Sunteți pe pagina 1din 19

PROIECT PENTRU OBINEREA ATESTRII

PROFESIONALE N INFORMATIC
TITLUL LUCRRII:
Istoria fotbalului
Profesor coordonator:Szabo Zoltan
Elev:Serbanat Alexandru-Cristian
Clasa a-XII-a A
Reghin

Cuprins
1. Introducere
2. eneralitati despre li!ba"ul #$%&
'. Cerinte (ard)are si soft)are
*. Structura si continutul proiectului
+. ,iblio-rafie
Introducere
Lucrarea de fata are ca tema prezentarea istoriei fotbalului.
Sunt prezentate detalii despre regulament (Istorie si
evoluie,Aplicabilitatea regulilor,Juctori i
ecipament,!ficiali,"erenul de #oc,"impul,$aultul i
Avanta#ul,!fsaidul% , metode de #oc , cupe importante
,competitii . &in meniul principal putem alege ' (ome ,
)ompetitii, *egulament , Istorie , +ideo.
Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in
limba#ul (",L, prin programare direct in cod sursa (scrierea
liniilor de comanda%. $ilmele din categoria +ideo au fost
introduse cu a#utorul unui flas pla-er
(.$L+/la-er0/rogressive.s1f2% si al unui s3in
(.)orona0S3in04.s1f2%.
eneralitati despre li!ba"ul #$%&
/ana in anul 5667 accesarea informatiilor de pe
INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat
de un numar restrans de persoane, in general oameni de
stiinta.
$izicianul "im 8erners9Lee a devenit celebru deoarece
a inventat .link29urile hypertext.Aceasta idee a dus la
dezvoltarea unui limba# simplu care s9a impus pe piata
mondiala.Acest limba# a fost numit Hypertext Markup
Language, prescurtat, HTML.
&ar ce este de fapt limba#ul (",L ? HTML-ul
este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de
document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format
distinct atunci cand documentul este accesat de un program
de analiza sintactica (parser%. (",L este limba#ul de
marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin
intermediul bro1serelor se poate vedea documentul gata
formatat.
HTML este de fapt un subset al standardului SGML
(Standard :eneralized ,ar3up Language% si include
capacitati care permit autorilor sa insereze iperlegaturi care
afiseaza alte documente (",L cand se e;ecuta clic pe ele.
<otiunea de -perte;t inseamna text pastrat in
format electronic cu link-uri intre pagini.
/ana in 5664, in #ur de 577 de calculatoare erau
ecipate pentru a gazdui pagini (",L=aceste pagini
interconectate au fost denumite >WORLD WIDE WE?
<u mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele
browsere Web cu a#utorul carora puteau fi vizualizate
pagini 1eb care contineau te;t si imagini.
In functie de versiunea (",L folosita, paginile @A8
sunt grupate in trei generatii'
- paginile din prima generatie, care foloseau versiunea
5.7, in care se edita te;t si 59B imagini.
- paginile din a doua generatie, proiectate cu (",L B.7,
care puteau contine si un fundal, permiteau aran#area
datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un
produs prin intermediul Internetului.
- paginile din a treia generatie care pot contine culori
diferite, secvente animate, sunete, etc.
In prezent a aparut a patra versiune a limba#ului
(",L.
&ocumentele (",L sunt e;clusiv de tip te;t (AS)II%=
ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de
operare folosit. In @I<&!@S, se poate utiliza
NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de te;te.
+izualizarea acestor documente se face cu a#utorul
unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind
de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite
independenta fisierelor de tip (",L fata de platforma de
lucru.
/entru descrierea documentelor @A8 se utilizeaza
anumite etichet e (tag-uri% specifice pentru fiecare element
descris= acestea stabilesc structura si aspectul documentului
final.
Tag9urile sunt recunoscute de bro1ser9e care
stabilesc apoi modul de formatare a documentului. /entru
delimitarea (separarea % tag9urilor se folosesc delimitatorii
C!D si C"D care incadreaza fiecare eticeta.
$orma generala' !tag" pentru a marca inceputul
unui tag si !#tag" pentru a marca sfarsitul unui tag.
