Sunteți pe pagina 1din 15

Al doilea rzboi din Golf

Publicat de admin pe 2011/03/10 http://infopressa.wordpress.com/category/conflicte/iraq/


Capitolul I. Scurt istoric al zonei de conflict
Republica ra! " #rab$: % &urd$: ' este o (ar$ din Orientul Mijlociu )n Asia de Sud-Vest la confluen(a
dintre rurile i!ru *i "ufrat care include de asemenea sudul#urdistanului. #re frontiere cu #u$eitul *i Arabia Saudit la
+ud, Iordania la -est, Siria la .ord/0est, urcia la .ord *i Iran "%ersia' la 1st. ra!ul are o 2on$ )ngust$ de coast$ la &mm
'asr )n Golful %ersic. 3ara cu a doua cea mai mare cantitate de re2er-e de petrol de pe%mnt, dup$ Arabia Saudit a fost
in(adat )n anul )**+ de +tatele 4nite. 5cuparea #u$aitului de c$tre ra! )n ,--*, *i atacurile repetate ale trupelor
interna(ionale, au i2olat ra!ul la ni-el mondial p6n$ )n prim$-ara lui )**+, c6nd Statele &nite *i .e!atul &nitau in(adat Ira/ul 0i
au 1ndeprtat Partidul 7a8ath de la putere, continu6nd s$ de(in$ *i acum controlul asupra ($rii.
ra!ul se afl$ momentan "septembrie )**+' )ntr/un proces de tran2i(ie: 9up$ Al reilea .zboi din Golf, structurile puterii au
disp$rut, )n special :omandamentul Re-olu(ionar. .oile structuri organi2ate de S&A *i Marea 2ritanie nu sunt definiti-ate. 9up$
primele planuri, fostul general al +atelor 4nite, 3a4 Garner, trebuia s$ de-in$ pre*edintele unei gu-ern pro-i2oriu. ;a c6te-a
s$pt$m6ni dup$ stabilirea )n func(ie a lui <arner acesta a fost )nlocuit: Pre*edintele +4#, Geor!e 5. 2us6, l/a numit la 7 mai 2003
pe 8. %aul 2remer III )n func(ia de gu-ernator al ra!ului. <arner a fost subordonat acestuia.
=ostul pre*edinte, Saddam 9ussein, a fost prins pe ,+ decembrie 2003 )n ascun2$toarea sa din i/rit. #sta2i in 200> ra!ul se afla
intr/un ra2boi continuu impotri-a terorismului, cu organi2a(ia #l/?a8eda )n fruntea c$reia se afl$ 5ssama ben ;aden, cea mai
periculoasa grupare terorista, precum *i cu altele precum #nsar al/+unna. @n ra! au loc 2ilnic atentate si rapiri,sunt confruntari intre
sunniti si siiti,nu se poate pune capat atacurilor. 7agdadul a suferit dou$ serii de bombardamente )ntre ,--, *i aprilie )**+ *i este
par(ial distrus. 9e*i a suferit )n timpul acestora *i mari pierderi de popula(ie ci-il$, a r$mas unul dintre cele mai mari ora*e din lume )n
pri-in(a popula(iei, a-6nd A.>>2.000 de locuitori "potri-it estim$rilor din )**+'. :a m$rime, 7agdadul este al doilea ora* al ;umii
#rabe "dup$ Cairo' *i al doilea ora* din sud/-estul #siei "dup$e6eran'. @n paralel cu distrugerile cau2ate de atacurile aeriene
americane, -ia(a din ora* a fost cuprins$ de haos dup$ c$derea regimului lui +addam Bussein. =or(ele armate *i poli(iene*ti ale lui
+addam s/au destr$mat, iar pe str$2i *i/au f$cut apari(ia patrulele americane.
n ra! a luat nastere o noua afacere C asigurarile de terorism. 5 polita de asigurare de terorism arata ca o polita de asigurare de
-iata la care s/a mai adaugat inca o pagina cu urmatoarele clau2e de protectie incluse: 1' protectie in urma eDplo2iilor cau2ate de
arme de ra2boi sau de masini capcana% 2' in ca2 de asasinare% 3' in ca2 de atac terorist, informea2a Ehe .ew For! Eimes. n
maGoritatea tarilor, nu este ne-oie de o asemenea polita: moartea in urma actelor de terorism este rara. 4nul dintre e-enimentele
cele mai mediati2ate pe plan mondial, )l repre2inta iminenta i2bucnire a unui ra2boi )mpri-a ra!ului de catre fortele militare ale tarilor
membre ..#.E.5.
Hoti-ul care determina aceasta actiune este refu2ul ra!ului de a se )ncadra in re2olutia 5...4. cu pri-ire la detinerea si folosirea
armelor chimice si biologice de distrugere in masa.
1Dpertii 5...4. insarcinati cu inspectarea arsenalului de arme, detinut de ra! au tras conclu2ia ca aceste arme au o ra2a mai mare de
actiune dec6t cea admisa pe plan mondial. deea unui e-entual ra2boi s/a i-it dupa ce +adam Bussein a refu2at propunerea 5...4. de
distrugere a acestor rachete, situatie in care presedintele +tatelor 4nite ,<eoge 7ush, a chemat tarile membre ..#.E.5. de a participa
cu efecti-e militare la actiunea de de2armare a ra!ului prin forta .#ctiunea a fost respinsa de unele state membre precum =ranta,
<ermania ,7elgia care propun re2ol-area conflictului pe cale diplomatica.
Romania care a fost in-itata sa adere la ..#.E.5. in anul 200I,in sedinta parlamentului din data de 13.02.2003 a fost de acord cu
participarea sa , pun6nd la dispo2itie trupe combatante si necombatante in 2ona de conflict, precum si spatiul aerian al tarii noastre
pentru utili2area lui de c6tre a-ioanele de lupta ale aliatilor.
nca de la )nceputul acestor neintelegeri toate miGloacele de informare mass/media au tratat cu interes acest subiect. Eoate canalele
de tele-i2iune si radio prin intermediul unor analisti politici , ne/au informat amanuntit cu pri-ire la acest e-eniment.

