .Acoperirea cu pamint a conductelor este o operatie foarte delicata pentru stabilitatea
tubului. Ea asigura sprijinirea sa si transmiterea uniforma a efectului lateral al pamintului, care
prin deformarea lor proprie, fac sa intervina contrasprijinirea laterala pentru asigurarea stabilitatii
lor. Aceasta operatie consta In umplerea prin straturi succesive de 15 cm bine compactate.
4.2. Acoperirea conductelor pina la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei superioare
se deosebeste de umplutura care are loc dincolo de aceasta zona.
4.3. Alegerea materialelor de acoperire si punerea lor in opera au o mare influienta
asupra durabilitatii retelei. Astfel, atunci cind debleurile nu prezinta o capacitate corespunzatoare
de compactare si conducta o necesita, trebuie sa se utilizeze materiale friabile de adaos (nisip,
pietris, pamint) sau o protectie din beton. Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre
si blocuri (granule de 20 mm cel mult) si de materiale solidificate. Nu trebuie sa fie utilizate ca
umplutura soluri succeptibile sa deterioreze conductele (cenusi agresive), precum si soluri care
pot avea tasari ulterioare.
4.4. In zona tubului, pina la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de
umplutura trebuie sa fie puse in straturi succesive de grosime maxima de 0,15 m; aceste
materiale vor fi compactate manual sau cu echipament usor. Compactarea nu trebuie sa fie
excesiva pentru a nu periclita stabilitatea tubului. Trebuie sa se compacteze in jurul tubului atit cit
este necesar pentru asigurarea stabilitatii conductei si nu atit cit este posibil.

5.Executia umpluturilor
5.1. Este necesara umplutura de calitate pentru asigurarea transmiterii uniforme a
sarcinilor care actioneaza asupra conductei, protejarea impotriva oricarei deteriorari in timpul
realizarii umpluturilor superioare.
Umplutura se realizeaza prin straturi succesive a caror grosime este determinata in
functie de echipamentul de compactare (niciodata mai mare de 0,30 m), tinind cont de natura
rambleului, pentru a garanta o compactare optima si uniforma. Cit timp dureaza aceasta operatie
tuburile nu trebuie sa sufere nici o deteriorare.
Nu se admite folosirea de echipamente de compactare medii sau grele decit pornind de
la inaItimea de acoperire de 1 m.
5.2. In cazul acoperii mici a tuburilor, pe traseul conductelor sunt interzise circulatia
vehiculelor, precum si stocarea materialului rezultat din sapatura. In ambele cazuri pot aparea
suprasarcini exceptionale care actioneaza asupra tuburilor si de aceea se protejeaza cu o placa
de beton de 20 cm grosime.
5.3. In timpul realizarii umpluturii si inainte de compactare toate materialele de sprijinire
sunt retrase progresiv pentru a restabili o perfecta omogenitate intre umplutura si terenul natural.

Pagina 28
5.4. Compactarea zonei de acoperire si a zonei de umplutura influienteaza direct asupra
repartitiei sarcinilor la periferia tubului deci asupra stabilitatii acestuia. Este necesar sa se
verifice ulterior calitatea realizarii acestei operatii.

6.Montarea tuburilor din P.V.C.
6.1. Transportul. manipularea si depozitarea tuburilor din P.V.C.
-Tevile din P.V.C. se livreaza si se transporta sub forma de bare drepte, ambalate in
pachete.
-Manipularea tuburilor din P.V.C. se va face cu o deosebita atentie respectindu-se
urmatoarele:
tuburile nu trebuie zgiriate sau intepate si nu trebuie expuse la foc;
nu se vor uriliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea
tuburilor; se recomanda utilizarea benzilor textile cu latimea de minim
100 mm;
dispozitivele de incarcare si manipulare utilizate vor avea partile de
contact cu tubul protejate cu lemn sau polietilena.
-Depozitarea tuburilor se va face in magazii sau locuri acoperite si ferite de soare.
Se vor respecta prevederile legale privind depozitarea materialelor combustibile.

