1. In Uniunea Sovietica, familiilor le era permis sa pstreze....

Cele 25 de procente din totatul produciei agricole, aferente celui un procent din totalul terenurilor, se justifica prin faptul
ca familiile erau mult mai motivate sa munceasc in folosul personal. Terenurile private constituiau o motivaie pentru
familii, in timp de terenurile cultivate de cooperative prezentau mult mai puin interes pentru cei ce la munceau.

2. In Kenya, elefanii se plimbau liberi pe terenuri nengrdite....
Fiindc in Zimbabwe elefanii se aflau in proprietatea localnicilor, care erau proprietari si asupra terenurilor pe care
elefanii triesc, aceste animale erau mai ferite de braconaj datorita costurilor de excludere pe care proprietarii si le-au
asumat. Chiar daca guvernul din Kenya a dat legi mpotriva braconajului, acestea nu au dat rezultatele dorite fiindc
elefani nu au fost trecui in proprietate privata. Fiind in proprietate privata, elefanilor li se asigura o securitate mai mare.

3. Cnd in Brazilia a fost propusa abolirea sclaviei....
Sclavii lucrau pentru proprietarii lor, ei neavnd in proprietate terenul muncit. Astfel, ei nu erau motivai sa obtina o
productivitate agricola cat mai mare, ci doar una care sa-i mulumeasc pe proprietari.
Proprietarii de sclavi nu puteau avea o pretenie adevrata pentru ca numai proprietatea privata ii putea stimula pe cei
care munceau pamanturile sa obtina o producie agricola la potenial maxim.
Sclavii primeau doar roadele strict necesare vieii, din pamantul pe care-l munceau. Instituia dreptului de proprietate este
o caracteristica definitorie a fiinei umane. Odat cu abolirea sclaviei in Brazilia, productivitatea muncii in agricultura a
crescut tocmai datorita faptului ca numrul de proprietari de terenuri a crescut. Numai aa acetia din urma au exploatat
terenurile la adevratul lor potenial si productivitatea muncii in agricultura a crescut.

4. Aproape toate firmele americane au fost de familie pana in anii 1830....
Dezvoltarea si punerea la punct a cadrului juridic necesar unei instituiri eficiente a contractelor, a permis dezvoltarea
firmelor si in afara familiei. ncrederea din interiorul familiei a putut fi egalata de sigurana pe care clauzele contractuale o
impuneau. Legislaiile cu privire la responsabilitatea sociala si cele referitoare la societile pe aciuni au difereniat
identitatea familiei de cea a firmei, permind extinderea acestora din urma in condiiile unor costuri de organizare
satisfctoare. Firmele se pot dezvolta pana la un punct si datorita contractului s-a putut investi in capital de ctre
persoane tere, din afara familiei.

5. Revista The Economist arata ca, in economiile socialiste, cum erau cele din centrul si estul Europei nainte de 1990...
Criteriul rentabilitii lipsea in sistemele socialiste din cauza desfiinrii proprietatii private asupra factorilor de producie.
ntreprinderile vindeau bunurile finite la un pre mai mic dect valoarea nsumata a factorilor de producie pentru ca
acestea nu plteau pentru factorii de producie. Acetia erau furnizai de ctre ntreprinderile de stat. Exporturile de astfel
de bunuri forau o scadare a preturilor de materii prime pe pieele internaionale. Nu exista calculul economic, aadar nu
se putea calcula rentabilitatea pentru toate bunurile erau colective.


6. Destrmarea socialismului din Europa Centrala si de Est a lsat in urma o economie in care ponderea ntreprinderilor
mici si mijlocii ...
Slujbaii prefera sa coordoneze, planifice si sa supravegheze activitatea unei ntreprinderi mari pentru ca acest lucru este
mai uor de realizat, intr-un sistem socialist. Chiar daca ei ar fi mai harnici sau talentai birocrai, ponderea
ntreprinderilor mici si mijlociii nu ar creste, din cauza naturii socialismului, iar restul locurilor de munca ar ramane
neocupate. Daca ar fi mai multe companii mici si mijlocii, riscurile ar fi diminuate. Socialismul este ndreptat spre
centralizare, nu impartire, astfel ca ntreprinderile mari sunt cele preferabile.

