Academia de Studii Economice

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Programul de Master Banci si Politici Monetare
PROIECT DE PRACTICA
Prof. Coordonator
Lect. ni!. Dr. Catalina "andoreanu

Absolvent:
Leoaca Ale#andru Marius
Bucuresti
$%&'
A(ALI)A PROCE*LI DE CREDITARE I( CA)L
PER*OA(ELOR +RIDICE
CPRI(*
INTRODUCERE...................................................................................................................... 4
1.Banca Romana pentru Dezvoltare prezentare...................................................................5
2.Organzarea ! mo"ul "e "erulare al actvtat n ca"rul !ucur!ale BRD# Unrea.................$
%.Ca"rul leg!latv.................................................................................................................... &
4.'roce!ul "e cre"tare n Romana pentru per!oane (ur"ce...............................................1%
5.Rolul CRB ! CI' n proce!ul "e cre"tare..........................................................................1$
).*tu"u "e caz..................................................................................................................... 1&
CONC+U,II........................................................................................................................... 25
I(TRODCERE
Creditul bancar este definit sub diverse forme in literatura de specialitate. Creditul
reprezinta un motor al dezvoltarii economice, asigurnd un volum sporit de bunuri (produse si
servicii). rice agent economic (inclusiv gospodariile) se poate dezvolta utiliznd trei cai
principale: prin fondurile proprii (capacitatea de autofinantare rezultata din derularea
activitatii firmei),prin apelul la resursele economisite (de catre alte firme sau gospodarii)sau
prin utilizarea mi!loacelor de plata puse la dispozitie de banci care monetizeaza active ce nu
sunt moneda (creatie monetara). "in punct de vedere economic procesul de creditare este
intrinsec legat de procesul de economisire.
definitie cuprinzatoare a creditului o gasim in documentele #ancii Central Europene
si anume :$ rela%ia b&neasc& 'ntre o persoan& fizic& sau !uridic& numit& creditor, care acord&
unei alte persoane numit& debitor, un 'mprumut 'n bani sau care vinde m&rfuri(servicii pe
datorie, 'n general cu o dobnd& stabilit& 'n func%ie de riscul pe care )i*l asum& creditorul sau
de reputa%ia debitorului+.
,n -omnia, defini%ia oficial& a creditului este redat& 'n .egea nr. /0(1220 republicat&
3 .egea bancar&, astfel: $ Creditul reprezint& orice anga!ament de plat& a unei sume de bani 'n
sc4imbul dreptului la rambursarea a sumei pl&tite, precum )i la plata unei dobnzi sau a altor
c4eltuieli legate de aceast& sum&, sau orice prelungire a scaden%ei unei datorii )i orice
anga!ament de ac4izi%ionare a unui titlu care incorporeaz& o crean%& sau a altui drept la plata
unei sume de bani.55
.a nivel macroeconomic, procesul de creditare poate fi vazut ca 6un proces de
redistribuire a unei parti din P7# sau din venitul national, prin care se mobilizeaza resursele
financiare din economie si se repartizeaza direct sau indirect (prin intemediul crearii unor
mi!loace de plata) cu scopul atingerii unor obiective economice si sociale6.
Asadar, la nivel macroeconomic creditul are trei functii: de repartitie ($unitatile care
economisesc+ dau cu 'mprumut $unitatilor cu deficit6 ),de control (de regula, acordarea unui
credit se face pentru un anumit obiectiv clar stipulat 'n contract iar urmarirea si eficienta
utilizarii acestuia permite reducerea initiativelor nerentabile) si de emisiune monetara
( bancile monetizeaza anumite active, care nu sunt moneda, sub forma mi!loacelor de plata,
care devin la rndul lor moneda, deoarece participa la stingerea datoriilor 'ntre partenerii
comerciali).
&. Banca Romana ,entru De-!oltare . ,re-entare
#-"*8roupe Soci9t9 89n9rale (#-") (#anca -omn& pentru "ezvoltare) sau #-"
Soc8en, este o banc& romneasc& de%inut& de grupul financiar francez Soci9t9 89n9rale. Este
cea mai importanta banca privata si a doua banca din -omania, dup& #anca Comercial&
-omn& (#C-), 'n ceea ce prive)te activele (apro:imativ 1; miliarde E<-) )i cota de pia%&.
,n septembrie ;=11, banca avea peste ;,> milioane de clien%i. ,n anul ;=1=, #-" controla
1>? din activele sistemului bancar, fiind dep&)it& doar de #C-, cu 12,1?.
Actionarul principal al #-" este Soci9t9 89n9rale, unul dintre cele mai mari grupuri
bancare din zona euro. "irectiile principale de dezvoltare ale #ancii sunt: banca persoanelor
fizice@ banca intreprinderilor@ banca de investitii
biectivul ma!or al #-" este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete, in
cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. Strategia sa de dezvoltare
durabila este fondata pe cele A valori comune tuturor entitatilor 8rupului Soci9t9 89n9rale:
profesionalismul, inovatia si spiritul de ec4ipa.
Soci9t9 89n9rale este prezent& 'n -omnia din 12B2, cnd activitatea micii sucursale
se baza pe finan%area sectorului de petrol )i gaze, prin emiterea de acreditive )i scrisori de
garan%ie.
"up& 122=, sucursala a dezvoltat activit&%i bancare att pentru persoane !uridice, ct )i
pentru persoane fizice. Cu a!utorul altor dou& entit&%i 3 Soci9t9 89n9rale Cinance
"eveloppement )i Soci9t9 89n9rale European Emerging DarEets, Soci9t9 89n9rale #ucure)ti
a avut mi!loacele necesare pentru a*)i dezvolta activit&%ile pe trei a:e de competen%&: banca
comercial&, pie%e de capital )i banca de investi%ii.
Costa sucursal& Soci9t9 89n9rale se reg&se)te ast&zi 'n structura #-" sub forma unui
grup (Dari Clien%i Corporativi).
