Sunteți pe pagina 1din 163
 
AlEJO CARPENTIER 
 RECURSUL LA METO
 Evenimentul ce avea sa aibă cea mai mare importanţă istorică, pentru oamenii din generaţia mea, a fost, fără îndoială, Marea Revoluţie din Octombrie. Primele ştiri despre revoluţie sosite în lumea latino-americană la început eu spune c!iar p"nă în anul #$%&' erau confu(e. )genţiile de presă din ţările capitaliste ne into*icau cu informaţii false, imagini pesimiste şi negative de oameni şi fapte, +anali(e mincinoase ale unei +situaţii !aotice care, după părerea perfect diriată ş-i orientată de cei ce se temeau cel mai mult de înt"mplările din Rusia, +nu se putea menţine multă vreme, condamn"nd la un eşec (drobitor ceea ce putea fi socotit, în cel mai bun ca(, preagenerosul dar ireali(abilul efort al unui popor foarte c!inuit asta, trebuia s-o admitem', dar lipsit încă de maturitate, de capacitatea ae a duce la capăt transformarea radicală a structurilor sale sociale, a instituţiilor şi economiei sale. n ciuda confu(iei pe care presa burg!e(ă încerca s-o strecoare cu multă abilitate în minţile oamenilor, în )merica /atină adică în (ona de la frontiera de nşrd a Me*icului p"nă la capătul de sud al continentului' avea loc un neaşteptat fenomen, încep"nd cu #$%#, cu o uluitoare rapiditate, iau naştere primele noastre partide comuniste, care grupea(ă în urul a ceea ce putea fi socotit atunci doar o mare speranţă nu numai muncitorii oraşelor şi satelor, ci şi importante nuclee de studenţi şi intelectuali0 1rumoasă, dar prea multifsî faţetică pentru a fi relatată în amănunţime aici, a fost istoria creării partidelor noastre comuniste, !otăr"te, de la început, să spriine moral şi material ceea ce, mai t"r(iu, avea să se numească 23. R. 4. 4. E de auns să arăt aici că, înscriindu-se în curentul general ce acţiona pe întreg continentul, în 5uba, datorită fervoa-rei şi tenacităţii revoluţionare a veteranului luptător muncitor 5arlos 6alino şi a t"nărului şi energicului lider studenţesc 3ulio )ntonio Mella, partidul comunist s-a constituit în #$%7 şi, în cur"nd, la r"ndurile sale a aderat activ poetul Ruben Martine( 8illena, unul dintre cei mai nobili şi mai de seamă repre(entanţi ai tinerei intelectualităţi cubane(e a vremii. 9i alte partide comuniste luaseră fiinţă în )merica /atină încep"n" cu sf"rşitul anului #$%#, deşi poate cu mai  puţin dinamism dec"t cel cubane(, care începuse lupta făţişă contra dictatorului Mac!ado, la  puţină vreme după constituirea sa.' n această rapidă înmulţire a partidelor comuniste în ţările )mericii /atine, trebuia vă(ut ceva mai mult ăeăt un ustificat entu(iasm în faţa marilor evenimente istorice pe care le trăise 6usia. 9i aceasta, pentru că spiritele cele mai lucide ale epocii, privind realitatea unei revoluţii  perfect reali(ate ceea ce, din nefericire, nu se mai înt"mplase în ca(ul revoluţiilor anterioare, înăbuşite în s"nge şi foc de represiunea burg!e(ă', se vă(useră invitate să anali(e(e istoria aşa-numitului,:ou 5ontinent prin prisma g"năirii mar*ist-leniniste şi, foarte cur"nd, aveau constate că întreagă această istorie era o prelungită şi perfectă ilustrare a unei neîntrerupte lupte de clasă ce durase mai bine de patru veacuri.
