4.

Sinteza de proteine
Proteinele sunt structuri complexe care trebuie sa indeplineasca diferite functii. Din acest motiv sinteza
unei proteine presupune o serie de etape, care fiecare in parte participa la modelarea acestei structuri si
care necesita componente specifice.
Astfel sinteza unei proteine presupune:
- formarea secventei de aminoacizi care este dictata de codul genetic
- impachetarea tridimensionala realizata de echipamente specifice numite chaperonii
- maturarea proteinelor nou sintetizate prin diverse procese de glicozilare, fosforilare,
farnezilare
- daca o etapa esueaza se declanseaza degradarea si reciclarea proteinei.
n tot acest lant de evenimente acizii nucleici intervin in faza initiala care dicteaza structura primara a
proteinei. !i fac acest lucru prin copierea si traducerea informatiei ce specifica proteina in cauza.
4.1 Codul genetic
"elulele isi reinnoiesc in mod permanent proteinele, unele avand un turnover foarte rapid. #emnalul care
initiaza sinteza unei proteine de care celula are nevoie este dat de transcriptie. n urma transcriptiei
informatia genetica pentru sinteza proteinei respective este adusa din nucleu, sub forma A$%m si
decodificata cu a&utorul A$%t.
A$%t este o molecula translator, bi-informationala, care recunoaste doua tipuri de limba&e, limba&ul
genetic si limba&ul proteic, reusind sa faca conexiunea intre ele. Altfel spus A$%t este capabil sa citeasca
si sa traduca codul genetic.
'imba&ul genetic (numit codul genetic) reprezinta modalitatea de scriere a informatiei genetice si el
utilizeaza * semne de cod: A, +, ,, " (adica * litere).
'imba&ul proteic utilizeaza -. de semne de cod (adica -. litere) cate unul pentru fiecare aminoacid.
Pentru a obtine cele -. semne de cod ale proteinelor din doar cele * semne de cod ale acizilor nucleici,
acestea din urma trebuie asociate cate trei. $ezulta astfel unitatea de codare, numita codon care este
alcatuita dintr-un grup de / nucleotide.
Prin aceasta asociere diferita a celor * semne, luate cate trei se obtin 0* de semne de cod pentru cei -.
aminoacizi, cu mult peste numarul necesar. Aceasta a dus la constatarea ca unui aminoacid ii pot
corespunde unul sau mai multi codoni.
"ei 0* de codoni ce alcatuiesc codul genetic sunt astfel repartizati:
- un codon care indica inceperea mesa&ului (asa cum in scriere litera mare indica inceputul frazei) si
care este A+,.
- trei codoni care indica terminarea mesa&ului numiti codoni #top sau non-sens: +A,, +,A, +AA
- doi codoni care indica fiecare un singur aminoacid: 1et si 2rp
- ceilalti aminoacizi au alocati intre - -0 codoni.
Trasaturile codului genetic sunt:
- codul genetic este specific nu ambiguu (ambiuitate 3 lipsa de precizie), ceea ce inseamna ca unui
codon ii corespunde intotdeauna un singur aminoacid
- este degenerat sau redundant: adica ofera informatie suplimenatara prin alocarea mai multor
codoni unui singur aminoacid. !ste un fenomen asemanator utilizarii sinonimelor.
- este universal: adica este aceleasi la toate speciile (cu foarte putine exceptii, mitocondria
eucariota) conservat de-a lungul evolutiei.
- nu are suprapuneri si semne de punctuatie: adica de la un punct de start secventa de nucleotide
este citita in grupe de cate trei, pana la sfarsit, in continuare, fara pauze.

Analiza codului genetic arata ca primele doua baze ale codonului sunt strict specifice pentru un
aminoacid, cea de a treia baza este lipsita de specificitate, putand fi oricare din cele * baze fara a
determina schimbarea aminoaciduuil specificat.

Consecintele alterarii secventei de nucleotide.
AD%-ul poate suferi alterari sau lezari care daca devin permanente determina aparitia mutatiilor.
1utatiile pot fi localizate:
a) la nivelul unei singure perechi de nucleotide si sunt numite mutatii punctiforme
b) la nivelul unui fragment de nucleotide
a) 1utatiile punctiforme poti cauzate de inlocuirea unei baze cu o alta. n urma inlocuirii pot apare
mutatii diferite: silance, missense respectiv non-sense functie de pozitia pe care baza inlocuita o ocupa in
codon.
4 mutatie silance apare atunci cand este inlocuita de regula ultima nucleotida a codonului cea care
prezinta cea mai mica specificitate si prin urmare aminoacidul codificat nu se modifica.
4 mutatie missense apare atunci cand baza inlocuita ocupa prima sau a doua pozitie in codon si
determina codificarea altui aminoacid diferit de cel initial
4 mutatie nonsense apare atunci cand baza inlocuita determina aparitia codonului stop, care indica
oprirea citirii. Aceasta situatie determina aparitia unei proteine mai scurte.
b) nsertia5deletia a una sau doua baze determina si intr-un caz si in celalat modificarea asa-
numitului cadru de citire, care este reprezentat de codon. !ste alterata astfel citirea pe intreaga
secventa determinand sinteza unor proteine eronate incepand cu punctul de insertie5deletie. Daca are
loc insertia 5deletia unui grup de trei nucleotide care specifica un aminoacid atunci este adaugat
respectiv inlaturat un aminoacid.
