Cum apare homosexualitatea

Bogdan Mateescu, cl. 12 B, liceul Spiru Haret, Bucuresti

Este un lucru dificil de explicat felul n care interactioneaz ntre ele genele, mediul si alte
influente, sau msura n care un anumit factor poate "influenta" o finalitate, ns fr s o
cauzeze, si felul n care intervine si credinta omului. Scenariul de mai jos este prescurtat si
ipotetic, dar se bazeaz pe viata unor persoane reale, ilustrnd felul n care diversi factori
influenteaz comportamentul.
De mentionat c scenariul de mai jos este doar unul dintre modurile de dezvoltare care pot
conduce la omosexualitate, fiind ns un scenariu comun. !n realitate, "drumul" fiecrui om
ctre exprimarea sexual este individual, avnd n comun cu altii anumite portiuni ale acestui
drum.
"#$ Scenariul nostru ncepe la nastere. %iatul "de exemplu$ care poate ajunge ntr&o zi s se
lupte cu omosexualitatea se naste cu anumite caracteristici care sunt oarecum mai comune la
omosexuali dect la ansamblul populatiei. 'nele dintre aceste trsturi pot fi mostenite
"genetice$, n timp ce altele pot fi cauzate de "mediul intrauterin" "ormoni$. (ceasta
nseamn c un tnr fr aceste trsturi va avea mai putine sanse s devin omosexual,
comparativ cu cineva care le are.
)are sunt aceste trsturi* Dac am putea s le identificm cu precizie, multe dintre ele ar
aprea ca "daruri" si nu ca "probleme". De pild, o fire sensibil, o inclinatie foarte creativ,
un anumit simt estetic. 'nele dintre ele, cum este o sensibilitate sporit, poate fi legat & sau
poate fi ciar & o caracteristic fiziologic generatoare de probleme, asa cum ar fi o reactie de
angoas peste medie la un anumit stimul.
+imeni nu stie cu precizie care sunt aceste caracteristici mostenibile, n prezent avem numai
supozitii. Dac am putea studia omosexualitatea ntr&o manier corespunztoare
"neinfluentati de agendele politice$ am putea clarifica acesti factori & asa cum facem n
domenii mai putin "sensibile". !n orice caz, n mod clar nu exist nici o dovad c
omosexualitatea comportamental este mostenit.
"-$ De la o vrst timpurie, anumite caracteristici posibil mostenite l fac pe biat s fie
"diferit". El este timid si nu se simte n largul lui alturi ce tovarsii lui "duri". .oate este mai
interesat de art sau literatur & asta pur si simplu pentru c este istet. !ns cnd mai trziu se
va gndi la copilria lui, i se va prea dificil s separe care anume dintre aceste diferente
comportamentale provin dintr&un temperament mostenit si care provin din urmtorul factor, si
anume/
"0$ Din varii motive, el nregistreaz o "nepotrivire" nefericit ntre ce avea nevoie si si dorea
si ceea ce i&a oferit tatl lui. .oate majoritatea vor fi de acord c tatl su era o fire rece si
distant/ poate c nevoile sale erau att de unice, nct tatl su, o fire obisnuit, nu a stiut s
gseasc drumul ctre inima fiului su. Sau poate c tatlui su ciar nu i&a plcut
sensibilitatea fiului. !n orice caz, absenta unei legturi apropiate, calde si pozitive cu tatl su
l va face pe biat s se retrag ntr&o anumit dezamgire, o "detasare defensiv" n scopul de
a se proteja pe sine.
Din pcate, aceast distantare de tatl su si de modelul "masculin" de care avea nevoie l face
si mai putin capabil s se relationeze cu colegii si. .utem asemna aceast situatie cu biatul
cruia i moare tatl cel iubitor, dar care este mai putin vulnerabil la o viitoare
omosexualitate. Explicatia diferentei const n faptul c la biatul pre&omosexual de vin
este nu absenta tatlui & literal sau psiologic & ci o aprare psiologic fat de un tat n mod
contant dezamgitor. De fapt, un tnr care nu&si construieste aceast aprare "datorit unei
terapii timpurii, pentru c exist o alt figur masculin n viata sa, sau datorit
temperamentului$ e mult mai putin probabil s devin omosexual.