6.2. Imbinarea tuburilor din P.V.C.
Pentru imbinarea tuburilor din P.V.C. se recomanda folosirea fitingurilor din P.V.C. rigid
datorita rezistentei lor chimice, fiabilitatii ridicate si lipsei depunerilor.
Pentru usurarea realizarii inibinarii, tuburile sunt sanfrenate din fabricatie.
Imbinarea elastica se face cu inele de etansare elastomerice tip DIN. Inelele de etansare
sunt mai flexibile decit cele cu mufa simpla si au implicit o comportare mecanica superioara;
elasticitatea lor permite preluarea deformarilor liniare si unghiulare din retea sau ale terenului.
Buna etansare asigurata de mufa cu inel tip DIN se datoreaza formei constructive
speciale. Asamblarea cu inele de etansare presupune urmatoarele operatiuni:
-verificarea existentei sanfrenului la extremitatea tubului;
-marcarea lungimii de imbinare in mufa;
-curatarea perfecta a capetelor de imbinat;
-verificarea amplasarii corecte a inelului de etansare;
-Iubrefierea capatului drept cu respectarea prescriptiilor producatorului si
imbinarea
celor doua elemente pina la reperul prealabil trasat.
Tuburile de diametre mari se imping in imbinare cu ajutorul unor dispozitive speciale.


Pagina 29
7.Efectuarea probei de etanseitate
7.1. Probarea instalatiilor executate cu tuburi si fitinguri din P.V.C. se efectueaza conform
standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, STAS 6819, Normativ
C56, Normativ 19, etc.).

7.2. Probarea conductelor se face inainte de darea in functiune a instalatiilor si poate fi:
-proba preliminara-probare pe tronsoane a conductelor;
-proba finala-probarea pe ansamblu a conductelor.

7.3. Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
-au montate toate armaturile;
-s-a realizat o acoperire partiala a conductei, lasindu-se imbinarile libere;
-s-a efectuat o spalare a conductelor In vederea curatirii prealabile;

7.4. Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta In proiect, dupa minim
24 de ore de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii Imbinarilor cu inel
de cauciuc.

7.5. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: -concordanta lucrarilor executate cu
proiectul;
-calitatea sudurilor si a Imbinarilor;
-pozitia caminelor si calitatea executiei.

7.6. Retelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea
santului.

7.7. Proba finala se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai In sant.
Ianintea probei de etanseitate, transeea se umple patial pina la 20-30 cm peste partea
superioara a tubului lasindu-se Imbinarile libere.

7.8. Proba de etanseitate se va efectua Intre camine consecutive, umplerea canalului facInduse
de la capatul aval.
7.9. Pentru realizarea probei de etanseitate se Inchid etans toate orificiile si se blocheaza
extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa In timpul probei.
7.10. Durata de Incercare este de minim 30 minute.
7.11. Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza umplerea totala a transeei si
compactarea umplturilor.

Pagina 30
7.12. Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 10C.

8.Camine de vizitare
8.1. Executia caminelor de vizitare se va face conform prevederilor proiectului cu
respectarea conditiilor si dimensiunilor standardizate.
8.2. Fundatiile caminelor de vizitare se vor executa din beton B100 si vor fi amenajate cu
rigole corespunzatoare dimensiunilor si sectiunilor de canal deservite de ST AS.
8.3. Tuburile prefabricate si zidaria caminelor realizata din caramida sau blocuri
ceramice, vor fi rostuite cu mortar M100.
8.4. In interiorul caminelor se vor prevedea scari de acces executate din otel - beton d=
10 mm, fixate In peretii caminului alternativ, pe doua randuri verticale. Prima treapta a scarii de
acces va fi pozitionata la maximum 50 cm distanta de capac, iar ultima la maximum 30 cm
deasupra banchetei.
8.5. Inainte de astuparea santurilor cu pamant, spatiile ramase Intre peretii caminului si
tuburilor de canalizare vor fi astupate cu mortar de ciment, cu nisip fin cu dozaj de 500 - 600 Kg
ciment/mc.
8.6. Montarea ramelor pentru capacele caminelor de vizitare se va face In mod
obligatoriu In conformitate cu prevederile STAS 2448, asigurand solidaritatea corecta a acestora
cu placa sau corpul caminului.

Verificri i probe:
- se verific cotele, aliniamentele, pantele i dimensiunile canalelor. Se admit
urmtoarele abateri limit fa de proiect:
la pante 10%;
la cote 50 mm, fr a se depi abaterile admise pentru pante;
- ncercarea de etaneitate:
Dup terminarea lucrrilor de montaj se execut ncercarea la etaneitate, pe
poriuni;
n vederea ncercrii care se face cu ap, se prevd urmtoarele lucrri
pregtitoare:
umpluturi de pmnt pariale, lsnd mbinrile libere;
nchiderea etan a tuturor orificiilor;
blocarea extremitilor canalelor i a tuturor punctelor susceptibile de deplasare
n timpul probelor;
- Tronsoanele de canalizare cu nivel liber se probeaz la etaneitate pe tronsoane de
cel mult 500 m, la o presiune de ncercare msurat la captul aval al tronsonului de 5 N/cm
2
.