7. ntreprinztorii care reuesc in stil mare sunt cei ale cror afaceri au fcut ca milioane de oameni sa poat beneficia
de ideile lor. Sam Walton ....
Aceti ntreprinztori au reuit sa-si dezvolte anumite anticipri cu privire la piaa, care le-au furnizat ulterior profituri
foarte mari. Ei au reuit sa creeze produse sau idei care au acoperit nevoi importante ale oamenilor. Nu cred ca se poate
spune ca ei au fost de folos oamenilor pentru ca acetia din urma pltesc un pre pentru a utiliza bunurile produse de
aceti ntreprinztori. Ei au reuit sa duca bunurile la rangurile standard, fiind astfel cunoscute de un numr foarte mare de
oameni.
Ideea este mai importanta dect omul din spatele ei. Intr-o economie de piaa, o companie trebuie sa rspund nevoilor si
cerinelor clienilor, prin punerea in practica a ideilor unor oameni cu viziune mare asupra viitorului, devenind astfel
bogat.

8. In anul 2001 au fost semnalate cteva scandaluri financiare de proporii: Enron,..
In acest exemplu, cei doi manageri au fraudat companiile si au artat existenta oportunismului managerial.

9. In vechea Islanda, pstrarea ordinii sociale si aplicarea de drepturi exclusive, care sunt produsul sistemului politic,
presupune un sistem de curi de justiie (locale, regionale, naionale)...
Aflndu-se in competiie directa pentru fermieri, fiecare cpetenia urmarea sa ofere condiii cat mai bune, in vederea
atragerii fermierilor. Fiindc avea caracter privat, instituia legii islandeze era consimita reciproc de vasali si cpeteni i.
Tocmai acest caracter privat al instituiei legii a conferit stabilitate organizrii federative. In cazul in care se simeau
prejudiciai, fermierii se puteau adresa unei curi de justiie aflate in concurenta cu cea a cpeteniei respective.

10. Amplele mutaii tehnologice si instituionale nlesnesc migraia internaionala si intensificarea concurentei fiscale. Ca
urmare a introducerii in Germania, in 1989...
Intrucat migraia si concurenta fiscala au crescut datorita evoluiilor tehnologice si instituionale, anumite state au avut de
pierdut in urma aplicrii unor reglementari fiscale. Astfel cei afectai au ales sa-si mute capitalul in jurisdicii fiscale care le
ofereau condiii mai bune. Fiind puternic afectate de aceste miscari, statele in cauza au cutat sa instituie bariere pentru
cei care-si mutau capitalul, impunnd tarilor cu fiscalitate redusa sa perceap taxe mai mari sau sa divulge veniturile
realizate din dobnzi ale cetenilor.

11. In unele cazuri, constituiile incorporeaz prevederi ale redistribuirii avuiei prin intermediul legislatiei sau bugetelor
publice. Structura constituionala ...
O structura constituionala defectuoasa cum este cea a tarii Peru, spre exemplu, poate fi o cauza a instabilitii din plan
politic si a corupiei. Constituii ale tarilor din America Latina, orientate puternic spre redistribuire, pot transforma tari (tot
cazul tarii Peru) in dictaturi, deghizndu-se in democraii, atunci cnd regula electorala a majoritatii se combina cu puterea
guvernamentala nelimitata. Exemple foarte concludente in sensul caracterului redistributiv al constituiei statului Peru
sunt prevederi precum: statul stimuleaz crearea avuiei sau statul ofer oportunitati economice acelor sectoare care
sufer orice tip de inegalitate.

12. Locul central al familiei in cultura chineza tradiionala devine evident in cazul conflictelor dintre loialitatea fata de
familie si cea fata de stat. Dramele clasice chineze...
Instituiile interne formale au un rol foarte important in viaa unui popor. Ele pot influenta decisiv starea de dezvoltare
sociala si economica, in care o societate se afla. Pentru doua regiuni care se afla in vecintate si care dispun de aproximativ
aceleai resurse si mijloace de producie, instituiile interne sunt cele care fac diferena dintre starea de dezvoltare si
proprietate intre cele doua state. Pentru a putea schimba aceste instituii informale este nevoie de o cantitate mare de
resurse, care sa fie utilizata de ctre stat.
In cultura chineza tradiionala, familia este cel mai important lucru pentru un individ si de aceea comunitii doreau sa
obtina controlul deplin si al familiei. Acetia doreau trecerea familiei in autoritatea statului pentru a nu interfera cu
interese lor.

