Germana este vorbit ca limb oficial n Germania, Austria, pri din Elveia, Liechtenstein.

Este de asemenea
vorbit n departamentul francez Alsace (german: Elsass), n provincia italian Alto Adige (german Sdtirol),
pri din Luxemburg i o mic parte din Belgia.

Ca i n multe alte limbi europene, exist dou conjugri ale verbului pentru persoana a II, pentru a exprima
felul relaiei ntre vorbitor i asculttor. Dac eti familiarizat cu cineva, folosete du; dac relaia este pur
formal, folosete Sie. n comparaie cu limba romn, "du" este folosit pentru "tu", iar "Sie" pentru
"Dumneavoastr". Dac vorbeti cu cineva, pe care-l apelezi cu numele mic foloete forma du. Din punct de
vedere gramatical, forma Sie este persoana a III-a plural. n ghidul de conversaie, prima form este du, a doua
este Sie.

Exist trei genuri ale substantivului: feminin, masculin i neutru. Articolul substantivului depinde de genul su:
die (f), der (m) i das (n).
n plus, limba german folosete declinri pentru substantive. Exist patru cazuri gramaticale: nominativ,
genitiv, dativ i acusativ. Fiecare dintre ele depinde de genul i numrul substantivului.
O particularitate a limbii germane, este c toate substantivele, chiar i cele din mijlocul propoziiei, ncep cu
liter mare.

Exist foarte multe i foarte diferite dialecte n rile vorbitoare de german. Un german din nord i unul din
sud s-ar nelege foarte greu, dac ambii i-ar vorbi dialectele regionale. Bineneles, toat lumea nelege limba
standard, dar nu toat lumea poate s o vorbeasc corect. n general, cu ct vi de mai din sud, cu att nelegi
mai greu dialectul.
Pe linia de coast din nord, mult lume vorbete un dialect numit Plattdtsch. Unii spun c ar fi o limb
distinct, de sine stttoare, apropiat de olandez i german.
Germana vorbit n partea german a Elveiei se numete Schwyyzerdtsch.


Ghid de pronunie

Accentul cade n general pe prima silaba i n cele mai multe cazuri, pronunia german nu este vag, dac
urmreti cteva reguli. Invers, s tii cum se scrie un cuvnt cnd l auzi, este ceva mai mult de lucru.

REGULI DE PRONUNTIE ALE LIMBII GERMANE

VOCALELE CU UMLAUT

1. sau ae - cand nu avem tastatura germana = (e) - deschis
2. sau eu - cand nu avem tastatura germana = eu - din lb.franceza adic precum (eo)
3. se pronunta ca u - din lb.franceza adic precum (iu) , ex. Sden, ben, fnf, mde

Suplimentar cele cinci vocale: a,e,i,o,u,comune cu lb.romana, se mai adauga y, care se pronunta fie (i),fie ()

VOCALE SIMPLE
Cele doua puncte semnific prelungirea vocalei precedente/prezente n cuvnt.
1. ie = i: ( i-lung) ca n: wie, Spiel
2. aa = a: ( a-lung)
3. ee = e: ( e-lung)
4. e = se citete (e) la nceput de cuvnt
Sau ca (i) pentru a 2-a, 3-a liter din cuvnt / silab, numai pn n jumtatea cuvntului
Spre finalul cuvntului se citete precum ()