 
 ntr-adevăr, sc!emati("nd mult, deoarece nu acesta e locul pentru a intra în amănuntele unui lung şi perseverent pi;oces, în )merica lupta de clasă s-a manifestat din (ilele descoperirii şi cuceririi sale de către europeni spanioli, portug!e(i, engle(i, france(i0', printr-o neîntreruptă succesiune de antagonisme< cel dintre auto!toni şi coloni(atori, cel dintre sclavii africani aduşi. n /umea :ov. 4 cum i se spunea, deşt, ffil deseori, civili(aţiile de aici emu anterioare celor din 8ec!iul 5ontinent', pentru, a înlocui o mină de lucru indigenă decimată sau e*terminată de noii stăp"ni = lupta oamenilor smulşi de pe părn"niul natal, aduşi pe meleaguri ale căror limbi nici măcar nu le cunoşteau, contra marilor moşieri şi proprietari> şi e interesant de semnalat numărul mare de răscoale ale sclavilor negri, de la instituirea oficială a negoţului de sclavi, în #7#?, şi abolirea lui la date diferite, de la ţară la ţară, în secolul al 2l2-lea> antagonismul dintre clasa +creolă oameni născuţi în )merica, fii de albi sau de negri ori metişi re(ultaţi din încrucişarea acestora cu rase indiene' şi clasa colcnialistă, repre(entantă omnipotentă = g" deseori, complet ineptă = a 5oroanei spaniole> antagonismul generat de Ră(boaiele de @ndependenţă, dintre o mică  burg!e(ie abia născută şi o clasă +creolă aristocratică, ce urmase clasei coloni(atorilor în e*ploatarea ţărănimii sărace. 9i, îr. 4f"rşit, în veacul nostru, dificila şi dureroasa luptă a unui  proletariat de la oraşe şi sate, spriinit de multe sectoare ale +intelig!enţiei şi de o mică  burg!e(ie, adesea victimă a aceloraşi abu(uri, contra marii burg!e(ii, a moşierilor, latifundiarilor, a marilor comercianţi şi industriaşi, toţi aliaţi ai 4tatelor Anite ce promovau dea în )merica /atină politica lor de infiltrare economică şi culturală, pun"nd stăp"nire pe bogăţiile acestor ţări şi încere"nd să le impună obiceiurile şi tradiţiile @er, produsele, concepţiile = şi adesea, ca în ca(ul nostru, limba lor. Ră(boaiele de @ndependenţă din )merica /atină s-au produs cu o surprin(ătoare rapiditate, ca nişte e*plo(ii în lanţ, între #?#& şi #?%B = data !otăr"toarei 6ătălii de la )Cacuc!o, care i-a a(v"rlit pe spanioli de pe continent = deşi alte ţări, mai mici ca întindere, datorită po(iţiei lor geografice, n-au putut s"-şi c"şt"ge libertatea dec"t mult mai t"r(iu, cu preţul unor eroice şi cr"ncene lupte. )cesta este şi ca(ul 5ubei, al cărei prim Ră(boi de @ndependenţă, ce avea să dure(e (ece ani, începe în #D?, în timp ce al doilea, însufleţit de F"ndirea călău(itoare a lui 3ose Marti, va începe de-abia în #?$7, termin"ndu-se cu o independenţă foarte relativă, deoarece stăp"nirii coloniale !ispanice i-a urmat în insulă stăp"nirea economică nord-americană. 5uba nu s-a putut considera o naţiune realmente liberă şi independentă p"nă la triumful Revoluţiei din #$7$, condusă de 1idel 5astro0' ntore"ndu-ne, din nou, privirea spre istoria )mericii /atine din vremea Ră(boaielor de @ndependenţă, cuprin("nd o epocă ce ar include şi pre(entul, asistară la un spectacol insolit< o monstruoasă proliferare de dictaturi, născute aproape întotdeauna în dogoarea +anei revolte de tip militar i(bucnită în vreo ca(armă. Gacă priveşti tabloul dictaturilor sc!iţat pentru noi de remarcabilul istoric şi sociolog mar*ist Feorges 1ournial, speciali(at în c!estiunile latino-americane, îţi vine greu să cre(i< din primele (ile de independenţă şi p"nă a(i, în ţările noastre s-au înregistrat %%% de dictaturi, mai mari sau mai mici, mai lungi sau mai efemere, spriinite de 7H7 de lovituri militare.I0 Gin punct de vedere al duratei acestora = ca să nu cităm dec"t e*emplele cele mai însemnate = sunt de reţinut următoarele< Porfirio Gia( JMe*icK, H7 de ani la  putere> Rafael /eonidas Lruillo JRepublica GominicanăK, H#> 3uan 8icente F"me( J8ene(uelaK, %> Manuel Estrada 5abrera JFuatemalaK, %%> )ntonio Fu(mdn 6lanco J8ene(uelaK, #?> )lfredo 4troessner JParaguaCK, %H> 3ean Pierre 6oCer JNaitiK, %7> 3orge Abico JFuatemalaK, #B etc, etc, etc. n faţa acestei înspăim"ntătoare panorame, astă(i, apărătorii imperialismului sub toate formele sale, obişnuiesc să spună< +)sta demonstrea(ă în mod clar, că în momentul Ră(boaielor de @ndependenţă, )merica /atină nu era suficient de matură pentru a fi condusă de guverne
 