1 dinamic complementar legat de mama biatului are si ea sanse s joace un anumit rol.
!ntruct oamenii au tendinta s se cstoreasc cu parteneri cu "nevroze omoloage", e posibil
ca biatul s se vad implicat ntr&o relatie problematic cu ambii printi.
2ndiferent de motiv, cnd la maturitate biatul ajuns omosexual acum si aminteste de
copilrie, va afirma/ "De la nceput eram diferit. +iciodat nu m&am simtit bine mpreun cu
bietii de vrsta mea, fiind n largul meu n preajma fetelor." (semenea amintiri l vor face
mai trziu s&si considere omosexualitatea att de convingtoare, ca si cum aceasta era
"preprogramat" de la nceput.
"3$ Desi s&a detasat "defensiv" de tatl su, biatul nc tnjeste n inima lui dup cldur,
dragoste si dup o mbrtisare din partea tatlui & lucruri pe nu le&a avut sau nu le&a putut
avea. 4a nceput, el dezvolt un atasament intens, non&sexual fat de biatii mai mari pe care
i admir & trind ntr&un fel, de la distant, aceeasi experient a dorintei si lipsei. 1dat cu
pubertatea apar si impulsurile sexuale & care n special la bieti se pot lega de orice obiect & si
se combin cu o deja intens nevoie de intimitate si cldur masculin. %iatul ncepe s aib
accese omosexuale. 'lterior si va aminti/ ".rimele mele impulsuri sexuale erau ndreptate
nu ctre fete, ci ctre bieti. 5etele nu m interesau deloc."
2nterventia psioterapeutic n acest moment sau mai devreme poate avea succes n a preveni
formarea unei omosexualitti ulterioare. (ceast interventie urmreste pe de&o parte ajutarea
biatului s&si scimbe modelele de dezvoltare efeminate "derivate din "refuzul" de a se
identifica cu tatl cel respins$, pe de alt parte & mai important & urmreste s&l nvete pe tatl
su & dac va nvta & cum s se implice mai mult n relatia cu fiul su.
"6$ .e msur ce se maturizeaz "n special n societatea noastr, unde experientele sexuale
extra&conjugale sunt ludate si ciar ncurajate$ tnrul & acum adolescent & ncepe s se
implice n activitti omosexuale. Sau, alternativ, nevoia sa de apropiere cu cineva de acelasi
sex poate fi exploatat de un biat7brbat mai n vrst, care a fost interesat de el sexual nc
de cnd era copil. "De mentionat studiile care indic o incident ridicat a abuzurilor sexuale
n copilria brbatilor omosexuali.$ Sau, din contr, el poate evita aceste activitti, din team
sau rusine, n ciuda atractiei ctre asa ceva. !n orice caz, dorintele sale, acum sexualizate, nu
pot fi negate, indiferent de ct de mult li se opune el. (r fi incorect din partea noastr s
considerm, n acest punct, c aceste dorinte sunt o simpl cestiune de "alegere".
!ntr&adevr, el si aminteste c a petrecut luni si ani de zile ncercnd s nege existenta lor sau
s li se opun fr succes. +e putem imagina usor ct de suprat va fi el mai trziu & pe bun
dreptate & cnd cineva voit sau involuntar l va acuza c "a ales" s fie omosexual. )nd va
cuta ajutor, va auzi unul dintre cele dou mesaje, ambele speriindu&l/ "8omosexualii sunt ri
si tu esti ru pentru c ai ales s fii omosexual. +u e locul tu aici, vei ajunge n 2ad," sau
"8omosexualitatea este nnscut si nu se poate scimba. (sa te&ai nscut. 4as balt gndul
c te vei cstori, vei avea copii si te vei aseza la casa ta. Dumnezeu te&a fcut asa si te&a
predestinat pentru o viat de omosexual. )aut s te obisnuiesti cu asta."
