Fiecare dintre noi privim lumea diferit in functie de cum ne reprezentam realitatea

si cum percepem stimulii din mediu. Reprezentarea realitatii reprezinta o problema

disputata in lumea stiintifica. Reprezentarile sociale sunt constructii cognitive care se
formeaza atunci cand individual interactioneaza cu contextul, astfel realizand anumite
produse sociale, prin care individul transforma, modifica si construieste continuu
realitatea. Aceste reprezentari ghideaza comportamentul persoanelor in societate,
impunand un anumit cod de reguli care permite sau interzice manifestarea anumitor
comportamente in societate. Individul ia decizii si pozitii, stabileste relatii, ataseaza
actiunii sale o semnificatie cognitiva ce poate avea rol diferentiator n construirea
reprezentarii. Astfel, individul isi construieste propriile valori morale si principii dupa
care se ghideaza in viata. Aceste valori si principii sunt formate in urma interactiunii cu
mediul si formarii reprezentarilor sociale.
isonanta cognitiva este o teorie introdusa de Festinger care explica starea de
tensiune si de dezechilibru care apare in momentul in care un individ are ! sau mai multe
pareri care intra in contradictie. "rin aceasta teorie putem infera faptul ca o persoana, din
dorinta de a reduce acea tensiune provocata de cognitiile disonante, ar putea recurge la
auto#manipulare si acceptarea unor opinii contradictorii si irationale. Filmul Agora
reprezinta un exemplu in care conflictele interconfesionale si reprezentarea asupra lumii
determina aparitia unor disonante cognitive atat la nivel de grup, cat si la nivel individual.
$n prim conflict ilustrat in filmul Agora este cel dintre pagani si crestini. isputa
dintre cele ! grupuri e generata de diferentele de religie% paganii credeau in zei, pe cand
crestinii credeau in umnezeu.
"utem observa si o diferenta in ceea ce priveste atitudinea celor ! grupuri fata de
lume si cunoastere% paganii isi dedicau intreaga viata cunoasterii si incercarii deslusirii
misterelor astronomice, pe cand crestinii erau dominati de ideea conform careia doar
umnezeu stie configuratia acestei lumi.
&onflictul dintre cele ! parti ia amploare si se finalizeaza cu devastarea templului
paganilor 'biblioteca din Alexandria( si practic eliminarea oricarui simbol al acestei
confesiuni din Alexandria. In aceasta lupta pentru suprematie, paganii isi risca propria
viata pentru a salva cat mai multe documente, scrieri antice ) ei isi pastreaza convingerea
si dedicatia pentru cunoastere 'acesta fiind modul lor de a isi arata credinta( chiar isi in
conditiile unei morti iminente.
$lterior, dupa ce crestinii vin la putere ) o serie de persoane din grupul paganilor
se boteaza, astfel a*ungi crestini ) lucru ce le facilita ascensiunea politica si nu ilustra
credinta lor in umnezeu.
Avand in minte fenomenul de impartire a alternativelor 'din paradigma liberei
alegeri( ) stim faptul ca o data ce o persoana a*unge la o decizie, o va considera extrem
de importanta si va tinde sa critice alternativele pe care initial le luase in calcul. Acest
lucru se poate aplica si disonantei cognitive ce apare intre grupurile mai sus prezentate%
de exemplu, reprezentatul crestinilor in mod automat va ataca cealalta religie si isi va
prote*a propria credinta ) deoarece el a luat de*a o decizie pe marginea acestei probleme
'de a fi crestin sau nu(.