Pagina 31
- Pierderile de ap admise n canale nchise sunt cf. tabelului 3, din STAS 3051-91,
- n cazul cnd rezultatele ncercrii de etaneitate nu sunt corespunztoare, se iau
msuri de remediere;
Verificarea final a reelei se va face prin videoinspectie.

Intocmit
ing. Balogh Ferenc


Pagina 32

CAIETE DE SARCINI
PRIVIND EXECUTIA LUCRRILOR DE REZISTENT

CAPITOLUL -EXECUIE SPTURI

Prezentul caiet de sarcini se refera la execuia lucrrilor de sptur din amplasamentul
construciei proiectate. Sptura general se execut mecanizat de la nivelul terenului natural
pn la cota -0,20m , cu scopul de a se decapa stratul vegetal, si se va departa de
amplasament.
Spturile pentru fundatiile izolate se vor realiza combinat, mecanizat si manual, ultimii
20cm fiind spai manual nainte de turnarea betonului de egalizare.Sptura pentru grinzile de
fundare se vor efectua manual astfel incat grinzile de fundare sa incastreze min. 20 cm in teren.
a.) Prescripii tehnice de baz:
- C169-88 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea
fundaiilor construciilor civile i industriale.
b.) Msuri pentru meninerea stabilitii malurilor:
- n amonte de amplasament se va face o rigol pentru conducerea apelor pluviale.
- terenul din jurul spturii s nu fie ncrcat suplimentar i s fie ndeprtate sursele de
vibraii din jur.
- pmntul rezultat din sptur s nu se depoziteze la o dist. mai mic de 1,0 m fa de
marginea gropilor.
- dac din cauze neprevzute turnarea fundaiilor nu se efectueaz imediat dup spare
i se observ fenomene care pot duce la surparea malurilor, se vor lua msuri de sprijinire sau
transformarea lor n perei cu taluz.
c.) Se vor respecta obligatoriu urmtoarele reguli:
- fundaiile se vor ncastra min.20m n terenul bun de fundare
- adncimea de fundare va respecta adncimea minim de nghet de 110cm
- orice neconcordanta in stratificatia terenului si natura ternului de fundare indicat in
proiect va fi anuntat de catre executant catre factorii implicati in proiectare.
d.) Constructorul are obligaia s urmreasc eventuala apariie i dezvoltare a
crpturilor longitudinale paralele cu marginea spturii, care pot indica nceperea surprii
malurilor i s ia msuri de prevenire a accidentelor.
Pamantul rezultat din sapaturicare nu se va refolosi pentru umplutura se va transporta din
grija executantului din amplasament, in locuri special amenajate.


Pagina 33
CAPITOLUL -EXECUIE UMPLUTURI

1.GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini se refera la execuia i recepia straturilor de umplutur.
Umplutura se execut intre nivelul terenului existent dup decopertarea stratului vegetal
si placa de beton slab armat de la parter , nivelul final al umpluturilor la 15 cm, fa de cota
0,00 .
Umplutura se va realiza din pmntla baz i balast pn la nivelul inferior alpardoselii
din beton armat,n straturi succesive de maxim 20 cm grosime, ce se vor compacta cu cilindrul
compresor vibrant, pn la cota -0,15m. Pentru asigurarea gradului de compactare necesar
pentru umplutur se vor face verificri conform normativelor n vigoare ( C29 - 85 caiete 1-6, P7-
92, C169-88, C56-85, STAS 9850/89 i Ghid pentru execuia compactrii n plan orizontal i
nclinat a terasamentelor GE 026-97. La final, de la nivelul feei superioare a stratului de balast
se vor executa doua ncercari de probprin metoda cu placa care vor stabili portana
ansamblului, teren de fundare - umplutur din pmnt.Grad de compactare cerut prin proiect
95%.

2.MATERIALE

Agregate naturale.
Pentru execuia stratului de umplutur se va utiliza balast cu granulaia maxima de 71
mm.
Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe ,nu trebuie
s conin corpuri strine vizibile (bulgari de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau
elemente alterate.
Balastul pentru a fi folosite n stratul de umplutur trebuie s ndeplineasc caracteristicile
calitative artate n tabelul"1".