Societatea Fa%ional& de Credit 7ndustrial, str&mo)ul #-"*8roupe Soci9t9 89n9rale, a
fost creat& 'n 12;A ca institu%ie public&, statul de%innd ;=? din capitalul social, #anca
Fa%ional& a -omniei A=?, restul fiind de%inut de particulari, dintre care un grup de fo)ti
directori ai Darmorosc4, #lanE G Co., prima banc& modern& din -omnia. Disiunea acestei
noi institu%ii era finan%area primelor etape ale dezvolt&rii sectorului industrial din -omnia.
"up& Al "oilea -&zboi Dondial, conform .egii Fa%ionaliz&rii din iunie 12>0, Societatea
Fa%ional& de Credit 7ndustrial a fost na%ionalizat&, devenind #anca de Credit pentru 7nvesti%ii.
,n 12/0, dup& reorganizarea sistemului financiar, #anca de Credit pentru 7nvesti%ii a ob%inut
monopolul 'n -omnia pentru finan%area pe termen mediu )i lung a tuturor sectoarelor
industriale, cu e:cep%ia agriculturii )i industriei alimentare. Ea a primit un nou nume,
devenind #anca de 7nvesti%ii. ,n aceast& perioad&, cea mai mare parte a finan%&rilor acordate
de #anca Dondial& au fost derulate prin #anca de 7nvesti%ii.
,n 122=, monopolul de care beneficiau b&ncile specializate 'n domeniul lor de
activitate a luat sfr)it. #anca -omn& pentru "ezvoltare s*a constituit ca banc& comercial& )i
a preluat activele )i pasivele #&ncii de 7nvesti%ii. #&ncii i s*a acordat o autoriza%ie de
func%ionare general&.
,n decembrie 1220, s*a semnat un acord 'ntre Soci9t9 89n9rale )i Condul Propriet&%ii de Stat
(autoritatea ce se ocupa de participa%iile statului), prin care Soci9t9 89n9rale a subscris o
ma!orare de capital de ;=? )i a cump&rat un pac4et de ac%iuni care i*a permis s& devin&
proprietara a /1? din capitalul ma!orat al #-".
,n ;==1, #-" a fost listat& la #ursa de Halori #ucure)ti, 'n prima categorie, devenind
rapid una dintre cele mai tranzac%ionate societ&%i. ,n urma unei campanii de rebranding care a
avut loc 'n ;==A, #anca -omn& pentru "ezvoltare a devenit #-" 3 8roupe Soci9t9
89n9rale. Foua identitate a b&ncii avea drept scop consolidarea pozi%iei sale )i sensibilizarea
publicului la identitatea companiei*mam&. ,n ;==>, Soci9t9 89n9rale a cump&rat pac4etul
rezidual de ac%iuni de%inut de statul romn 'n capitalul #-"@ astfel, participa%ia sa a crescut de
la /1? la /0,A;?.
,n anul ;==/, #-" Soc8en a ob%inut ;11 milioane euro din afaceri de factoring, ceea
ce a dus la o cot& de pia%& de A0?.
8rupul #-" mai de%ine )i o subsidiar& de leasing opera%ional de ve4icule )i
managementul flotelor (A."), una de credite de consum * #-" Cinance * )i de leasing
financiar * #-" Sogelease.
$. Organi-area si modul de derulare al acti!itatii in cadrul sucursalei
BRD/ nirea
Disiunea #-" este de a fi un factor primordial in realizarea procesului de sus%inere a
economiei reale, prin furnizarea de produse )i servicii bancare competitive. biectivul
principal 'l reprezint& consolidarea pozi%iei de lider 'n sistemul bancar intern, de a creea )i
consolida cultura organiza%ionala pe principiile managementului calita%ii, ceea ce presupune
implementarea imbunat&%irii continue pn& la nivel de individ.
Figura nr.1 Organigrama Sucursalei Unirea
Centrala #-" coordoneazI, controleazI )i 'ndrumI pe probleme specifice domeniile
de activitate bancarI a sucursalelor )i agen%iilor din fiecare !ude% sau municipiu.
#anca central& are urm&toarele func%ii:
stabilirea )i implementarea politicii monetare )i de credit@
ac%ioneaz& ca banc& a celorlalte b&nci@
'mprumut&tor de ultim& instan%&@
ac%ioneaz& ca agent al statului )i %ine 'n eviden%ele sale Jrezoreria statului@
asigurarea de fonduri pentru stat@
asigurarea leg&turii cu organiza%ii financiar 3bancare interna%ionale@
analist al condi%iilor monetare si economice
emisiunea de moned&@
monotorizarea cursurilor valutare@
administrarea rezervelor valutare@
supraveg4erea institu%iilor financiar*bancare@
#-", prin centrala sa, 'ndepline)te func%ia de coordonator pentru toate activitI%ile )i
opera%iile bancare care se desfI)oara 'n unitI%ile teritoriale, 'n condi%ii de profitabilitate,
asigurnd aplicarea corectI a legilor, 4otIrrilor )i a tuturor actelor normative ce guverneaza
activitatea bancarI
Salaria%ii din cadrul grupelor raspund pentru respectarea dispozi%iilor legale )i
normelor de lucru cu privire la primirea, verificarea )i semnarea documentelor )i 'nregistrarea
acestora 'n conturile corespunzatoare. Coordonarea lucrarilor 'n cadrul grupei este atribuit&
unui economist, referent de specialitate sau referent cu e:perien%& desemnat de contabilul*sef
la propunerea sefului serviciului contabilit&%ii. -epartizarea conturilor )i a lucr&rilor 'ntre
salaria%ii din cadrul grupelor se face de catre seful serviciului contabilit&%ii cu aprobarea
contabilului*sef prin dispozi%ia scris& care se 'nmneaz& sub semnatura fiecarui salariat@
semestrial efectuadu*se rotirea salaria%ilor 'n administrarea conturilor.
,n repartizarea conturilor se va %ine seama de volumul lucr&rilor, pregatirea salaria%ilor
)i interzicerea ca salaria%ilor b&ncii s& li se repartizeze conturi ale rudelor de gradul unu sau
doi. "e asemenea, se interzice %inerea eviden%elor contabile la firme care au conturi desc4ise
la unit&%ile #-".
