1

ERGONOMIA SCAUNELOR
LA LOCUL DE MUNCA SI LA TRANSPORTUL IN COMUN
STEFAN Florina
Conducator stiintific: Conf. Dr. Ing. Mohora Cristina
REZUMAT : Lucrarea conine o analiz , din punct de vedere ergonomic , a scaunelor ergonomice
de birou si a transportului public urban din diverse aspecte i variabile legate de confortul i
sigurana utilizatorilor .Proiectarea scaunelor pe baza analizei antropometrice constituie principalul
aspect. Alte aspect evaluate sunt accesul i ieirea din unitatea de transport , uurina de a ajunge
la numrul de locuri, acces dimensionale la scaunele , i distribuie a scaunelor . Fiecare dintre
aceste aspecte a fost legat de dimensiunile antropometrice ale populaiei , verificarea adaptarea sa la
populaia de utilizatori . n plus , datele dimensionale ale diferitelor uniti au fost comparate cu
valorile i parametrii specificai n standarde. n cele din urm unele sugestii apar pe aciunile care
vor fi ntreprinse n termeni de design , care cu siguran va contribui la mbuntirea securitii
i confortul utilizatorilor . Consideraiile speciale sunt realizate innd cont de vrst i
categoriile de populaie .
Cuvinte cheie: scaun, ergonomie, antropometrie, analiza, diemnsiuni.
1. Notiuni introductive
1.1 Ergonomia studiaza problemele organizarii
locurilor de munca, evidentiind factorul psiho-
social, punand pe prim plan muncitorul cu
complexul solicitarilor la locul de munca in
cadrul procesului de productie.
Ergonomia este legata de mai multe stiinte cum
ar fi: psihologia, sociologia, medicina muncii,
protectia muncii, igiena muncii, antropometria,
fiziologia, stiintele tehnice si economice.
1.2 Organizarea ergonomica urmareste scopul
asigurarii conditiilor necesare in organizarea
procesului de productie in cadrul fiecarui loc de
munca in asa fel ca sa se obtina o productivitate
maxima a muncii si respectand principiile
economiei miscarii si scutind lucratorul de
oboseala inutila.
1.3Msurtori antropometrice
Antropometria este tiina care msoar
dimensiunile corpului uman ntr-o populaie. La
proiectarea produselor este important s ne
amintim c oamenii au diferite mrimi i forme.
Datele antropometrice variaz considerabil ntre
populaii regionale.
1.4 Procentaje umane
Dimensiunile antropometrice pentru fiecare
populaie sunt clasificate n funcie de mrime
i descrise ca procent. Este o practic comun
de a proiecta pentru intervalul de la al 5-lea %
dintre femei la al 95-lea% dintre barbai. Al 5-
lea% al valorii feminine pentru o anumit
dimensiune (de exemplu, nlimea eznd)
reprezint, de obicei, cea mai mic msur de
design ntr-o populaie. Invers, o valoare 95% de
sex masculin ar putea reprezenta cea mai mare
dimensiune pentru care unul produs este
proiectat. Intervalul de la al 5-lea% la 95%
acoper aproximativ 90% din populaie. Pentru a
proiecta pentru o parte mai mare a populaiei, s-
ar putea folosi variaia de la 1% feminin la 99%
masculin.
Figura 1 prezint comparaii de procentaje la
femei i
2
brbai.
Fig. 1. Dimensiunile relative ale diferitelor procentaje
la oameni. Datele sunt din manualul Dreyfuss,
Kroemer i Woodson.
1.5 Baze de date antropometrice
Seturile de date antropometrice compara oameni
de vrste i ocupaii diferite. Datele din bazele
de date antropometrice pot reprezenta
dimensiunile statice, cum ar fi "lungimea
gambei" sau dimensiunile funcionale, cum ar fi
"ntinderea"
Figura 2 i Tabelul 1 ilustreaz intervalul de
dimensiuni utilizate n designul de mobilier de
birou. Fig. 2. Msurtori standard ale posturii n birou.
Valorile sunt n Tabelul 1.
Tabel 1. Msurtori antropometrice (inclusiv
toleranele pentru haine) ale barbailor i femeilor,
conform BIFMA Ergonomic Guidelines, 2002.
2. Posturi frecvente la locul de munc
Exist posturi obinuite n mediul de birou care
pot fi luate n considerare la proiectarea
produselor sau spaiului de birou:
n picioare
aezat
ntindere
micare
n continuare sunt analizate liniile directoare
pentru poziia aezat.
