Valorificarea Materialelor Secundare

CURS 1: PROCESAREA MATERIALELOR SECUNDARE
(DEEURILOR) PULVERULENTE
- TEHNOLOGII DE VALORIFICARE BAZATE PE
PROCESUL CHIMIC DE REDUCERE

- prafuri i lamuri concasabile rezultate n industria
oelului care se recircul fie intern, fie extern.
1. prelucrarea pulverulentelor fr recuperarea
elementelor nsoitoare (zinc, crom, nichel,
plumb);
2. tratarea pulverulentelor cu valorificarea
elementelor nsoitoare.
neutralizarea agenilor periculoi chiar n interiorul
conturului siderurgic dup schema recomandat de metoda
american EDAP care propune tratarea prafurilor cu diveri
reactivi (liani, hidrocarburi de calciu, etc.);

1
2
3
4
5
6
1 - gaze arse cu praf;
2 - sistem de ejecie;
3- rezervor de reactivi;
4 - sistem de filtrare;
5 - gaze curate;
6 - material spre depozitare.
Daca se obtine Zn ntre 20 i 40% recuperare prin
procedeele hidrometalurgice.
n aceste cazuri, fierul reprezint un subprodus.

avantaje economice:
praful feros devine materie alternativ la minereul de fier;
elementele nsoitoare sunt valorificate pe loc sau
transferate la ramuri industriale externe.

n lume numai 40% din prafurile de la cuptoarele
electrice i sub 10% din acelea de la convertizoare sunt
supuse unei prelucrri:
1. Fabricile de prelucrare a prafurilor sunt confruntate cu
preteniile oelriilor de a micora costurile i de a returna
fierul coninut, pentru a-l refolosi n producia de oel. Pe de
alt, parte oxizii de zinc obinui, din cauza calitii
nesatisfctoare (n special coninutul de halogeni), se vnd
cu preuri sczute. ansele de ctig ale firmelor de
recuperare sunt slabe. n acelai timp, depozitarea prafurilor
apare mai convenabil economic, n lipsa unei legislaii
ecologice mai aspre.


2. Combinatele integrate pe furnal-convertizor se mpart n
dou categorii: cu aglomerare i fr aglomerare.
- Fabricile de aglomerare sunt capabile s prelucreze cea mai
mare parte a reziduurilor feroase, aa cum sunt majoritatea
uzinelor din Europa.
-- n fabricile fr aglomerare, aa cum sunt multe n
America de Nord, toat cantitatea de deeuri (aprox. 80 kg/t
oel) este disponibil pentru reciclare.

Metode de valorificare fr recuperarea
elementelor nsoitoare fierului
Pulverulente la care nu se retin elementele nsoitoare (n
special zinc). Produsul final principal al procesrii este un
material feros (cu coninut ridicat de fier) utilizabil n
continuare la elaborarea fontelor sau oelurilor.
Reciclarea folosind cuptor cu vatr rotativ
Sunt tratate prafuri de oelrie, n special, de convertizor

Un amestec de deeuri feroase i mruni de crbune este peletizat ntr-un
tambur (tob) sau pe disc pentru a forma pelete brute cu dimensiunea de 9-
15 mm. Acestea sunt transportate cu o band transportoare la cuptorul cu
vatr rotativ.
Un sistem de ncrcare proiectat special distribuie peletele uniform pe vatr.
Grosimea optim a stratului de pelete a fost determinat ntre 18 i 22 mm
(2-3 straturi de pelete). Peletele se mic n trei zone ale vetrei rotative timp
de 8-10 min (n funcie de cerinele produsului), unde sunt reduse pn la
burete de fier (DRI).
Atmosfera din aceste trei zone este reglat prin utilizarea arztoarelor i a
aerului suflat pentru a satisface exigenele energetice i metalurgice ale
procesului. Cea mai mare temperatur a cuptorului, de aprox. 13500C, este
atins n zona final de reducere.
Figura 10.14 ilustreaz ideea transferului de cldur i a reaciilor n RHF.
Cldura transferat la pelete este dat de radiaia de la gazele de deasupra
peletelor i vetrei . Este de notat faptul c transferul termic nu este dat de
conducie, ci predominant de radiaie. diametrul peletelor crude este sub 20
milimetri. Dac peleta este prea mare, transferul de cldur este prea lent n
interiorul peletei. Astfel, viteza de transfer total este sczut, n ciuda
faptului c viteza foarte mare a fluxului mare de cldur este dat de
radiaie. Unul sau dou straturi de pelete se afl pe fundul vetrei.



Cuptorul cu vatr
rotativ, ca modalitate
de fabricaie a DRI,
constituie o soluie
viabil de reciclare, n
special pentru
combinatele care
utilizeaz furnale.
Amestecul de deeuri
dintr-o oelrie tipic
const din reziduuri
generate de furnale,
secia de
convertizoare, mainile
i liniile de finisare.
Metoda Carbofer de reutilizare

amestec mecanic obinut din diferite deeuri
pulverulente (under, nmol de laminare, prafuri cu coninut
ridicat de carbon, praf de var, etc.) n compoziia crora se
gasesc fier, calciu, carbon .a., elemente utile diferitelor
procese ce se desfoar n agregatele siderurgice.
pn n prezent, pe plan mondial CARBOFER-ul a fost
utilizat att la elaborarea fontei n furnal (suflat n amestec
cu praf de crbune la gurile de vnt ale furnalului) ct i la
elaborarea oelului n cuptorul cu arc electric (agent de
spumare a zgurii).