democratice0 :imic mai fals n secolul al 2l2-lea, )merica /atină a cunoscut însemnate  perioade de libertate şi progres social, ca acelea din timpul preşedinţiei lui Gomingo 1austino 4armiento #?##-#???', în )rgentina, sau a lui 6enito 3uăre( #?&-#?%', în Me*ic. 9i dacă aceste perioade n-au fost mai numeroase, aceasta s-a datorat faptului că fiecare guvern progresist, @e(ind sau afect"nd interesele marelui capital naţional sau străin, s-a înfruntat cu o murI<  burg!e(ie capabilă să subvenţione(e revolte ale unor generali aliaţi ei sau să solicite pur şi simplu e ilustrativ ceea ce s-a înt"mplat, de cur"nd, în 5!ile', autorul 4tatelor Anite pentru a instaura o Gictatură militară sau civilă, favorabilă intereselor, investiţiilor şi privilegiilor acestei mari  burg!e(ii. n acest proces clar şi simplu, de sute de ori repetat, p"nă astă(i, îşi află esenţa toată tragedia @storiei )mericii /atine. n romanul Recursul la metodă am încercat (ugrăvesc portretul-tip al Gictatorului latino-american, pe ba(a trăsăturilor caracteristice ale c"torva dintre dictatorii amintiţi mai sus, consideraţi ca deosebit de repre(entativi pentru fauna căreia îi aparţin. )ş putea spune cititorilor mei rom"ni că se află în faţa unui roman istoric şi neistoric, totodată. :eistoric. :eistoric, pentru că ţara unde se petrece acţiunea s-ar putea situa în orice loc din (ona 5araibilor sau din )merica 5entrală ba c!iar şi din nordul )mericii de 4ud', prin peisa, geografie şi fi(ionomia oraşelor înfăţişate. Roman neistoric, de asemenea, pentru că Gictatorul pe care îl pre(int aici şi al cărui nume nu se pronunţă, nu a e*istat e*act, aşa cum este înfăţişat în carte., 9i totuşi, roman istoric,  pentru că tot ce se povesteşte în carte s-a petrecut în realitate într-o ţară sau alta a 5ontinentului sau din (ona 5araibilor, în perioada cuprinsă între umătatea veacului trecut şi anii #$H&-B& apro*imativ, epocă în care acţiunea se subţia(ă o dată cu bătr"neţea şi decăderea Gemnitarului răsturnat de la putere. Roman istoric, de asemenea, pentru că at"t sub aspect fi(ic c"t şi intelectual, personaul este un fel ăc +robot alcătuit din piese fabricate după modele autentice. Gictatorul din acest roman este e*agerat de ataşai-culturii france(e şi nu de cea mai bună calitate', ca Fu(măn 6lanco şi Porfirio Gia(, şi, la fel ca ei, are o casă la Paris şi moare în acest oraş Porfirio Gia( şi Fu(măn 6lanco sunt înmorm"ntaţi în cimitire pari(iene'. )mbianţa familială este cea a lui /eonidas Lruitta, cu o fiică şi fii pe care nu-i interesa soarta mi(erabilă a  patriei unde se născuseră. Lotala neînţelegere a mişcărilor sociale ale epocii, teama aproape iraţională de comunism, confiscarea +cărţilor roşii aşa cum o povestesc', cultul pentru 4tatele Anite care în cele din urmă, c"nd încetea(ă să le mai fie util, îl lasă în plata Gomnului, corespund istoriei dictatorului Ferard Mac!ado din 5uba mort în #$H$'. Metodele sale de represiune  poliţienească, neîncrederea în +intelig!enţia pe care încerca, totuşi, să şi-o apropie, printr-o aparentă aplecare spre cultură, erau caracteristice tiranului guatemale( Estrada 5abrera. 9i o serie de episoade ce ar putea părea de domeniul înc!ipuirii, ca stagiunea de operă, sec!estrarea vapoarelor germane, starea de ră(boi cu Angaria, inaugurarea 5apitoliului etc, efe. 4unt fapte strict autentice înserate în povestire0 n ceea ce priveşte 4tudentul, este personificarea,  prototipul noii generaţii tinere apărută în urul anilor I%$, care, împreună cu luptătorii muncitori şi ţărani a fost făuritoarea primelor partide comuniste din )merica /atină. Anii dintre cititori mi-ar putea spune tema dictaI turilor din )merica /atină este o temă tragică, repro-ş"ndu-mi că am tratat-o cu o anumită do(ă de umor în această carte. :u este vorba însă de un umor binevoitor, îngăduitor, ci de un umor critic. 9i nu cred că umorul critic este o atitudine ce nu poate fi adoptată în faţa anumitor realităţi sordide. Poate că -Q şi-mi face plăcere să cred asta = atitudinea mea umorist-critică în faţa unui dictator latino-american, se datorea(ă, în  parte, s"ngelui rusesc ce-mi curge în vine dinspre partea mamei. Ge mic copil, pe c"nd !ălăduiam  pe c"mpuri, în 5uba, mama mă familiari(a cu nuvele de Fogol sau povestiri de 5e!ov, unde conflicte, tragice în fond, erau tratate cu o voită ironie pentru a scoate parcă şi mai mult în

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505