13. Consiliul Municipal din Seattle a incetat sa mai fixeze preturile taximetriei din 1979....
Pentru a stimula concurenta din domeniul taximetriei in oraul Seattle, nsui taximetritii au solicitat intervenia unei
instituii formale. Aceasta posibila fixare este susinuta de persoane care cred ca vor fi favorizate de aceasta teorie. Cei
care nu doresc ca preturile sa fie fixate, sunt dispui sa aloce resurse in acest sens, nsa costurile pe care organizarea lor le
implica sunt prea mari.
In acest exemplu este observat comportamentul grupurilor de interese cu privire la o schimbare instituionala. Cei care au
de pierdut de pe urma deciziei, vor face publicitate si lobby ca decizia sa se schimbe in cea anterioara.

14. In anii 1970 si 1980, guvernul din Malaezia a adoptat o imensa schema de redistribuire a veniturilor, cu scopul de a
favoriza situaia celor sraci pe socoteala capitalurilor investitorilor strini...
In contribuia evoluiei tehnologiei, agenii economici precum investitorii strini au acces ctre diferite jurisdicii fiscale.
Acest lucru da natere, inevitabil, la o competiie instituionala. In 1970 si 1980, cnd guvernul din Malaiezia a adoptat
schema de redistribuire a veniturilor, a aprut caracterul conflictual al transformrii instituionale. Ca urmare a retrageri i
investitorilor strini ctre alte medii de afaceri mai avantajoase, Malaiezia a revenit asupra deciziilor luate anterior si a
ales sa adopte unele noi, care sa permit investitorilor sa se ntoarc. Astfel, competiia instituionala a contribuit decisiv
la creterea economica, durabila din aceasta tara.
Atunci cnd au adoptat o politica de redistribuire a veniturilor, o decizie socialista, guvernanii s-au confruntat cu scderea
investiiilor strine, iar muli dintre investitorii prezeni in tara si-au mutat afacerile in tarile vecine, unde sistemele fiscale
sunt mai blnde. Apoi au schimbat aceasta politica, iar economia Malaieziei a nceput sa creasc. Acest exemplu arata
faptul ca un regim fiscal blnd, o liberalizare economica, sta la baza creterii economice intr-un stat.

15. Instituiile formale difer prin implicaiile lor. Crearea organelor reprezentative in secolul al XVI-lea in Spania si
Anglia...
Instituiile informale sunt cele care reflecta cultura, obiceiurile si religia unui popor. Instituiile formale pot reui, sau nu,
sa le schimbe pe primele, nsa acest lucru se poate realiza numai prin utilizarea unei cantitati mari de resurse. Dei aceleai
reguli formale sunt aplicate in regiuni apropriate, acestea de dezvolta diferit datorita instituiilor informale, de exemplu:
cazul Americii de Nord vs. America de Sud.
Instituiile formale pot avea probleme in a fi respectate de toata lumea din cauza decalajului cultural -instituional si a
maturitii indivizilor de a se adapta la instituiile formale.

16. Daca tiina si inovaiile sunt cauze suficiente ale progresului, atunci de ce China sau naiunile islamice, lideri in
tiina si inovaii pe vremea in care Occidentul depea feudalismul si...
Chiar daca China si naiunile islamice au fost lideri ai domeniilor de tiina si inovaie, acest lucru nu nseamn ca ele au
acceptat sistemul capitalist, neaprat. Aceste tari au popoare ale cror instituii informale sunt incompatibile cu sistemul
capitalist. Religia, cultura si obiceiurile oamenilor nu promovau exploatarea economica a descoperirilor efectuate. Toate
aceste descoperiri erau fcute cu sprijinul statului, nu erau in proprietate privata.
Dei China sau unele state islamice au fost superioare Europei in epoca feudala, din cauza decalajului cultural -
instituionala aceste stteau rmas in urma, nu au urmat dezvoltarea capitalista a sistemului pieii libere.