Proporiile deeurilor n compoziia CARBOFER
Deeul %
under + praf de laminare 30-75
Praf de cuptor electric 10-50
Praf cu coninut ridicat de
carbon
10-30
Praf de var 3-5
Productivitate [t/zi] 825 (E) 802,4
Consum combustibil calculat [kg/t
fonta
] 424,2 449,6
Consum de praf de crbune [kg/t
fonta
] 0 97
Consum pcur [kg/t
fonta
] 56 0
Debit aer [Nm
3
/t
fonta
] 1093,70 1214,20
Temperatura aer [
o
C] 921 921
Presiunea aerului [bar] 1,54 1,04
Coninut oxygen n aer [%vol] 21 21
Compoziia chimic a fontei [%] Si 0,77 0,77
Mn 0,81 0,82
P 0,25 0,29
S 0,062 0,076
C 4,36 4,35
Fe 93,75 93,72
Compoziia chimic a zgurii [%] SiO
2
35,89 36,53
CaO 37,82 37,94
MgO 8,74 9,10
Al
2
O
3
12,06 11,82
FeO 2,35 1,94
MnO 2,71 2,24
S 0,43 0,43
Cantitatea de zgur [kg/t
fonta
] 258,6 311,8
Bazicitatea zgurii (CaO+MgO)/(SiO
2
+Al
2
O
3
) 0,97 0,97
Compoziia chimic a gazului evacuat
[%vol]
CO
2
15,61 15,49
CO 17,38 24,97
H
2
3,45 2,73
N
2
63,14 56,80
Puterea caloric a gazului [kJ/Nm
3
] 2565 3445
Randamentul utilizrii gazului [%] CO 43,77 37,55
H
2
52,53 45,05
Temperatura teoretic de ardere [
o
C] 2003 1.998
Efecte:
Recuperarea a 40-80% din fierul prezent n materialul
injectat;
Nealterarea calitii oelului i a zgurii;
Diminuarea cantitilor de deeuri pulverulente generate n
procesele siderurgice;
Imbogirea prafului de cuptor electric n zinc (cretere de la
20 la 28%) i n plumb (de la 1,8 la 3,8).
Utilizarea CARBOFER-ului ca nlocuitor al agenilor uzuali de
spumare a zgurii la cuptorul cu arc electric prezint att un
aspect ecologic ct i unul economic. Aspectul ecologic este
redat de diminuarea semnificativ a polurii mediului
(creterea gradului de valorificare a deeurilor pulverulente,
precum i reducerea spaiilor de depozitare a acestor
deeuri). Aspectul economic este subliniat de transferul
cheltuielilor pentru depozitarea deeurilor ctre alte scopuri.


Obinerea produsului presupune urmtoarele etape:
stocarea temporar, separat, a deeurilor ce conin fier
(nmol, under, praf) i a aditivilor cu coninut de carbon
(praf de crbune, cenui);
extragerea porionat a celor dou componente i
amestecarea n malaxor;
sitarea produsului obinut, rezultnd dou clase
dimensionale; fracia grosier poate fi mcinat ntr-o
moar mpreun cu crbunele, dup care poate fi suflat
la furnal, n timp ce fracia fin obinut dup sitare poate
fi suflat direct n CAE.

Recircularea pulverulentelor cu recuperarea
elementelor nsoitoare fierului

Elementele nsoitoare care fac obiectul recuperrii eficiente
prin recirculare sunt: cromul, nichelul, zincul i plumbul.

Reciclarea cromului i nichelului prin injectarea
pulverulentului n incinte tehnologice
elaborarea oelurilor inoxidabile: deeul pulverulent rezultat la
acest proces este denumit praf de oel inoxidabil. Astzi se
pune problema recirculrii interne a acestui praf n vederea
recuperrii cromului i nichelului. Pn n prezent au fost
semnalate dou tehnologii, care, principial, sunt construite pe
injectarea prafului n spaiul de lucru al cuptoarelor
metalurgice.

CURS 1: PROCESAREA MATERIALELOR
SECUNDARE (DEEURILOR) PULVERULENTE

1
2
3
4
5
Pat de
cocs
1 - Regiunea de temperatur nalt
i de reducere intens ntre dou
rnduri ale gurilor de vnt;
2 - Cldura venit din partea de jos
a gurilor de vnt pentru topire-
reducere;
3 - Injectarea materiilor prime fine
prin gurile de vnt superioare;
4 - Fuziunea imediat a materiilor
prime injectate ntr-o cavitate
turbionar cu temperatur nalt;
5 - Reducerea uoar a oxizilor
topii din metal n timpul trecerii
prin patul de cocs.
Recuperare ntrebuinnd cuptoare verticale cu cuv
Procedeul care apeleaz de fapt la topire reductoare folosind drept reductor
carbonul, a fost cercetat n Japonia pentru reciclarea prafului de convertizor i
nmolului decapat, purttori de compui ai cromului.
Recircularea prafului de oel inoxidabil prin injectarea
n CAE

1
2
3
4
5

1 Rezervor praf;
2 dozare praf;
3 de la filtru de praf;
4 alimentare
crbune;
5 spre filtru cu saci.

Valorificarea Materialelor Secundare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valorificarea Materialelor Secundare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 1: PROCESAREA MATERIALELOR SECUNDARE

S-ar putea să vă placă și