Capitolul ). Conte:tul politico-militar

5pera(iunea 1nduring =reedom a-ea un mandat clar de la :onsiliul de +ecuritate al 5.4 *i, gra(ie acestuia, ea nu a
pro-ocat niciun de2acord. @n plus, ea a fost pus$ )n oper$ dup$ un -al de solidaritate interna(ional$ spontan$. ./a fost de
mirare c$ aceast$ opera(iune a trecut aproape f$r$ probleme. @n acela*i timp, ea a contribuit la coe2iunea rela(iei
transatlantice. @n schimb, a doua opera(iune declan*at$ )n numele libert$(ii, adic$ raqi =reedom, ne poate ser-i ca eDemplu de
opera(iune militar$ care debordea2$ de probleme. Prima dintre ele re2ulta din manipularea cu principiul atribuirii responsabilit$(ii
pentru atacurile din 11 septembrie 2001 a unui stat concret "ra!' *i a te2elor contactelor sale cu #l/?aida. .efiind capabil$ s$
pre2inte probe incontestabile, administra(ia lui <J7 -a genera o alt$ problem$, cea a absen(ei mandatului :onsiliului de +ecuritate.
#ceasta ne poate aduce aminte faptul c$, dup$ r$2boiul aerian )mpotri-a +erbiei )n 1KKK "#llied =orce', numero*i eDper(i -orbeau
de posibilitatea ca, )n ca2 de refu2 al organi2a(iei mondiale, mandatul opera(iunilor militare s$ fie acordat de :onsiliu
.#E5. 9ar, patru ani mai t6r2iu, chiar aceast$ institu(ie era parali2at$ de politica american$ a faptului )mplinit *i, deci,
incapabil$ s$ g$seasc$ o atitudine comun$. #ceast$ cri2$ a e-iden(iat c$ e-enimentele din lume unesc europenii, )n
timp ce politica +4# )i di-i2ea2$. #mericanii sunt con-in*i c$ lumea a de-enit mai periculoas$, )n timp ce europenii sunt
con-in*i c$ a de-enit mai degrab$ mai compleD$ )n raport cu trecutulI. #ceast$ complica(ie genera a doua problem$ a in-a2iei )n
ra!, care s/a manifestat prin colaGul unei coali(ii ilu2orii, pre2entat$ de domnul Rumsfeld ca o Lcoali(ie de -oin($M. :onfruntarea cu
problemele generate de re2isten(a nea*teptat$ )n ra! a ar$tat )n fa(a lumii )ntregi caracterul s$u artificial *i -etust.
n data de 1I.02.2003 :onsiliul de +ecuritate 5...4. -a adopta re2olutia cu pri-ire la )nceperea sau neinceperea ra2boiului. n-a2ia
ra!ului din 2003 "denumit$ *i R$2boiul din ra!, #l 9oilea R$2boi din <olf *i #l Ereilea R$2boi din <olf' a fost un r$2boi )ntre ra! *i o
coali(ie de ($ri condus$ de +tatele 4nite, care a re2ultat )n detronarea lui +adam Busein . @n 1KK3, prin r$2boiul din <olf, ra!ului i s/
au impus o serie de sanc(iuni din partea .a(iunilor 4nite care stabileau, printre altele, un embargou *i obliga(ia ca toate armele de
distrugere )n mas$ s$ fie distruse. Regimul pre*edintelui ira!ian de la acea -reme, +adam Busein, s/a opus colabor$rii cu inspectorii
5.4, )n ciuda consecin(elor embargoului asupra popula(iei, *i a tuturor atacurilor la care era supus$ (ara de c$tre for(ele britanice *i
americane.
Prin in-a2ia #fganistanului din 2003, pre*edintele american <eorge J. 7ush a situat ra!ul pe o a*a/numit$ aD$ a r$ului, acu26nd
regimul lui +adam Busein de a de(ine cantit$(i mari de arme de distrugere )n mas$, de a a-ea leg$turi cu #l/?aida, *i de a fi un
pericol iminent pentru 4manitate, ba26ndu/se pe presupuse informa(ii secrete. @n )ntreg procesul de inspec(ie al 5.4, un grup de
inspectori condus de Bans 7liD, nu s/au g$sit arme de distrugere )n mas$. nspectorii au acu2at cu di-erse oca2ii ra!ul, pentru c$ nu
colaborau cu ace*tia, de*i nu considerau c$ eDist$ moti-e s$ se g6ndeasc$ la eDisten(a unor arme inter2ise. #cest argument a fost
folosit de 7ush, care a afirmat c$ ira!ienii )i min(eau pe inspectori. +urse din :onsiliul de +ecuritate al 5.4 au afirmat mai t6r2iu c$
dac$ +tatele 4nite nu ar fi atacat, )n scurt de timp s/ar fi demonstrat c$ ra!ul nu a-ea nici o arm$ de distrugere )n mas$.
9up$ ce timp de luni )ntregi a presat :onsiliul de +ecuritate al .a(iunilor 4nite ca s$ aprobe o re2olu(ie care s$ spriGine in-a2ia, lucru
care nu a reu*it s$ )l fac$ datorit$ lipsei de spriGin, 7ush a f$cut o reuniune cu a*a/numitul Erio al #2orelor "cu toate c$ se referea la
patru personalit$(i', format de el )nsu*i, de Eony 7lair, prim/ministrul Regatului 4nit, NosO HarPa #2nar, pre*edintele spaniol *i prim/
ministrul portughe2 9urQo 7arroso, pentru a anun(a crearea unei alian(e care a-ea scopul de a in-ada ra!ul *i de a/l detrona pe
Bussein. Reac(ia opiniei publice mondiale a fost )n general ostil$, )n special prin reali2area unor manifesta(ii mondiale contra r$2boiului
din ra!, dar acestea nu au fost b$gate )n seam$ de alian($. ;a )* martie )**+ a )nceput in-a2ia coali(iei )nIra/, care -iola
flagrant 9reptul nterna(ional *i care nu dispunea de aprobare din parteaConsiliului de Securitate al ;a<iunilor &nite. :onflictul a
fost de scurt$ durat$, *i cu daune minime pentru armatele in-adatoare, datorit$ inegalit$(ii )ntre for(ele implicate: consecin($ a unui
deceniu de embargo, ra!ul a dus lips$ de ap$rare antiaerian$, iar armata *i economia sa se aflau )n condi(ii proaste. @n timpul
r$2boiului, armata ira!ian$ nu a folosit nimic ce ar fi sem$nat cu o arm$ de distrugere )n mas$. @n procesul de in-adare s/au produs
multe pierderi ci-ile. Printre imaginile cele mai difu2ate s/a aflat feti(a purtat$ )n bra(e de bunicul s$u cu picioarele distruse, )ns$ au
eDistat multe ca2uri similare, care nu au fost at6t de populari2ate. 7ombardamentele au fost indiscriminatorii *i a*a/numitele Rbombe
inteligenteM au demonstrat c$ presupusa capacitate de a lo-i doar obiecti-ele militare lipsea. Hulte gospod$rii ci-ile *i c6te-a spitale
au fost afectate de incendii. :6te-a ambulan(e cu r$ni(i ci-ili au fost lo-ite de proiectile ale for(elor americane. @n plus, mu2ee *i
edificii considerate a apar(ine %atrimoniului Istoric al &manit<ii au fost afectate de eDplo2ii *i pr$date de trupele nord/americane
)n miGlocul haosului *i )n timpul asediului *i mai t6r2iu cucerirea 2a!dadului. @n timpul prelu$rii controlului intr$rilor )n ora*e, trupele
americane au ucis 2eci de cet$(eni ira!ieni ne)narma(i )n )nchisorile special create pentru ira!ieni. n-adatorii au intrat )n ora*e f$r$
cea mai mic$ griG$ asupra popula(iei ci-ile, tr$g6nd )n tot ceea ce mi*ca. :ameramanul de tele-i2iune 3os= Couso, de la tele-i2iune
spaniol$ Eele:inco a fost ucis de c$tre un tanc american, c6nd acesta filma terasa Botelului Palestina. <u-ernul spaniol format
de %artidul %opular a refu2at s$ cear$ eDplica(ii +tatelor 4nite sau s$ )nceap$ o in-estiga(ia a celor )nt6mplate. Erupele britanice,
)ns$rcinate cu controlul sudului ($rii, nu au a-ut remu*c$ri c6nd au intrat )n gospod$riile ci-ile ira!iene cu c6ini antrena(i, -iol6nd
tradi(iile ($ri *i umilind locuitori acelei regiuni, )n special locuitorii 2asorei.
5cuparea ra!ului, condus$ de armata american cu spriGinul .e!atului &nit, %oloniei *i )ntr/o propor(ie mai mic$ de alte ($ri
aliate, )ncearc$ oficial s$ )nlocuiasc$ sistemul impus de Saddam 9ussein, dup$ pr$bu*irea acestuia, cu un sistem democratic ")nc$
super-i2at de Statele &nite' *i s$ reconstruiasc$ infrastuctura ci-il$ de-astat$ de for(ele de ocupare )n timpul in(aziei Ira/ului din
)**+.
Pentru a organi2a reconstruc(ia, s/a creat un 2irou de .econstruc<ie 0i Asisten< &manitar. 9in aprilie p6n$ )n mai 2003, 5RB#
a fost condus de generalul Nay <arner, )nlocuit mai t6r2iu de administratorul ci-il american %aul 2remer.+/a )nceput )mp$r(irea
anumitor puteri cu un consiliu de gu-ernare ira!ian pro-i2oriu. 5 problem$ gra-$ de re2ol-at de c$tre for(ele de ocupa(ie este
instabilitatea *i c6te-a ca2uri de ineDisten($, ale ser-iciilor de furni2are a apei potabile, ga2ului *i a electricit$(ii, distruse de americani
)n timpul in-a2iei. 7remer a anun(at c$ su-eranitatea *i controlul total -or fi conferite gu-ernului ira!ian la +* iunie )**>. ;a )?
iunie 7remer, repre2ent6nd gu-ernul +tatelor 4nite, a oferit formal su-eranitatea gu-ernului ira!ian. @n practi-$, acest gu-ern este
limitat puternic, datorit$ absen(ei unor importan(i lideri scii<i, lipsa de control asupra acti-it$(ii trupelor str$ine *i atacurile teroriste
ale re2isten(ei ira!iene.
Capitolul +. Obiecti(ele politico-militare si economice ale beli!erantilor
4n ade-$r foarte -echi )n rela(iile interna(ionale, ce urc$ p6n$ la cele mai -echi descoperiri legate de tratatele hittito/egiptene, spune
c$ diplomatului )i urmea2$ militarul. #colo unde diploma(ia e*uea2$, for(a militar$ -a trebui s$ )*i spun$ cu-6ntul. 1-enimentele
ultimelor *apte luni au ar$tat cu prisosin($ acest lucru. 9e*i tr$im )ntr/o lume )n care s/ar presupune "de autori mai degrab$ ideali*ti'
c$ organi2a(iile interna(ionale sunt )ns$rcinate cu definirea *i pre2er-area securit$(ii interna(ionale sau c$ o comunitate global$
conectat$ prin nternet, faD, telefon *i reguli ale pie(ei *i/ar putea re2ol-a pe cale pa*nic$ problemele, lucrurile se pare c$ nu stau
chiar a*a.
=aimoasa replic$ a generalului -on :lausewit2, dup$ care r$2boiul )nseamn$ pur *i simplu un instrument ce-a mai deosebit de politic$
eDtern$ pare s$ nu/*i fi pierdut nimic din acurate(ea pe care o a-ea )nainte de apari(ia armelor nucleare sau )nainte de apari(ia
institu(iilor de securitate colecti-$. #tunci c6nd o mare putere consider$ c$ interese -itale ale ei, cum ar fi, spre eDemplu, securitatea
propriilor cet$(eni sau controlul asupra liniilor de comunica(ie *i asupra resurselor de materie prim$, sunt amenin(ate de o ter($ parte,
conflictul cu aceast$ parte este iminent, )n ca2ul )n care diploma(ia nu a reu*it s$ re2ol-e problema.
;ucrurile sunt )nc$ mai e-idente ast$2i. :onducerea republican$ a +tatelor 4nite ale #mericii consider$ c$ ne afl$m )ntr/un al patrulea
r$2boi mondial "cel de/al treilea fiind, desigur, R$2boiul Rece', )n care fa2e cum ar fi #fganistanul, =ilipinele sau ra!ul nu repre2int$
dec6t campanii sau chiar b$t$lii )n interiorul unui conflict ce opune #mericii terorismul islamului fundamentalist. @n momentul de fa($,
ne afl$m doar )n toiul unei conflagra(ii )ncepute oficial la 11 septembrie 2001 *i anun(at$ )nc$ de atentatele asupra ambasadei
americane din &enya )n 1KKS *i asupra na-ei 4++ :ole )n toamna anului 2000.
9iploma(ia a e*uat )n ca2ul ra!ului, at6t datorit$ unei strategii slabe concepute de :asa #lb$, *i )nc$ *i mai slab urmat$ de
9epartamentul de +tat, c6t *i datorit$ dorin(ei -echi de decenii a gaulli*tilor france2i de a ridica pe cheltuiala gu-ernului de la 7erlin o
=ranco/<ermanie, cam autocrat$ )n interiorul 4niunii 1uropene, la rang de putere mondial$.
+copurile politicilor americane )n <olf erau clare: )nl$turarea unui regim )n at6tea r6nduri agresi- cu -ecinii s$i, cunoscut pentru
leg$turile sale cu terorismul fundamentalist *i pentru programele sale de de2-oltare a armelor de distrugere )n mas$. 5cuparea
ra!ului urma s$ repre2inte un uria* factor descuraGant pentru celelalte regimuri suspectate de leg$turi cu terorismul ")n special ;ibia,
+iria *i ranul, dar chiar *i #rabia +audit$', s$ ofere for(elor armate americane un -eritabil porta-ion nescufundabil )n centrul
5rientului *i s$ asigure controlul asupra petrolului din <olf *i a transportului acestuia spre centrele occidentale.
Pu(ini speciali*ti )n rela(iile interna(ionale se mai )ndoiau de hot$r6rea conducerii americane de a ini(ia un r$2boi )mpotri-a ra!ului
dup$ cu-6ntarea eDtrem de dur$ a pre*edintelui <eorge J. 7ush din 12 septembrie 2002 din plenul #dun$rii <enerale a 5rgani2a(iei