2.1 Poziiile aezate
Cunoaterea parametrilor necesari pentru
proiectare pentru utilizatorul aezat, poate ajuta
3
la creterea gradului de confort al acestuia.
Msurtorile antropometrice comune pentru
poziia aezat pot fi vzute n Fig. 3.
Fig. 3. Msurtori antropometrice pentru poziia
aezat. Tabelul 2 indic valorile.
Tabel 2. Valorile de la a 5-a pana la a 95-a
percentila brbai i femei n poziia aezat
utilizate n proiectarea scaunelor. Fig. 3 pentru
vizualizare. Datele din BIFMA Ergonomics
Guidelines, 2002.
2.2 Coloana vertebral i lombar
Meninerea formei neutre, sau n picioare a
zonei vertebrale lombare, este important pentru
confort i postur. Scaunele pot oferi suport
lombar adecvat i corect. Suportul lombar
aezat va ajuta coloana vertebral s menin o
curb n form de S similar formei coloanei
vertebrale n poziia n picioare.
Fig. 4 Forma curbata a coloanei vertebrale
Postura corecta in scaun este o dezbatere
continua cu profesionistii in ergonomie.
Unii spun ca utilizatorii trebuie sa aiba un grad
de plasament de 90-90-90 pentru cot, sold,
genunchi si respectiv, articulatii.
Altii spun ca o variatie in aceasta plasare este
mai buna, atata timp cat nu duce la aplecarea
peste. O postura buna de sezut este aceea care
este confortabila si nu reprezinta un stress si o
presiune asupra coapselor, spatelui sau
muschilor mainii si permite ca picioarele
utilizatorului sa stea pe podea si nu atarnate.
Locul in care lucram si partile sale componente (
ca parti de depozitare suspendate, socluri) ar
trebui sa permite majoritatii miscarilor ale
corpului utilizatorului sa se miste in voie. La
proiectarea produselor, se iau in considerare
miscarile astfel incat sa se reduca la minimum
cele incommode sau nesanatoase.
In cazul scaunelor ergonomice cu rotile,
utilizatorii se vor deplasa in mediul lor pentru a
4
raspunde la telefon sau a se intinde. O pauza
ocazionala de la a sta este incurajata deoarece
ajuta la stimularea musculaturii si creste debitul
de sange, care descreste oboseala.
Spatiul intr-o zona de nisa sau de birou ar
trebuie sa permita scaunului deplasarea cu
usurinta. De asemenea un scaun cu rotile poate
avea nevoie sa se intoarca formand mai mult
unghiuri.
Scaunele si alte dispositive din spatiul de lucru
pot permite persoanei ce la foloseste sa se ridice
cu usurinta si sa se deplaseze imprejur fara
cotiere, ajutari alea setarii scaunului, etc.
Fig. 5. Spatiul minim necesar pentru utilizarea
scaunului cu rotile
3. Scaunele ergonomice de birou
3.1 nlimea ezutului
nlimea scaunului ar trebui s permit
picioarelor utilizatorilor s fie sprijinite
confortabil pe podea sau pe un suport adecvat
pentru picioare.
3.2 Adncimea ezutului
ezutul trebuie s fie suficient de adnc, astfel
nct regiunea din spatele genunchilor (zona
poplitee) sa nu fie lovit de faa scaunului. Cele
dou modaliti de a preveni contactul cu zona
poplitee sunt:
1. Fixarea adncimii totale a ezutului
2. Crearea unei ajustri pe adncime
Reglarea adncimii ezutului ar trebui s fie o
micare natural care nu tensioneaza
utilizatorul.
Separarea cotierelor de ezutul mobil poate
permite braelor s fie utilizate ca prghie
pentru schimbarea cu uurint a adncimii
scaunului n timp ce utilizatorul este aezat.
3.3 Limea ezutului
ezutul trebuie s fie suficient de lat pentru a
gzdui oldurile i mbrcmintea
utilizatorului i s permit confortabil utilizarea
cotierelor.
5
Fig. 6. Msurtorile din liniile directoare
BIFMA folosite pentru scaune ergonomice. Vezi
Tabelul 3 pentru valori.
Tabel 3. Msurtori specifice orientative
BIFMA de proiectare a scaunelor.
a. Sptar
Sptarul trebuie s fie conform conturului
coloanei vertebrale i s asigure sprijin la spate
pentru a atenua stresul pe muchii spatelui n
timp ce utilizatorul este aezat. n general ar
trebui s fie suficient de nalt pentru a ajunge la
omoplai, suficient de lat pentru a susine
limea taliei, i s aibe un suport lombar
pentru a menine curbura lordozic natural a
coloanei vertebrale lombare.
b. Gama de micri ale scaunului
Sptarul scaunului trebuie s permit poziii
aezate variate. Acest lucru poate fi realizat
prin permiterea unei nclinri spre spate a
spatarului. Un minim de 10 nclinare spre spate
(ntre 90 i 115) este de preferat. Unele
scaune permit de asemenea i ezutului s se
ncline n acelai timp.
