. ..

II
,
In ciiutarea drumului care
ducea spre Orient, marinarii
europeni s-au aventurat cu
'indarjire pe oceane ~i au
schimbat cursul istoriei. Pe
vapoarele lor mici ~i fragile
au cutreierat toate miirile
Piimantului, punand capiit
izoliirii dintre continente.
E
~
"
~
~
"
"
0)
O Harta lui
Henricus Martellus;
a fast facuta d1,1pa
naviga~iile lui Diaz,
in 1489
O Prin,ul
portughez, Henrik
marinarul ( 1 394-
1460) a infiin,at in
Jares o sta,ie de
cercetare de navi-
ga,ie, punand
bazele ~tiin,ifice ale
expedi,iilor marine.
~ secolul al XV-lea in Europa erau deja
I multi marinari experimentati ~i multe
corabii. Cu toate acestea, navigatorii se
departasera doar in cazuri exceptionale de
apele mai sigure ale Marii Mediterane ~i cele
din aproprierea r;armului Oceanului Atlantic.
Schimburile comerciale cu Orientul se
desfa~ura mai ales pe uscat. Marfa trecea de
la un negustor la altul, unii dintre occidentali
ajungind pina 1n "Indii"; astfel era denumita
India ~i Asia Orientala de catre europeni. in
con~tiinta europenilor Asia, Africa ~i oceanele
erau 1nvelite 1n mister. in imaginatia lor
O O Corabia
adancii de
comandament
"Santa Maria" a
lui Cristofor
Columb, care a
debarcat in 1492
in Antile.
~
aceste regiuni erau populate de mon~tri,
fiinte din basme, de oameni fara capete ~i
figuri legendare. Ei credeau ca in Africa
dornne~te un imparat cre~tin, popa loan.
Prin anii 1400, negustorii arabi, care navi-
gau pe drumul maritim ce lega India de
Africa de Est, deci pe oceane "adevarate", se
pare ca ~tiau mai multe despre lumea reala
decat navigatorii europeni, dar nu peste mult
timp a inceput secolul expeditiilor extrem de
indraznete.
Henrik marinarul
Portugalia Intinsa de-a lungul coastei Ocea-
nului Atlantic, era evident un punct de
pomire extraordinar de bun pentru navigatia
oceanica, dar portughezii nu ar fi realizat
prea multe fara talentatul print Henrik{1394-
1460). De obicei, este pomenit ca Henrik
marinarul, cu toate ca nu a participat nicio-
data la vreo expeditie organizata de el. In
1415 a fost prezent la cucerirea teritoriului
marocan Ceuta, dandu-~i seama ca prin
extinderea In Africa pot obtine un rol de
conducere In comertul cu aur, sclayi, filde~
de elefant ~i vin. A sperat probabil, ca va
putea Incheia o alianta cu popa loan. A
""
~
-;;
.x
covert3
cala
vela cu pripon
CORABIA
SANTA
MARIA
EXPEDITII
,.
'"
IX
O Magellan
(Fernando de
Mega!haes) ~i o
harta de epoca care
reprezinta trecatoa-
rea af!ata la co!'u!
sudic a! Americii de
Sud, care astazi ii
poarta nume!e.
O Principalele
trasee maritime ale
neinfrica,ilor explo-
ratori portughezi,
spanioli, englezi ~i
olandezi.
pomit mai multe expeditii spre sud, pe
coastele de vest ale Africii, iar In Sagres a
Infiintat un centru de cercetare, pentru a
aduna datele despre navigatie ~i pentru a
perfectiona construirea cornbiilor.
in ~aptezeci de ani, navele portugheze au
ajuns din ce fu ce rhai departe de-a lungul
.ta:rmurilor Africane. La Inceput au atins Capul
Num, apoi Capul Bojador, iar mai tatziu
Capul Blanco ~i Verde. Avansand pas cu pas
d~-a lungul coastei au descoperit ~i au
colonizat insulele Madeira, Canari, ~i insulele
din Capul Verde; acestea au devenit mai
tarziu centre de aprovizionare ~i refugiu
pentru marinari. Armele, In special armele de
foc le-au fost de mare folos In timpul
cuceririi unor regiuni, iar atunci, cand ~i-au
dat seama c~ sursele de aur din Africa nu
sunt atat de bogate pe cat se credea, au
urmat exemplul arabilor ~i s-au apucat de
una din cele mai resping~toare ramuri
comerciale: au devenit negustori de sclavi.
Drum in jurul Africii
in cursul secolului al XV-lea -portughezii au
fost din ce In ce mai preocupati de ideea de
a ajunge In Indii, navigand de-a lungul
Africii. Drumul pe uscat c~tre Orient era
obositor ~i plin de pericole, deoarece turcii
otomani li atacau foarte des pe negustori.