.a(iunilor 4nite. @n acest discurs, *eful gu-ernului american anun(a inten(ia de a inter-eni militar contra regimului de la 7agdad
pentru a distruge definiti- poten(ialul acestei ($ri de a amenin(a 5ccidentul sau pe proprii s$i -ecini cu folosirea unor arme de
distrugere )n mas$. Problemele care urmau s$ se pun$ din perspecti-a planificatorilor militari dup$ acest moment urmau s$ fie legate
mai ales de modificarea planurilor de atac, de mobili2area for(elor, de transportul lor )n teatrul de opera(iuni *i de purtare efecti-$ a
conflictului.
R$2boiul din ra! a fost hot6rat deGa imediat dup$ 11 septembrie 2001, c6nd pre edintele 7ush anun a Lo campanie )ndelungat$M,
anun care a fost urmat de modificarea doctrinei militare a +4# prin recursul la Lr$2boiul pre-enti-eM i de refu2ul de a recunoa te
:urtea Penal$ nterna ional$ de la Baga. 9ac$ )ns$ , ne )ntoarcem i mai mult )n timp, la 11 septembrie 1KK0, c6nd pre edintele
<eorge 7ush +r. anun a o Lnou$ ordine mondial$M. 9in moti-e necunoscute, r$2boiul care a urmat )n 1KK1 )mpotri-a ra!ului nu a fost
dus p6n$ la cap$t. Poate c$ a trebuit s$ -in$ lo-itura de la 11 septembrie 2001 pentru ca popula ia #mericii i a restului lumii s$ fie
con-ins$ de RlegitimitateaM acestei campanii. Hi2a acestui ra2boi nu cred c$ este nici Rde2armareaM ra!ului, deoarece eDist$ alte $ri
cu arme mult mai periculoase, i constatate )n mod real, nici Lnerespectarea re2olu iilor 5.4M, pentru a subestima autoritatea
organi2a iei, ci tocmai Lnoua ordine mondial$M
4na dintre aceste probleme a fost legat$ de contribu(iile pe care alte state le/ar putea aduce direct acestei campanii militare. :el mai
apropiat aliat american, Regatul 4nit al Harii 7ritanii *i rlandei de .ord, s/a -$dit a fi *i singura putere mondial$ care *i/a oferit
for(ele armate pentru opera(iunea R;ibertatea ra!uluiM. ;a patru2eci de ani dup$ ce s/a retras din -echiul emirat al &uweitului, Harea
7ritanie re-ine )n <olf, unde interesele sale economice *i politice sunt e-idente, consider6nd c$, pentru sal-gardarea acestora,
cheltuirea mai multor miliarde de lire *i trimiterea )n lupt$ a mai bine de un sfert din for(ele sale armate nu repre2int$ un efort prea
mare. Pu(ini ar mai contesta ast$2i faptul c$ Harea 7ritanie este cea de/a doua putere militar$ a lumii dup$ capacitatea de a proiecta
for(a la distan($. @ntr/ade-$r, pentru un stat cu un buget al ap$r$rii de aproape opt ori mai mic dec6t cel american, )nsum6nd doar I0
de miliarde de dolari, performan(ele britanice sunt impresionante. 1fortul uman *i material al #ngliei a repre2entat mai bine de 20 de
procente din cel al coali(iei.
Pre edintele american Geor!e 5. 2us6 a situat ra!ul pe o a a/numit$ aD$ a r$ului, acu26nd regimul lui +adam Busein de a de ine
cantit$ i mari de arme de distrugere )n mas$, de a a-ea leg$turi cu Al-'aida, i de a fi un pericol iminent pentru umanitate, ba26ndu/
se pe presupuse informa ii secrete.
+addam Bussein a fost acu2at de genocid, crime de r$2boi i crime )mpotri-a umanit$ ii )n ca2ul campaniei militare )mpotri-a !ur2ilor
din nordul ra!ului de la sfa itul anilor S0, fiind g$sit -ino-at i apoi eDecutat.
R$2boiul din ra! a a-ut opt obiecti-e precise, a declarat secretarul american al ap$rarii, 9onald Rumsfeld, )n timpul unei conferin e
de pres$:
1. R$sturnarea regimului lui +addam Bussein prin lo-irea acestuia cu for $, amploare i pe o scar$ care s$ arate clar ira!ienilor c$
liderul de la 7agdad i regimul s$u sunt de domeniul trecutului%
2. dentificarea, i2olarea i, )n cele din urm$, eliminarea din ra! a armelor de distrugere )n mas$%
3. :$utarea i capturarea terori tilor care s/au refugiat )n ra!%
I. +tr6ngerea tuturor informa iilor referitoare la re elele teroriste din ra! i din regiune%
A. :olectarea de informa ii referitoare la re elele interna ionale de trafic de arme de distrugere )n mas$%
T. Ridicarea sanc iunilor impuse ra!ului i acordarea imediat$ a unui aGutor umanitar, furni2area de alimente i medicamente
persoanelor str$mutate i celor care au ne-oie%
>. #sigurarea securit$ ii c6mpurilor petroliere, care apar in poporului ira!ian i de care acesta are ne-oie pentru a/ i de2-olta ara
dup$ 2eci de ani )n care a fost negliGat$ de regimul ira!ian%
S. #Gutarea poporului ira!ian )n -ederea cre$rii condi iilor necesare unei tran2i ii rapide spre un gu-ern repre2entati-, care s$ nu
constituie o amenin are pentru statele -ecine i s$ fie hot$r6t s$ asigure integritatea teritorial$ a ra!ului.
Capitolul >. Conceptia intrebuintarii fortelor armate
>.,. Scopul intrebuintarii fortelor
#cum 1A ani, noul concept strategic al .#E5, aprobat la Roma, a considerat terorismul interna(ional ca un simplu risc. 4nde
sunt 2$pe2ile de alt$dat$U #st$2i, terorismul este perceput ca amenin(area cea mai gra-$. @ncep6nd cu 11 septembrie
2001, se -orbe*te de terorismul global, care repre2int$ a treia etap$ )n istoria terorismului, etapele precedente fiind terorismul
na(ional *i, )ncep6nd cu anii V>0 ai secolului al WW/lea, terorismul interna(ional.
@ntreaga lume repet$ fra2a c$ atentatele din 11 septembrie 2001 au schimbat totul. 1ste ade-$rat, dar nu trebuie uitat c$, chiar
dup$ aceast$ dat$ magic$, eDist$, de asemenea, o continuitate incontestabil$. 1a pri-e*te substan(a terorismului ca o
strategie indirect$ ce implic$ I actori principali1. Primul actor se nume*te eDpeditor al mesaGului "transmitter, )n engle2$'. 9ata
de 11 septembrie 2001, din nou, ne/a confirmat c$ doar el *i nimeni altul decide c6nd, )n ce loc, cum *i pe cine -a lo-i. #l doilea
actor este (inta "target', adic$ popula(ia *i, prin intermediul s$u, autorit$(ile ora*ului sau statului lo-it, ce se afl$ de fiecare
dat$ )n rol pasi-. ;ui nu/i r$m6ne dec6t s$ reflecte2e asupra con(inutului mesaGului, care repre2int$ al treilea actor, *i s$
preg$teasc$ r$spunsul "feedbac!', ce -a de-eni ultimul, al patrulea actor. 9e aceea, terorismul este considerat ca o strategie
indirect$ C nu este -orba niciodat$ de o linie direct$, ci de un triunghi dup$ atacuri *i de un p$trat dup$ r$spuns. Hor(ii, r$ni(ii,
marile distrugeri materiale Goac$ )ntotdeauna rolul miGloacelor de presiune utili2ate pentru a influen(a reflec(ia *i deci2iile celor
care hot$r$sc caracterul r$spunsului.
9up$ atentatele *ocante, -iitorul securit$(ii interna(ionale la ni-el global depindea de reac(ia administra(iei <.J. 7ush. 9in
p$cate, pre*edintele *i anturaGul s$u au comis trei mari gre*eli. @n primul r6nd, ei au ignorat de la )nceput caracteristica
fundamental$ a terorismului, interpret6nd atacurile din 11 septembrie ca acte de r$2boi, adic$ drept acte ale unei strategii
directe. #st$2i, nu ne r$m6ne dec6t s$ ghicim dac$ r$d$cinile acestei interpret$ri eronate constau )n ignoran($ sau )ntr/o -i2iune
simplist$ a lumii contemporane. Eotu*i, aceast$ incertitudine nu schimb$ cu nimic faptul c$ primul pilon al r$spunsului la atacurile
din 11 septembrie 2001 a fost gre*it conturat *i construit.
@n al doilea r6nd, )ntreaga administra(ie a lui <.J. 7ush a trecut sub t$cere cele dou$ p$r(i ale mesaGului actelor
re(elei #l/?aida. #dic$ protestul )mpotri-a sus(inerii pe termen lung de care beneficiau regimurile apostate *i despotice din
#rabia +audit$, din 1gipt *i din Pa!istan. @n acela*i timp, era -orba de un strig$t disperat )mpotri-a angaGamentului
unilateral al +4# )n conflictul israelo/palestinian. 9esigur, se poate pune )ntrebarea cine a dat mandat organi2a(iei #l/?aida
s$ ac(ione2e )n numele unui miliard de musulmani care se sim(eau ultragia(i *i umili(i de politica +4#. Eotu*i, aceast$ )ndoial$,
oric6t de legitim$ ar fi, nu autori2ea2$ pe nimeni s$ ascund$ ade-$ratul con(inut al mesaGului atacurilor teroriste cele mai s6ngeroase
din istorie.
#st$2i, se poate pune )ntrebarea c6t timp -a lua clasei politice din +4# s$ )n(eleag$ c$ atacurile din 11 septembrie 2001 erau
at6t o form$ de protest )mpotri-a Lmodelului de globali2are a )n-ing$torilorM, care aprofundea2$ diferen(ele )ntre state ca
*i )n s6nul statelor, cum scria +tanley Bofman, anali26nd trei dimensiuni ale globali2$rii dup$ )ncheierea R$2boiului Rece. @n
dimensiunea economic$, eDist$ mult mai pu(ini c6*tig$tori din emisfera nordic$ dec6t cei care pierd )n emisfera sudic$ *i, mai ales,
din lumea islamic$. Primii impun celorlal(i organi2area lor politic$, adic$ democra(ia liberal$, *i, )n plus, )i gal-ani2ea2$, de
asemenea, )n domeniul cultural C mai ales prin americani2area -ie(ii cotidiene.
# treia gre*eal$ fatal$ a administra(iei 7ush re2ult$ din cele dou$ erori precedente *i se manifest$ prin
declararea r$2boiului global )mpotri-a terorismului "<lobal Jar on Eerror/ <JE, declarat de <J7 C ce ha2ard la
ni-el de acronimeX'. =a($ )n fa($ cu strategia indirect$, Jashingtonul a mi2at pe r$spunsul direct, )n plus pur militar. P6n$ )n 2ilele
noastre, punerea )n oper$ a acestei serii a-ea dou$ pre2ent$ri, ambele a-6nd dou$ lucruri )n comun. Prima caracteristic$ se
manifest$ prin accentul enorm pus pe aspectele nonmateriale ce sensibili2ea2$ popula(ia ci-il$ *i mobili2ea2$ sus(inerea )ntregii
na(iuni. :ine ar refu2a, )ntr/o atmosfer$ emo(ional$, o opera(iune pentru libertate, chiar )n ($ri )ndep$rtateU # doua caracteristic$
comun$ se e-iden(ia2$ prin accentul ce a fost pus pe caracterul interna(ional al fiec$rei opera(iuni, pentru a putea s$ le pre2inte ca
ac(iuni ale Lcomunit$(ii interna(ionaleM. :u eDcep(ia acestora, eDist$ numeroase diferen(e importante.
@n plus, opera(iunea raqi =reedom a-ea consecin(e nefaste pentru rela(ia transatlantic$ *i, mai ales, pentru 41. @n ceea ce
pri-e*te .#E5, este e-ident c$ ea a fost marginali2at$, dac$ nu ignorat$, *i ea L-a r$m6ne sl$bit$ de -oin(a american$
de a nu se ser-i de ea dec6t atunci c6nd lectura geopolitic$ f$cut$ la :asa #lb$ -a impune alte atitudini diplomatico/strategiceM. 1ste
-orba de o apropiere ce poate a-ea gra-e consecin(e pentru func(ionarea #lian(ei .ord/#tlantice )n -iitorul pre-i2ibil. ;ectura
Jashingtonului a fost )mp$rt$*it$ de +pania, Harea 7ritanie *i Polonia. .umitorul lor comun nu era deloc orientarea politic$, ci
-oin(a de a c6*tiga fa-oarea +4#. @n primele dou$ ($ri, deci2ia de a participa la in-a2ia militar$ a fost adoptat$ )n ciuda refu2ului
masi- *i spontan al popula(iei, precum *i a celor mai mari demonstra(ii de la sf6r*itul celui de/al 9oilea R$2boi Hondial. Harea
7ritanie a trimis )n ra! 11.000 de solda(i din 7rigada 1 Hecani2at$, cu o mare sus(inere logistic$ *i cu sistemele de arme
moderne, ca a-ioanele Eornado, :/1>, Bercules p6n$ la .imrod *i elicoptere Puma, :hinoo!, ;ynD *i <a2elle. @n ca2ul +paniei, era
-orba de 3.200 de solda(i din 7rigada cea mai modern$, care ulterior era l$rgit$ de solda(i din Bonduras, .icaragua *i Republica
9ominican$. @n schimb, ($rile ale c$ror lideri politici au a-ut curaGul s$ se opun$ inter-en(iei militare, Gustificat$ prin preteDte
nedemonstrate, s/ au -$2ut numite/calificate Lbanda celor patruM. .u e de mirare c$, astfel, comportamentul administra(iei <J7
-i2a-i de apropieri diferite de problema ira!ian$ a inspirat o lectur$ foarte nelini*titoare, dup$ care L+4# fa-ori2ea2$ o
ac(iune direct$ asupra dosarelor fierbin(iY.)n timp ce o parte a nucleului fondatorilor 4niunii 1uropene dorea o )n(elegere
mondial$ )ntre marile ($ri, poluri de putere, pentru a a-ea )n -edere )n mod colecti- marile pro-oc$ri ale planeteiM.
>.). %repozitionarea fortelor