In (",L nu se face distinctie intre ma#uscule si
minuscule=
Enele elemente (",L admit atribute care specifica
informatii suplimentare despre continutul elementului.
Atributele elementului se precizeaza in cadrul eticetei de
inceput si se aplica doar elementului curent.
A;. &aca se doreste includerea unei imagini in
document, se va specifica drept atribut adresa fisierului care
contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in
care se va face includerea.
Avanta#ul ma#or al unui bro1ser este acela ca poate
suporta si alte limba#e, ca Java sau 8asic, ce completeaza
utilitatea limba#ului (",L.
,acromedia &ream1eaver este o unealt
destinat creatorilor de pagini 1eb. &ream1eaver a fost
creat de ,acromedia (acum Adobe S-stems% i momentan a
a#uns la versiunea 54. /rimele versiuni ale produsului
serveau doar ca simple editoare (",L de tipul @FSI@F: dar
Gn versiunile recente au fost implementate funcii de editare
avansate i support pentru alte tenologii 1eb cum ar fi
)SS, JavaScript etc.
&ream1eaver s9a bucurat de un larg succes Gnc
de la sfHritul anilor I67 i momentan deine apro;imativ
J7K din piaa editoarelor (",L. /rodusul poate fi rulat pe
variate platforme soft1are' ,ac, @indo1s, dar suport Gn
acelai timp i platforme E<IL cu a#utorul unor emulatoare
soft1are, cum ar fi @ine.
)a orice alt editor @FSI@F:, &ream1eaver
poate ascunde detaliile de implementare a paginilor (",L,
fcHnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor 1eb de
ctre utilizatorii nee;perimentai.
Enii creatori de pagini 1eb critic aceste tipuri de editoare
deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari decHt
ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare
neperformant a bro1serelor 1eb.
Aceast afirmaie este Gn mare parte adevarat
deoarece paginile 1eb produse folosesc design9ul pe baz de
tabel. Mn plus, produsul a mai fost criticat Gn trecut i pentru
producerea de coduri care adesea nu erau conform
standardelor @4), dar acest aspect a fost mult Gmbuntit
Gn versiunile recente. )u toate acestea, ,acromedia a
crescut suportul pentru tenologia )SS precum i alte
modaliti de design fr a fi necesar folosirea design9ului
pe baz de tabel.
&ream1eaver permite folosirea ma#oritii bro1serelor
instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza
1ebsite9ul creat. &e asemenea conine i cHteva utilitare
pentru administrarea site9urilor, cum ar fi cele pentru a gsi
i modifica un paragraf sau o linie de cod, Gn Gntregul 1eb
site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator.
)u a#utorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript
fr a avea cunotine de programare.
!dat cu apariia versiunii ,L, ,acromedia a
Gncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. &e
asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de
date (cum ar fi ,-SNL i ,icrosoft Access% pentru a filtra i
afia coninutul folosind script9uri de genul /(/, )old$usion,
Active Server /ages (AS/% i AS/.<A", fr a avea nevoie de
o prealabil e;perien Gn programare.
En aspect foarte ludat al &ream1eaver9ului Gl
reprezint aritectura sa e;tensibil. A;tensiile, aa cum
sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice
dezvoltator le poate scrie (de obicei Gn (",L i JavaScript% i
pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducHnd
un spor de performan i funcionalitate Gmbuntit
programului. A;ist o comunitate de dezvoltatori care
produc aceste e;tensii i le public (atHt comercial cHt i
gratuit% pentru probleme de dezvoltare 1eb, de la simple
efecte rollover pHn la soluii complete de vHnzare online.
Ma$r%&e'ia (la)h sau mai pe scurt $las este o
aplicaie utilizat pentru dezvoltarea obiectelor9aplet de tip
$las disponibile Gn cadrul unor pagini @A8. /rin intermediul
obiectelor flas, vei putea crete dinamismul unei pagini
precum i facilita interaciunea cu utilizatorul. Iniial
dezvoltat de ,acromedia, aplicaia $las a fost preluat de
ctre AdobeO odat cu aciziionarea companiei sus
amintite.
