Etapele dezvotarii sexualitatii

1.n timpul copilariei, la 4-5 ani, cnd si da seama de diferentele dintre sexe, copilul este
curios - si exploreaza corpul, se joaca "de-a doctorul", "de-a mama si tata", se
intereseaza de diferitele aspecte sexuale.
2.Mai trziu, copilul de 1 ani pare a nu mai fi interesat de aceste aspecte, deoarece
tre!uie sa-si canalizeze toata ener"ia spre a n#ata "meseria" de ele# - sa se ntelea"a cu
cole"ii de clasa, sa le mpartaseasca preocuparile, sa accepte ca nu poate fi cel mai !un
ntotdeauna si la orice etc. $cum, copilul stie sa citeasca, sa scrie, sa socoteasca, sa
"ndeasca, are multe experiente. %#olutia sa pe plan fizic, intelectual, social i
estompeaza pentru moment curiozitatea sexuala, desi, c&iar nainte de pu!ertate, copiii se
ntrea!a si discuta ntre ei despre mn"iere, sarut, placere. 'opilul de 1 ani cunoaste
!ine diferentele dintre sexe, stie ca or"anele sexuale sunt necesare reproducerii, nasterii
copiilor, dar si ca familia si societatea confera sarcini diferite fetelor si !aietilor. (a fel de
mult ct difera din punct de #edere anatomic, ei difera si prin comportamentul lor
psi&olo"ic) nca din copilarie, !aiatul se arata n mod natural puternic, luptator,
ntreprinzator, n timp ce fata este delicata, ra!datoare, tandra, do#edind usurinta n
realizarea unor acti#itati le"ate de nfrumusetarea uni#ersului ce o nconjoara, de
n"rijirea ei si a celorlalti.
*.+upa #rsta de 1-12 ani ncepe afirmarea personalitatii copilului, cu conturarea
tendintei de independenta a acestuia. $ceasta este perioada n care copilul considera ca se
poate descurca sin"ur si-si manifesta "eul" n orice situatie.
,entru a se forma, ca !ar!at sau ca femeie, copilul are n jurul sau diferite modele-
parintii, exemplele propuse de societate, cole"ii si prietenii.
n zilele noastre, tele#iziunea, re#istele, cartile, filmele ofera diferite modele care inspira
copiii, de la zeii stadioanelor la idolii "rupurilor roc. sau rap, la #edetele filmului.
+e foarte multe ori, presa, tele#iziunea, reclamele, dar si familia, prietenii ncearca sa
influenteze tnarul, sa-i dea "retete" n ceea ce pri#este tinuta #estimentara, petrecerea
timpului li!er, prietenii si idolii.
+ar ceea ce are o importanta co#rsitoare n aceasta perioada este #iata laolalta, la scoala,
a fetelor si !aietilor, care le ofera acestora ocazia sa se cunoasca mai !ine nainte de a se
diferentia cu ade#arat. $ceasta con#ietuire duce n mod firesc la trezirea instinctului
sexual, determinnd transformari profunde, care atin" toate sectoarele personalitatii
umane.
4.,u!ertatea este anuntata, att la fete, ct si la !aieti, de diferite transformari ale
corpului, ncepnd cu aparitia firelor de par n re"iunea pu!isului) la fete, dez#oltarea
snilor, lar"irea !azinului, care le pre"ateste pentru #iitorul rol de mama) la !aieti, erectii
care apar ca urmare a diferitelor emotii, n timpul unei plim!ari pe !icicleta sau n timpul
noptii. /pre #rsta de 11-12 ani, copiii cresc cu aproximati# 4 cm pe an, corpul
ndreptndu-se spre forma si talia #iitoare. (a fete, principalul fenomen care arata
instalarea pu!ertatii l constituie menstruatia. ,rima menstruatie constituie un ade#arat
e#eniment pentru fete, deoarece reprezinta trecerea lor de la copilarie la adolescenta, n
ciuda unor posi!ile nere"ularitati la nceput, or"anele sexuale ale tinerelor fete #or
produce de acum nainte, lunar, cte un o#ul.