Activitatea de control 0ancar cu privire la organizarea, coordonarea, verificarea
unit&%ilor sucursalelor !ude%ene )i a unitatilor subordonate lor se e:ercit& prin servicii proprii
ale direc%iei de control. Herificarea se efectueaz& pe baza unor programe de activitate
'ntocmite de "irectia de Control )i e:ecutate de inspectori bancari. Atribu%iile "irec%iei de
Control )i ale inspectorilor bancari sunt stabilite prin -egulamentul de rganizare )i
Cunc%ionare a #&ncii.
1. Cadrul legislati!
#-" este organizatI )i func%ioneazI 'n conformitate cu prevederile urm&toarelor acte
normative:
.egea nr.A1(1K.L7.122= republicatI, privind societate comercialI@
.egea bancarI nr./0(/.777.1220@
Formele #F- nr.;(1220 privind autorizarea bIncilor modificate de normele #F-
nr.1=(;===@
Formele #F- nr.A privind modificIrile din situa%ia bIncilor.
Conform acestor norme, #-" este persoana !uridicI, organizatI ca societate
comercialI bancarI pe ac%iuni, cu sediul central 'n municipiul #ucure)ti, #ulevardul 7on
Di4alac4e, nr. 1*B, sector 1. #anca are )i poate 'nfiin%a, 'n %ar& )i 'n str&inatate, unit&%i f&r&
personalitate !uridic& denumite sucursale (sucursala municipiului #ucure)ti, sucursale
!ude%ene, sucursale), agen%ii, reprezentan%i, precum, )i filiale cu personalitate !uridic&, pe baza
aprob&rii consiliului de administra%ie al b&ncii.
,n cadrul activitI%ii pe care o desfI)oarI, #-" se supune reglementIrilor emise de
#F-
pentru aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plI%i, de asigurare a pruden%ei
bancare )i de supraveg4ere a societI%ilor bancare. "e asemenea, colaboreazI cu celelalte
societI%i bancare, ministere, organe centrale )i locale.
rganismele de control ale bIncii sunt "irec%ia de control din conducerea societI%ii )i
auditul e:tern din e:terior. #-" are ca obiect principal de activitate atragerea )i formarea de
depozite b&ne)ti, 'n lei )i valut&, de la persoane fizice si !uridice, din %ar& )i str&inatate,
acordarea de credite pe termen scurt, mediu si lung, efectuarea de servicii bancare, opera%iuni
pentru activit&%i de comer% e:terior )i alte opera%iuni bancare, potrivit legii.
Legea nr. $$2 din ' iulie $%%2 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului
prezinta activitatile de investitii si serviciile cone:e acestora. "e asemenea, denumirea unei
sucursale in -omania poate purta numele institutiei de credit utilizata in statul tert de origine.
Prezenta lege abordeaza problema identitatii persoanelor desemnate sa asigure conducerea
sucursalei si informatii privind reputatia si e:perinta profesionala a acestora.
(orma nr.'3$%%4 reglementeaza statutul cecurilor, modul de redactare al acestora, de
e:ecutie a unui astfel de instrument de plata, precum si contabilitatea cecurilor.
Regulament nr. $5 din &5 dec. $%%6 privind abordarea avansata de evaluare si
aprobarea utilizarii sale de catre institutiile de credit pentru riscul operational. Prevederile
prezentului regulament vorbesc despre sistemele de cunatificare a riscului operational, modul
de functionare si documentatia solicitata de acestea.
Legea nr. &6%3&66% abordeaza situatia creditului ipotecar pentru investitii imobiliare.
Astfel, creditul ipotecar pentru investitii imobiliare se acorda, de regula, pe termen lung, este
garantat cu ipoteci sau privilegii asupra imobilului sau terenului de constructii. "e aceste
credite pot beneficia persoane fizice sau !uridice cu cetatenie romana si domiciliat in
-omania, dar si persoanelor !uridice care au ca obiect construirea, abilitarea sau e:tindere
imobilelor cu destinatie locativa. Jotodata, legea prezinta situatia obligatiunilor ipotecare
emise in baza portofoliului de creante ipotecare detinut pentru garantarea creditului ipotecar.
Acestea sunt valori mobiliare si se tranzactioneaza pe piata de capital.
Legea 0ancara nr. 54 se aplica bancilor, persoanelor !uridice romane, constituite ca
societati comerciale, precum si sucursalelor din -omania ale bancilor, persoane !uridice
straine. .egea defineste notiuni elementare intens utilizate in sistemul bancar, conditiile
necesare pentru a obtine autorizarea bancara sau retragerea acesteia, regulile dupa care se
realizeaza fuziunea si divizarea bancilor si care sunt cerintele operationale, prudentiale, de
capital, actionarii semnificativi sau tranzactiile interzise. "e asemenea, prezenta lege
reglementeaza modul de desfasurare al controlului conturilor si situatiilor financiare si
transferul de fonduri.
Consiliul de administra%ie al #&ncii Fa%ionale a -omniei a 4ot&rt ca odata cu
inceperea perioadei de aplicare ;> mai*;A iunie ;=1=, rata dobnzii penalizatoare pentru
deficitele de rezerve minime obligatorii constituite 'n moned& na%ional& este de 1/,/=? pe an.
Regulamentul nr. 2 din $1 a,rilie $%%6 pentru modificarea -egulamentului #&ncii
Fationale a -omniei nr. A(;==2 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si
constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit.
-egulamentul modific& continutul alineatului (;) al articolului ;B din -egulamentul
#F- nr.A(;==2 prin faptul c& 7nstitu%iile de credit aplic& prevederile prezentului regulament
'ncepnd cu luna 'n care "irec%ia supraveg4ere din cadrul #&ncii Fa%ionale a -omniei
comunic& decizia privind validarea normelor interne, conform art. A, sau cu luna urm&toare
celei 'n care ob%in respectiva validare, dar nu mai trziu de A= septembrie ;==2.