=ortele armate ale +4# numarand aproDimati- 1A0000 soldati au fost stationati in &uweit impreuna cu un numar impresionant de
a-ioane,elicoptere,na-e,tancuri si alte tipuri de tehnica de lupta.
=ortele ra!iene
n nord, in apropiere de Hossul si &ir!u!,a eDistat o forta multidi-i2ionala sau unitati ale armatei regulare,intarite de trupe ale <ar2ii
Republicane% pe autostra2ile Hossul/7agdad si &ir!u!/7agdad,in po2itii de blocare% in regiunea 7agdadului unde s/au aflat <ar2ile
+peciale Republicane fiind suplimentate cu unitati ale <ar2ii Republicane% in regiunea sudica doua di-i2ii ale <ar2ii Rpublicane si o
di-i2ie de infanterie a armatei regulare.
>.,. Mane(ra pentru relizarea dispoziti(ului operational

5pera(iunea ;ibertate ira!ienilor R$2boiul, numit 5pera(iunea ;ibertate ira!ieniZlor, a )nceput )n noaptea de 1K martie, la pu(ine ore
de la eDpirarea ultimatumului dat de 7ush lui +addam Bussein. #cesta a-ea s$ fie un nou tip de r$2boi ultra/performant, folosind un
num$r minim de solda(i *i o abordare la sol limitat$, dar incisi-$, spre deosebire de caracterul amplu al R$2boiului din <olf. )n nop(ile
urm$toare, 7agdadul a fost lo-it )n repetate r6nduri de atacuri cu rachete de croa2ier$ *i lo-ituri aeriene date de bombardiere 7/l, 7/2
*i 7/A2, )ndreptate spre cartierele generale *i centrele de comand$ opeZrati-$. .iciun aparat de 2bor ira!ian nu s/a ridiZcat de la sol.
@n noaptea dintre 22/23 martie 2003, aeroZna-ele aliate au ateri2at )n nordul ra!ului, aduZc6nd oameni *i pro-i2ii )n 2ona controlat$
de !ur2i *i deschi26nd un front de nord, nu numai )mpotri-a #rmatei ra!iene, ci *i )mpotri-a #nsar al/lslam, un grup militar islamic
a-6nd tabere de antrenament la &ala!, pe grani(a iranian$.
@ntre timp, o armat$ terestr$ de 100.000 de oameni a coali(iei a intrat )n ra! din &uweit pe trei direc(ii, pentru a str$bate cei IS2
!ilometri p6n$ la 7agdad. )n -estul mult mai pu(in popuZlat, 9i-i2ia 3 nfanterie a )nregistrat cel mai rapid progres, )n -reme ce )n
centru, :orpul 1Dpedi(ionar al nfanteriei Harine s/a )ndreptat spre nord prin .asiriya *i mai departe spre .aGaf *i &arbala, iar )n
partea estic$ afrontului, britanicii au a-ut dificila sarcin$ de a asigura portul 4mm ?asr *i al doilea ora* ca dimensiune al ra!ului,
7asra, cu o popula(ie de o Gum$tate de milion locuitori, )n cea mai mare parte *iit$.
7rigada a >/a de blindate britanic$ a acoperit 112 !m de la grani(a ira!iano/!uweitian$ *i p6Zn$ la periferiile 7asrei )n mai pu(in de o
2i. #*tepZtatele re-olte )n r6ndul popula(iei *iite n/au a-ut loc )ns$, gra(ie amintirilor rebeliunii nereu*ite *i s6ngeroase din 1KK1.
#t6ta -reme c6t acti-i*tii Partidului 7aas *i LfedainiiM "-oluntari din trupeZle neregulate deseori )mbr$ca(i )n ci-il, care ata/cau din
-ehicule ci-ile, folosind mitraliere *i greZnade' r$m6neau bloca(i )n ora*, *ii(ii nu a-eau s$ se r$scoale.
;a 7asra, britanicii au )nceput s$/*i infiltre2e )ncet propriile unit$(i speciali2ate )n *i afar$ din ora*, apoi s$ poarte mari raiduri rapide
*i, )n aprilie, popula(ia locala aGuta deGa la depistarea inamicilor r$ma*i, intre timp, #lia(ii au pus m6na prin coup de main pe terenurile
petroliere *i rafin$riile/cheie de la nord de 7asra. =or(ele +peciaZle americane au asigurat aerodromurile din -esZtul ra!ului *i, )n
noaptea lui 2T martie, 1.000 de membri ai 7rig$2ii #eropurtate 1>3 s/au para*uZtat )n nordul ra!ului pentru a lucra )n conGuncZtur$
cu for(ele !urde slab )narmate )mpotri-a centrului petrolier/cheie de la Ho*ul.
0 crunt$ furtun$ de nisip din 2A/2T martie, problemele de logistic$ *i a*a/numi(ii Lfedaini ai lui +addamM au )nt6r2iat )naintarea spre
nord.
#poi for(ele americane au intrat )n Lpau2$ operati-$M. +addam, )ntre timp, *i/a repo2i(ionat :ele *ase di-i2ii de elit$ ale <$r2ii
Republicane in Gurul 7agdadului, pentru a ap$ra capitala. Pe c6nd di-i2iile din 7agdad *l Hedina treceau )n noile po2i(ii la sud de ora*,
un atac aerian al coali(iei e/a distrus aproape tot echipamentul.
Pe 3 aprilie, for(ele americane au aGuns la peZriferia 7agdadului *i au asigurat aeroportul inter/na(ional. P6n$ pe A aprilie, 7agdadul s/
a aflat de fapt sub efectul unei blocade laDe, cu 9i-i2ia 3 nfanterie "93' apropiindu/se dinspre sud/-est, infanteri*tii marini dinspre
sud/est*i o brigad$ a 9i-i2iei 101 #eropurtate -enind dinspre nordPe > aprilie, un purt$tor de cu-6nt al coali(iei a anun(at c$ ra!ul
mai a-ea numai 1K tancuri *i I0 de piese de artilerie. =or(ele de coali(ie a-eau )n Gur de >.000 de ira!ieni ca pri2onieri de r$2boi.
:ercul din Gurul capitalei se )nchisese.