In cazul paganilor convertiti 'cei care experientiaza propriu zis disonanta
cognitiva intre a alege sa ramai pagan sau a te converti la crestinism pentru a obtine
puterea politica mult dorita( teoria disonantei cognitive propune ca masuri de reducere a
tensiunii, ca aceste persoane sa mareasca importanta cognitiei consonante cu decizia
finala luata. e exemplu, daca ei decid sa devina crestini, atunci vor dezvolta urmatoarele
cognitii% crestinii imi vor binele, crestinismul este religia care m#a definit
intotdeauna, etc. e asemenea, ei ar putea si sa adauge avanta*e cognitiei consonante,
dar si sa diminueze importanta cognitiei care e in conflict cu decizia finala, prin afirmatii
de tipul% +iciodata nu am crezut in zei, ,oata viata mea am dus o lupta de identificare
a credintei mele, nu m#am regasit niciodata in acea dorinta permanenta de cunoastere.
-trategiile care au fost utilizate in film au vizat amplificarea unor cognitii
consonante cu decizia 'de convertire la crestinism(% dorinta de putere politica si astfel s#a
redus din importanta cognitiei disonante 'credinta in zei(.
&el de#al doilea conflict prezentat este de aceasta data intre evrei si parabolani.
Ambele grupuri isi dedicau viata lui .ristos, insa, cu toate ca ei credeau in umnezeu, au
a*uns sa isi dispute titlul de popor autentic/primul popor crestin. 0vreii sustineau ca
umnezeu a fost evreu, fapt pentru care ei reprezinta nucleul crestinismului '$nde erati
voi crestinilor fara evrei1(. "arabolanii se ocupau cu prote*area valorilor morale
crestinesti, valori care erau intr#o masura diferite in cazul evreilor ) acestia il sarbatoresc
si cinstesc pe umnezeu in ziua de -ambata '-abatul la evrei(.
In acest caz vorbim practic de o disonanta cognitiva in interiorul aceleiasi
credinte% ambele grupuri credeau in umnezeu insa se supuneau unor reguli din interiorul
grupului, diferite. "aradigma infirmarii convingerilor explica acest fenomen prin apelul la
cognitiile ce se exclud reciproc. &u toate ca ambele grupuri sunt crestine, ei vor apelare la
rationalizari de tip exceptie 0u cred in umnezeu, insa evreii denigreaza aceasta
confesiune pentru a#si *ustifica modul in care actioneaza asupra celuilalt grup.
Ambele parti cred cu tarie in propria lor viziune asupra lui umnezeu, iar din
aceasta dedicare totala, devin orbi si nu pot intelege perspectiva celuilalt grup, care
pana la urma se supune aceleiasi divinitati.
2a nivel individul se pot observa o serie de disonante cognitive, printre care vom
aminti% in cazul .3patiei ) o lupta dintre dedicarea spre filosofie si cunoastere si lipsa
unei vieti personale. In cazul lui 4restes apare in scena cand trebuie sa ingenuncheze ) ca
semn al credintei in umnezeu si acceptarii faptului ca .3patia trebuie sa dispara din
viata lui si iubirea pe care i#o poarta acesteia. +u in ultimul rand, consideram ca cea mai
pregnanta disonanta cognitiva in cazul lui avus este aceea ce se dezvolta intre ideea lui
de umnezeu si actiunile intreprinse de parabolani 'grupul din care face parte(.
-trategiile propuse de noi pentru a reduce conflictul intre parti difera in functie de
tipul conflictului. In cazul disputei inter#confesionale am propune fie impartirea puterii in
stat, fie separarea acesteia. 4 varianta ar fi ca guvernul Alexandriei sa fie format atat din
reprezentati pagani, cat si din reprezentati crestini ) iar astfel dorinta acida pentru putere
a oricarui grup se reduce. &ea de#a doua varianta este sa se creeze forme de conducere
separate, independente si sa nu mai existe relatii de subordonare 'cum era initial% pagani#
crestini(.
In cazul conflictului intra#confesional am propune ca si strategie ca ambele
grupuri sa constientizeze, accepte, inteleaga si sa respecte ca in cadrul aceleiasi
confesiuni exista mai multe religii, iar acest lucru nu face altceva decat sa ofera putere
crestinismului 'atrage mai mult adepti(.