Ordinul nr. 5 din $1 a,rilie $%%6 privind raportarea situatiilor referitoare la
clasificarea e:punerilor din credite(plasamente si necesarul de provizioane specifice de risc de
credit aferent acestora. Acest ordin se refer& la stabilirea formei si continutului formularelor
de raportare a situatiilor care se transmit periodic #F-, precum si a frecventei si modalit&tilor
de transmitere a acestora. Prevederile acestui ordin referitoare la e:punerile din
credite(plasamente sunt aplicabile numai institu%iilor de credit. Cormularele de raportare se
completeaz& de 'mprumut&tori pe baza datelor 'nscrise 'n evidenta contabil&, avndu*se 'n
vedere: Ansamblul teritoriului national si toate subunit&tile din str&in&tate (la nivelul global al
'mprumut&torului)@ toate operatiunile, 'n toate monedele, evaluate 'n contravaloare lei.
,n cazul retelelor organizatiilor cooperatiste de credit, casele centrale ale
cooperativelor de credit 'ntocmesc si raporteaz& dou& seturi de formulare, respectiv la nivelul
casei centrale a cooperativelor de credit )i la nivelul 'ntregii re%ele.
,n cazul institu%iilor de credit, formularele de raportare se transmit #F- prin
intermediul Sistemului informatic de raportare S7-#F- )i pe suport 4rtie, semnate de
persoanele autorizate, formularele fiind adresate "irec%iei de supraveg4ere.
,n cazul institu%iilor financiare nebancare, formularele de raportare se transmit #F- 'n
format electronic la adresa de e*mail ifnMbnro.ro )i pe suport 4rtie, formularele fiind
adresate "irec%iei de supraveg4ere. Cormularele de raportare se transmit periodic, 'n cazul
institu%iilor de credit lunar, 'n termen de 1B zile de la 'nc4eierea lunii pentru care se
'ntocme)te raportarea, iar 'n cazul institu%iilor financiare nebancare trimestrial, 'n termen de
;/ de zile de la 'nc4eierea trimestrului pentru care se 'ntocme)te raportarea.
Ordonan7a de urgen 8 nr. $&5 din ' decem0rie $%%4 privind unele m&suri pentru
sus%inerea programelor de dezvoltare a construc%iei de locuin%e la nivel na%ional. Este necesar&
asigurarea posibilit&%ii ca locuin%ele s& poat& fi cump&rate prin credite acordate de institu%iile
bancare, credite care s& fie garantate prin ipotec& asupra locuin%ei care se cump&r&. Se
urm&re)te sus%inerea cre)terii economice )i contracararea efectelor negative pe care criza
interna%ional& actual& o poate avea asupra sectorului locuirii 'n -omnia prin suplimentarea
cererii solvabile a persoanelor care doresc s& ac4izi%ioneze o locuin%&. "e asemenea, se
dore)te o 'mbun&t&%ire a mecanismelor de economisire )i creditare 'n sistem colectiv pentru
locuin%e, sus%inerea persoanelor care doresc s& ac4izi%ioneze o locuin%&.
Prima de stat se stabile)te la ;/? din suma economisit& 'n anul respectiv de c&tre
client )i nu poate dep&)i ec4ivalentul 'n lei a ;/= E<-, calculat la rata de sc4imb leu(euro
comunicat& de #F- pentru ultima zi lucr&toare a anului de economisire.
,n cazul 'n care clientul 'nc4eie mai multe contracte de economisire*creditare cu banca
sa de economisire )i creditare )i primele stabilite dep&)esc prima ma:im& admis& pentru anul
de economisire, suma primelor trebuie limitat& la nivelul de ;/= E<-.
,n ceea ce prive)te spi!inirea construirii de locuin%e proprietate personal&, statul acord&
o subven%ie de la bugetul de stat de A=? din valoarea locuin%ei construite. Subven%ia nu poate
dep&)i ec4ivalentul 'n lei a 1/.=== E<-, calculat la rata de sc4imb leu(euro comunicat& de
#F- pentru ziua 'n care s*a 'nc4eiat contractul de construire a locuin%ei.
(orm8 te9nic8 nr. 5 din 5 iunie $%%4 privind cambia )i biletul la ordin. 7nstitu%iile de
credit accept& 'n opera%iunile lor cambii )i bilete la ordin care, pentru prezentarea lor la plat&
prin trunc4iere trebuie s& 'ndeplineasc& condi%iile te4nice referitoare la calitatea 4rtiei pe care
se tip&re te, dimensiunile titlurilor de credit, marginile de referin%&, banda alb& rezervat&
fiec&rui titlu de credit pe care nu se 'nscriu alte informa%ii 'n afara liniei codurilor.
'. Procesul de creditare in Romania ,entru ,ersoane :uridice
Analiza creditului reprezint& procesul de evaluare a riscului de creditare. -iscul de
creditare trebuie apreciat 'n func%ie de ceea ce banca se a)teapt& s& realizeze de pe urma
credit&rii. Procesul de creditare este poten%ial purt&tor de c)tiguri@ acestea se pot grupa 'n
dou& categorii: c)tigurile directe )i cele indirecte. C)tigurile directe sunt imediate )i
cuantificabile adeseori. Cele mai importante sunt dobnda )i comisionul 'ncasat de banc&. .a
acestea se poate ad&uga soldul creditor minim al contului clientului,sold care reprezint&
garan%ia creditului. C)tigurile indirecte sunt mult mai greu de cuantifice )i mai incerte.
Acordarea unui credit poate s& atrag& dup& sine ini%ierea sau men%inerea unei rela%ii, o cre)tere
a depozitelor, precum )i o cre)tere a cererii pentru alte servicii bancare. Ansamblul acestor
c)tiguri trebuie avut 'n vedere atunci cnd e:punerea la risc este analizat& )i, eventual,
acceptat&. Analiza creditului este un proces care trebuie s& se deruleze periodic: 'nainte de
acordarea creditului 'n vederea fundament&rii deciziei de creditare )i apoi, 'n func%ie de
scaden%a creditului, la intervale de timp determinate, de regul& atunci cnd rapoartele
financiare ale clientului sunt puse la dispozi%ie.