"9$ 4a un moment dat, el cedeaz n fata profundei sale nevoi de dragoste si ncepe s se
implice voluntar n experiente omosexuale. .oate spre oroarea sa, el va constata c aceste
dorinte veci, adnci si dureroase sunt temporar & sau pentru prima dat & usurate.
Desi poate resimti si un conflict intens, el nu poate tgdui c usurarea este imens. (ceast
senzatie temporar de confort este att de profund & depsind cu mult simpla plcere sexual
pe care oricine o resimte si ntr&o situatie mai putin ncrcat & nct experienta este repetat.
1rict de mult se opune el, el se simte mnat s repete experienta. Si cu ct o face mai des, cu
att aceasta se nrdcineaz mai mult si el o va repeta din nou, ciar dac deseori cu un
feedbac: emotional tot mai mic.
";$ De asemenea, el va descoperi, la fel ca oricine altcineva, c orgasmul sexual este un
puternic mijloc de eliberare a stresului de orice fel. (ngajndu&se n activitti omosexuale, el
deja a trecut una dintre cele mai critice si puternice granite ale tabu&ului sexual. Este usor de
acum s depseasc si alte granite oarecum tabu, n special tabu&ul mai putin sever legat de
promiscuitate. (ctivitatea sexual devine curnd principalul factor de organizare n viata sa,
el dobndind ncetul cu ncetul deprinderea de a apela la aceste experiente n mod regulat & nu
doar din cauza nevoii sale dup iubire printeasc, ci ca o eliberare de orice tensiune.
"<$ !n timp, viata sa devine tot mai stresant. 1 cauz este, asa cum afirm activistii
omosexuali, lipsa de ntelegere sau ciar ostilitatea din partea celorlalti. Singurii care par s&l
nteleag cu adevrat sunt alti omosexuali, astfel formndu&se cu acestia un si mai puternic
sentiment de "comunitate". +u este ns adevrat, cum pretind activistii omosexuali, c
acestea sunt singurele sau cele mai mari solicitri "stresuri$. =are parte din neliniste este
cauzat pur si simplu de stilul de viat & de pild, consecintele medicale, S2D( fiind una
dintre aceatsa "dac nu cea mai grav$. El trieste de asemenea cu vina si rusinea pe care n
mod inevitabil le resimte din cauza comporamentului su imoral si promiscuu si pentru c stie
c nu se poate raporta efectiv la cellalt sex, neputnd avea o familie adevrat "un andicap
psiologic care nu poate fi compensat de campanile omosexualilor pentru cstorie, adoptie
si drepturi de mostenire$.
1rict de mult ncearc activistii omosexuali s&i prezinte ca normale aceste tipare
comportamentale si pierderile generate de acestea, si indiferent de ct de indicat ar fi
ascunderea lor de publicul larg, din motive politice, dac el nu rezolv marile lacune
emotionale din viata sa, el nu se va putea privi pe sine cu sinceritate si nici nu se va putea
simti satisfcut.
+imeni, nici mcar cel mai ru si mai adevrat "omofob", nu va putea fi asa de aspru cu el
cum este el nsusi. =ai mult, mesajele de auto&condamnare cu care se lupt el zi de zi sunt
ntrite de fapt de o ntelegere auto&ironic a stilului su de viat omosexual. (ctivistii din
jurul lui vor continua s&i spun c toate acestea sunt provocate de "omofobia" tacit a celor
din jur, dar el stie c nu este asa.
Stresul de a fi omosexual conduce la un comportament omosexual mai mare, nu mai mic.
(cest principiu, surprinztor pentru omul de rnd "cel putin pentru acel om care nu este
implicat n nici un pattern, de nici un fel$ este tipic pentru ciclul de comportament auto&
distructiv & viciat sau de dependent, vina, rusinea si auto&condamnarea nu fac dect s
sporeasc toate acestea. +u este deci surprinztor c oamenii recurg la o atitudine de negare
pentru a scpa de aceste sentimente, iar el face la fel. El si va spune/ "+u exist nici o
problem si deci nu am de ce s m simt asa prost."