TABEL 1
Condiii de
admisibilitate
Metode de verificare
conf. STAS CARACTERISTICI
Balast
Sort 0-71 -
Coninut de fraciuni (%. max.)
- sub 0,002 mm
- sub 0,2 mm

3

1913/5-85

Pagina 34
Condiii de
admisibilitate
Metode de verificare
conf. STAS CARACTERISTICI
Balast
- 0 7,1 mm
- 31,5 mm 71 mm
15 70
> 30
Granulozitate Continu 4680 - 80
Coeficient de neuniformitate 15 730 89
Echivalent de nisip (EN) min. 30 730 89
Uzura cu maina tip Los Angeles
(L.A.) %max.
30
730 89

Agregatul (balast) se va aproviziona din timp n depozit pentru a se asigura
omogenitatea i constat calitatea acestuia.
Aprovizionarea la locul de punere n opera se va face numai dup ce analizele de
laborator au artat c este corespunztor.
Laboratorul executantului va tine evidenta calitii balastului astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor.
- ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate), rezultat al determinrilor efectuate
de laborator.
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de
cantitatea necesar i de ealonarea lucrrilor.
n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea balasturilor.
n cazul n care la verificarea calitii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu
corespunde prevederilor din tabelul"1", aceasta se caracterizeaz cu rosturile granulometrice
deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.
Apa.
Apa compactrii stratului de balast poate s provin din reeaua public sau din alte
surse, dar acesta din urm caz trebuie s conin nici un fel de particule de suspensie.

3.CONTROLUL CALITII BALASTULUI NAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE
UMPLUTUR


Pagina 35
Controlul calitii se face de ctre un antreprenor, prin laboratorul sau, n conformitate cu
prevederile cuprinse n tabel.

Frecvena minim
Nr.
crt.
Aciunea, procedeul de
verificare sau
caracteristici ce se
verific
La aprovizionare
La locul de punere n
oper
Metode de
det. conf.
STAS
1.
Examinarea datelor
nscrise n certificatul
de calitate sau
certificatul de garanie
La fiecare lot
aprovizionat
- -
2.
Determinarea
granulometric
O prob lafiecare lot
pentru fiecare surs
(dac este cazul
pentru fiecare sort)
- 4606 80
3.

Umiditate -
O prob pe schimb de
cte ori se observ o
schimbare cauzat de
condiii meteorologice
4606 80
4.
Rezistena la uzur cu
maina tip Los Angeles
O prob la fiecare lot
aprovizionat pentru
fiecare surs (sort).
730 89

4.STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE.

Caracteristici optime de compactare.
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se
stabilesc de ctre un laborator de specialitate nainte de nceperea lucrrilor de execuie.
Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913113-83 se stabilete:
f.du.Max.P.W. = greutatea volumic uscat, maxim exprimata n g/cmc.
W.opt.P.M. = umiditatea optim de compactare exprimat n %.

Caracteristicile efective de compactare.
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul antierului de probe
prelevate din lucrare i anume:
f.du.ef. = greutatea volumic ,n stare uscata efectiva, exprimat n g/cmc.

Pagina 36
Wef. = umiditatea efectiva de compactare exprimat n %.
n vederea stabilirii gradului de compactare gc.
gc= f du.ef. / f du.max.
La execuia stratului de balast se va urmrii realizarea gradului de compactare demin
95%.

5.PUNEREA N OPERA A BALASTULUI

Msuri preliminare.
La execuia stratului de fundaie din balast se va trece numai dup recepionarea
lucrrilor de terasamente n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea
acestor lucrri.
nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele de punerea
n oper a balastului.
nainte de aternerea balastului se vor executa lucrrile pentru:
Drenarea apelor din fundaii(dac este cazul) - drumuri transversale de acostament,
drumuri longitudinale sub acostament sau sub rigole i racordurile de fundaie la acestea precum
i alte lucrri prevzute n acest scop n proiect.
n timpul execuiei stratului de fundaie din balast se vor face ncercrile i determinrile
artate n tabelul de mai jos, cu frecvena menionata n acelai tabel, pentru verificarea
compactrii.
n cea ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast, acesta se
determina prin msurtori cu deflectometrul cu prghie, conform "Instruciunilor tehnice
departamentale pentru determinarea deformaiilor drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu
prghie" - indicativ CD31-77.
Laboratorul executantului va tine urmtoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compoziia granulometrica a balastului utilizat.
- caracteristicile optime de compactare, obinute prin metoda Proctor modificat
- caracteristicile efective ale stratului executat

Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristic ce s
fie verificat
Frecvene minime la locul
de punere n oper
Metode de
verificare
conf. STAS
1. ncercarea Proctor modificat 1913 83
2.
Determinarea umiditii de
compactare
Minim 1 de strat 4606 80

Pagina 37
Nr.
crt.
Determinarea, procedeul de
verificare sau caracteristic ce s
fie verificat
Frecvene minime la locul
de punere n oper
Metode de
verificare
conf. STAS
3.
Determinarea grosimii stratului
compactat
Minim 3 probe de strat
4.
Verificarea realizrii intensitii de
compactare Q/S.
Zilnic
5.
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutii volumice n
starea uscat
Minim 1 proba
6.
Determinarea capacitii portante la
nivelul superior al stratului de
umplutur
Min2 puncte
Normativ
Cd 31 77

CAPITOL DE LUCRARI: BETOANE

1) GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile cu betoane simple si
armate, confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de constructii
curente de orice fel, precum si in elemente de prefabricate executate pe santier.

2.MATERIALE

2.1.CIMENTURI
Sortimente uzuale de cimenturi: caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare
sunt precizate in anexa IV-1 din NE 012-99. Pentru elementele de constructii care au conditii
normale de exploatare tipul de ciment ales va respecta tabele IV.1.2. din NE 012-99.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
- la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.1 punct A.
- inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.1 punct B.
- metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227/1986 si anexa IV.2.din
NE 012-99.

2.2.AGREGATE NATURALEGRELE

Pagina 38
Pentru prepararea betoanelor avand dimensiunea aparenta cuprinsa intre 2200 si 2500
kg/mc se vor folosi agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea rocilor.
Conditiiie tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76
(anexa IV.3.);
Pentru prepararea betoanelor se vor folosi sorturile:
sortul l)-agregate 0-3mm.;
sortul 2)-agregate 3-7mm;
sortul 3)-agregate 7-16 sau 7-20mm
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul
proiectantului. Verificarea calitatii agregatelor se va face:
- la aprovizionare, conf.prevederilor din anexa X.I pct.A2.
- inainte de utilizare conf. prevederilor din anexa X.1.pct.B2 din NE 012-99;
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4.).

2.3. APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau alta
sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-
84.

2.4. ADITIVI
In cazul in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce pot fi obfinute numai
cu ajutorul unor aditivi - proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.

3. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
Pentru cantitati mai mici de 10mc. beton-ora si un volum de cel mult 50mc. beton pe
schimb pot functiona cu acordul beneficiarului si a proiectantului sub directa supraveghere a
conducatorului lucrarii pe care o deserveste fara certificat de atestare.
La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de beton ce
se prepara. Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate, iar durata nu va
depasi valorile din tabelul 5.1. din NE 012-99.

4.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE
4.1. PREGATIREA TURNARII BETONULUI se va face cu respectarea conditiilor de la
punctele 6.1. - 6.5. din NE 012-99.
4.2.BETONAREA DIFERITELOR ELEMENITE SI PARTI ALE CONSTRUCTIEI

Pagina 39
Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va fi
permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din NE
012-99 si a fisei tehnologice intocmita la santier. Pentru betoanele turnate cu pompa se va
respecta anexa VIl.l.din NE 1712-99
4.3.Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau in caz exceptional prin batere
si indesare cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din NE 012-99.
4.4.Rosturi de lucru (de betonare)
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizindu-se executia
astfel incat betonarea sa se faces fara intrerupere pe nivelul respectiv, sau intre doua rosturi de
dilatare. Cind rosturile de lucre nu pot ti evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa
tehnologica a lucrarilor
- La stabilirea pozitiei de lucru se vor respecta regulile prevazute la punctele 6.33-6.39
din NE 012-99.
4.5.Tratarea betonului dupa turnare
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din
constructie, betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime 7 zile dupa turnare,
respectind indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din NE 012-99.
4.6.Decofrarea
Partite laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minim 2,5 N/mmp., astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu se deteriorate (cca 2 la 4
zile).
Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzii si mentinerea popilor de siguranta se
vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47. la 6.55. si tabelele 6.2. si 6.3
din NE U12-99 si STAS 1275-88.
4.7. Tolerante de executie
Abaterile maxima admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit sunt:
-la lungime + 4mm.
-la latime 3mm.
-la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru. elemente de planseu si
acoperis 10mm la l=6m. si 15mm. pentru l=6m, pentru stalpi la constructii etajate 10mm.
Dupa turnarea elementelor, in mod special pentru a evita contractia betonului si
desprinderea de elementul consolidat, acesta se va proteja prin invelire si udare cel putin 5 zile.
- Se va evita incarcarea betonului proaspat cu sarcini intr-un interval mai mic de 14 zile.