7n ceea ce priveste evolutia creditarii sectorului privat in -omania este reprezentata
mai !os:
Sursa: #F-
Procesul de analiz& a creditului are dou& dimensiuni: o dimensiune cantitativ& )i o alta
calitativ&. "imensiunea cantitativ& a analizei creditului are la baz& o serie de activit&%i
specifice de colectare, prelucrare )i interpretare a tuturor informa%iilor referitoare la client, la
care banca are acces. Acestea sunt: analiza datelor financiare, prognoza evolu%iei viitoare a
activit&%ilor clientului, evaluarea capacit&%ii de rambursare prin analiza )i prognoza flu:urilor
viitoare anticipate de venituri )i c4eltuieli, evaluarea capacit&%ii debitorului de a rezista la
)ocuri. -ezultatele acestor activit&%i sunt relativ u)or cuantificabile )i pot contribui la
fundamentarea unei decizii obiective privind e:punerea b&ncii la risc, care rezult& din
anga!area creditului analizat. Analiza calitativ& presupune adunarea )i actualizarea tuturor
informa%iilor referitoare la responsabilitatea financiar& a debitorului, determinarea scopului
real al contract&rii 'mprumutului, identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul
)i estimarea seriozit&%ii )i implic&rii debitorului 'n respectarea anga!amentelor asumate fa%& de
banc&. Elementele determinante ale gestiunii riscului individual de creditare sunt: capacitatea
de plat&, caracterul debitorului 3 dorin%a sa de a face plata, capitalul 3 averea debitorului,
garan%ia (real& sau personal&), condi%iile de mediu. "intre ace)ti cinci factori primul este cel
mai important.
Se apreciaz& c& principalele sl&biciuni 'n gestiunea riscului de creditare sunt unele de
ordin intern: selec%ia defectuoas& a dosarelor )i supraveg4erea intern& improprie a evolu%iei
calit&%ii debitorilor. -iscul de selec%ie improprie a dosarelor poate fi minimizat prin: rigoare 'n
con%inutul dosarelor, apreciere intern& a calit&%ii clien%ilor pe baze unitare, prin puncta!, dubla
avizare a deciziei de creditare )i stabilirea unei mar!e corespunz&toare a dobnzii
percepute.Creditorii, 'n special b&ncile, sunt e:pu)i urm&toarelor tipuri de riscuri:
a) nee:ecutarea sau ne'ndeplinirea obliga%iilor rezultate din raportul de credit@
b) modificarea dobnzii 'n perioada anga!&rii capitalului 'n raportul de credit@
c) modificarea puterii de cump&rare a monedei 'n aceea)i perioad&.
a) Fe'ndeplinirea contractului de credit se datoreaz& lipsei de lic4iditate )i solvabilitate a
debitorului. <nele crean%e pot fi recuperate par%ial, 'n timp ce altele devin
nerecuperabile.#&ncile se prote!eaz& de risc prin:
* diversificarea portofoliului pentru dispersarea riscurilor@
* includerea unei prime de risc 'n cadrul ratelor de dobnzi practicate@
* includerea de clauze protectoare, de garantare, 'n contractul de credit,pentru a reduce
efectele nee:ecut&rii de c&tre debitor.
b) -iscul modific&rii dobnzii de pia%&. Creditele pot fi contractate cu dobnzi fi:e (valabile
pe toat& durata contractului) sau cu dobnzi variabile, care se modific& 'n func%ie de
fluctua%iile ratei dobnzii pe o anumit& pia%&. #&ncile, acord& 'mprumut cu o rat& a dobnzii
variabil&.
c) -iscul modific&rii puterii de cump&rare este determinat de intensitatea procesului
infla%ionist (poate fi m&surat prin calcularea dobnzii reale).
Agentii economici din -omania apeleaza frecvent la credite bancare, pe termen scurt
sau pe termen mediu ori lung, din mai multe motive, intre care mentionam:
* rentabilitatea scazuta si lipsa fondurilor proprii@
* imobilizarea resurselor proprii din cauza creantelor mari neincasate@
* accesul restrictiv la alte variante de finantare@
* bloca!ul financiar si arieratele din economia romaneasca.
Conditiile obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele !uridice pentru a
primi un credit sunt :
N sunt constituiti conform legii si poseda capital social varsat potrivit statutului@
N desfasoara activitati legale, potrivit statutului de functionare, avand un nivel
corespunzator al indicatorilor de bonitate@
N din analiza flu:urilor de lic4iditati, rezulta ca e:ista posibilitati reale de rambursare
la scadenta a ratelor din credit si plata dobanzilor aferente@
N prezinta garantii pentru utilizarea cu eficienta a imprumutului, iar valoarea
garantiilor acceptate este mai mare sau cel putin la nivelul creditelor solicitate si a dobanzilor
aferente, calculate pe intreaga perioada de creditare@
N isi deruleaza activitatea prin conturi desc4ise la unitatile teritoriale ale bancii@
N accepta clauzele din contractul de credit si prezinta toata documentatia solicitata.
Pentru prevenirea riscului de creditare, bancile nu acorda credite : agentilor economici
care inregistreaza pierderi, agentilor economici care nu contribuie cu capital propriu la
finantarea activelor circulante sau la realizarea proiectelor de investiti, agentilor economici cu
datorii fata de banca, trecute de aceasta in afara bilantului si care nu prezinta programe de
redresare viabile sau agentilor economici pentru care s*a instituit procedura de reorganizare
sau faliment.
Dai mult, la acordarea creditelor, bancile au in vedere ca prima sursa de rambursare
a imprumutului sa o constituie capacitatea agentului economic de a genera lichiditati, iar
garantiile materiale trebuie sa constituie intotdeauna ultima sursa de rambursare a creditului si
de plata a dobanzilor.