Avantajele folosirii Flash-ului pe web:
Alemente grafice vectoriale' dimensiuni mici i
scalabil' /entru a CmemoraD imaginile un calculator poate
recurge la dou metode' prima este reinerea pi;el cu pi;el
a imaginii, cea de9a doua este memorarea unor Cpuncte
criticeD cu a#utorul crora imaginea poate fi refcut. Astfel
pentru a afia un cerc, acesta poate fi memorat Gntr9o
imagine de tip raster (cum ar fi formatul 8it,ap sau Jpeg% P
dac avem un cerc cu o raz destul de mare vor fi memorai
nu numai pi;elii de pe circumferina cercului ci i cei din
interiorul acestuia sau care sunt Gn #urul su. Spre deosebire,
Gn cadrul formatelor vectoriale (S+: 9 Scalable +ector
:rapics, S@$ 9 Soc3@ave $las% sunt reinute doar
centrul i raza cercului, calculatorul gsind imediat metoda
de afiare a tuturor punctelor ce vor alctui cercul. Aste
evident faptul c dimensiunea unui fiier Gn format rasterizat
(#pg, bmp, gif% este mai mare decHt cea a unui fiier Gn
format vectorial (din cauza numrului de informaii ce vor fi
reinute%. Atunci cHnd mrim o imagine de tip vectorial nu
facem decHt s redesenm o parte a sa, calculatorul putHnd
reda cercul cu aceeai claritate P se cunoate forma
geometric reprezentat i mrirea imaginii nu reprezint
decHt trasarea (la scar% a fostei imagini vectoriale. Atunci
cHnd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu
CcunoateD despre ce este vorba i operaia va consta doar
Gn suprademensionarea pi;elilor (un pi;el al cercului va fi
afiat Gn mai multe puncte de pe ecran%.
Independena de platform (bro1serQsistem de
operare%' Imaginile vectoriale, dei mai utile, necesit o
aplicaie care s genereze imaginea (pentru formatul S+: de
e;emplu e;ist Adobe S+: /la-er iar pentru S@$ avem
/la-erul de $las%. Independena de platform apare din
cauz c acest program ce RtieD s afieze imaginile a fost
construit pentru o gam larg de ard1are i sisteme de
operare' Astfel dac vom vizualiza obiectul $las Gn @indo1s
se va folosi automat /la-erul de $las versiunea @indo1s,
dac utilizm un telefon mobil (Smart/one%, se va folosi
pla-erul disponibil pentru telefoane ($las /la-er Lite 5.7%,
sau dac vom folosi ,ac!S e;ist un pla-er separat (evident
toate pla-erele vor afia aceeai imagine final%.
Animaii de lung durat uor de realizat'
animaiile sunt punctul forte al $las9ului, interfaa aplicaiei
d posibilitatea de a sincroniza (Gn funcie de timp% diversele
obiecte, poziii sau forme ale acestora. $las9ul nu numai c
realizeaz aceast sincronizare, dar poate i interpola poziia
(sau forma% unui obiect pentru a uura munca utilizatorului.
Se pot aduga interfeei elemente multimedia' Gn interiorul
obiectelor $las putei importa i manipula (Gnainte, inapoi,
salt la un anumit moment% ,/49uri sau A+I9uri.
<u necesit cunotine de (",L, L(",L' Gn cazul Gn care v
otrHi s realizai un Gntreg site Gn $las, aplicaia v poate
furniza odat cu obiectul flas i codul (",L necesar P Gn
acest fel tot ce mai trebuie fcut este doar publicarea sitului
pe un server @A8.

Aditoare puternice i lucrul facil' (,acromedia%
$las este un editor puternic care d posibilitatea de atari
de comportamente diverselor obiecte fie folosind interfaa de
desenare grafic fie prin ataarea de scripturi obiectelor.
S Eurina Gmbinrii elementelor grafice cu scriptul' ataarea
codurilor ActionScript obiectelor din flas se realizeaz prin
selectarea obiectului i introducerea codului asociat
obiectului Gntr9o fereastr special.