CONSOANE

1. b = numai la sfarsit de cuvant sau inainte de consoana se pronunta surd ,devenind (p)
2. d = la sfarsit de cuvant sau inainte de consoana se pronunta surd (t)
3. g = numai la sfarsit de cuvant (h) surd
4. c = nu mai este folosit in cuvinte propriu-zis germane.In cuvinte de origine straina se pronunta fie () fie
() sau (ci) - in functie de limba de origine a cuvantului.
5. ch = (h) cu aspiratie puternic.
Dupa : a,o,u,au sunetul este gutural; dupa : e,i,,,,eu-se pronunta palatal
ch = (c) atunci cand se afla inainte de A, L, O, U, R, S sau este la nceput de cuvnt i n cuvinte de
origine straina.ex. : Chor
ch = () in cuvinte de origine straina.ex. : Chef
6. chs = (cs), de exemplu sechs ( secs )
7. ck = se scrie in loc de ,,kk si se pronunta ca un singur (k)
8. d: = la sfarsit de cuvant si inainte de ,,s se pronunta (t)
9. dt = se pronunta (t)
10. g = in cuvinte propriu-zis germane se pronunta in general (g) inainte de : a,o,u,a, din lb. roman. n
cuvinte de origine francez sau italian, pastreaza de obicei pronunarea din limba de origine.
11. g = in -age- se pronunta ca (j) romanesc, ex. Etage, Garage
12. ge = se pronunta (ghe)
13. gi = se pronunta (ghi)
14. gn = in cuvinte propriu-zis germane se pronunta (gn)
in cuvinte de origine franceza sau italiana corepunde unui ,,n-palatal muiat''- ca in cuvantul romanesc
,,banc''
ng = la final de cuvnt g nu se aude, devine consoan sonor, nazal (n), ex. Eng (en?), Frling (friulin)
15. h = la inceputul cuvintelor si al silabelor se pronunta ca un (h) slab aspirat.
In interiorul si la sfarsitul cuvintelor dupa o vocala, nu se pronunta, fiind doar un semn ortografic pt.
lungimea vocalei precedente. Ex. : Kuh, Schuh
16. j = corespunde semivocalei (i) din limba romana. Ex. Ja
in cuvintele de origine straina se pastreaza pronuntia ex. Journalist
k = se pronun (ch) cand este nainte de e, i, n rest se pronun (c)
17. ph = se citeste (f)
18. qu = se citeste (cv). Ex . : Aquarium (acvarium)
19. r: = pentru prima liter se citete (r), pronunia este de obicei greseiat;
ns poate fi pronunat sters sau omis n interiorul cuvintelor ex. Pferd
20. s = se pronunta sonor (z) la inceput de cuvant inainte de vocala, precum si in interiorul cuvintelor intre
vocale dupa consoane nazale;
Se pronunt (s) cnd este la sfritul cuvntului ex. Rizinus;
Trebuie acordat o atenie mrit literei S. Aceasta, n funcie de litera urmtoare se citete (z) (nainte
de vocal n special -> Sessel) sau () (nainte de consoane, cum ar fi t, n, etc. de exemplu: stark,
Strudel, Stadt, Stunde, sprechen, etc).
21. sch = ().
In cazul sufixului ,,-chen , dupa un cuvant care se termina in ,,-s se pronunta separat
,,s-chen adic ( -hn).
22. sp = la inceput de cuvant se pronunta (p), in interior si sfarsitul cuvantului (sp)
23. st = la inceput de cuvant se pronunta (t) in interior si sfarsitul cuvantului (st)
ph = se citete (f) ca n Phonetik
24. ig = la sfarsit de cuvant se pronunta - (ih) ca n Niedrig (nidrih)
Acultandu-i cu atentie pe vorbitorii nativi de limba germana, veti observa ca de fapt se pronunta - (ik).
Ex. : fertig, bilig, wichtig
25. = se pronunta (s) scurt si se scrie dupa vocal lung si diftongi, fiind un semn al lungimii vocalelor
( = ss transcris).
26. t: = la inceput de cuvnt se pronunt (t)
in sufixul ,,-tion si in cuvinte de origine latina se pronunta - ().
ts = numai la final de cuvnt se citete (t) ca n Rechts
tsch = se citete (ci) ca n Deutsch (doici)
27. v = in cuvinte propriu-zis germane se pronunta - (f) de exemplu Vater
in cuvinte de origine straine se pronunta - (v) de exemplu nervs
28. w = se pronunta ca (v) din limba romana, de exemplu Warum?
29. x = se pronunta intotdeauna - (ks)
30. z = se pronunta in general - ()
in unele cuvinte de origine straina poate avea valoarea unui - (z) din limba romana
31. y = ( scurt)



DIFTONGI

1. au = se pronunta (au) spre (ao). Ex. : Haus ( ca in romn - flaut)
2. u = se pronunta (oi). Ex. : uern ( oisern)
3. ei = se pronunta (ai) - ca n (tu ai). Ex. : leise
4. ai,ey,ay = (ai)
5. eu = se pronunta (oi) cum este n Freund


CONSOANE DUBLE
Se citesc tare precum in romn ca o singur liter. De fiecare data cand intalnim la mijlocul cuvintelor
consoana dubla, inseamna ca vocala dinaintea acesteia se citeste scurt. De ex: Dritte se citeste (drit), cu (i) citit
rapid.