>.+. @esfasurarea confruntarii armate

;a ora 0A:3I, ora 7agdadului, forte apartinand +tatelor 4nite ale #mericii si Harii 7ritanii, compuse din unitati rachete de croa2iera si
a-ioane de atac conduse de doua =/l 1> din 1scadrila S si de alte miGloace aeriene, au declansat operatiile militare aeriene impotri-a
ra!ului, operatii destinate sa de2arme2e ra!ul de armele de nimicire in masa si sa inlature regimul de laputere.n 2ilele care au
precedat 2iua de 1K martie si pe toata durata acesteia, fortele +4# si ale :oalitiei s/au prepo2itionat mai aproape de granita dintre
&uweit si ra!. Printre altele, si/a concentrat fortele la granita si 9i-i2ia 3 nfanterie. =orta eDpeditionara Harina a +4# si puscasii
marini britanici se pregateau si atace,apropiindu/se pe -ehicule de 7asra. Putin inaintea lo-iturilor initiale asupra 7agdadului, =ortele
+peciale americane si britanice au actionat pe teritoriul ra!ului pentru a lua contactul cu fortele oponente, a culege informatii despre
tinte potentiale si despre anumite obiecti-e, precum lansatoare de rachete sol/sol, deplasari ale conducatorilor cheie si despre
campurile de petrol.
>.>. @ispoziti(ul strate!ic
7atalionul de nfanterie al :orpului Harin american a inceput sa eDecute foc de baraG asupra unor locatii ira!iene, iar, dupa caderea
intunericului, 9i-i2ia Harina a inceput sa patrunda in ra!. 9upa patrunderea pe teritoriul ira!ian, 9i-i2ia Harina a declansat un
atac concentrat asupra 9ealului +afwan, situat in apropierea granitei sudice a ra!ului. n timp ce aceasta confruntare era in
desfasurare, po2itii de tancuri ira!iene erau atacate in partea de -est, in apropierea campurilor petroliere din Ramallah. n a doua
Gumatate a 2ilei de 20 Hartie, infanteria marina americana si britanica a cucerit portul 4mm ?asr, situat la aproDimati- A0 de !ilometri
sud 7asra. 5rasul este situat la -arsarea raului Eigru in ocean, fiind un port maGor si un important punct de acces catre <olful Persic.
9upa ce orasul a fost eliberat, pe aeroportul acestuia au fost aduse intariri, pro-i2ii si echipamente militare suplimentare.
9i-i2ia 1 nfanterie Harina "Harea 7ritanie' a lo-it 9i-i2ia A1 Hecani2ata "ra!' producandu/i pierderi insemnate in spatele
dispo2iti-ului%
/n timp ce infanteristii marini americani patrundeau in ra!, echipa +1#; si infanteristi marini britanici eDecutau raiduri aeriene, cu
elicoptere, asupra a doua terminale de petrol "&aabot and Habot' situate fn <olful Persic. +imultan, alte forte +1#; si britanice,
spriGinite de aerona-e #:/130 si #/10, au captuiat o serie de facilitati petroliere din Peninsula #l =aw%
/=orte +peciale au lo-it, de asemenea, facilitati de comanda si control care a-eau legatura cu arme de distrugere in masa.
9i-i2ia 3 nfanterie s/a indreptat, fara a intampina re2istenta serioasa, catre .0. =orta 1Dpeditionara Harina 1 "Harea 7ritanie' se
gasea la periferia orasului 7asra asigurand protectia campurilor petroliere din apropiere.
9i-i2ia Harina "4+' si 7rigada > 7lindata "Harea 7ritanie' au angaGat lupta cu 9i-i2ia A1 Hecani2ata, in afara localitatii 7asra. ;upta
a durat cate-a ore. n seara 2ilei de -ineri 9i-i2ia A1 Hecani2ata "ra!' capitulase, marcand prima capitulare a unui comandant de
di-i2ie ira!iana si a loctiitorului acestuia. :ei aproDimati- S.000 de militari au fost luati pri2onieri de ra2boi. 1lemente din
7atalionul 1 Eancuri si 7atalionul din 7rigada > nfanterie Harina au atacat, iar ulterior au cucerit orassul +afwan. #lti infanteristi
marini au reusit sa cucereasca o parte din campurile petrolifere de la Rumaylah.
:ampania aeriana a 5peratiei raqi =reedom a fost declansata putin inainte de ora locala 0K:00, cand sute de aerona-e ale :oalitiei si
rachete de croa2iera s/au indreptat catre obiecti-e militare si locuri de dispunere a conducerii regimului +addam din 7agdad si din alte
orase. Pentru prima data, a fost folosita numai munifie ghidata, de preci2ie, intr/un efort de a minimi2a distrugerile colaterale. #u fost
atacate facilitati, structuri si cladiri ale sistemuiui de comanda si control ira!ian, chiar si din nordul ra!ului: &ir!u!, Hosul si Ei!rit.
#erona-ele au decolat de la distante mari: 7a2a #eriana Jhiterman, 5ceanul ndian. Harea 7ritanie, precum si din 30 de locatii de pe
intreg cuprinsul 2onei de responsabilitate a :omandamentului :entral si de pe A porta-ioane. #erona-ele 7/2 au 2burat cele mai lungi
misiuni, acestea durand aproDimati- 3I de ore dus/intors.
Pe timpul noptii ce a precedat operatia militara de de2armare a ra!ului, trei na-e maritime si 2 submarine britanice care faceau parte
din :omponenta Haritima a fortelor :oalifiei au lansat rachete de atac terestru Eomahaw!. 4nitati ale fortelor speciale ale +4# au fost
dislocate in 2ona localitatii BalabGah in scopul consolidarii unui dispo2iti- eDistent, in -ederea deschiderii noi 2one de operatii in nordul
ra!ului.
n confruntarile cu fortele aliate, armata ira!iana a lansat A rachete asupra obiecti-e ale fortelor aliate% trei dintre acestea au fost
interceptate si distruse de rachete americane tip Patriot. +imultan cu bombardamentele aeriene "aproDimati- 1.I00 de 2boruri',
eDecutate de aerona-e pro-enind de pe porta-ioane sau din ba2ele aeriene din #rabia +audita si &uweit, trupele terestre americane si
britanice au declansat actiuni de lupta pe aDa strategica 7asra/7agdad, cu mai multe unitati de tancuri si infanterie. n Gurul pran2ului,
mari unitati ale coalitiei se gaseau la aproDimati- K0 de !ilometri de 7agdad. #u
a-ut loc confruntari intre trupele :oalitiei si fortele ira!iene din localitatile 7asra, &arbala si .asiriyah. :oalitia a fortat flu-iul 1ufrat, in
2ona localitatii .asiriyah. ;o-iturile aeriene si cele cu rachete, eDecutate de :oalitie, au -i2at obiecti-e militare de pe intreg teritoriul
ra!ului, cu precadere din Hosul, rbil, &ir!u! si 7agdad.
#rmata ira!iana a lansat o racheta impotri-a utilitatilor logistice ale coalitiei din &uweit. Racheta a fost interceptata si distrusa cu
rachete Patriot P#:/3. 7a2a de lansare a fost, apoi, distrusa de un a-ion #/10.
#u continuat luptele pentru orasul .aGaf, incercuit cu doua 2ile inainte, estimandu/se ca fortele care opuneau re2istenta erau de
-aloare 2/3 briga2i si forte paramilitare. n nordul ra!ului armata ira!iana se retrage din 2ona 7ani Haqan, situata in apropiere de
&ir!u!. =ortele !urde ocupa po2itiile parasite de armata ua!iana, fara a angaGa lupta cu aceasta.
=ortele aeriene ale :oalitiei au eDecutat peste 1.A00 de 2boruri. 1licopterele #pache, din 9i-i2ia 101 #eropurtata, au spriGin operatiile
in adancime impotri-a 9i-i2iei Hedina a <ar2ii Republicane.
=ortele speciale au eDecutat raiduri si lo-ituri aeriene in -ecinatate localitatilor #s +amawah si #r Rubah. +ubunitati de rangeri au
eDecutat raiduri asupra di-erselor obiecti-e militare din -estul ra!ului.
=ortele :oalitiei din sudul ra!ului au capturat rafinaria de la 7asra, unul dintre cele trei mari compleDe de rafinare a petrolului din
ra!.
Harea maGoritate a 9i-i2iei 3 nfanterie s/a concentrat intre .aGaf si &arbala, dupa o inaintare in mare -ite2a prin desert dinspre
&uweit, pregatindu/se sa angaGe2e lupta cu 9i-i2ia Hediana, <arda Republicana de elita a lui +addam Bussein.
=ortele militare americane au aGuns la aproDimati- A0 &m de periferia 7agdadului, inaintand din doua directii, dinspre sud/-est si sud/
est. 1ste cucerit un pod strategic peste flu-iul Eigru si distrusa o di-i2ie a <ar2ii Republicane.
Pe principalele directii de ofensi-a ale aliatilor are loc o consolidare a dispo2iti-elor coalitiei pe teritoriile controlate% americanii sunt pe
punctul de a finali2a lucrurile la o ba2a aeriana in 2ona localitatii Nalibah din -estul ra!ului.
n urma unor demersuri si contacte diplomatice intense, conducerea Eurciei renunta la po2ifia infleDibila adoptata inainte de
declansarea acfiunilor militare si accepta sur-olarea spafiului aerian de a-ioanele coalitiei, acordarea de spriGin logistic pentru trupele
coalitiei din nordul ra!ului, folosirea ba2elor aeriene .#E5 de pe teritoriul Eurciei pentru actiunile militare din ra!, ateri2ari de
urgenta si transporturi de raniti pe teritoriul sau.
=ortele coalitiei au actionat asupra 7agdadului din doua directii, dinspre sud/est si sud/-est, in cadrul unei operatii ofensi-e de
amploare pentru incercuirea si i2olarea acestuia.
Erupele americane au efectuat raiduri succesi-e in capitala, cu blindate, sustinute intens din aer de catre elicoptere de atac. Ripostele
ira!iene au fost sporadice, ceea ce a aratat ca armata ira!iana nu a-ea un dispo2iti- pentru apararea capitalei, structurat, la cum se
presupunea. n cursul 2ilei de 0K aprilie, shiitii din estul 7agdadului au iesit in intampinarea trupelor americane facand gesturi amicale
din maini, scandand lo2inci impotri-a regimului +addam si cu-inte de salut si multumire la adresa militarilor :oalitiei. Ripostele
ulterioare, de2organi2ate, ale fortelor ira!iene, au fost un indiciu al neutrali2arii sistemului lor central de conducere. :onducerea
politica de la Jashington a anuntat oficial cucerirea 7agdadului si luplul ca Vluptele continua8. :ontrolul asupra centrului si unei parti
din periferiile capitalei a constituit un factor decisi- in desfasurarea ra2boiului.Erupele americane controlau o mare parte a orasului
7agdad. :onducerea ira!iana centrala, politica si militara, a fost neutrali2ate. +addam Bussein si demnitarii ira!ieni ai regimuiui
disparusera inca din cursul 2ilei de 0S aprilie. n cea de/a doua2eci si sasea 2i a
operatiilor, militari din :orpul 1Dpeditionar Harin "4+' a cucerit orasul Ei!rit, aducand ultimul bastion al regimului +addam Bussein
sub controlul :oalitiei. Ei!ritul si orasul #uGa, situat in apropierea acestuia, orasul natal al lui +addam Bussein, fusesera puternic
fortificate si aparate de aproDimati- 2.A00 de luptatori regulati si paramilitari. Harea maGoritate a campurilor de si facilitatilor
petroliere se aflau sub controlul :oalitiei.
#utoritatile americane au facut cunoscut faptul ca infrangerea re2istentei fortelor ira!iene ra2lete din Ei!rit poate fi considerat
momentul incheierii ra2boiului din ra!.
Invazia Irakului din 2003
Conflictul: Rzboiul din Irak
Data: 20 martie 2003-1 mai 2003
Loc: Irak
Deznodmnt: ictoria for!elor Coali!iei
Combatan!i
"ru#ele Coali!iei:$%&%'%()area
*ritanie('u+tralia(,olonia(Danemarca(rebelii
kurzi din - Irakului
Irak
Comandan!i
.eor/e *u+0("omm1 2rank+3$%&%'%45"on1
*lair()ike 6ack+on3)area *ritanie4
$addam 7u++ein(8u+a1 7u++ein
9fective
2:3%000 3;<%000
,ierderi
1=0 americani(33 britanici(1; kurzi uci>i ?n
ac!iune
30%000 +olda!i mor!i(@;%300 civili irakieni uci>i
@n ,--+, prin rzboiul din Golf, Ira/ului i s/au impus o serie de sanc(iuni din partea;a<iunilor &nite care stabileau, printre altele,
un embargou *i obliga(ia ca toate armele de distru!ere 1n mas s$ fie distruse. Regimul pre*edintelui ira!ian de la acea
-reme, Sadam 9usein, s/a opus colabor$rii cu inspectorii 5.4, )n ciuda consecin(elor embargoului asupra popula(iei, *i a tuturor
atacurilor la care era supus$ (ara de c$tre for(ele britanice *i americane.
Prin in-a2ia ra!ului din 2003, pre*edintele american Geor!e 5. 2us6 a situat ra!ul pe o a*a/numit$ a: a rului, acu26nd regimul
lui +adam Busein de a de(ine cantit$(i mari de arme de distrugere )n mas$, de a a-ea leg$turi cu Al-'aida, *i de a fi un pericol
iminent pentru 4manitate, ba26ndu/se pe presupuse informa(ii secrete.
@n )ntreg procesul de inspec(ie al 5.4, un grup de inspectori condus de 9ans 2li:, nu s/au g$sitarme de distru!ere 1n mas.
nspectorii au acu2at cu di-erse oca2ii ra!ul, pentru c$ nu colaborau cu ace*tia, de*i nu considerau c$ eDist$ moti-e s$ se g6ndeasc$
la eDisten(a unor arme inter2ise. #cest argument a fost folosit de 7ush, care a afirmat c$ ira!ienii )i min(eau pe inspectori. +urse din
:onsiliul de +ecuritate al 5.4 au afirmat mai t6r2iu c$ dac$ Statele &nitenu ar fi atacat, )n scurt timp s/ar fi demonstrat c$ ra!ul nu
a-ea nici o arm de distrugere )n mas$.
9up$ ce timp de luni )ntregi a presat Consiliul de Securitate al ;a<iunilor &nite ca s$ aprobe o re2olu(ie care s$ spriGine in-a2ia,
lucru care nu a reu*it s$ )l fac$ datorit$ lipsei de spriGin, 7ush a f$cut o reuniune cu a*a/numitul rio al Azorelor "cu toate c$ se
referea la patru personalit$(i', format de el )nsu*i, de on4 2lair, prim/ministrul .e!atului &nit, 3os= MarAa Aznar,
pre*edintele spaniol *i prim/ministrul portu!6ez @urBo 2arroso, pentru a anun(a crearea unei alian(e care a-ea scopul de a in-ada
ra!ul *i de a/l detrona pe Bussein. Reac(ia opiniei publice mondiale a fost )n general ostil$, )n special prin reali2area
unor manifesta<ii mondiale contra rzboiului din Ira/, dar acestea nu au fost b$gate )n seam$ de alian($.Lra!M, spunea liderul
ira!ian, Rnu are interes )n r$2boi. .ici un func(ionar ira!ian, nici un cet$(ean ira!ian nu *i/a eDprimat cea mai mic$ dorin($ de a intra )n
r$2boi. @ntrebarea se adresea2$ celeilalte p$r(i: 5are nu )ncerca(i s$ g$si(i un preteDt pentru a Gustifica un r$2boi )n ra!UM