Din acest motiv pretul aurului adus din Indii
era foarte ridicat. La fel era ~i pretul
mirodeniilor, fa:rn de care carnea europeana:
era practic de nemancat (in lipsa pbsibilita:tii
de ra:cire, sa:rarea, respectiv condimentarea,
era singura metoda: de conservare). Eveni-
mentele de mai tarziu au demonstrat ca: pana:
~i drumurile lungi ~i soldate cu pierderea
unor cora:bii puteau aduce ni~te profituri
uria~e, daca: ma:car un transport de mirodenii
ajungea la destinatie.
Cu toate ca: nimeni nu putea afirma cu
certitudine ca: Africa are o coasta: sudica: navi-
gabila:, portughezii nu au dat inapoi. Pe har-
tile din vremea respectiva:, Africa se extindea
adanc spre sud, pana: in "fundul" lumii.
Aceasta: presupunere nu i-a putut lini~ti pe
navigatorii portughezi. Pe vremea domniei
lui loan alll-lea (1841-1495), un alt sustina:tor
entuziast al expeditilor, Bartolomeu Diaz, in
anul 1487 a navigat mai spre sud decat
predecesorii europeni, o furtuna: puternica:
ducandu-l pana: la punctul cel mai sudic al
Africii. Diaz a intentionat sa: mearga: mai
departe, insa: echipajull-a silit sa: se intoarca:.
cand la intoarcere a ajuns din nou la
extremitatea sudica: a Africii, a numit-o Capul
Furtunilor. Mai tarziu, regele loan a schifibat
numele in Capul Bunei Sperante.
Debarcarea in Indii
Totul era prega:tit pentru a ajunge in lndii, cu
un ultifi efort. Multumita: unui curier portu-
ghez care a ajuns pana: la coastele de vest ale
lndiei, prin Marea Mediterana:, s-a dovedit ca:
, exista: o cale maritima: intre Africa ~i Asia-
: Astfel s-a adeverit presupunerea ca: s-arputea
ajunge ~i din Portugalia in Asia. in anu11497,
sub conducerea lui Vasco de Gamma, a pornit
o noua: expeditie. Da Gama a pla:nuit sa: iasa:
cu cora:biile in largul Oceanului Atlantic ~i sa:
le lase pe seama vanturilor de vest; totul a
ie~it precufi se a~tepta. Vanturile l-au dus
direct la Capul Bunei Sperante; a reu~it sa:
evite curentii din apropierea ta:rmului. L-au
a~teptat insa: destule pericole pe drumul ce
~ ducea in sus, de-a lungul coastei de est al
~ Africii, inai~te de a debarca in Calicut, strnba:-
100
tand Oceanul Indian. intoarcerea lui Da
Gamma, In septernbrie 1499, a fast sa:rba:torita:
ca un evenirnent epoca.l, ca un pas care a
fa:cut ca Portugalia sa: fie principalul
intermediar tntre Est ~i Vest.
Portughezii l~i pa:strau toate secretele,
vecinii lor spaniolii dovedindu-se incapabili
In a Infrange rnonopolul portughezilor
asupra cornertului africano-asiatic. Probabil
acesta a fost rnotivul pentrU care dornnitorii
spanioli regele Ferdinand ~i regina Izabela au
putut fi convin~i sa: sprijine un ba:rbat care
afirma ca: se paate g~si un drum rnai scurt
spre Indii. Acest ba:rbat a fost Cristofor
lncercat sa:-l convinga: pe Columb sa: se
lntoarca:. Columb le-a promis pana: la urma: ca:
in cazulln care nu vor ajunge in apropierea
ta:rmului in cateva zile, se vor lntoarce. Dupa:
doua: zile, in 12 octombrie, la ora doua: in
zori, santinela a observat o mica: insula: la
lumina lunii. Ziua, Columb a trimis in San
Salvador, o insula: din Bahamas, un mic
deta~ament de recunoa~tere. Primii europeni
ajun~i in Lumea Noua: au fost impresionati de
bijuteriile purta~e de ba:~tina~ii prieteno~i, dar
nici in Cuba, nici in Hispania nu au dat de
mult visatele boga:tii.