4.2 Sinteza de proteine
Pentru realizarea sintezei de proteinelor este nevoie de:
A. toti cei -. aminoacizi deoarece lipsa unui singur aminoacid duce la stoparea sintezei
B. grupul de A$%t care sa transporte aminoacizii la locul sintezei.
A$%t este o molecula cu functie dubla: de transport a aminoacizilor si de citire a mesa&ului genetic
continut in A$%m.
In ceea ce priveste transportul, incarcarea aminoacizilor este catalizata de o familie de enzime numite
aminoacil-A$%t transferaze. iecare membru al acestei familii 6Pamela7 recunoaste un anume
aminoacid. Prin urmare aceast grup de enzime trebuie sa:
- recunoasca si sa distinga intre diferitii aminoacizi, unii dintre ei avand structuri asemanatoare
(8al, 'eu)
- identifice aminoacidul si sa faca asocierea cu A$%t corespunzator, actiune esentiala pentru
fidelitatea translatiei
- sa recunoasca dar sa si distinga intre A$%t specifici pentru fiecare aminoacid dar nu intre A$%t
izoacceptori
Pe langa functiile mai sus enumerate enzimele apartinand acestei familii mai indeplinesc urmatoarele
activitati:
- activitate ligazica catalizand atasarea aminoacidului la A$%t corespunzator
- activitate hidrolazica prin care este realizata functia de corectare ce asigura fidelitatea transcriptiei.
Aceasta functie intra in actiune in cazul in care asocierea corecta aminoacid 9A$%t specific a
esuat. n aceasta situatie enzima indeparteaza de pe A$%t aminoacidul incarcat gresit.
Atunci cand A$%t are atasat aminoacidul se spune despre acesta ca este incarcat.
Aminoacidul atasat de A$%t este denumit aminoacid activat deoarece legatura formata (esterica) este una
macroergica.

In ceea ce priveste citirea mesa!ului genetic A$%t recunoaste codonii de pe A$%m prin intermediul
anticodonului cu care se fixeaza antiparalel si complementaritatii pe codoni.
+n anticodon poate recunoaste mai multi codoni ai aceluiasi aminoacid (acelasi aminoacid poate fi
specificat de mai multi codoni). 1ecanismul prin care un anticodon poate sa recunoasca mai mult de un
singur codon pentru acelasi aminoacid este explicat de asa-numitul efect :obble (:obble inseamna
oscilare, clatinare). Aceasta inseamna ca prima baza a anticodonului(capatul ;<) si ultima baza a
codonului (capatul /<) nu sunt fixate rigid prin legaturile complementare uzuale. 4scilarea usoara permite
formarea unor perechi de baze neconventionale cu baza variabila din ultima pozitie a codonului.
=enomenul :obble explica de ce nu este nevoie de 0> A$%t corespunzatori celor 0> de codoni, in
realitate existand in &ur de /- A$%t.
C. A$%m care sa contina succesiunea de codoni specifici proteinei ce urmeaza a fi sintetizata. Acesta
este recunoscut si fixat la unitatea mica a ribozomilor pentru a putea fi citit de catre A$%t.
". $ibozomi functionali care reprezinta sediul unde se realizeaza sinteza proteinelor. $ibozomii sunt
localizati:
- liberi in citosol sau
- asociati reticulului endoplasmatic conferindu-i acestuia un aspect accidentat de unde si numele de
reticul endoplasmatic rugos. $eticulul endoplasmatic este sediul sintezei proteinelor ce urmeaza a
fi exportate sau integrate in membrana plasmatica, membranele aparatului ,olgi sau incorporate
in lizozomi 6Pamela7.
Din punct de vedere structural ribozomii sunt complexe alcatuite din :
- fragmente de A$%r (vezi capitolul structura)
- proteine cu rol structural si functional
$ibozomii sunt alcatuiti din doua subunitati, o subunitate mare si o subunitate mica, ale caror marimi sunt
indicate de coeficientul de sedimentare # 3 #vedberg. Deoarece valoarea # este determinata atat de forma
cat si de masa moleculara valoarea lor numerica nu este aditiva. (!x la eucariote in urma asocierii
subunitatii mari de 0. # cu subunitatea mica de *.# rezulta ribozomul integral functional care are ?.#) .
$ibozomul functional format prin asocierea celor doua subunitati prezinta trei situsuri de legare specifice
care se extind pe ambele subunitati. Aceste situsuri acopera ca lungime secventa a trei codoni vecini si
sunt notate:
- A (provine de la aminiacid) este situsul unde se fixeaza A$2t@aminoacid-ul ce urmeaza a fi atasat
la lantul in crestere
- P (provine de la peptid) este situsul ocupat de A$%t-ul incarcat cu lantul polipeptidic de&a
sintetizat si care este in crestere
- ! (provine de la loc gol3emptA) este situsul ocupat de A$%t ramas fara aminoacid in urma
descarcarii acestuia
#. =actori de natura proteica necesari si specifici pentru fiecare etapa: factori de initiere, de elongare, de
terminare, cu rol structural in asamblarea si stabilizarea ribozomului functional sau cu actiune catalitica.
