UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

ESTIMAREA INCERTITUDINII DE MASURARE

INCERTITUDINEA DE MASURA CALDURA
SPECIFICA A METALELOR
Student: Alexa Ana Elena
Grupa: IH
Specializarea: tiin a i Managmentul ncercrii Materialelor
Pr!e"r: Conf.univ.dr.ing. Pencea Ion
Bucureti
Ianuarie 2013
CUPRINS:
1. Introducere
2. Incertitudinea de masurare
3. Metoda de masurare caldura specifica a metalelor
4. Definitii
. Modelarea masurarii
!. "tapele de urmat pentru e#aluarea si e$primarea incertitudinii
re%ultatului unei masurari& conform '(idului IS)
*. +u,et de incertitudine
-. +i.lio,rafie
1. Introducere:
n toate domeniile le,ate de certificarea calit ii i de acreditarea la.oratoarelor
de ncercare i a celor de etalonare& n metrolo,ia tiin ific & n cea industrial
i n cea le,al & n standardi%are& precum i n alte sectoare de acti#itate a fost
introdus i ,enerali%at conceptul de incertitudine de m surare& ca parametru
esen ial al calit ii unei m sur ri. / r specificarea incertitudinii de m surare&
e#aluat i e$primat dup re,uli con#enite& re%ultatul comunicat al m sur rii nu
este credi.il i poate fi complet inutili%a.il pentru .eneficiarul s u.
Scurt istoric
0 a cum utili%area aproape uni#ersal a Sistemului Interna ional de unit i 1SI2
a conferit coeren tuturor m sur rilor n tiin i n te(nolo,ie& un consens
mondial asupra e#alu rii i e$prim rii incertitudinii de m surare poate conduce la
compati.ilitatea imediat i la interpretarea adec#at a semnifica iei unui spectru
#ast de re%ultate ale m sur rilor n cercetare& in,inerie& comer & industrie i
le,isla ie. n epoca actual a pie ii mondiale& de#ine imperati# ca metoda de
e#aluare i e$primare a incertitudinii s fie uniform n ntrea,a lume& astfel ca
m sur rile e$ecutate n ri diferite s fie u or de comparat.
n 13**& recunosc nd lipsa unui consens interna ional n e$primarea incertitudinii
de m surare& autoritatea mondial suprem n metrolo,ie& Comitetul Interna ional
de M suri i 'reut i 1CIPM2& a cerut +iroului Interna ional de s se ocupe de
re%ol#area acestei pro.leme& mpreun cu la.oratoarele na ionale de metrolo,ie i
s ela.ore%e o recomandare. +IPM a formulat un c(estionar detaliat cuprin% nd
ntre. ri pri#itoare la
su.iect i l4a distri.uit c tre 32 de la.oratoare metrolo,ice na ionale interesate5
au fost primite r spunsuri de la 21 de la.oratoare. 0proape to i au fost de
p rere c este important s se a6un, la o procedur acceptat interna ional
pentru e$primarea incertitudinii de m surare i pentru com.inarea componentelor
indi#iduale de incertitudine ntr4o sin,ur incertitudine total . Nu s4a desprins
ns nici o conclu%ie cu pri#ire la metoda care #a tre.ui utili%at . 0tunci +IPM
a con#ocat un ,rup de lucru format din e$per i de la 11 la.oratoare na ionale
17or8in, 'roup on t(e Statement of Uncertainties& 7'SU2& care a ela.orate
Recomandarea INC41 113-92: "$primarea Incertitudinilor "$perimentale.
Concomitent& s4a (ot r t ela.orarea unui ,(id detaliat& .a%at pe recomandarea
,rupului de lucru 1care este o scurt pre%entare i nu o prescrip ie detaliat 2.
CIPM a ns rcinat )r,ani%a ia Interna ional de Standardi%are 1IS)2 cu
alc tuirea acestui ,(id& pentru a ine seama mai .ine i de interesele industriei i
comer ului.
Responsa.ilitatea ela.or rii a fost dat 'rupului Consultati# :e(nic al IS) pentru
Metrolo,ie 1IS) :ec(nical 0d#isor; 'roup on Metrolo,;2& care a cola.orat cu
nc ase or,ani%a ii interna ionale: Comisia "lectrote(nic Interna ional 1I"C2&
Comitetul Interna ional de M suri i 'reut i 1CIPM2& )r,ani%atia Interna ional
de Metrolo,ie <e,al 1)IM<2& Uniunea Interna ional de C(imie Pur i
0plicat 1IUP0C2& Uniunea Interna ional de /i%ic Pur i 0plicat 1IUP0P2