>.7. Consecintele politico-militare ale conflictului

:are sunt lec(iile pentru -iitorU Prima dintre ele ne spune c$ ($rile europene, sus(in6nd +4# )n opera(iile lor f$r$ mandatul
:onsiliului de +ecuritate al 5.4, -or a-ea de )nfruntat un mare risc la dou$ ni-eluri. Hai )nt6i, este -orba de riscuri militare, adic$
)mpotmolirea )ntr/un r$2boi asimetric, )n care mul(i solda(i -or fi uci*i. :onsecin(ele )mpotmolirii pot s$ se manifeste )n trei
etape. @n prima, este -orba de pierderi directe, )n personal *i materiale, )n capcane *i alte modus operandi ale r$2boaielor asimetrice C
un a-ertisment foarte gra- re2ult$ din faptul c$ K0 la sut$ din sunni(i aprob$ atacurile )mpotri-a solda(ilor americani. @n a doua
etap$, are loc de2ilu2ionarea *i demorali2area trupelor pe un teatru )ndep$rtat. [i )n a treia etap$, are loc discreditarea
armatei, a doctrinei sale *i a moralului s$u, care poate s$ se produc$ *i s$ pro-oace un sindrom pe termen lung.
9ar mult mai gra- este riscul politic, care se poate manifesta )n dou$ etape. @n prima, eDist$ riscul de a de-eni, )n
regiunea unei opera(ii f$r$ mandat al 5.4, o na(iune contestat$, dac$ nu detestat$. Hult mai gra-$ este etapa a doua, )n care
o (ar$ care particip$ la o ocupa(ie militar$ destinat$ s$ impun$ un nou regim politic, a c$rui instalare nu corespunde dec6t foarte pu(in
aspira(iilor popula(iei locale, este pedepsit$ prin atacuri teroriste perpetue asupra popula(iei inocente din ($rile ai c$ror lideri politici au
luat deci2ia particip$rii la opera(iunile din cadrul Lcoali(iei de -oin($M . ;a acest ni-el, atentatele comise la Hadrid *i ;ondra ar
trebui s$ fie )n(elese ca aduceri aminte enorm de gra-e.
9esigur, nu trebuie uitat riscul de deteriorare a rela(iilor transatlantice. 9iferen(ele )n perceperea terorismului global ar
putea sl$bi leg$tura transatlantic$. Ball <ardner de la #merican 4ni-ersity of Paris are dreptate c6nd ne a-erti2ea2$ c$,
dac$ +4# -or continua s$ supraestime2e rolul opera(iilor militare )n detrimentul diploma(iei, adic$ Rhard strategyM )n detrimentul
Rsoft strategyM, am putea de-eni martorii unui *oc al democra(iilor.
+pre deosebire de L*ocul ci-ili2a(iilorM al lui Buntington, ar fi -orba de un *oc )n interiorul ci-ili2a(iei celei mai bogate,
mai de2-oltate *i mai democratice. :hiar dac$ continu$ s$ )mp$rt$*easc$ acelea*i -alori, ea ar putea aGunge la o cotitur$ la care nu ar
mai fi capabil$ s$/*i coordone2e strategiile de securitate )n s6nul aceleia*i ci-ili2a(ii. ;a ni-elul conceptelor strategice, acest *oc
intraci-ili2a(ie ar putea s$ )mbrace forma insisten(ei asupra principiilor ce sunt ancorate )n dou$ documente doctrinare
diferite. #dic$ +trategia .a(ional$ de +ecuritate *i +trategia .a(ional$ pentru 0ictoria )n ra! C ambele mi26nd )ntotdeauna pe
miGloacele militare. [i de cealalt$ parte, eDist$ determinarea maGorit$(ii membrilor 41 de a pune )n practic$ faimoasa +trategie
1uropean$ de +ecuritate, ce se orientea2$ spre apropieri politice *i nu utili2ea2$ niciodat$ eDpresia r$2boiului global )mpotri-a
terorismului.
#l$turi de lec(iile negati-e *i nelini*titoare, eDist$, de asemenea, leciile pozitive ce se manifest$ )n trei domenii. Hai )nt6i,
dreptul interna(ional C #leD :onte are pe deplin dreptate c6nd spune c$, dup$ eDperien(a ira!ian$, trebuie ca fiecare opera(iune
s$ fie autori2at$ Ls$ foloseasc$ toate miGloacele necesareM. Pentru a/l ob(ine, trebuie s$ pre2inte probe clare *i irefutabile. #ceasta
ar trebui s$ fie inspira(ia cea mai important$ nu doar pentru clasa politic$ din +4#, ci, de asemenea, pentru to(i cei care
r$m6n, ca, de eDemplu, Hichael Handelbaum, con-in*i c$ #merica de .ord poate s$ continue s$ func(ione2e ca un gu-ern mondial.
@n domeniul politic, efectul cataclismului r$2boiului din ra! ne indic$ diferen(e profunde *i pe termen lung )ntre +4# *i 1uropa
continental$ )n domeniul structurilor de atitudini, -i2a-i de folosirea for(ei armate f$r$ mandatul 5.4. :um este -orba de
structuri ce formea2$ contururile de2baterilor din diferite ($ri *i creea2$ cadrul pentru articularea tuturor strategiilor lor
gu-ernamentale, ele trebuind s$ fie luate )n considera(ie nu doar )n 1uropa, ci, mai )nt6i, de cealalt$ parte a
#tlanticului. 9ac$ orice pre*edinte al +4# poate )ncerca s$ pun$ )n practic$ o politic$ unilateral$ cont6nd pe suportul L-ulturilorM
*i al pragmaticilor )n (ara sa, -a fi decep(ionat c6nd -a descoperi c$ )n 1uropa continental$ aceste dou$ grupuri sunt mult mai pu(in
influente )n detrimentul LporumbeilorM. #ceasta nu -rea s$ spun$ c$ eDist$ o discrepan($ "LgapM' insurmontabil$ )n s6nul .#E5,
nici c$ americanii *i europenii au de-enit mai degrab$ concuren(i dec6t parteneri. 9impotri-$, aceasta ne poate indica c$, dac$
se dore*te ca parteneriatul transatlantic s$ nu fie 2druncinat, trebuie s$ respecte )nclina(ia dominant$ *i pe termen lung a
opiniei publice europene "mai ales cea din =ran(a *i din <ermania' spre apropiere, dup$ care r$2boiul european trebuie s$ fie ultimul
scenariu )n strategia )mpotri-a terorismului.
@n domeniul militar, )mpotmolirea din ra!, ca re2ultat pur negati-, a inspirat numero*i autori la o reflec(ie critic$. Roger :ohen
scrie despre necesitatea de a schimba doctrina *i metodele ac(iunii )n opera(iile din str$in$tate. #ndrew &repine-ich de
la <eorge Hason 4ni-ersity "autorul c$r(ii 6e Arm4 and Vietnam' a )ncercat s$ treac$ de la negati- la po2iti-. 9up$ el, )n
opera(iunile de acest tip, trebuie uitat$ doctrina L+earch and destroyM "g$se*te *i ucide inamicul imediat', pentru a o
)nlocui cu strategia numit$ Loil C spot strategyM, care se orientea2$ spre (inte po2iti-e, adic$ spre l$rgirea 2onelor controlate de
solda(ii americani, care se d$ruiesc trup *i suflet amelior$rii -ie(ii cotidiene a popula(iei locale, adic$ securit$(ii )n ora*e,
apro-i2ion$rii cu electricitate, cu ap$ potabil$, cu produse alimentare etc.
@n anali2ele teoretice, -edem o -arietate de apropieri *i conclu2ii ce nu depind deloc de na(io/ nalitatea autorilor. @n ceea ce
pri-e*te +4#, eDist$ o *coal$ neoconser-atoare care aprob$ r$2boiul )mpotri-a terorismului, care chiar l/a propo-$duit. Ramura sa
Ldur$M se pre2int$ sub eticheta Lgloba/ lismului democraticM *i pleac$ de la te2a necesi/ t$(ii Lremorali2$rii politicii eDterne a +4#M21.
1a sugerea2$ c$ nu sunt dec6t dou$ solu(ii posibile: c$derea for(ei +4#, )nflorirea haosului global *i un secol al WWClea plin de
pericole, pe de o parte, sau )ntoarcerea la concep(ia reaganian$ a for(ei ameri/ cane *i a leadership/ului s$u, pe de alt$ parteM .
@n acela*i timp, eDist$ un alt curent, ce se nu/ me*te Lrealism democraticM, dup$ care apropierea precedent$ cost$ prea scump, ceea
ce necesit$ o -a/ riant$ de sus(inere a democra(iei peste tot )n lume, dar angaGamentul personal *i in-esti(iile financiare nu ar trebui
s$ fie reali2ate dec6t )n regiunile cu importan($ strategic$ )n cadrul larg al luptei )mpo/ tri-a unui inamic eDisten(ial ce repre2int$
un peri/ col mortal pentru libertatea uman$. 9ar chiar )n +4#, eDist$ critici ce pro-in din tab$ra reali*tilor. +tephen H. Jalt sublinia2$
c$ politica +4# este perceput$ )n lumea arab$ ca nedreapt$ *i pro-oac$ refu2ul *i re2isten(a. 9up$ el, terorismul nu semni/ fic$
negarea -alorilor americane, ci a metodelor de punere a lor )n practic$. 1l a-erti2ea2$ c$, Lchiar cele mai bune inten(ii ale +4# pot fi
-$t$m$toare alia(ilor lorY ca, de eDemplu, )n +pania sau Harea 7ritanieM.
Hult mai critic este =rancis =u!uyama, )n trecutul recent o figur$ emblematic$ a curentului neoconser-ator. 9up$ el,
politica lui <J7 repre2int$ un amestec al realismului eDagerat "administra(ia a ales solu(ia Lstate to stateM, adic$ un
atac armat )mpotri-a unui stat predestinat' *i al idealismului eDagerat "determinarea neoconser-atorilor de a
schimba lumea cu imaginea lor'. [i autorul, cunoscut )n lume, conclu2ionea2$ prin constatarea urm$toare: L.oi suntem ur6(i nu
pentru ceea ce suntem, ci pentru ceea ce facemC pentru indiferen(a noastr$ -i2a-i de palestinieni, pentru sus(inerea de c$tre noi
a dictatorilor *i, mai recent, pentru o cupa(ia din ra!M.
@n ceea ce pri-e*te 1uropa, trebuie aminti(i, al$turi de Pascal 7oniface, doi al(i teoreticieni importan(i. 1ngle2ul ;awrence
=reedman scrie clar c$ Lr$2boiul )mpotri-a terorismului semnific$ un decalaG al r$2boaielor necesare spre r$2boaiele declan*ate
-oluntar. +e lupt$ )mpotri-a unei amenin($ri care este condus$ )mpotri-a intereselor noastre secundare, nu primare. .u este
-orba de lupta pentru supra-ie(uire. [i dup$ germanul 4lrich 7ec!, r$2boiul total )mpotri-a terorismului se )nscrie )n logica aflat$ )n
contradic(ie cu ci-ili2a(ia care declar$ r$2boiul, adic$ statul ce se simte a fi amenin(at *i care ia deci2ia )mpotri-a oric$rui stat ce -a
declan*a o inter-en(ie militar$.