17. In Anglia, nfrngerea coroanei in Revoluia puritana a lui Cromwell a determinat, pe de o parte, adoptarea legii
monopolurilor (1624) ...
Revoluia puritana a lui Cromwell a nsemnat schimbarea instituiilor formale dup care Anglia era legiuita la acea vreme.
Revoluia a aprut ca urmare a incompatibilitii instituiilor informale cu cele formale si a condus astfel la schimbarea
unor reguli, precum adoptarea legii monopolurilor si instaurarea monarhiei instituionale. In compatibilitate cu
instituiile informale ale poporului, puterea regala nu mai are dreptul de a stabili drepturile de proprietate.
In urma nfrngerii coroanei in Revoluia puritana, adoptarea legii monopolurilor si afirmarea parlamentarilor, au
condus la creterea economica a tarii prin aplicarea bazelor dreptului de proprietate acordata de curile de judecata.
Astfel, prin garantarea dreptului de protejare si protejarea lui, tara cunoate o cretere economica.

18. In Peru, 99% din reglementrile guvernului central mijloace de redistribuire a bogatiei - sunt produsul puterii
executive. ncepnd din 1947...
Chiar daca guvernul din Peru intervine in reglarea anumitor preturi prin reguli exogene, acestea nu reuesc sa ating
efectul scontat tocmai din cauza interveniei. Regulile interne ale poporului joaca un rol mai important dect legile
guvernului pentru ca ele menin compatibilitatea cu instituiile impuse de stat. Preturile produselor asupra crora statul
nu intervenea, rmneau mai sczute dect celelalte, datorita faptului ca nu erau impuse plafoane obligatorii, ci erau
reglate pe piaa.
In acest exemplu este artat faptul ca o msura a statului de a intervine pe piaa, in acest caz controlul preturilor unor
bunuri, nu are efectele dorite si din contra, efectele sunt negative. Doar liberalizarea preturilor poate duce la cretere
economica.

19. Japonia are resurse natural srace, iar energia sa industriala isi are aproape in ntregime sursa in import. Hong-Kong-ul
nu are practic niciun fel de materii prime....
Existenta resurselor naturale nu este o condiie pentru dezvoltarea economica. Ea poate ajuta la acest proces, nsa nu este
obligatorie. Japonia si Hong Kong-ul sunt prospere din punct de vedere economic pentru ca au reuit sa foloseasc cu
succes factori ai creterii economice precum capitalul, munca, tehnologia si educaia. Pentru multa vreme, resursele
naturale au fost considerate factorul determinant al creterii economice, nsa exemple de tari fara resurse naturale
(precum Japonia si Hong Kong-ul), care sunt prospere si pe de alta parte, tari care dispun de resurse naturale din belug si
sunt la polul opus din punct de vedere economic, au dovedit ca aceasta concepie este falsa.
Pana atunci, resursele naturale au fost considerate principalul factor care influeneaz progresul tehnic, dar in acest
moment pe langa resursele naturale, s-au adugat si ali factori ca progresul tehnologic, acumularea de capital, fora de
munca calificata. Nu este suficient ca o tara sa aib resurse naturale si doar att pentru a cunoate progresul economic.
Acest lucru este foarte bine exemplificat de ctre Japonia, care nu are resurse naturale importante, dar totui este o tara
prospera. Venezuela nsa, este o tara bogata in resurse, dar nu o putem compara din punct de vedere economic cu
Japonia, fiind inferioara statului nipon.

20. Crizele alimentare omoar milioane de oameni i diferite tari ale lumii, dar nu si pe conductorii acestora. Birocraii,
conductorii militari ...
Aceste crize lovesc in zone unde libertatea economica este la un nivel sczut. Dei democraia nu presupune neaprat si un
grad de libertate economica nalt, ea este mai compatibila cu aceasta. Crizele alimentare nu pot aprea intr-o economie in
care preul se formeaz liber pe piaa, ci numai in economiile planificate. Acelai lucru poate fi spus si despre crizele
militare. Ele au aprut numai in tari monopartide sau conduse prin dictatura.
In tarile in care libertatea economica are un punct ridicat, nivelul corupiei este sczut. Intervenia statului in economie,
dar si birocraia favorizeaz creterea nivelului corupiei.