Columb nu mai ~tia exact in ce loc al
Indillor se afla:, dar nici o data: nu s-a indoit
de faptul ca: au ajuns in Indii. in urma acestei
erori, insulele Caraibe sunt cunoscute paI)a:
in zilele noastre sub denumirea de insulele
Indiei de yest, iar ba:~tina~ii americani sunt
numitl indieni. Columb nua avut noroc nici
in privinta denumirii continentului ga:sit de
el. Cativa ani mai tarziu, un navigator pe
nume Amerigo Vespucci a adus argumente
convinga:toare in sprijinul faptului ca: aceasta:
zona: din oceanul Atlantic este de fapt un
lntreg continent ~i ca: cel mai corect ar fi sa:
se numeasca: Lumea Noua:. Rationamentul
I ~
O Un marinar din
1 572 care cerce-
teaza inal,imea
pozi,iei unei stele
cu ajutorul unui
astrolabiu. Cu
ajutorul acestui
aparat marinarii din
epoca Rena~terii
stabileau pozi,ia
corabiei lor ~i dru-
mul spre destina,ie.
Indicatoarele
curbate arata cate
o stea pe astrola-
biu, cu inscrip,ie
latina. Aparatul
putea fi reglat in
a~a fel incat sa
indice pozi,ia unei
planete sau stele in
oricare perioada a
zilei.
acestuia l-a impresionat In a~a m:lsurn pe
Marin WaldseemUller, un tipograf german,
Incat la editarea unei noi h:lrti a lumii, In
cinstea lui Amerigo Vespucci, a denumit noul
continent America.
Columb a mai f:lcut trei drumuri peste
ocean, crezand de fiecare dat:l c:l a debarcat
In Indii, dar nu a g:lsit nici aurul, nici
mirodeniile promise lui Ferdinand ~i
Izabellei. jntre. timp portughezii au ajuns In
Indii, g:lsind mult ravnitele comori, dup:l care
descoperirea Lumii Noi nu a mai p:lrut atat
de promit:ltoare. Spaniolii, ~i In curand
portughezii, au continuat expeditiile, au
cucerit ~i au pus st:lpanire pe noile Indii. jn
40 de ani Cortez a Int:lrit st:lpanirea spaniol:l
In Mexic, iar Pizarro In Peru, adunand cu
Columb, un c~pitan de vas italian, care in
urma studiilor sale s-a convins c~ Indiile sunt
la doar 3500 de mile peste Oceanul Atlantic.
Calculele sale erau acceptabile pentru
oameni inv~tati din acele vremuri care ~tiau
deja c~ P~mantul este sferic, dar habar nu
aveau de existenta Americii. Evident, Columb
a gre~it, dar aceasta a fost una din cele mai
norocoase gre~eli ale istoriei.
Dup~ ani de a~teptare, Columb a primit
pan~ la urm~ 3 nave spaniole: Santa Maria,
Nina ~i Pinta. in 3 august, 1492 a pomit din
portul Palos al Oceanului Atlantic. Cu noroc,
sau datorit~ experientei a apreciat bine unde
bat elizeele, navigand u~or in fruntea lor.
Echipajul, la 30 de zile dup~ p~r~sirea
insulelor Canare, a devenit nelini~tit, ~i a
1415
Prin cucerirea teritoriului Ceuta, aflat
inainte sub stapanirea marocanilor,
incepe expansiunea portugheza
1418
Henrik, marinarul isi muta sediul la
Sagr~s
1434
Portughezii inconjoara extremitatea
sudica a lumii cunoscute, Capul Bojador
1441
Portughezii ajung la Capul-Blanco
1445
Portughezii ajung la Capul Verde
1473
Lopo Gon~alves trece peste Ecuator
1487-88
Expedi,ia lui Bartolomeu Diaz
inconjoara capul Bunei Speran~e
1492
Primul drum al lui Columb; desco-
perirea insulelor Bahamas, Cubei ~i
Hispaniei
1494
Conven,ia din Tordesillas imparte noile
teritorii intre Spania ~i Portugalia
1497-98
Vasco da Gama ajunge in India
inconjurand Capul Bunei Speran,e
1497-98
Fiind insarcinat de catre regele englez
Henrik al Vll-lea, John Cabot
organizeaza doua expedi,ii, des-
coperind Terra Nova ~i Noua Sco,ie
1500
Pedro Alvarez Cabral descopera Brazilia
~i o pune sub jurisdic,ia Portugaliei
1509-13
Victorie portugheza asupra arabilor.