"ransferabil ca flu; de date' pentru ca un film
$las s ruleze pe maina clientului nu este necesar s fie
Gncrcat Gn Gntregime P pla-erul va afia doar cHt va putea
din film ateptHnd (eventual% Gncrcarea Gn continuare. &in
acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataate
obiectelor $las pot furniza informaii privitoare la procentul
de fiier care a fost Gncrcat.
e!avantaje ale utili!"rii Flash-ului:
*rintre 'e+a,anta-ele .%l%)irii %/ie$tel%r .la)h 0n
paginile 1e/ a&inti&2
Depin'e 'e player2 'e3i a$e)ta ,ine in)talat
pe % )uit4 'e /r%1)ere 53i 0n $a+ul 0n $are nu e)te
prein)talat in)talarea e)te 'e)tul 'e rapi'4 6
'i&en)iunea *layerului (la)h e)te 'e)tul 'e &i$4 3i
'e)$4r$area a$e)tuia 0n $%ntextul re7elel%r a$tuale
e)te rapi'489 t%tu3i exi)t4 $a+uri 0n $are %/ie$tele
(la)h a-ung pe &a3ini $e nu au in)talat4 apli$a7ia
ne$e)ar4 interpret4rii %/ie$tel%r (la)h9 a-ung:n'u-)e
0n i&p%)i/ilitatea .%l%)irii .i3ierel%r 5*entru a rula
apli$a7iile (la)h pe a$e)te $al$ulat%are tre/uie
exp%rtat %/ie$tul (la)h $a un exe$uta/il8.
Mare a&at%r 'e re)ur)e2 'e%are$e tre/uie )4
;re$%n)truia)$4< 'e .ie$are 'at4 ele&entele gra.i$e9
*layerul (la)h 5pre$u& 3i apli$a7ia 'e 'e+,%ltare8 e)te
&are $%n)u&at%r 'e &e&%rie 3i pr%$e)%r 50n $a+ul
gra.i$ii ra)ter e)te $lar un'e tre/uiau a.i3a7i pixelii $e
.%r&ea+4 $er$ul 6 0n $a'rul gra.i$ii ,e$t%riale tre/uie
$a p%+i7iile pixelil%r )4 .ie re$al$ulate8.
M%t%arele 'e $4utare nu p%t in'exa textul2 (la)hul
lu$rea+4 $u &ai &ulte tipuri 'e texte9 &a-%ritatea
'intre a$e)tea 5textul )tati$8 nu p%ate .i in'exat 'e
&%t%arele 'e $4utare 'e%are$e %/ie$tul (la)h e)te
tratat $a ele&ent gra.i$#%/ie$t 3i r%/%7ii 'e $4utare nu
au $un%3tin7ele ne$e)are ;'i)e$4rii< %/ie$tel%r (la)h 3i
extragerii textului intern.
=3urin7a utili+4rii 0l .a$e )a .ie .%l%)it 0n $ele
&ai a/)ur'e &%'uri 5'e exe&plu9 .la)h-urile -
)periet%are8. *entru a$e)te tipuri 'e (la)h-uri9 .4$ute
'e %/i$ei 'e 0n$ep4t%ri9 0n li&/a engle+4 exi)t4 un
ter&en )pe$ial2 >.la)htur/ati%n>.
Tehn%l%gie li$en7iat42 .iin' % apli$a7ie
'e+,%ltat4 'e % )erie 'e pr%gra&at%ri 5pl4ti7i pentru a
'e+,%lta (la)hul89 in)tru&entul 'e 'e+,%ltare $%)t4
$el pu7in ?@@ABne$e)it4 $itareC. T%tu3i )pe$i.i$a7iile
.%r&atului %/ie$tului (la)h )unt 'i)p%ni/ile 3i 'in
a$e)t &%ti, au ap4rut 53i 0n$4 apar8 'e)tule
in)tru&ente $are )4 utili+e+e a$e)t .%r&at 0n )$%puri
&ai &ult )au &ai pu7in pr%'u$ti,e )au legale. Dintre
a$e)tea a&inti&2 S1i.tDD9 S1i)h9 I&perat%r(LE9
E$ti%nS$ript O/.u)$at%r.
Cerinte (ard)are si soft)are
.iind realizat in #$%&/ functionarea corecta depinde de foarte
putini factori la nivel (ard)are.