i /edera ia Interna ional de C(imie Clinic 1I/CC2. Un ,rup de lucru
constituit n acest scop1IS)=:0'4=7'32& compus din e$per i desemna i de
+IPM& I"C& IS) i )IM<& a ela.orat lucrarea >'(id pentru e$primarea
incertitudinii de m surare>& care pre#ede re,uli de e#aluare i e$primare a
incertitudinii de m surare pentru a fi utili%ate n standardi%are& etalonare&
ncerc ri& acreditarea de la.oratoare i ser#icii metrolo,ice.
'(idul& ap rut pe parcursul a peste ase ani n mai multe #ersiuni preliminare i
n 1333 su. form definiti# & constituie o lucrare de referin n domeniu& de
peste 129 de pa,ini& pre%ent nd detaliat principiile i procedurile recomandate&
nso ite de numeroase e$plica ii& note i e$emple care l muresc cele mai multe
situa ii practice posi.ile. Consensul lar, prin care a fost adoptat acest document
i4a conferit un ,ir puternic n fa a unor or,anisme re,ionale i na ionale de
standardi%are& care nu au nt r%iat s pu.lice noi ndreptare i proceduri& n
accord aproape deplin cu ,(idul IS). Dintre acestea& se distin,e ,(idul pu.licat
de 7estern "uropean Cali.ration Cooperation 17"CC& n pre%ent n,lo.at n
"0<2& cu caracter strict aplicati#& practic.
2. Incertitudinea de m surare
In pre%ent este lar, recunoscut faptul c & dup ce toate componentele cunoscute
sau asumate au fost e#aluate i corec iile corespun% toare au fost aplicate&
r m ne totu i o incertitudine asupra corectitudinii re%ultatului declarat& adic o
ndoial pri#itoare la c t de .ine repre%int acest re%ultat #aloarea m rimii
m surate.
C nd se raportea% re%ultatul m sur rii unei m rimi fi%ice& este o.li,atoriu s se
dea o oarecare indica ie cantitati# asupra calit ii re%ultatului& astfel ca cei care
l utili%ea% s poat aprecia ncrederea n acesta. / r o asemenea indica ie&
re%ultatele m sur rilor nu pot fi comparate& nici ntre ele i nici cu #alorile de
referin date ntr4o specifica ie sau ntr4un standard. De aceea& este necesar s
e$iste o procedur .ine ela.orat & u or de n eles i ,eneral acceptat
pentrucaracteri%area calit ii re%ultatului unei m sur ri& adic pentru a e#alua i
a e$prima incertitudinea sa.
Conceptul de incertitudine ca un atri.ut certifica.il este relati# nou n istoria
m sur rilor& n sc(im. eroarea i anali%a erorilor fac parte de mult timp din
practica tiin ei m sur rilor sau a metrolo,iei. :re.uie acordat o mare aten ie
deose.irii intre termenii >eroare> i >incertitudine>. "i nu sunt nicidecum sinonimi&
ci denot concepte cu des # r ire diferite5 ei nu tre.uie confunda i ntre ei sau
utili%a i ,re it.
Cu# ntul >incertitudine> nseamn > ndoial > i astfel ntr4un sens lar,
>incertitudinea de m surare> nseamn du.iu cu pri#ire la #aliditatea re%ultatului
unei m sur ri. :ermenul >incertitudine> este folosit at t pentru acest concept
,eneral& c t i pentru a desemna acele m rimi specifice care dau m surile
cantitati#e ale conceptului& cum ar fi de e$emplu a.aterea standard. Defini ia
formal a termenului >incertitudine de m surare>& a a cum este dat n '(idul
IS)& precum i n actualul >?oca.ular interna ional de termeni fundamentali i
,enerali n metrolo,ie> 1?IM2& este urm toarea:
Incertitudine 1de m surare2 : parametru asociat cu re%ultatul m sur rii& care
caracteri%ea% dispersia #alorilor ce pot fi atri.uite n mod re%ona.il
m surandului. Parametrul la care se face referire poate fi& de e$emplu& o a.atere
standard sau un multiplu anumit al acesteia2& sau semil r,imea unui inter#al
a# nd un ni#el de ncredere dat.
0 a cum se arat n '(idul IS)& aceast defini ie a incertitudinii de m surare
este o defini ie opera ional & care se refer la re%ultatul m sur rii i la
incertitudinea sa e#aluat 5 n ea s4a e#itat utili%area conceptului de #aloare
ade# rat . "a este ns compati.il cu alte concepte ale incertitudinii de