Singurele linii directoare n privinta msurrii
nclinrii ezutului asigur c unghiul trunchi-
coaps nu este mai mic de 90, iar unghiul
scaunului este nclinat spre spate ntre 0-4.
c. Braele
Braele ajut la ameliorarea tensiunii gtului,
umerilor i spatelui. Cotierele pot oferi o
suprafa bun de contact pentru brae, astfel
nct presiunea ntre bra i cotier este
minimizat. Cotierele trebuie s fie reglabile n
sus i n jos, precum i nauntru i n afar.
Acest lucru permite o mai bun personalizare i
un control mai bun al confortului.
d. Controlul scaunului
Controalele sunt importante i cu ct mai
puine i mai intuitive sunt, cu att mai bine
poate fi pentru utilizator.
Un buton rotund, de obicei, nseamn c ar
trebui s fie rotit. O prghie plat nseamn, de
obicei, c ar trebui s fie tras sau mpins.
Imagini grafice ar putea fi aplicate pe
controalele scaunului pentru a arta utilizatorului
cum s opereze fiecare manet sau dispozitiv.
Pentru instruciunile de utilizare, imaginile pot
preveni necesitatea traducerii instruciunilor la
vnzarea produselor n diferite ri. n plus,
aceasta poate fi o modalitate mai rapid i mai
uoara de a comunica.
6
Tensiunea n controale ar trebui s permit un
efort minim utilizatorului pentru a le activa.
Controalele ar trebui s fie, de asemenea, uor
de atins i vizibile pentru utilizator.
4. Ergonomia in transportul public de
persoane
Termenul accesibilitate este folosit pentru a
define principalele caracteristici in calitatea
urbanismului, constructiilor si transportului care
permit oricarei persoane sa le foloseasca in mod
corespunzator. Pe de alta parte, termenul
disabilitate presupune o deficient fizica,
intelectuala sau senzoriala, la fel de bine cum
contempleaza o boala mental sau indispozitie
care solicita atentie medicala. Asemenea
deficient, indispozitii sau boli pot fi de ordin
permanent sau tranzitorii, cu caraceristici
specific pe care le poate verifica orice cadru
medical.
O persoana cu mobilitate redusa este afectata
de diversi factori careii impiedica sa fie mobile
si comunicativi cu cei din jurul lor: de exemplu,
in categoria cu persoanele cu mobilitate redusa
sunt cuprinse si femeile insarcinate, precum i
rniii, persoanele in convalescen si
persoanele supraponderale.
Pentru a stabili domeniul de aplicare al prezentei
lucrri, este necesar s se defineasc unitile
de transport public. Unitile de transport sunt
clasificate n uniti de transport urban,
transport extra-urban , transport periferic,
autobuz i microbuz . In scopul prezentei
lucrari, interesul va fi concentrate pe trnasportul
urban, in special microbuzul.
4.1 Ergonomia pasagerilor
Este posibil s se transporte un numr mare de
pasageri n uniti de transport public, dar n
atenia confortului utilizatorilor i
siguranei, este necesar s se limiteze numrul
de pasageri n aa fel nct asigura confortul
minim pe care utilizatorii il merita.
Populaia de utilizatori variaz n funcie de
vrst, dimensiune, greutate i mobilitate, ceea
ce face necesar s se ia n considerare aceti
factori n faza de proiectare. Cazurile extreme
sunt reprezentate de populaia de dimensiuni
mai mari, persoanele cu handicap fizic sau
dizabiliti, i mai ales segmente de populaie
ce cuprind adultii si copiii, care sunt n mod
natural mai mult predispusi la accidente.
Prelevarea de probe din unitile de transport
public
nlimea interioar (A)
Limea interioar (B)
Limea de pe culoar (C)
Limea de scaun individual (D)
nlimea de spatar a scaunelor (E)
nlimea pernei scaunului de la unitatea de
podea (F)
Gap ntre locuri (G)
Lungimea interioar a unitii (H)
Lime de scaune gemene (I)
Adncime a pernei scaunului (K)
Separarea ntre bancheta din spate i restul
scaunului (L)
nclinarea spatarului (M)
nlimea de la drumul pana la primul pas pe
treptele de access au iesire (N)
nlimea treptelor de acces sau de ieire pe
scri (O)
7
Calea pasilor pana la treptele de acces sau
iesire (P)
Lime de ua de acces sau de ieire (Q)
Numar de pasageri.