Confi-uratia !ini!a necesara :
procesor la 1''%#z
!in. '2 %, 0A% 1de preferat cel putin 2* %,3
o placa vide care sa suporte !ai !ult de 2+2 de culori
1optional pentru o afisare corecta a detaliilor3
Este necesara o versiune a bro)ser-ului care sa per!ita
recunoasterea tuturor co!enzilor 1 testul a fost facut cu Internet
Explorer 2.4 3/ si de ase!enea este obli-atoriu un flash player/ sau un
5 patc( 6 pentru flas(.
Conditii de testare: proiectul a fost facut si testat pe un PC
A%7 At(lon 1844%#z/ la 2+2 %, 770A%/ siste! de operare %S
9indo)s :p.

Structura si continutul proiectului
Aplicatia a fost realizata in cea !ai !are parte in li!ba"ul #$%&/
prin pro-ra!are direct in cod sursa. Scrierea liniilor de co!anda s-a
facut cu Adobe 7rea!)eaver CS* / vizualizarea codului putandu-se
face cu orice editor text 1%S 9ord/ ;otepad s.a.3.
Structural/ pri!a pa-ina 1index.(t!l3 este structurata cu a"utorul
div-urilor si a tabelelor
In pri!ul rand 1table ro)3 este prezentat !eniul ani!at/din care poti
ale-e: (ome , )ompetitii, *egulament , Istorie , +ideo.
%eniul principal a fost realizat in .las(/ pentru care s-a folosit in
principal pro-ra!ul de editare Adobe .las( CS'. 7e ase!enea
ani!atia din partea de sus a pa-inii a fost facuta in .las(.
5. (ome 9 inde;.tml. In aceasta pagina sunt prezentate
date despre autorul atestatului.
B. )ompetitii 9 competitii .tml In aceasta pagina sunt
prezentate principalele competitii din lume '
)ampionatul ,ondial de $otbal, )ampionatul Auropean
de $otbal,EA$A Auropa League, Liga )ampionilor
Auropeni,Liga )ampionilor Asiei, )opa America,)opa
Libertadores
4. *egulament 9 regulament .tml . In aceasta pagina sunt
prezentate detaliile despre regulamentul #ocului'
Istorie si evoluie,Aplicabilitatea regulilor,Juctori i
ecipament,!ficiali, "erenul de #oc, "impul, $aultul i
Avanta#ul,!fsaidul
T. Istorie 9 istorie.tml In aceasta pagina sunt
prezentate detalii despre istoria acestui #oc.
U. +ideo 9 video.tml . In aceasta pagina sunt prezentate
cadre video despre fotbal .
Codul sursa al pa-inii <co!petitii.(t!l= :
>?7@C$APE (t!l PB,&IC C-DD9'CDD7$7 :#$%& 1.4 StrictDDE;C
C(ttp:DD))).)'.or-D$0Dx(t!l1D7$7Dx(t!l1-strict.dtdCE
>(t!l x!lnsFC(ttp:DD))).)'.or-D1GGGDx(t!lCE
>(eadE
>!eta (ttp-eHuivFCcontent-tIpeC contentFCtextD(t!lJ c(arsetFutf-KC DE
>titleECo!petitii>DtitleE
>!eta na!eFCLeI)ordsC contentFCC DE
>!eta na!eFCdescriptionC contentFCC DE
>linL (refFCdefault.cssC relFCstIles(eetC tIpeFCtextDcssC !ediaFCscreenC DE
>script srcFCScriptsDs)fob"ectM!odified."sC tIpeFCtextD"avascriptCE>DscriptE
>D(eadE
>bodIE
>div idFC)rapperCE
>?-- start (eader --E
>div idFC(eaderCE
>ob"ect classidFCclsid:728C7,2E-AE27-11cf-G2,K-***++'+*4444C )idt(FCGK4C
(ei-(tFC''4C idFC.las(I7C accessLeIFC!C titleFC!eniuCE
>para! na!eFC!ovieC valueFCflas(D!eniu.s)fC DE