m surare& ca de e$emplu:
4 o estima ie caracteri% nd inter#alul de #alori n interiorul c ruia se , se te
#aloarea ade# rat a m surandului 1?IM& editia a 14a& 13-425
4 o m sur a erorii posi.ile n #aloarea estimat a m surandului& dat de
re%ultatul m sur rii.
n mod o.i nuit& incertitudinea de m surare este definit printr4un inter#al
centrat pe estima ia $ a #alorii m surandului& care repre%int n acela i timp
re%ultatul raportat al m sur rii. Incertitudinea U este astfel definit ca re%ultatul
m sur rii s fie pre%entat prin e$presia simpl & simetric & $ .
3. Metoda de masurare caldura specifica a metalelor
1. Se determina masa apei din calorimetru si masa corpului studiat.
2. . Se masoara temperatura apei din calorimetru inainte de introducerea
corpului.
3. Se determina temperatura corpului de studiat introduandu4l intr4un #as cu
apa incal%ita a carei temperatura o determinam cu a6utorul termometrului. Se
mentine corpul in acest #as pana cand se sta.ileste temperatura apei.
4. Se determina temperatura in felul urmator : se introduce corpul in
calorimetru si se a,ita lic(idul cu a6utorul a,itatorului pentru a uniformi%a
temperatura lui. :emperatura finala #a fi temperatura pentru care coloana
de mercur a termometrului nu mai #aria%a ca lun,ime.
. <a .a%a determinarii caldurii specifiece a unui corp solid sta ecuatia
calorimetrica.0ceasta este relatia care e$prima ec(i#alenta dintre cantitatea de
caldura cedata de un corp cald si cantitatea de caldura primita de un corp
mai rece& temperatura finala a celor doua corpuri aflate in contact fiind
aceeasi.
Punerea in contact a celor doua corpuri de temperaturi diferite si masurarea
temperaturii finale se reali%ea%a cu a6utorul calorimetrului descris mai sus.
Daca introducem in calorimetru corpul de cercetat de masa m aflat la o
temperatura t mai mare decat temperatura t1 a apei din calorimetru& atunci
cantitatea de caldura cedata de corp calorimetrului #a fi data de relatia :
Unde : c 4 caldura specifica a corpului :
4 temperatura finala.
Cantitatea de caldura primita de calorimetru pentru a a6un,e la temperatura
este data de relatia :
Unde : m1 masa apei din calorimetru 5
c1 caldura specifica a apei 5
8 capacitatea calorica a calorimetrului propiu %is& a a,itatorului si a
termometrului.
Deci 8 1 4 t1 2 repre%inta caldura a.sor.ita de #asul calorimetrului& de
a,itator si de termometru. <a ec(ili.ru cand a#em :
de unde putem soate caldura specifica a corpului studiat :
Deci& cunoscand #alorile 8 si c1 ramane sa masuram m& m1& t& t1 si care
inlocuite in formula calcularea caldurii specifice a
corpului respecti#.
4. D"/INI:II
0+0:"R" S:0ND0RD "@P"RIM"N:0<0 4 pentru un sir de n masurari
ale aceluiasi masurand& este marimea s care caracteri%ea%a imprastierea re%ultatelor
si este data de formula:
$i fiind re%ultatul celei de4a i4a masurari& iar $ fiind media aritmetica al celor n
re%ultate considerate.
0+0:"R" S:0ND0RD 1a unei #aria.ile aleatorii sau a unei distri.utii de
pro.a.ilitate2 4 radacina patrata po%iti#a a #ariantei.
INC"R:I:UDIN" D" M0SUR0R" 4 parametru& asociat re%ultatului unei
masurari& care caracteri%ea%a imprastierea #alorilor ce in mod re%ona.il ar putea
fi atri.uite masurandului.
C)R"C:I" #aloare adau,ata al,e.ric re%ultatului .rut al unei masurari pentru
compensarea erorii sistematice.
"?0<U0R" D" :IP 0 1a incertitudinii2 4 metoda de e#aluare a incertitudinii
prin anali%a statistica a unei serii de o.ser#atii.
"?0<U0R" D" :IP + 1a incertitudinii2 4 metoda de e#aluare a incertitudinii
prin alte
mi6loace decat anali%a statistica a unei serii de o.ser#atii.
INC"R:I:UDIN" S:0ND0RD 4 incertitudine a re%ultatului unei masurari
e$primata ca o a.atere standard.