Tipul de unitate ( autobuze tip A i tip B)
Fig . 7 Variabilele dimensionale ale unitatilor de
transport din lucrare
4.2 Analize antropometrice
n lumea modern, este imposibil sa proiectam
n termeni de dimensiuni medii. Este motivul
pentru care antropometria joac un rol capital n
lumea designului. n ceea ce privete
transportul public, este necesar s se defineasc
spaiile de circulatie,de usi de acces i de
ieire, precum i dimensiunile scaunelor,
avnd n vedere persoanele mai corpolente. Pe
de alt parte, dimensiunile oamenilor mici sunt
folosite pentru a defini nlimea scaunelor,
nlimea mnerele superioare, nlimea
treptelor de acces i de ieire ale scrilor, i
n cele din urm nlimea ultimului pas n
raport cu nivelul drumului. Trebuie adugat
faptul c transportul public este, de asemenea,
utilizat de ctre populaie n vrst i
persoane cu handicap fizic, care se foreaz s
fac anumite consideraii pentru a facilita
accesul, securitatea i confortul acestor
segmente de populaie n timpul utilizrii
transportului public.
O observaie detaliat a datelor statistice
obinute, prezint o mare dispersie a valorilor
date ale variabilelor considerate. Principalul
motiv, pentru care aceast dispersie a datelor
poate fi atribuit, este lipsa de control de ctre
autoritile raspunzatoare n ceea ce privete
construcia i distribuia de scaune,
distribuia spaial i de circulaie a
utilizatorilor din interiorul unitilor de
transport public. Nu exista control pentru
ndeplinirea cerinelor minime de proiectare n
conformitate cu standardele de securitate i
confortul utilizatorilor.
Dimensiunile de uniti de transport au fost
comparate cu datele antropometrice disponibile
din populaia de utilizatori i valorile stabilite
n standardul corespunztor.
Unitile de transport urban, considerate n
lucrarea de fa, pot fi clasificate n dou tipuri,
n funcie de mrimea lor. Tipul de uniti de
"A", cu o capacitate de 11 de pasageri i
uniti de tip "B", cu o capacitate de pn la 30
de pasageri. Dimensiunea eantionului include
80 de vehicule de tip "A" i 108 de vehicule de
tip "B". Tabelele 5 i 6 respectiv a afia
rezumatul rezultatelor pentru vehiculele de tip
"A" i "B".
8
Tabel 5. Dimensiunile unitatilor de transport de tip
A
Tabel 6. Dimensiunile unitatilor de transport de tip
B
Proiectarea unitilor de transport public nu
este diferit din punct de vedere ergonomic cu
cea utilizata pentru concepie de alte staii de
lucru. Prin urmare, trebuie s se acorde atenie
la trilogia: utilizator - echipamente - mediul de
lucru.
Ergonomia este stiinta care sintetizeaza principii
ale altor stiinte precum cele medicale,
economice, tehnice, antropometria, psihologia
muncii, sociologia muncii, pentru aplicarea lor
in proiectarea si optimizarea sistemului om-
masina-mediu din punct de vedere al conditiilor
de munca, precum si al cresterii productivitatii
muncii . Ergonomia nu trebuie confundata cu
nici una dintre stiintele care o compun.
5. Bibliografie
[1] BIFMA International, Ergonomics
Guidelines for VDT (Video Display Terminal)
Furniture Used in Office Workspaces.
Document G1-2002. February 28, 2002.
[2]Henry Dreyfuss Associates and Tilley, Alvin
R. The Measure of Man and Woman, Revised
Edition. New York: John Wiley & Sons, Inc.,
2002.
[3] Grandjean, E., Kroemer, K., Kroemer,
K.H.E. (ed.) Fitting the Task to the Human.
London: Taylor & Francis, 1997.
[4] Kroemer, K.H.E., H.B. Kroemer and K.E
Kroemer-Elbert. Ergonomics: How to Design
for Ease and Efficiency. New Jersey: Prentice
Hall, 2001.
[5]Woodson, Wesley E., Barry Tillman, and
Peggy Tillman. Human Factors Design
Handbook, 2nd Edition. New York: McGraw-
Hill, Inc., 1992.
[6] Velasquez, P., 2000, Accessibility,
Transport and Integration, National Foundation
of Urban Public Transportation (FONTUR),
Venezuela.