Pagina 40
- La decofrarea elementelor turnate, pentru a nu produce miscari sau solicitari in zonele
de contact, durata de decofrare se va majora cu o zi fata de prevederile normativului. Nu se
admite decofrarea sub doua zile.

7.Controlul calitatii lucrarilor de betoane
Controlul calitatii lucrarilor de betoane se va face pe faze astfel:
- inainte de inceperea betonarii conf. caiet V pct. p2.5. C 56- 85
- in cursul betonarii elementelor de constructii conf. caiet V pct.26 C 56- 85
- la decofrarea oricarei parti de constructie conf. caiet V pct. 27
Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa anexa X 5. din normativul
NE 012-99 si STAS 1275- 81 si urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a unui beton care
nu indeplineste conditiile impuse.
Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza dupa anexa X 7- NE 012-99 si se
consemneaza intr-un proves verbal ineheiat intre beneficiar si constructor.
Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce
se impun.
Receptia structurii de rezistenta se va face conform caiet V punctele 2.13- 2.15 din
normativul G 56- 85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conf. anexei X 3 din G 140
8. Conditii de masurare a lucrarilor
Masuratoarea lucrarilor de turnarea betoaneler se va face pe metru cub de beton gata
turnat si compactat pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se
golurile cu sectiunea mai mare de 400 cmp fiecare.


Pagina 41
CAPITOLUL DE LUCRARI: ARMATURI

1). GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate de antreprenor la lucrari de
fasonare si montarea armaturilor pentru elementele din beton armat confectionate cu agregate
grele, turnate monolit sau prefabricate de santier in elemente de constructii curente de orice fel,
inclusiv industriale.

2). STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in
vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:
STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald
STAS 43812-91 - sarma trasa pentru beton armat.
STAS 438/3-98 - produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate
STAS 10107/0-90 - calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat
si beton precomprimat. cap.6;
STAS 1799-89 - constructii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa
incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor;
NE 012-99 - normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat;
C 28-83 - instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton;
C 56-85 - normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
C 150-84 - normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale constructiilor
civile industriale si agrozootehnice.
P 59-96 - instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a -
elementelor de beton.
P 83-81 - instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructive a structurilor
compuse beton-otel;

3).MATERIALE
Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristici de la forma si dimensiunisunt
precizate in NE 012-99.
Controlul calitatii otelurilor se executa conf. NE 012-99 anexa VI pct.A5


Pagina 42
4). CONTROLUL CALITATII
Controlul calitatii lucrarilar de montare a armaturilor in elementele de beton armat. In
cadrul normativului C 56-85 caietul 5 cap.2.4.sunt prevazute toate verificarile si modul de
stipulare a observatiilor facute asupra armaturiior montate in cofraje, pregatite pentru betoane.
Documentatia pregatita pentru receptia structurii de rezistenta trebuie sa contine actele si
datele prevazute in punctul 2.11 din normativ.
La fasonarea armaturilor se va trece numai dupe ce otelurile pentru elementele de beton
armat au fost verificate ,conform prevederilor STAS 1799-81; Constructii de beton armat si beton
precomprimat,tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor si
numai daca materialul corespunde calitativ.

CAPITOL DE LUCRARI: COFRAJE
1.) GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofraje pentru
turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elementele de constructii ca:
fundatii, pereti, stalpi, grinzi.

2.) NORMATIVE DE REFERINTA
-NE 012-99 Cod de practica pt. executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat (partea I )
-C 162-73 - Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice.
-G 11 -73 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor placaj pentru
cofraje.
-C 16 -84 - Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii.

3.) MATERIALE
Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos, metal sau materiale plastice.
Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare privind calitatea.
Pentru materialul lemnos se va utiliza:
- cherestea de rasinoase conf. STAS 1949-86 calitatea C.
- placaj pentru lucrari exterioare conf. STAS 7004-86 calitatea I de 8 sau 15 mm
grosime, sau
- placaj de vagoane de marfa conf. STAS
- suruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452-82 sau
- cuie filetate STAS 211'1-90 tip B,sau cuie tip D.