INC"R:I:UDIN" S:0ND0RD C)MPUS0 4 incertitudine standard a
re%ultatului unei masurari atunci cand re%ultatul acelei masurari este o.tinut din
#alorile unui numar de alte marimi& e,ala cu radacina patrata po%iti#a a unei
sume de termeni& termenii respecti#i fiind #ariantele sau co#ariantele acestor
marimi& conform modului in care re%ultatul masurarii #aria%a in functie de
sc(im.area acestor marimi.
INC"R:I:UDIN" "@:INS0 4 marime ce defineste un inter#al in 6urul
re%ultatului unei masurari& inter#al in care este de asteptat sa fie cuprinsa o
fractiune mare a distri.utiei #alorilor care pot fi re%ona.il atri.uite masurandului.
/0C:)R D" 0C)P"RIR" 4 factor numeric folosit ca un multiplicator al
incertitudinii
standard compuse in #ederea o.tinerii incertitudinii e$tinse.
N):0 4 Un factor de acoperire& 8& este in mod o.isnuit in inter#alul de la 2 la
3.
C)"/ICI"N: D" S"NSI+I<I:0:" 0S)CI0: CU ) "S:IM0R" D"
IN:R0R" #ariatia estimarii de iesire ,enerata de #ariatia estimarii de intrare
impartita la #ariatia acelei estimari de intrare.
PR)+0+I<I:0:" 4 un numar real cuprins intre 9 si 1 si atasat unui e#eniment
aleatoriu.
DIS:RI+U:I" D" PR)+0+I<I:0:" 1a unei #aria.ile aleatorii2 4 o functie
e$primand pro.a.ilitatea ca o #aria.ila aleatorie sa ia orice #aloare data sau sa
apartina unui sir dat de #alori.
P0R0M":RU 4 o marime folosita in descrierea distri.utiei de pro.a.ilitate a
unei #aria.ile aleatorii.
?0RI0+I<0 0<"0:)Ri" 4 o #aria.ila ce poate lua orice #aloare intr4un sir
specific de #alori si careia i se asocia%a o distri.utie de pro.a.ilitate.
C)R"<0:I" 4 relatie intre doua sau mai multe #aria.ile aleatorii a#and o
distri.utie de doua sau mai multe #aria.ile.
?0RI0+I<0 0<"0:)RI" C"N:R0:0 4 o #aria.ila aleatorie a carei medie
este e,ala cu %ero.
?0RI0N:0=DISP"RSI" 1a unei #aria.ile aleatorii sau a unei distri.utii de
pro.a.ilitate2 4 medie statistica a patratului #aria.ilei aleatorii centrate5 o masura
a dispersiei care este e,ala cu raportul dintre suma patratelor a.aterilor fata de
media acestora si numarul de o.ser#atii minus unu.
M"DI" 0RI:M":IC04 #aloarea raportului dintre suma #alorilor si numarul lor.
"S:IM0R" 4 operatie de atri.uire de #alori numerice& din o.ser#atiile pe un
esantion& pentru parametrii unei distri.utii alese ca model statistic al populatiei din
care este luat esantionul.
"S:IM0:)R 4 o statistica folosita pentru estimarea unui parametru al
populatiei.
"S:IM0:I" 4 #aloarea unui estimator.
. Modelarea masurarii
In cele mai multe ca%uri& masurandul A nu este masurat direct& ci
se determina din N alte
marimi @1& @2&...& @N prin relatia functionala:
A f 1 @
1
& @
2
& @
3
&.....& @
N
2
.
112
Marimile de intrare @1& @2&...& @N& de care depinde marimea de iesire A& pot fi
pri#ite& ele insele& ca masuran%i si& la randul lor& pot sa depinda de alte marimi.
/unctia f care apare in acest '(id tre.uie considerata in acest sens mai ,eneral
ca functia care contine toate marimile& inclusi# corectiile si factorii de corectie& ce
pot contri.ui cu componente semnificati#e ale incertitudinii la re%ultatul masurarii.
0stfel& daca datele arata ca f nu modelea%a masurarea la ni#elul cerut de
e$actitatea necesara a re%ultatului masurarii& tre.uie incluse si alte marimi de
intrare in f pentru a elimina nea6unsul. 0ceasta poate implica si introducerea unei
marimi de intrare care sa reflecte cunoasterea incompleta a fenomenului ce
afectea%a masurandul.
) estimatie a masurandului A& notata cu ;& se o.tine din ecuatia 112& pe
.a%a estimatorilor de intrare $1& $2& $3&...& $N ai celor N marimi de intrare @1&
@2&...& @N. 0stfel& estimatia de iesire& ;& ce repre%inta re%ultatul masurarii& este
data de:
; f 1$1 & $2 & $3 &.....$N 2. 122