7n scopul evaluarii riscului de credit, societatile bancare trebuie sa*si clasifice creditele
acordate in una din urmatoarele / categorii de bonitate: standard (A), in observatie (#),
substandard (C), indoielnic ("), pierdere (E). Cele / categorii au urmatoarele semnificatii:
Categoria A: performante foarte bune, care permit ac4itarea la scadenta a datoriei@
Categoria #: performante bune, dar fara certitudinea rambursarii in viitor@
Categoria C: performante satisfacatoare, cu tendinte de inrautatire@
Categoria ": performante scazute@
Categoria E: pierderi si incapacitate de rambursare.
Clientii din categoriile A si # au prioritate in aprobarea cererilor de creditare, iar cei
din categoria E nu sunt admisi la creditare.Clasificarea se face pe baza performantelor
financiare si non*financiare ale clientilor, evaluate conform unor indicatori si criterii diferite
de la banca la banca si de capacitatea acestora de a*si onora obligatiile la scadenta (serviciul
datoriei).
5. Rolul CRB si CIP in ,rocesul de creditare
Cand analizeaza situatia agentilor economici solicitanti de credite, in vederea
cuantificarii cu precizie a riscului de creditare, bancile romanesti au posibilitatea de a consulta
fisierele administrate de catre Centrala -iscurilor #ancare, din cadrul #F-, care contin
informatii referitoare la volumul de credite, inclusiv restante, pe care un debitor le are la o
banca.
Centrala -iscurilor #ancare functioneaza incepand cu 1 ianuarie ;=== si gestioneaza o
baza de date alimentata prin raportarile periodice ale bancilor comerciale si ale celorlalte
institutii financiare autorizate in acest sens, privind e:punerile fata de clientii debitori (credite
curente si restante), dupa cum urmeaza:
* e:punerea fiecarei institutii de credit din sistemul bancar romanesc fata de acei
debitori care au beneficiat de credite si(sau anga!amente, al caror nivel cumulat depaseste
suma limita de raportare@
* restantele mai mari de A= zile, indiferent de suma, inregistrate in restituirea
creditelor de catre persoanele fizice@
* informatiile referitoare la fraudele cu carduri produse de catre posesori.
#aza de date a Centralei -iscurilor #ancare (C-#) este organizata in patru registre:
&.Registrul central al creditelor ;RCC< contine informatii de risc bancar raportate de
institutiile de credit si este actualizat lunar@
$.Registrul creditelor restante ;RCR< contine informatii de risc bancar referitoare la
abaterile de la graficele de rambursare din cel mult ultimii sapte ani si este alimentat lunar de
-egistrul central al creditelor@
1.Registrul gru,urilor de de0itori ;R=D< contine informatii despre grupurile de
persoane fizice si(sau !uridice care reprezinta un singur debitor si este alimentat lunar de
-egistrul central al creditelor@
'.Registrul >raudelor cu carduri ;RFC< contine informatii despre fraudele cu carduri
produse de catre posesori raportate de institutiile de credit si este actualizat on*line.
rice unitate bancara poate solicita la C-# informatia de risc bancar referitoare la o
persoana fizica sau !uridica non*bancara rezidenta, cu acordul scris al persoanei respective.
Aceste informatii a!uta bancile in analiza lor asupra capacitatii unui client de a primi credite,
fiind evident ca un client inregistrat cu restante, nu are sanse in momentul respectiv de a mai
primi credite la o banca din -omania.
.a analiza situatiei economico*financiare a unui client, bancile mai utilizeaza si
informatii puse la dispozitia lor de catre Centrala Incidentelor de Plati (C7P) din #F-, care
stoc4eaza date referitoare la incidentele de plati ale agentilor economici cu instrumentele de
debit (cecuri, cambii, bilete la ordin). "aca un client este inregistrat in baza de date C7P ca
fiind un rau platnic, el va intampina greutati la obtinerea unui credit, banca fiind pusa in garda
asupra bonitatii si seriozitatii lui.
?. *tudiu de ca-
buna strategie de creditare se concretizeaza in acordarea de credite rambursabile la
scadenta, iar bonitatea reprezinta capacitatea unui agent economic de a plati obligatiile pe care
acesta si le asuma, in prezenta aplicatie s*a studiat acest aspect deosebit de important avut in
vedere la adoptarea deciziei de creditare.
7n acest studiu de caz se va analiza procesul de acordare al unui credit de investitii,
mai e:act procurarea unor utila!e necesare pentru desfasurarea activitatii societatii SC
COE-ESJA S-..
Societatea comercial& COE-ESJA "7D#H7C7A-A este persoan& !uridic&
romn&, desfa)urandu*)i activitatea potrivit legisla%iei din -omania ca societate comercial& cu
raspundere limitat&.Societatea ')i desfa)oar& activitatea 'n comuna "imbovicioara, sat Podu
"imbovitei, !udetul Arges.biectul principal de activitate din ;==/ este 'mbuteliere )i
comercializare de ap& mineral& natural&. Cifra de afaceri a crescut progresiv pe m&sura
impunerii produselor societ&%ii pe pia%&, 'n medie cu ;;? ( an.
Pentru marirea gradului de valorificare, e:ploatare si comercializare SC C4eresta
"imbovicioara S-. a investit in te4nologii moderne de imbuteliere. .a ora actuala societatea
dispune de :
linie de imbuteliere la sticle PEJ K . apa plata minerala necarbonatata cu o capacitate de
1===*1;== sticle ( ora de ultima generatie, produsa de firma Posme din 7talia.
linie de imbuteliere apa plata minerala necarbonatata la bidon policarbonat de 12 . cu o
capacitate de >== bidoane ( ora . 7nstalatia de imbuteliere este de ultima generatie ,
intrata in dotare din ;==B .
linie de imbuteliere apa minerala naturala necarbonatata si carbogazificata de la =.AA 3 ;
. cu o capacitate de A=== sticle PEJ (ora.