Pagina 43
Cofraje metalice executate de regula din otel pentru constructii STAS 500/1-89 si 500/2/3
- 80 precum si toate standardele referitoare la:
Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire se va face "emulsia parafinoasa
SIN" cu urmatoarea compozitie:
- parafina - 20 - 25%
- sapun -1,5-2%
- apa - 78,5 - 73%

4).OFERATIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR
- curatirea si montarea locului de montaj;
- trasarea pozitiei cofrajului;
- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale, elemente de inventar in
apropierea locului de mantaj;
- curatirea si ungerea panourilor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;
- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de constructie, atat in plan
orizontal cat si in plan vertical si fixarea in pozitii si relatia cu elementele de la etajul inferior;
verifiicarea golurilor.
- inchiderea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitiveior de blocare (calot, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri, etc.)
- etansarea rosturilor

5).DECOFRAREA
Partite laterale ale cofrajului se pot indeparta dupa atigerea unei rezistente in beton astfel
incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi
si mentionarea popilor de siguranta, se vor respecta cu strictete conditiile din C-140-86, punct
6.47-6 si tabelele 6.2.si 6.3.deasemeni se va respecta STAS 1275-88;
- se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru tirantii cofrajului;
- se debavureaza suprafetele de beton ,se remediaza defectiunile de turnare;

Pagina 44

6.RECEPTIA LUCRARILOR
Recepia lucrrilor se face n conformitate cu prevederile prezentului Caiet sarcini,
conform Legii nr.10/1995 privind calitatea n construcii i cu regulamentul n vigoare de
efectuare a recepiei obiectivelor de investiii HG nr. 273/1994.

Receptia preliminar
Receptia preliminar a lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform
Regulamentului de receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu
HG 273/94.
Comisia de receptie examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic
aprobat si de documentatia de control ntocmit n timpul executiei.
Se verific:
- Respectarea dimensiunilor conductelor i a cotelor radierelor cminelor prevzute n
proiectul de execuie.
- Asigurarea etaneitii conductei
- Asigurarea capacitii de transport
- Respectarea prescripiilor de montaj i funcionarea corect a vanelor, aparatelor de
msur, ventilelor de aerisire, etc
Punerea n funciune a lucrrilor, necesit luarea n prealabil a urmtoarelor msuri
obligatorii:
- ntocmirea regulamentului de exploatare i intreinere cu respectarea Instruciunilor
tehnice n vigoare.
- Instruirea personalului de exploatare i verificarea nsuirii de ctre acesta a
prevederilor regulamentului de exploatare.
- Organizarea evidenei de exploatare.
- Asigurarea unui sistem corespunztor de informare i de transmitere a datelor.
- Obinerea autorizaiei sanitare de la organele de resort.
Evidenta tuturor verificrilor n timpul executiei lucrrilor face parte din documentatia de
control a receptiei preliminare.
n perioada de verificare a comportrii n exploatare a lucrrilor definitive, care este de un
an de la data receptiei preliminare, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de
ctre Antreprenor.


Pagina 45
Receptia final
Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea
perioadei de verificare a comportrii n exploatare a lucrarilor definitive.

Cartea tehnic a construciei
Documentele tehnice privind proiectarea, executarea, recepia precum i comportarea n
timpul exploatrii instalaiilor vor fi cuprinse n Cartea tehnic a construciei, care se ntocmete
cf. Normelor de ntocmire a crii tehnice a construciei din Regulamentul de recepie a lucrrilor
n construcii i instalaii.

Msurtori de decontare
Lucrrile prevzute se vor deconta pe uniti fizice prevzute n articolele de deviz.