0.aterea standard estimata asociata cu estimatia de iesire sau re%ultatul masurarii
;& denumita incertitudine standard compusa si notata cu uc1;2& se determina pe
.a%a a.aterilor standard estimate ale fiecarei estimatii de intrare $i& denumite
incertitudini standard si notate cu u1$i2
/iecare estimatie de intrare $i si a.aterea standard u1$i2 a sa se o.tine
din distri.utia #alorilor posi.ile ale marimii de intrare @i. 0ceasta distri.utie de
pro.a.ilitate poate fi .a%ata pe o serie de o.ser#atii @ i&8 ale lui @i sau poate fi
o distri.utie a priori.
"#aluarile de tip 0 ale componentelor incertitudinii standard se .a%ea%a pe
distri.utii de frec#enta& in timp ce e#aluarile de tip + se intemeia%a pe distri.utii
a priori.
!. "tapele de urmat pentru e#aluarea si e$primarea incertitudinii
re%ultatului unei masurari& conform '(idului IS):
1. Se e$prima matematic relatia dintre masurandul A si marimile de intrare @i
de care depinde A :
A B f 1@1& @2&...& @N2.
/unctia f ar tre.ui sa contina toate marimile& inclusi# corectiile si
factorii de corectie& care pot contri.ui semnificati# la incertitudinea
re%ultatului masurarii.
2. Se determina $i& #aloarea estimata a marimii de intrare @i& fie pe .a%a
anali%ei statistice a unei serii de o.ser#atii& fie prin alte mi6loace.
3. Se e#aluea%a incertitudinea standard u1$i2 a fiecarei estimatii
de intrare este $i.
"#aluarea de tip 0 a incertitudinii standard sau e#aluarea de tip + a
incertitudinii standard.
4. Se e#aluea%a co#ariantele asociate cu oricare din estimatiile care sunt corelate.
. Se calculea%a re%ultatul masurarii& adica estimatia ; a masurandului A& pe
.a%a relatiei functionale f& utili%and pentru marimile de intrare @i estimatiile
$i o.tinute la pasul 2 .
!. Se determina incertitudinea standard compusa uC1;2 a re%ultatului masurarii ;&
din incertitudinile standard asociate si co#ariantele asociate estimatiilor de
intrare. Daca in cadrul masurarii sunt determinate simultan mai multe marimi
de iesire& se #or calcula co#ariantele lor.
*. Daca este necesar sa se dea o incertitudine e$tinsa U& al carei scop este sa
ofere un inter#al de la ; 4 U la ; C U& ce este de asteptat sa cuprinda o
fractiune mare a distri.utiei #alorilor ce re%ona.il pot fi atri.uite
masurandului A& se multiplica incertitudinea standard com.inata uC1;2 cu un
factor de acoperire 8& pentru a se o.tine U B 8uC1;2. Se ale,e 8 pe .a%a
ni#elului de incredere dorit al inter#alului.
-. Se raportea%a re%ultatul masurarii ; impreuna cu incertitudinea standard
compusa uC1;2 a sa sau cu incertitudinea e$tinsa U.
+u,et de incertitudine masurarea caldurii specifice a unui metal
Nr.incercare t calor. [C]
t apa
[C] t amestec [C]
m corp
[g]
m apa
[g] C apa [J/Kg K]
c cal.
[J/K] C metal [J/kg K]
1 19.5 100 21 40 200 4180 81 435
2 20 98 21.5 40 200 4180 81 449
3 22 9 23 40 200 4180 81 309
4 22.5 99 23.5 40 200 4180 81 303
5 21 98.5 22 40 200 4180 81 299


!"aterea stan#ar# 1.28 1.12 1.04


!"aterea me#ie 0.5$ 0.5 0.4$


%alori me#ii 21 98.5 22.2 359

%arianta 1.$25 1.25 1.05

&ncertit'#inea stan#ar# 0.2 0.55 0.4 0.1 0.1

&ncertit'#ine stan#ar# comp'sa 1.5

&ncertit'#ine stan#ar# e(tinsa) k*2 3.5
+i.lio,rafie:
'(id pentru e$primarea incertitudinii de masurare C)D: D'493 4 4 "ditia3
0 +e,innerDs 'uide to Uncertaint; of Measurement& Step(anie +ell& Centre for
+asic& :(ermal and <en,t( Metrolo,; National P(;sical <a.orator;& 1333
"lemente de teoria erorilor si incertitudinilor& Calcule statistice si modele de
apro$imare& Conf. Dr. Marin ?lada& Uni#ersitatea din +ucure ti& 2 912
'(idul pentru "$primarea Incertitudinii de Masurare 1'UM2
D"?"<)PM"N: )/ :E" M"0SUR"M"N: C0P0+I<I:A IN
C0<)RIM":RA& Dumitru Marius N"0'U& Mircea SC)CI)R"0NU