21. In vara anului 1983, la Lima, in Peru, o echipa de cercetatori de la Instituto Libertad y Democracia ...
O astfel de simulare arata importanta negativa a birocraiei in sistemul persan. Acesta este un exemplu de instituie
interna care descurajeaz investiiile si implicit dezvoltarea economica. Timpul foarte mare care a fost necesar pentru
demararea legale a afacerii este un stimulent negativ pentru oricine ar fi vrut sa investeasc in Peru. Aceste lucruri
demonstreaz ca gradul de libertate economica din anul 1983 al tarii era unul foarte sczut.

22. In viziunea tradiionala asupra dezvoltrii economice, s-a presupus ca Lumea a Treia este sraca din cauza lipsei
capitalului. Astfel, soluia ar consta in transferul de bani de la cei dezvoltai la cei subdezvoltai. Peter Bauer...
Aceste transferuri de interes s-au efectuat pe baza ideii eronate conform creia se poate ajunge la prosperitate prin
finanare externa. In momentul in care banii nu sunt obtinuti in urma unei realizri economice, aa cum spune si Peter
Banner, acetia nu sunt alocai propice dezvoltarii economice durabile. Dup ce Banca Mondiala a acordat acei bani tarilor
din Lumea a Treia, nu s-a putut constata nicio cretere economica a acestora, ci, dimpotriv in unele cazuri chiar o
inrautatire a situaiei. Fiindc la baza obinerii acelor bani nu a stat activitatea antreprenoriala, ci ei au fost obinui prin
asistenta, ei nu au alocai favorabil dezvoltrii durabile si inteligente. Rezultatele au fost cele precum construirea de
construirea de silozuri la care taranii nu puteau ajunge.
Reducerea libertatii economice s-a constat chiar in timpul in care au existat creteri ale fluxului de ajutor intern. Acest
lucru poate fi eliminat in cazul tarilor din Lumea a Treia, unde transferurile acestor tari au dus la scdere economica si au
fost alocai ineficient.

23. In Irlanda, protecionismul a fost trstura dominanta a anilor 1950. Rezultatul a fost unul pe msura: Irlanda era pe
ultimele locuri intre tarile europene...
Protecionismul anilor `50 din Irlanda a echivalat cu un grad sczut al libertatii economice. Neputnd sa atrag investiii,
Irlanda avea performante economice slabe. Reducnd dimensiunea cheltuielilor guvernamentale, Irlanda a reuit sa se
nscrie pe traseul creterii economice, reducnd totodat impozitele. In aceste condiii, gradul de libertate economica a
crescut si tara a reuit sa atrag un volum important de investiii strine, urmrind astfel inca o reducere a impozitelor.
Prin continuarea acestor politici economice, Irlanda a reuit sa aib rate spectaculoase de cretere economica in anii `90.
Dimensiunea guvernului este un factor important al Indicelui Libertatii Economice, avnd o influenta puternica asupra
performantei economice. Cu cat dimensiunea guvernului si ponderea cheltuielilor guvernamentale in PIB este mai mare,
cu att rata de cretere economica se micoreaz. Alt factor important este reprezentat de instituii. Daca sectorul public
se diminueaz si existnd o fiscalitate blnda, volumul investiiilor creste. Creterea investiiilor duce la creterea
economica. Un exemplu in acest sens este Irlanda. Pana in anii `70, protecionismul domina starea, avnd o performanta
economica redusa. Prin liberalizare, Irlanda a avut o creste economica sporita.

24. Unele reforme din Europa Centrala si de Est au recunoscut necesitatea depolitizrii deciziilor economice, nsa in
absenta iniierii concomitente a reformei proprietatii...
Pentru a putea trece cu succes la ceea ce nseamn economia de piaa, este necesar ca depolitizarea deciziilor economice
sa fie insotita de reforma proprietatii. In Romania, au aprut dificultati in acest sens si datorita persistentei pe o perioada
lunga de timp a instituiilor socialiste care coordonau mentalitatea si aciunea umana. Astfel, reforme precum cea a
proprietatii au fost greu de acceptat de indivizi, ale cror idei si mentalitati au fost puternic influenate de socialism.
Argumentele economice ale proprietatii private (alocarea mai buna a resurselor, posibilitatea efecturii calcului economic)
au fost ignorate mult timp din cauza faptului ca transformarea instituiilor care schimba mentalitatea oamenilor este un
proces ndelungat, ce nu se poate desfura fara convulsii sociale.