Pagina 46
LISTA STANDARDELOR I NORMATIVELOR DE REFERIN LUCRRI EDILITARE

STAS 9824/1 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale
STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea paminturilor
STAS 6054 Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritoriului Romniei.
STAS 1343/0 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare
SR 1343/1 Alimentri cu ap. Determinarea cantitatilor de apa de alimentare pentru centre
populate
SR 4163/1 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii fundamentale de proiectare.
SR 4163/2 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de calcul.
SR 4163/3 Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de calcul.
STAS 9824/8 Trasarea pe teren a reelelor de conducte i cable.
STAS 2308 Alimentri cu ap si canalizri. Capace si rame pentru cmine de vizitare
STAS 7335/3 Protecia contra coroziunii a construciilor metalice ngropate
STAS 7335/6 Protejarea conductelor de subtraversri de ape si la treceri prin cmine
STAS 10128 Protecia contra coroziunii a construciilor din otel supraterane. Clasificarea
mediilor agresive
STAS 10166/1 Protecia contra coroziunii a construciilor din otel supraterane. Pregtirea
mecanic a suprafeelor
STAS 10702/1 Protecia contra coroziunii a construciilor din otel supraterane. Acoperiri
protectoare.
SR 8591 Reele edilitare subterane. Condiii de amplasare.
STAS 503/1 Tevi din otel fr sudur laminate la cald
Normativ I22 Normativ pentru proiectarea i executarea de aduciune i a reelelor de
alimentare cu ap i canalizare ale localitiilor.
Normativ P66 Normativ pentru proiectarea i executarea lucrrilor de alimentare cu ap i
canalizare a localitilor din mediul rural.
NTPA001 Stabilirea limitelor de ncrcare cu poluani a apelor uzate evacuate n
resursele de ap
NTPA002 Condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor
STAS 1481 Canalizri reele exterioare. Criterii generale i studii de proiectare
STAS 1846 Canalizri exterioare . Determinarea debitelor de ap de canalizare
STAS 3051 Sisteme de canalizare. Canale ale reelelor exterioare de canalizare
STAS 9570/1 Marcarea i reperarea reelelor de conducte i cabluri n localiti
ISO 5667/10 Calitatea apei- Prelevare.
STAS 9470 Hidrotehnic. Ploi maxime. Intensiti, durate, frecvente.
STAS 2448 Canalizri. Cmine de vizitare.
STAS 3272 Canalizri. Grtare cu ram din font pentru guri de scurgere.
STAS 6701 Canalizri. Guri de scurgere cu sifon si depozit.
Legea 10-95 Legea privind calitatea n construcii
NGPM -93 Norme generale de protecie a muncii

Pagina 47
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA LUCRRI DE REZISTENT

C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrariior de constructii si instalatii
C212-87 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de vacumare a betonului
C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru emente
de beton si beton armat
C163-73 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat PVC plastifiat, la
etansarea rosturilor
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
C54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonuiui cu ajutorui carotelor
C117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din
elementele de beton armat
5R 388/95 Ciment Portland
SR 1500196 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V
STAS1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortari cu lianti mineraii .
STAS 790/84 Apa pentru betoane si mortare
STAS 8573-78 Aditivi impermeabilizator pentru mortare de ciment
STAS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane
STAS 334911-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabiiirea gradului de agresivitate a apei
STAS 1759-88 Incercari pe betoane. Incercarea pe betonul proaspat,determinarea densitatii
aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de prize
STAS 5479-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea continutului de
aer oclus
STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru
confectionarea epruvetelor
STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistelor
mecanice
STAS 24.14-91 Incercari pe betoane. Detemiinarea densitatii, compactivitati si porozitatii
betonului intarit
STAS 3519-76 Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii in ape
STAS 1799-88 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa
verificarilor calitatii materialeior si betoanelor destinate executarii lucrariior de
ctii din beton, betnn armat si beton precomprimat
STAB 3622-86 Betoane de ciment.Clasificare
STAS 5511-89 Incertcari pe betoane. Determinarea aderentei beton-armature
ISO 98-12 Consistenta betonuiui. Metoda raspandirii
ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului
ENV 206 Specificatie tehnica. Betoane-terminoiogii, cerinte, niveluri de perfannanta
CEB-FIP Model code 1990i nr.205 Partea D-Tehnologia betonului
NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilar din beton, beton armat si beton
precomprimat

La lucrarile de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in
vedere urmatoarele standarde si normative de referinta:

STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald
STAS 43812-91 - Sarma trasa pentru beton armat.
STAS 438/3-98 - Produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate
STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton
precomprimat. cap.6;
STAS 1799-89 - Constructii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa incarcarilor
pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor;
NE 012-99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat;
C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton;

Pagina 48
C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale constructiilor
civile industriale si agrozootehnice.
P 59-96 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a -
elementelor de beton.
P 83-81 - Instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructive a structurilor
compuse beton-otel;

Memoriu Tehniccaiete de Sarcini Canalizare ViilorMuncitorilor Si Pometului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehniccaiete de Sarcini Canalizare ViilorMuncitorilor Si Pometului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P

S-ar putea să vă placă și