Capitolul C. "tapa post-conflict armat

9up$ )nl$turarea regimului bathist "socialist' ira!ian, +.4.#. *i/au proclamat -ictoria .#*a a )nceput ocuparea ra!ului de c$tre coali(ia
interna(ional$.
5cuparea ra!ului din 2003/200I
5cuparea ra!ului, condus$ de armata american$ cu spriGinul Regatului 4nit, Poloniei *i )ntr/o propor(ie mai mic$ de alte ($ri aliate,
)ncearc$ oficial s$ )nlocuiasc$ sistemul impus de +addam Bussein, dup$ pr$bu*irea acestuia, cu un sistem democratic ")nc$ super-i2at
de +tatele 4nite' *i s$ reconstruiasc$ infrastuctura ci-il$ de-astat$ de for(ele de ocupare )n timpul in-a2iei ra!ului din 2003.
Pentru a organi2a reconstruc(ia, s/a creat un 7irou de Reconstruc(ie *i #sisten($ 4manitar$. 9in aprilie p6n$ )n mai 2003, 5RB# a fost
condus de generalul Nay <arner, )nlocuit mai t6r2iu de administratorul ci-il american Paul 7remer.+/a )nceput )mp$r(irea anumitor
puteri cu un consiliu de gu-ernare ira!ian pro-i2oriu.
5 problem$ gra-$ de re2ol-at de c$tre for(ele de ocupa(ie este instabilitatea *i c6te-a ca2uri de ineDisten($, ale ser-iciilor de furni2are
a apei potabile, ga2ului *i a electricit$(ii, distruse de americani )n timpul in-a2iei.
7remer a anun(at c$ su-eranitatea *i controlul total -or fi conferite gu-ernului ira!ian la 30 iunie 200I. ;a 2S iunie 7remer,
repre2ent6nd gu-ernul +tatelor 4nite, a oferit formal su-eranitatea gu-ernului ira!ian. @n practi-$, acest gu-ern este limitat puternic,
datorit$ absen(ei unor importan(i lideri scii(i, lipsa de control asupra acti-it$(ii trupelor str$ine *i atacurile teroriste ale re2isten(ei
ira!iene.
Dri participante
9intre cele IA de ($ri considerate de +tatele 4nite a fi membre ale :oali(iei +tatelor 4nite contra ra!ului, urm$toarele au trupe acti-e
)n ra!:
\ #lbania <eorgia 4ngaria Hacedonia Hongolia
\ .or-egia 5landa Polonia Portugalia Regatul 4nit
\ Republica :eh$ 9anemarca Rom6nia +lo-acia +lo-eniaEonga
\ talia Naponia &a2ahstan ;etonia ;ituania
\ Holdo-a 4craina #ustralia #2erbaidGan 7ulgaria
\ :oreea de +ud 1l +al-ador 1stonia


%robleme de Ele!e 0i ordineF

@n timpul in-a2iei, +tatele 4nite au declarat di2ol-area armatei *i for(elor de securitate ira!iene, acu26ndu/le de corup(ie *i de a se afla
sub controlul persoanelor fidele lui +adam Busein. Pu(in timp mai t6r2iu, )nainte de incapacitatea de a controla situa(ia, )n special )n
ora*ele sunite, s/au -$2ut ne-oite s$ recrute2e un num$r mare de efecti-e, dintre cei care erau considera(i cei mai corup(i.#cest lucru,
)mpreun$ cu situa(ia de2astroas$ cau2at$ de anii de blocad$ *i in-a2ie, care au distrus mare parte din infrastructura ($rilo, au moti-it
anumite dificult$(i ale americanilor )n p$strarea controlului )n ora*e, pe drumuri *i )n infrastuctura petrolifer$. Pentru a )ncerca s$
reprime re2istan(a orgnai2at$ *i mul(umirea popular$ )n cre*tere, +tatele 4nite au )nceput antrenarea for(elor poli(ene*ti, au
)mpr$*tiat )n toat$ (ara for(e paramilitare americane *i au )nceput crearea unui nucleu pentru o nou$ armat$ )n Gurul for(elor !urde *i
-echi membri ai armatei lui +adam Busein.
Ocupa<ia coali<iei
@nainte de in-a2ie, <eorge J. 7ush, pre*edintele +tatelor 4nit, a promis o tran2i(ie rapid$ a puterii c$tre un gu-ern democratic,
)ncep6nd printr/o constitu(ie ira!ian$. 9e asemenea a subliniat c$ in-a2ia ra!ului nu a constat )n o ocupare a acestuia, ci )ntr/o
ReliberareM. @n mai 2003, a spus c$ gu-ernul democratic ira!ian -a fi stabilit Rc6t mai rapid posibilM. @n noiembrie 2003, func(ionarii
americani au anun(at planul de colocare a unei autorit$(i politice )n ra!. +tatele 4nite a pre2entat planuri pentru men(inerea
autorit$(ii militare, se creea2$ chiar *i o nou$ armat$ ira!ian$.#utoritatea Pro-i2orie a :oali(iei a )mp$r(it ra!ul dup$ anumite
chestiuni administrati-e, )n trei 2one de securitate: o 2on$ de nord format$ din regiunile Hosul/&ir!u!, o 2on$ central$ format$ din
regiunile 7agdad/Ei!rit *i o 2on$ de sud format$ din regiunile 7asora/.asiriya. ]onele nordic$ *i central$ sunt administrate de trupele
americane, )n timp ce 2ona sudic$ este gu-ernat$ de trupe polone2e ")n special )n .asiriya' *i britanice ")n special 7asora'.

Gu(ernul ci(il

:rearea unui nou gu-ern ci-il )n ra! este complicat$ din cau2a diferen(elor religioase )ntre maGoritatea *iit$ *i clasa sunnit$ care se
afl$ la gu-ernare. @n plus, )n nordul ra!ului, !ur2ii au a-ut o autonomie de factor timp de 12 ani, afl6ndu/se sub protec(ia 2onei de
eDclu2iune aerian$ *i cer o autonomie Guridic$ a teriotriului pe care sunt r$sp6ndi(i.;a 1T mai 2003 autorit$(iile americane au
abandonat planul de acordare a autorit$(ii gu-ernului ci-il ira!ian ales "la fel cum s/a )nt6mplat )n #fganistan' *i au pre2entat
.a(iunilor 4nite o re2olu(ie, care oferea +tatelor 4nite *i Harii 7ritanii puterea de a aplica sanc(iuni economice )n ra!, permi(6nd
($rilor alite s$ eDploate2e resursele de petrol )n schimbul reconstruc(iei ra!ului "distrus )n timpul r$2boiului, )n principal de trupele
coali(iei'. Re2olu(ia permitea *i numiterea de c$tre aceste ei )n*i*i un gu-ern pro-i2oriu.