Domentan socitatea SC C4eresta "imbovicioara S-. ofera spre comercializare
urmatoarele articole sub denumirea QApa Craiului+:
Apa Craiului , apa minerala naturala necarbonatata si carbogazificata la sticla
PEJ =.AA.
Apa Craiului , apa minerala naturala necarbonatata si carbogazificata la sticla
PEJ =.K=.
Apa Craiului , apa minerala naturala necarbonatata si carbogazificata la sticla
PEJ 1./=.
Apa Craiului , apa minerala naturala necarbonatata si carbogazificata la sticla
PEJ ;.==.
Apa Craiului , apa minerala naturala necarbonatata (plata) la sticla PEJ K .
Apa Craiului , apa minerala naturala necarbonatata (plata) la bidon din
policarbonat de 12 .
Jransportul paletilor de apa este asigurat de SC C4eresta "imbovicioara S-. pana la
beneficiar cu autove4icole de tona! mare , iar cantitatea ce poate fi transportata este de A; de
paleti.
Jot ciclul de productie se realizeaza conform S- EF 7S 2==1 : ;==1, S- 3 EF 7S
;;=== : ;==/, iar monitorizarea calitatilor fizico 3 c4imice si microbiologice se face prin
analize in laboratorul propriu si in laboratoarele centrale ale Dinisterului Sanatatii si
-.E.F.A.-.
Piata pe care isi desfasoara activitatea societatea este destul de mare. Principalii
competitori sunt Perla Oarg4itei, #ucovina, Rizin si Oera.7n ceea ce priveste clientii, strategia
de abordare este clasica, adica inc4eierea unor contracte pe perioade determinate cu lanturi
imporante de magazine de desfacere din -omania , precum :Detro, Selgres, Auc4an sau
Carrefour.
Societatea doreste contractarea unui credit de investitii pentru construirea unei
fabricii mai mari in urmatoarele conditii :
Categorie de credit :credit pe termen mediu @
Valoarea creditului : 0=.=== ron @
Obiectul creditului : realizarea unei investitii @
Perioada de acordare : A ani @
Perioada de gratie : da @
Societatea vine cu propunerea ,ca si garantie asiguratorie, a unei ipotecii de gradul 7
asupra unui teren avand suprafata de 2.=== m.p. intravilan , aflat in propietatea societatii si
evaluat la suma de AK=.=== ron
.a o dobanda propusa de banca de /2?(pe toti cei A ani) ar rezulta un necesar de
garantie de :
(0=.===S>B.;==)T 1;=?U1/;.K>=
0=.===U valoarea creditului @
>0.===U dobanda aferenta creditului @
1;=?U coeficientul bancii @
-ezulta acum gradul de acoperire cu garantii al creditului ca fiind :
AK=.===(1/;.K>=U;,AK ori @
7F"7CAJ-77 "E PE-C-DAFJA ECFD7C*C7FAFC7A-A
(r.
Crt
.
Indicatori Formula de calcul
&. -ata curenta a lic4iditatii (?)
$. Dar!a de e:ploatare (?)
1. Dar!a neta (?)
'. 8radul de indatorare (?)
5. -otatia activelor curente
?. 8radul de acoperire a dobanzii
2. -ata rapida (?)
4. -otatia creantelor (zile)
6. CASO*C.V (?)
Calcularea indicatorilor de performanta economico*financiara in ;=11 si ;=1;
7F"7CAJ-7 ( "AJA A1.1;.;=11 A1.1;.;=1;
Profit net /11.K0/ /2;.//1
Profit din e:ploatare B=>.A;1 K/>.A>/
Cifra de afaceri ;.=20.0=2 ;.A0;./K0
C4eltuieli e:ploatare 1.KB>.;BA 1.//K.02B
C4eltuieli cu dobanzi 1/.;0/ 12.A>=
Active totale ;.101.0AK ;.>;B.01/
Active curente 0/B.K/2 1.10;.002
"atorii totale 1.=AK./>1 1.;A1.11B
Pasive curente ;.101.0AK ;.>;B.01/
Stocuri 1;0.K// 1/0.K;1
Creante K>>.BK; 201.20;
Curnizori ;0/.;=/ B1=.B2B
"econtari K0K.A;2 1;/.2B1
Capitaluri proprii 1.1>/.;2/ 1.12K.K20
Dar!a neta ;>,AB? ;>,0B?
Dar!a de e:ploatare AA,//? ;B,>K?
8rad de indatorare >=,0;? >/,K1?
8rad acoperire dobanzi >K,=B ori AA,0A ori
-ata curenta A2,A1? >0,BA?
-ata rapida AA,>1? >;,12?
-otatia active curente ;,>/ ori ;,=/ ori
Categorie de performanta # #
Activitatea societatii a inregistrat o crestere in ;=1; fata de ;=11, daca avem in vedere
activele firmei, care au crescut cu ;, >K?. Jot o crestere s*a inregistrat si in cazul capitalurilor
proprii, insa una dubla de /,1>?.Acesta situatie este apreciata ca fiind una pozitiva, nu ca in
cazul datoriilor care au inregistrat si ele o crestere de 1,2>?.Pondere importanta in cazul
datoriilor detin datoriile fata de furnizori, salariati etc.
<rmarind analiza economico*financiara a SC COE-ESJA "7D#H7C7A-A S-.
putem afirma faptul ca e:ista o gestiune financiara sanatoasa a firmei, intrcat profitul net a
crescut de la an la an, concomitent cu cifra de afaceri. "esi, analizand situatia in conte:tul
crizei financiare, firma si*a crescut colaborarile cu furnizorii, si au rezultat astfel cresteri ale
celor mai importanti indicatori financiari.Hedem din analiza efectuata e:presia cea mai
concludenta a desfasurarii unei activitati ec4ilibrate si eficiente. Ea releva calitatea
ec4ilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt.