>para! na!eFCHualitIC valueFC(i-(C DE
>para! na!eFC)!odeC valueFCopaHueC DE
>para! na!eFCs)fversionC valueFCK.4.'+.4C DE
>?-- $(is para! ta- pro!pts users )it( .las( PlaIer 2.4 r2+ and (i-(er to do)nload
t(e latest version of .las( PlaIer. 7elete it if Iou don=t )ant users to see t(e pro!pt. --E
>para! na!eFCexpressinstallC valueFCScriptsDexpressInstall.s)fC DE
>?-- ;ext ob"ect ta- is for non-IE bro)sers. So (ide it fro! IE usin- IECC. --E
>?--Nif ?IEOE--E
>ob"ect tIpeFCapplicationDx-s(ocL)ave-flas(C dataFCflas(D!eniu.s)fC )idt(FCGK4C
(ei-(tFC''4CE
>?-->?NendifO--E
>para! na!eFCHualitIC valueFC(i-(C DE
>para! na!eFC)!odeC valueFCopaHueC DE
>para! na!eFCs)fversionC valueFCK.4.'+.4C DE
>para! na!eFCexpressinstallC valueFCScriptsDexpressInstall.s)fC DE
>?-- $(e bro)ser displaIs t(e follo)in- alternative content for users )it( .las(
PlaIer 2.4 and older. --E>divE
>(*EContent on t(is pa-e reHuires a ne)er version of Adobe .las( PlaIer.>D(*E
>pE>a (refFC(ttp:DD))).adobe.co!D-oD-etflas(plaIerCE>i!-
srcFC(ttp:DD))).adobe.co!Di!a-esDs(aredDdo)nloadMbuttonsD-etMflas(MplaIer.-ifC
altFCet Adobe .las( plaIerC )idt(FC112C (ei-(tFC''C DE>DaE>DpE
>DdivE>?--Nif ?IEOE--E
>Dob"ectE>?-->?NendifO--E
>Dob"ectE>DdivE
>?-- end (eader --E>?-- start content --E
>div idFCcontentCE
>table stIleFCpaddin--top:'4pxJ paddin--botto!:24pxJCE>trE>td vali-nFCtopCE
>div idFC!eniuC E
>div stIleFCpaddin-:+4px '4px 24px 4pxCE
>ulE
>liE>a (refFCco!petitiiD!ondial.(t!lC tar-etFCco!pCECa!pionatul %ondial de
.otbal>DaE>DliE
>liE>a (refFCco!petitiiDeuropean.(t!lC tar-etFCco!pCECa!pionatul European de
.otbal>DaE>DliE
>liE>a (refFCco!petitiiDel.(t!lC tar-etFCco!pCEBE.A Europa &ea-ue>DaE>DliE
>liE>a (refFCco!petitiiDcl.(t!lC tar-etFCco!pCE&i-a Ca!pionilor Europeni>DaE>DliE
>liE>a (refFCco!petitiiDca.(t!lC tar-etFCco!pCE&i-a Ca!pionilor Asiei>DaE>DliE
>liE>a (refFCco!petitiiDcopa.(t!lC tar-etFCco!pCECopa A!erica>DaE>DliE
>liE>a (refFCco!petitiiDlib.(t!lC tar-etFCco!pCECopa &ibertadores>DaE>DliE
>DulE
>DdivE >DdivE
>DtdE>tdE
>ifra!e srcFCco!petitiiD!ondial.(t!lC na!eFCco!pC )idt(FC2*4C (ei-(tFC244C
fra!eborderFC4C E>Difra!eE
>DtdE>DtrE>DtableE
>?-- end content --E
>DdivE
>div idFCfooterCE>DdivE
>script tIpeFCtextD"avascriptCE
>?--
s)fob"ect.re-ister@b"ect1C.las(I7C3J
DD--E
>DscriptE
>DbodIE
>D(t!lE
Bibliografie :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbal
http://ro.wikipedia.org/wiki/Golul_de_aur
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ofsaidul_%28fotbal%29
http://ro.wikipedia.org/wiki/Capio!atul_"o!dial_de_Fotbal
http://ro.wikipedia.org/wiki/#iga_Capio!ilor_$siei
http://ro.wikipedia.org/wiki/%&F$_&uropa_#eague
http://ro.wikipedia.org/wiki/#iga_Capio!ilor_&urope!i
&e)is/ $o!J 124423/ C#$%& for t(e )ebC/ 2442 Ed. @ceanPress.