">$ Dup ce se lupt cu aceast vin si rusine ani de zile, biatul acum adult ajunge s cread &
lucru de nteles & si, din cauza negrii, are nevoie s cread, c "nu pot s m scimb pentru c
starea mea este de nescimbat." Dac mcar o clip ar gndi altfel, imediat ar aprea
ntrebarea "(tunci de ce...*", readucnd cu sine toat acea rusine si vin.
(stfel, pn biatul devine brbat, el si&a compus n minte aceast poveste/ "!ntotdeauna am
fost diferit, mereu unul din afar. (m avut atractii fat de bieti de cnd m stiu. .rima oar
m&am ndrgostit de un biat, nu de o fat. +u m intereseaz persoanele de cellalt sex. (,
am ncercat & cu disperare. Dar experientele mele sexuale cu fete au fost anoste. !ns prima
oar cnd am avut o relatie omosexual, m&am simtit bine. =i se pare evident c
omosexualitatea este genetic. (m ncercat s m scimb & numai Dumnezeu stie ct de mult
am ncercat & dar nu am putut. (sta pentru c asa ceva nu se poate scimba. !n cele din urm,
am ncetat s m mai lupt si m&am acceptat asa cum sunt."
"#?$ (titudinile sociale fat de omosexualitate vor juca si ele un rol, fcndu&l pe om s
adopte, mai mult sau mai putin, o perspectiv a "nnscutului si de nescimbat. Este evident
c un punct de vedere intens mediatizat, care prezint omosexualitatea ca pe ceva normal, va
spori probabilitatea ca el s adopte aceast pozitie si nc de tnr. E ns mai putin evident &
decurge din ce am discutat mai sus & c o atitudine de ridiculizare, respingere si acuzare din
partea celor din jur l va face s adopte aceeasi pozitie.
"##$ Dac nu renunt la dorinta de a avea o familie, brbatul poate continua s se lupte cu "a
doua sa natur". !n functie de cei pe care&i ntlneste, el poate rmne blocat ntre
condamnarea societtii si propaganda omosexual, att n institutiile seculare, ct si n cele
religioase. =esajul cel mai important de care are el nevoie este c "vindecarea este posibil."
"#-$ Dac ncepe s mearg pe calea ctre vindecarea, va constata c acest drum este lung si
dificil & ns extraordinar de recompensator. Drumul ctre refacerea deplin a
eterosexualittii dureaz mai mult dect media de viat a csniciilor americane & aceasta
indic ct de defectuoase sunt toate relatiile din ziua de azi.
Din terapia medical el va ajunge s nteleag adevrata natur a dorintelor sale, c acestea nu
se refer exact la sex, si c el nu este definit de apetitul su sexual. !n acest cadru, el va nvta
foarte probabil cum s se raporteze la alti brbati pentru o tovrsie si intimitate masculin
autentic, nesexualizat, va nvta cum s se raporteze corect la o femeie, ca prieten, iubit,
tovars de viat si, cu ajutorul lui Dumnezeu, mam a copiilor si.
Desigur, vecile rni nu vor disprea ca prin farmec. !n viitor, n momente de solicitare
intens, vecile ci de scpare i vor face cu ociul. ( afirma ns c aceasta este o dovad c
el este tot un omosexual si c nu s&a scimbat este o minciun. .e msur ce el trieste o
viat nou, de sinceritate, si cultiv o intimitate autentic cu o femeie, noile tipare vor deveni
tot mai puternice iar cele veci, gravate n sinapsele lui cerebrale, se vor atenua.
!n timp, stiind c ele au putine de&a face cu sexul, el va ajunge s abordeze si s cunoasc
corect impulsurile vecilor porniri. (cestea vor fi pentru el ca amenintrile de furtun, un
semnal c ceva nu este n ordine n familia lui, c se activeaz un veci tipar de dorint si
respingere. @a nvta c pn nu si pune n ordine situatia casnic, aceste recidive nu se vor
reduce. !n relatiile sale cu altii & ca prieten, sot, coleg & va beneficia acum de un dar special.
)e a fost cndva un blestem, acum este o binecuvntare, pentru el si pentru altii.