7ndicatorii de lic4iditate calculati de banca ofera informatii importante in ceeea ce
priveste capacitatea agentului economic de a face fata obligatiilor pe termen scurt.-ata
curenta a lic4iditatii de >0,BA? e:prima capacitatea intreprinderii de a*si onora obligatiile pe
termen scurt din creante si disponibilitati.-ata rapida de peste >;? arata ca societatea
intampina dificultati, dar nu foarte mari in acoperirea datoriilor curente, din cauza faptului ca
activele circulante reprezentate de creante se incaseaza lent.
7ndicatorii de solvabilitate sunt repezentati de gradul de indatorare si gradul de
acoperire al dobanzilor.Acesti indicatori arata obligatiile pe care firma le are fata de terti
(furnizori, banci etc).Fivelurile de peste >/? al gradului de indatorare si acoperirea de peste
AA de ori a dobanzilor sunt corespunzatoare.
7ndicatori de profitabilitate sunt reprezentati de mar!a de e:ploatare si mar!a neta, care
au valori relativ bune, avand in vedere concurenta din piata, firma benefiziaza de un segment
de piata destul de important.
#anca foloseste pentru fiecare indicator de evaluare a performantelor un corespondent
al limitelor admise, reprezentat printr*un puncta! si anume :
* limita inferioara (nivel necorespunzator) are ca si corespondent in puncte 1,;B
* nivelul slab are ca si corespondent in puncte 1,;
* nivelul critic are ca si corespondent in puncte 1,1
* nivelul bun are ca si corespondent in puncte 1,=/
* nivelul foarte bun are ca si corespondent in puncte 1,==
Pe baza indicatorilor ce vor fi actualizati cu puncat!ul se stabileste nivelul dobanzii cu
care se va acorda creditul agentului economic.7ndicatorii pe care banca ii foloseste pentru a
stabili bonitatea clientului sunt: rata curenta a lic4iditatii, mar!a de e:ploatare, mar!a neta ,
grad de indatorare si rotatia activelor curente.Asadar:
(i!el indicator Puncta: do0anda
1. Dar!a neta ;>,AB? 1,=/TBUB,A/
;. Dar!a de e:ploatare 0? 1,=/T2U2,>/
A. 8rad indatorare >/? 1T0U0
>. Serviciul datoriei /? 1,=/T2U2,=/
/. -ata curenta >0,BA? 1,;T2U1=,0
K. -otatia activelor curente ;,=/ 1TBUB
B. CASO*C.V B,/? 1,;TBUB
(i!el do0anda re-ultat din calcul /0,K/?
Potrivit acestei metodologii proprii, fiecarui indicator i s*a atribuit un anumit procent
de dobanda, care inmultit cu puncta!ul de mai sus corespunde cu puncta!ul de dobanda aferent
performantelor realizate potrivit acelui indicator. Prin insumarea tuturor puncta!elor de
dobanda se obtine dobanda aferenta creditului in cauza.
Potrivit modului de calcul utilizat de catre #anca L S.A., in cazul de fata, puncta!ul
obtinut este de &4 ,uncte, ceea ce corespunde categoriei C, iar in portofoliul de credite ,
acest credit va fi incadrat in grupa @su0standard@. Ciind incadrat in aceasta categorie,
inseamna ca performantele economico*financiare sunt satisfacatoare dar e:ista o tendinta de
inrautatire daca nu se iau masuri corespunzatoare.
Pentru creditele situate in aceasta grupa, banca va fi nevoita sa isi constituie
provizioane de risc de credit in proportie de ;=? din valoarea creditului neacoperit cu
garantii. 7n studiul de caz prezentat, banca nu va constitui provizioane avand in vedere ca
garantiile la credit sunt acoperitoare.
Este foarte important ca banca sa cunoasca cat mai amanuntit activitatea viitorului
client, pentru a cunoaste din timp eventualele riscuri posibile si probabile, riscuri care, intr*o
masura mai mare sau mai mica, ii vor putea afecta rezultatele financiare ce le va obtine.
CO(CL)II
Cea mai delicata problema in procesul de creditare o reprezinta evaluarea riscului de
credit, o buna evaluare e:cluzand banca de la situatii neplacute cum ar fi nerecuperarea
creditului acordat si a dobanzii aferente lui.
7n vederea imbunatatirii activitatii de creditare se propun urmatoarele:
1. Scaderea costului creditului (determinat mai mult de factori e:terni bancii,
dar si de factori interni * productivitatea bancara).
;."iversificarea nivelului dobanzii in functie de client, de felul activitatii pentru
care este solicitat creditul.
A.Prelungirea perioadei de gratie, in cazul creditarii activitatii de investitii,
astfel incat clientul sa aiba posibilitatea de a*si plati datoriile fata de banca, dupapunerea
in functiune a investitiei, prin obtinerea unui profit imediat dupa finalizarea proiectului.
>.7n ceea ce priveste contractele de credit inc4eiate intre banca si debitorii sai
ar trebui concepute in asa fel incat clientul care solicita un credit pentru investitii sa nu fie
presat de cresterea dobanzii pe piata, ceea ce ar determina cresterea dobanzii creditului,
astfel e:istand posibilitatea aparitiei starii de insolvabilitate financiara al acestuia sau de
refinantare a investitiei. Acest nea!uns ar putea fi inlaturat prin acordarea de credite in
valuta, cu dobanda fi:a, deoarece dobanda in valuta, pe perioade mai lungi de timp este
relativ stabila.
/. <n alt aspect legat de perfectibilitatea activitatii de creditare a bancii, este
acordarea in mica masura, a creditelor bazate numai pe planul de afaceri, considerate a fi
mult prea riscante
7n concluzie, o acti!itate ,er>ormanta de creditare desfasurata de o banca
comerciala trebuie sa urmareasca trei directii principale:
* creditarea unor agenti economici viabili, cu o activitate care sa poata acoperi
serviciul datoriei pe toata durata creditarii,
* managementul riscului de creditare sa evalueze realist toate elementele care ar
putea determina 6accidente6 in creditare, si sa le elimine,
* mentinerea permanenta a unui ec4ilibru normal intre resursele atrase si
plasamentele efectuate in credite performante, pentru realizarea indicatorilor de
solvabilitate la nivel optim.