ALTE REGULI DE PRONUNTIE

1. ah = (a:) ex. Zahl
2. h = se pronun : adic (e), de exemplu n: Zhne, hnlich, fhrt
2. eh = (e:) ex. Reh
3. el = la sfarsit de cuvant (l)
4. em = la sfarsit de cuvant (m)
5. en = la sfarsit de cuvant (n)
6. er = la sfarsit de cuvant (r) cu r pronunat scurt ex. Fernseher
dar ,,r'' poate fi si mut .ex aber ( ab:)
7. es = la sfarsit de cuvant (s)
8. ih = (i:) de exemplu: Ihr, Ihnen, Verzeihung
9. oh = (o:) de exemplu Ohr
10. sa = (za) de exemplu: Salat, Sauber, Saal
10. s = se pronun (ze)
11. si = (zi) de exemplu: sind , Silvester
12. se = (ze) de exemplu: Seele, Base
13. so = (zo) de exemplu: Sonntag, Sonst
14. su = (zu) de exemplu: Suppe, suchen
15. th = (t:) de exemplu n Mathematik
16. uh = (u:) de exemplu: Kuh, Stuhl
h = (:) adic (iu:), ca n: fhlen, Frhling, Knguruh, frh
17. tz = () de exemplu: Platz, trotzdem



ALTE PARTICULARITI DE PRONUNIE

1. tsch = (ci) de exemplu n Tsch
dar nu intotdeauna, ex. Entschudigung, unde ,,t- de abia se aude iar ,,sch = ()
2. w ( inainte de : , e, io, y ) = (ci)
3. sk ( inainte de : , e, i, j, , y ) = ()
4. ung ( la sfarsit de cuvant) = se pronun ca (um) ex. Rechnung (rehtum)
5. ies ( la sfarsit de cuvant ) = (-iz) de exemplu n dies (diz)
6. st , sp = in cuvinte compuse se citesc : (st), (sp) ex. Zweistufig = zwei-stufig ( vai-stufih )
n verbe cu particula separabila (t), (p) ex. verstehen = ver-stehen ( fer-te: n)
n cuvinte care contin sufixe sau prefixe - regula mai sus amintita se respecta
7. ie = n cuvinte de origine strain e diftong si se citeste (-i) sters ex. Familie, Folie
8. o, oo, oh, oe, ow = (o) de exemplu n: oben, Moor, Ohr, Soest
9. u, uh, ue, ou = (u) de exemplu n: nur, Uhr, Kotzebue,Souvenir
10. , oe, h, oi, oey = ,, = (eo) ca i n: Tchter, Goethe, hr, Loitz, Oeynhausen
11. chst = se citesc separat : ,,ch = (h) , ,,st = (st), deci, n cazul acesta ,,chs nu se citeste (cs).
Exemplu pentru chst: du machst (tu mahst)


ALFABETUL GERMAN

1. A = a 7. G = ghe 13. M = em 19. S = es 25. Y = upsilon
2. B = be 8. H = ha 14. N = en 20. T = te 26. Z = et
3. C = te 9. I = i: 15. O = o 21. U = u
4. D = de 10. J = iot 16. P = pe 22. V = fau
5. E = e: 11. K = ka 17. Q = ku 23. W = ve
6. F = ef 12. L = el 18. R = er 24. X = iks












Bibliografie:
http://wikitravel.org/ro/Ghid_de_conversa%C5%A3ie_german
http://www.scritub.com/literatura-romana/gramatica/REGULI-DE-PRONUNTIE-ALE-LIMBII9111161113.php