.ezolu<ia O;&

Pe 22 mai 2003 :onsiliul de +ecuritate al .a(iunilor 4nite a -otat cu 1I la 0 )n fa-oarea re2olu(iei pre2entate pentru acordarea puterii
de gu-ernare a ra!ului *i utili2area resurselor de petrol coali(iei care particip$ la recontruc(ia ($rii, )n special +4# *i Harea 7ritanie.
Re2olu(ia 1IS3 a terminat aproape 13 ani de sanc(iuni economice, impuse ini(ial dup$ in-a2ia ira!ian$ a &uweitului )n 1KK0. Re2olu(ia
aprob$ trimiterea de c$tre secretarul general al 5.4, &ofi #nnan, a unui repre2entant special care s$ lucre2e cu administratorii
americani *i britanic$ )n reconstruc(ie, aGutor umanitar *i crearea noului gu-ern. Re2olu(ia a creat un nou program de fonduri pentru
de2-oltarea ra!ului prin care se administrea2$ resursele ob(inute prin eDploatarea petrolului. =ondurile -or fi folosite de +4# *i Harea
7ritanie pentru a reconstrui (ara, acti-itate care -a fi supra-egheat$ de un nou consiliul consultati- compus de repre2entan(i ai +4# *i
institu(ii financiare intarna(ionale. #cest consiliu )*i -a )ncepe acti-itatea cu un depo2it de un miliard de dolari, fonduri transferate din
contul Rpetrol pentru hran$M al +4#. Programul Rpetrol pentru hran$M -a fi eliminat succesi- pe durata a *ase luni. Re2olu(ia pre-ede o
re-i2ie anual$, lucru cerut de <ermania *i =ran(a. +iria, singura (ar$ arab$ repre2entat$ )n consiliu, a lipsit de la reuniune.
Ale!eri
Pe durata a mai multor luni, +tatele 4nite au sus(inut c$ au inten(ia de a con-oca ansamblul consitutent, compus din ira!inei influen(i.
9ata de desf$*urare a acestei con-en(ii a fost schimbat$ de mai multe ori, p6n$ ce con-en(ia a fost suspendat$ definiti-. 9e*i
<u-ernul +tatelor 4nite sus(ine c$ inten(ia sa este cea de a con-oca ulterior alegeri )n ra!, )n pre2ent desemnarea ocupan(ilor
func(iilor locale *i regionale "primari, gu-ernatori' se face de c$tre un grup select, inten(ion6ndu/se e-itarea alegerii unor persoane
care se opun pre2en(ei americane *i britanice, cum ar fi persoane din cler sau al(i func(ionari radicali *i periculo*i.
;a 1A noiembrie 2003, :onsiliul de <u-ernare a ra!ului a anun(at c$ gu-ernul de tran2i(ie -a prelua puterile coali(iei )n iunie 200I, *i
c$ acesta -a fi la r6ndul s$u uramt de un gu-ern ales la sf6r*itul anului 200A, odat$ ce -a fi redactat$ *i aprobat$ o constitu(ie.
<u-ernul de tran2i(ie -a fi ales )n iunie 200I printr/o selec(ie a unor membri ai consiliului de tran2i(ie, reali2at$ de +tatele 4nite.
:onsiliul interimar a pre2entat publicului cronograma, dup$ ce gu-ernul american *i/a abandonat planul anterior care pre-edea c$ un
gu-ern su-eran -a lua comanda doar dup$ aprobarea unei constitu(ii *i con-ocarea unor alegeri. Falal Ealabani, *eful actual al
consiliul, a declarat c$ tran2i(ia -a implica Rcrearea unei constitu(ii permanent de c$tre un consiliul ales direct de c$tre popor, *i de
asemenea alegerea unui nou gu-ern, conform articolelor acestei noi constitu(ii, p6n$ la sf6r*itul lui 200A^.


Gor<ele de rezisten< contra ocupa<iei
#cestei ocupa(ii i s/au opus for(e din interiorul ra!ului. @n primele luni de ocupa(ie, du2ine de ira!ieni s/au implicat )n manifesta(ii
antiamericane, )n p$r(iile *iite ale ($rii. #iatolahul +ayed Hohammed 7aqir al/Ba!im, care s/a )ntors )n ra! dup$ decenii de eDil la
scurt timp dup$ ocupa(ie a declarat: RPe noi nu ne sperie trupele britanice *i americane. 3ara -rea s$/*i p$stre2e su-eranitatea, iar
for(ele coali(iei -or trebui s$ plece.M 5 parte din lupte sunt duse de terori*ti str$ini, adep(i ai mi*c$rii #l/?aida, condu*i p6n$ )n
momentul uciderii sale )n 200T de #l/]arqawi.
@n lunile care au urmat ocupa(iei, au )nceput s$ se )nregistre2e o medie de o moarte 2ilnic$ din for(ele americane *i britanice, )n
atacuri armate, sinucuga*e *i )n ambuscade. :6te-a atacuri contra for(elor de ocupa(ie au re2ultat ca represalii la abu2urile for(elor
ocupante, cum s/a )nt6mplat c6nd *ase solda(i britanici au murit dup$ ce au deschis focul asupra a patru manifestan(ii la un protest de
strad$. #stfel de atacuri sunt s$rb$torie cu furie de locuitorii ($rii, d6nd cep impoten(ei )n care se g$sesc fa($ de ocupa(ie. 4n impact
special l/a a-ut ca2ul =aluya, unde c6(i-a agen(i :# americani au fost incinera(i iar resturile lor au fost legate de un pod din ora*,
lucru care a dus la o puternic$ contraofensi-$ militar$ american$ asupra acestui ora* sunnit. 9i-erse grupuri cu tendin(e politice *i
religioase diferite continu$ s$ men(in$ o re2istan($ dur$ contra ocupa(iei. #ceast$ re2isten($ este puternic$ )n centrul sunnit al
ra!ului, care a fost ba2a puterii lui +adam Busein, dar *i grupurile *iite adepte ale clericului Huqtda al/+adr au creat o ap$rare de fier
a locurilor sfinte ale acestei secte musulmane.
#tacurile re2isten(ei se repet$ 2ilnic, fiinde dep$*it$ cifra de 1000 de militari americani c$2u(i pe c6mpul de lupt$ de la )nceperea
in-a2iei )n luna aprilie 200I. @n aceast$ lun$ in-adatorii au )nregistrat cel mai prost bilan(, remarc6ndu/se o tendin($ clar$ a
incrimin$rii acti-it$(iile re2isten(ei at6t )n 7agdad precum *i restul ora*elor importante ale ($rii. 5fensi-a rebelilor ira!ieni a lo-it )n
trupele americane *i aliate, at6t )n centrele urbane c6t *i pe drumuri. 9e asemenea, au fost obstruc(ionate lucr$rile la construc(ia
infrastucturii pentru furni2area apei *i curentului electric, )ntreprinse de contractan(i str$ini, terminale petroliere din <olful Persic *i
)nc$rc$turi cu pro-i2ii pentru trupele in-adatoare transportate pe c$ile ferate. 9ac$ pentru o anumit$ perioad$ r$2boiul putea apare
ca o ac(iune anti/american$, )ncep6nd din 200A luptele au luat din ce )n ce mai mult un caracter sectar, )n care diferite grupuri, unele
de musulmani *ii(i, altele de suni(i se lupt$ )ntre ele. :a atare, cele mai multe atacuri nici nu sunt )ndreptate contra trupelor
americane, ci )mpotri-a ci-ililor ira!ieni. ;upta de-ine din ce )n ce o lupt$ pentru puterea intern$. #rmata american$, care a-ea la
)nceput un rol de armat$ de ocupa(ie, are din ce )n ce mai mult un rol de for($ de men(inere a p$cii *i ordinii, )mpotri-a unor bande
)narmate sectare.
.zboaie de !6eril
@n iunie 2003, s/a de2b$tut public )n +4# dac$ forma de lupt$ a re2isten(ei se poate chema r$2boi de gheril$. ;a 1> iunie, generalul
Nohn P. #bi2aid a spus c$ for(ele din ra! Rreali2au ceea ce eu a* descrie ca o campanie de gheril$ clasic$ contra noastr$. 1ste un
conflict de intensitate Goas$ )n termenii no*tri doctrinari, dar oricum am descri/o este un r$2boi.M @ntr/o declara(ie adresat$ congresului
pe 1S iunie, delegatul secretarului pentru #p$rare Paul Jolfowit2 spunea: R#colo se desf$*oar$ un r$2boi de gheril$, )ns$ noi )l putem
c6*tiga.MEotu*i la 31 iunie, secretarul pentru ap$rare al +tatelor 4nite, 9onald Rumsfeld, a refu2at acceotarea caracteri2$rii situa(iei
din ra! ca un r$2boi de gheril$ *i a )mp$r(it re2isten(a )n cinci grupuri:
\ Eerori*ti str$ini
\ :riminali
\ 7andi(i
\ Radicali *ii(i spriGini(i de iranieni.
\ Parti2ani ai regimului lui +adam Busein.
R#cest lucru nu )l aseam$n$ cu un r$2boi de gheril$ sau cu o re2isten($ organi2at$M, 2icea Rumsfeld. R#cest lucru face situa(ia s$
semene mai mult cu cinci grupuri diferite care ac(ionea2$ mai mult ca organi2a(ii teroriste, dec6t ca ni*te gherile.M
+abotaGe
5 parte din strategia de re2isten($ consist$ )n sabotarea echipamentelor trupelor ocupante. +tatele 4nite au a-ut inten(ia de a
reconstrui repede infrastuctura petrolier$ ira!ian$ pentru ca produc(ia, acum )n m6inile contractan(ilor americani, s$ re-in$ la ni-elele
dinaintea r$2boiului "obiecti- ascuns e-ident al in-a2iei', dar distrugerea sondelor a dat o lo-itur$ mare acestei ini(iati-e. :onducta
petrolifer$ din nord, care se continu$ p6n$ )n Eurcia, a fost obiect al sabotaGului, fiind distrus$ imediat dup$ ce +4# *i/au anun(at
inten(ia de a transporta petrolul )n afara ($rii pe aceast$ rut$, iar de asemenea pe 23 iunie a fost distrus$ o conduct$ important$ care
apro-i2iona +iria *i ;ibanul. Prin aceste atacuri s/a mic*orat capacitatea de transport de petrol a +tatelor 4nite, )n nordul ira!ian. @n
sund, un atac din 22 iunie a distrus cea mai important$ conduct$ de petrol pentru transportul petrolului la rafin$riile din 7agdad. @n
plus, Gaful generali2at a suspendat reacti-area produc(iei )n giganticul depo2it de petrol de la Rumaila. @ntre grupurile care au
re-endicat atacurile contra ocupa(iei de c$tre coali(ie *i sabotaGele se afl$ =rontul .a(ional ra!ian al fidelilor lui +adam, Partidul
[erpilor *i Regresul.
:ampanie de sechestr$ri
:a miGloc de presiune pentru ca +4# *i alia(ii lor s$ abandone2e teritoriul ira!ian, la S aprilie 200I a )nceput o campanie spontan$ de
sechestr$ri a cet$(enilor na(iunilor in-adatoare, soldat$ cu re(inerea a trei Gapone2i, opt sud/coreeni *i doi israelieni arabi. ;a sf6r*itul
acelei luni, cifra pri2onierilor a crescut la I0, lucru care a determinat ($rile coali(iei s$ cear$ cet$(enilor ci-ili s$ abandone2e ra!ul.
Erupele filipine2e chiar, s/au retras cu totul de pe teritoriul ira!ian dup$ ce au negociat cu o grupare din re2isten($ eliberarea
cet$(enilor s$i.
9e atunci, securitatea ($rii este din ce )n ce mai precar$. +ectoarele *iite, de la care in-adatorii se a*teptau la spriGin, s/au ridicat
)mpotri-a coali(iei condu*i fiind de clericul Huqtada al/+adr *i s/au opus for(elor str$ine )n ora*ul .ayaf, ora* de mare importan($
religioas$. #l +adr, -$26nd c$ 2iarul s$u a fost inter2is de trupele in-adatoare *i chiar el )nsu*i era obiect de persecu(ie, a chemat
*unni(ii *i *ii(i la unitate, pentru a ap$ra su-eranitatea ($rii. @n paralel, cet$(enii ora*ului =aluya s/au opus ocupan(ilor *i au organi2at o
ap$rare puternic$ )n fa(a acestuia, oblig6nd armata american$ s$ cear$ o mediere din partea autorit$(iilor religioase pentru a ob(ine
retragere acestora, precum *i desemnarea -echilor militari din regimul lui +adam Busein pentru asigurarea securit$(ii ora*ului,
schimb6ndu/*i politica ini(ial$ fa($ de membrii -echii armate ira!iene *i a militan(ilor din Partidul 7aath.