Acesti factori sunt notati functie de etapa la care particpa:
- = 3 initiation factor, pentru eucariote 3 e=
- != 3 elongation factors, pentru eucariote e!=
- $= 3 release factors, pentru eucariote e$=
$. !nergie sub forma de A2P si ,2P:
- doi A2P (in ractia de incarcare a A$2t
- doi ,2P: unul ptr fixarea aminoacil-A$%t la situsul A si al doilea pentru translocarea peptidil-
A$%t in locatia A
Alte molecule A2P si ,2P sunt consumate pentru initierea si terminarea sintezei.
#tapele sintezei
#inteza proteinelor numita si translatie inseamna traducerea limba&ului genetic reprezentat de nucleotidele
codonului in limba&ul proteic reprezentat de fiecare aminoacid din secventa lantului polipeptidic.
A$%m este tradus in directia ;<-B/< generandu-se proteine de la capatul %C
-
terminal la cel "44C
terminal.
+n A$%m va produce prin procesul de translatie un singur lant polipeptidic, motiv pentru care se spune
ca A$%m este monocistronic.
A. Initierea
Are loc in doua etape:
- asamblarea subunitatii mici *.# cu A$%m si cu A$%ti 91et (A$%ti provine de la A$%t de initiere)
- dupa asamblarea elementelor de mai sus este atasata subunitatea mare 0.#
Aceste asamblari precum si recunosaterea capatului ;< a A$%m, a semnalului de initiere A+, si a A$%ti
este sunt realizate cu a&utorul e= si au loc cu consum de ,2P.
n urma asamblarii:
! 3 gol
P 3 A$%ti-1et
A 3 gol
n urma asamblarii:
! 3 gol
P 3 A$%ti-1et
A 3 gol
B. #longarea
n cadrul procesului de elongare pot fi identificate * etape:
a. =ixare A$%t-aa
>
(in desen Phe) la pozitia A, cu consum de ,2P si prin intermediul e!=, pe baza
complementaritatii cerute de A$%m. n urma fixarii :
! 3 gol
P 3 A$%ti-1et
A 3 A$%2-aa
>
(in desen Phe)
b. =ormarea legaturii peptidice dintre 1et si primul aminoacid atasat este realizata de peptidil-transferaza
fara consum de ,2P. Peptidil-transferaza nu este o proteina ci este A$%r -?# localizat in subunitatea
mare. Peptidil-transferaza este o enzima care are A$% ca centru catalitic si se numeste ribozim.
$ealizarea legaturii peptidice duce la transferarea 1et (sau lantului in formare) de la pozitia P la A.
n urma formarii legaturii peptidice se obtine:
! 3 gol
P 3 A$%ti
A 3 A$%2-aa
>
-1et
c. 2raslocarea. Dupa formarea legaturii peptidice ribozomul avanseaza pe A$%m pe o distanta de trei
nucleotide in directia ;<-B/<, proces ce necesita consum de ,2P si o serie de alti e!=. n urma translocarii
lantul polipeptidic in formare va ocupa situsul P deplasand A$%t descarcat pe situsul !.
! 3 A$%ti
P 3 A$%2-aa
>
-1et
A 3 gol
d. n prezenta factorilor elongarii A$%t descarcat se disociaza de pe ribozom eliberand pozitia !
permitand continuarea elongarii prin reluarea etapelor a,b,c.
!longarea are loc pana cand la situsul A apare un codon #24P (nonsens) .
C. Terminarea
Apare atunci cand unul din cei trei codoni #24P intra in situsul A. Acesta este recunoscut de un factor
specific e$=, care hidrolizeaza legatura esterica dintre ultimul aminoacid si A$%t, eliberandu-l pe acesta
din urma. =ixarea codonilor #24P determina detasarea lantului nou sintetizat de pe ribozomul functional,
a A$%m cat si disocierea celor doua subunitati aleribozomului care pot participa la initierea altei sinteze.
Dupa sinteza lanturile polipeptidice nou sintetizate sufera modificari ulterioare care presupun, atasarea
unor grupari functionale sau a unor fragmente specifice care au ca scop marcarea lor pentru o anumita
locatie (spatiu extracelular, nucleu) sau pentru o anumita functie (activare realizata prin fosforilare) .
Administrara antibioticelor isi bazeaza efectul terapeutic pe inhibarea translatiei la bacterii:
- cloramfenicol 3 inhiba peptidil-transferaza
- eritromicin si toxina difterica 3 se fixeaza pe translocaza
- puromicina 3 inlocuieste un A$%t-2Ar si blocheaza sinteza
- streptomicina, tetraciclina 3 se leaga la subunitatea mare a procariotelor distorsionand structura
acestuia sau impiedicand fixarea A$%t-aa
n
.