infin,area unor sta~ii portugheze in
India ~i insulele Indiei de Est
1513
Balboa zare~te Oceanul Pacific
1521
Cortez cucere~te Mexicul
1519-22
Magellan inconjoara lumea
1532
Pizzaro cucere~te Peru pentru spanioli
1S35
Cartier descopera raul canadian
Sfantul-Lauren,iu I
1549 I
Portughezii ajung in Japonia
1553
Sir Hungh Willoughby dispare in
expedi,ia care cerceta Trecatoarea de
Nord-Vest
1565
Spaniolii incep colonizarea insulelor
Filipine
1569
Mercator editeaza o noua harta a
lumii
1594
Wilhem Barents, explorator olandez,
descopera Novaia Zemlia
1608
Champlain pune bazele
unei colonii in Quebec
1607-11
Navigatorul englez Henry Hudson
cerceteaza trecatori de nord-est ~i
nord-vest
1607
in Jamestown, Virginia, apar primii
coloni~ti englezi
101
A
drumului spre Orient. In 1454 conventia din
Tordesillas a f~cut ca toate teritoriile
descoperite sa ajunga sub st~panirea
spaniolilor ,'ii a portughezilor; linia trasata
peste Oceanul Atlantic a dat pe mana
spaniolilor aproape Intregul continent
American, iar portughezii au primit Africa ,'ii
Brazilia, care era in curs de a fi descoperiti!.
Dar nici Anglia, nici Franta nu au fost dispuse
si! accepte aUtocratia spaniolo-portughezi!
asupra teritoriilor noi. in 1497 un marinar
italian angajat de ci!tre englezi, Giovanni
Cabato (sau in englezi! John Cabot) a fost
insi!rcinat cu rnisiunea de a ajunge prin
sirguint~ b~nurile c~rora bietul Columb nu le
d;1.duse de urm~.
Dup~ gre~eala lui Columb, navigatorii au
c~utat in continuare cel~lalt drum spre Indii
c~tre vest, incerc~rile continuind ~i dup~
1523, cind Vasco Nunez de Balboa a
strab~tut stramtoarea Panama, ~i a z~rit o
intindere imens~ de ap~, un alt ocean, care ii
desp~rtea pe spanioli de Indii. Cu ~ase ani
mai tirziu, un aventurier portughez,
Magellan (Fernando de Megalhaes), in
fruntea unei expeditii spaniole, a incercat s~
g~seasc~ extremitatea sudic~ a noului
continent ~i s~ treac~ apoi spre est. Trecind
prin stramtorea denumita: ulterior cu numele
s~u, Magellan a ajuns in Oceanul Pacific. ~i-
a pierdut viata in urma unor altercatii in
insulele Filipine, dar una dintre corabiile sale
a reu~it s~ scape ~i s~ ajung~ prin capul
Bunei Sperante inapoi in Spania. Practic,
aceasta a fost prima corabie care a inconjurat
P~mintul. De~i aceasta: performanta a fost
repetata: de mai multe ori intre anii 1577 ~i
1580 de c~tre Francis Drake, cu scopul de a
face piraterie, navigatorii care l-au urmat pe
Magellan ~i-au dat seama la timp c~
navigarea in jurul Capului Horn este
pericu!oas~ ~i din punctu! de vedere a!
comertului, dificil de rea!izat.
Ora~e de aur
Spaniolii au fost prea ocupati de cautarea
celor ~apte Ora~e de Aur, iar Intre timp ~i alte
natii europene au pornit In cautarea
O Aceasta harta
facuta de Battista
Agnese. in 1 545
pentru regele spa-
niol Carol al V-Iea,
reprezinta drumul
lui Magellan in jurul
Pamantului. Preci-
zia acesteia merita
sa fie comparata cu
ha~ile facute
inainte, de catre
Martellus.
teritariile deja descaperite de catre spaniali
mai spre nard, in Cathay, adica in China.
Cabat 1nsa, in lac de China, a dat de Canada.
La fel a patit ~i francezul Jaques Cartier, cu
expeditia candusa de el in 1535, respectiv
Martin Frabisher ~i Henry Hudsan.
pana la urma, daar partughezii au gasit
ceea ce au cautat. Navigatarii eurapeni 1nsa,
-,
pe lang~ c~ au descoperit Lumea Nou~, care
s-a dovedit a fi cea mai bogat~ surs~ de
bog~tie a tuturor timpurilor, in ~apte secole
au ajuns pe toate oceanele ~i continentele -
cu exceptia Australiei, insulelor M~rii Sudice,
~i a Antarticii. Navele lor au infiintat pentru
prima oar~ in istorie o retea de talie mondial~
a comunicatiilor ~i comertului -cu
consecinte care d~inuie ~i in prezent.
O Cvadrant din se-
colul al XVI-Iea; erau
folosi'i pe vasele CO-
merciale la masura-
rea unghiului de
ascensiune al soare-
Iui. Avand in vedere
ca unghiul de ascen-
siune al soarelui
difera de la o latitu-
dine geografica la "
alta. se poate stabili :,
din aceasta masura-
toare pozi,ia geo-
grafica a vaporului.
O Manual de navi-
ga,ie din secolul al
XVI-Iea cu tabele de
astronomie care
facilitau stabilirea
latitudinii geografice.
Istorie universal:l 34- EUROPENIIiN LUMEA NovA Istorie universal:l 41- SPANIA 102