Menstruatia nu tre!uie sa fie perceputa ca un aspect murdar, de"radant pentru corpul
feminin. %ste ade#arat ca, de-a lun"ul timpului, a fost considerata un semn de
inferioritate n raport cu sexul masculin, ceea ce atra"ea dupa sine diferite interdictii
pentru fete n perioada menstruatiei. $stazi, nsa, n lumea ci#ilizata, se stie ca
menstruatia este un fenomen natural, care confirma capacitatea de procreatie a tinerelor
fete, un element din drumul care le conduce spre mplinirea lor ca femei si #iitoare
mame. n nici un caz, menstruatia nu tre!uie sa pertur!e acti#itatea fetelor, c&iar daca
este marcata de usoare dureri, de o stare de moleseala si de melancolie.
+aca #rsta pu!ertatii este confirmata la fete de un fenomen indiscuta!il, menstruatia, la
!aieti semnele pu!ertatii sunt mai putin e#idente. ,rima eliminare a spermei poate fi mai
trzie fata de alte transformari fizice ale corpului sau poate fi i"norata, mai ales daca
!aietii nu au fost pre#eniti, deoarece poate determina o senzatie de jena si de rusine.
0otusi, prima ejaculare poate fi considerata si ea un ade#arat e#eniment pentru !aieti, la
trecerea de la copilarie la adolescenta, un fenomen normal ce confirma faptul ca or"anele
sexuale lucreaza corespunzator, ca se eli!ereaza spermiile produse de testicule, n afara
de transformarile mentionate, nu tre!uie uitate importantele transformari psi&olo"ice care
ncep la pu!ertate si se continua pe toata perioada adolescentei. $stfel, adolescentul se
desprinde treptat de exemplele concrete si ncepe sa fie capa!il sa judece situatiile
"enerale sau e#enimentele care nu-l pri#esc n mod direct.
+atorita judecatii sale, el poate sa nfrunte e#enimentele zilnice sau sa si le ima"ineze pe
cele ce #or urma. 1elatiile pe care adolescentul le are cu cei din jurul sau se modifica
foarte mult n aceasta perioada. +in momentul n care or"anele sale sexuale functioneaza
din plin, el are o anumita sexualitate, c&iar daca nu are nca o #iata sexuala. +in aceasta
cauza percepe altfel lumea, ncepe sa distin"a n jurul sau persoane de care este atras
fizic, n timp ce de altele este le"at doar prin le"aturi de rudenie, de cole"ialitate si de
prietenie.
0narul cauta dialo"ul n domeniul sexualitatii, cauta raspunsuri autorizate din partea
familiei, scolii, medicinii.
5. $dolescenta este o etapa esentiala a #ietii, care-i permite fiintei umane sa-si cucereasca
independenta, sa-si modeleze caracterul n tot felul de ncercari, sa-si afirme
personalitatea. $dolescentul tre!uie sa-si modifice permanent comportamentul,
atitudinea, reactiile fata de cei din jurul sau. ,na acum, el era n fata parintilor si profe-
sorilor un copil ascultator si docil, care le accepta parerile, su"estiile, criticile fara prea
multe comentarii, ntotdeauna comunicarea nsemna fluxul de idei si su"estii, n sens
unic, de la adulti catre copil, din cauza lipsei de experienta si de independenta a acestuia.
$dolescentul, spre deose!ire de copil, preia informatiile de la cei din jur, dar le
analizeaza cu propria sa "ndire, si exprima propriile pareri si ncearca sa-si do#edeasca
necontenit autonomia. (ansat n cucerirea propriei independente, adolescentul si afirma
personalitatea prin doua atitudini esentiale- contrazicerea si identificare
'ontrazicerea este dirijata n primul rnd mpotri#a familiei- pentru a-si do#edi
independenta, adolescentul are ntotdeauna opinii contradictorii fata de cele ale parintilor.
%l refuza sa se lase "&idat n ale"erea prietenilor, a lecturilor, a distractiilor, a opiniilor
politice.
$dolescentul nu mai este multumit de iesirile mpreuna cu parintii, comenteaza
ntotdeauna locul de desfasurare a #acantelor, doreste sa-si petreaca timpul mpreuna cu
cole"ii si prietenii sai.
$dolescentul duce n aceasta perioada o lupta du!la- de de!arasare de carapacea de copil
si de intrare n pielea unui adult, ncercnd sa sta!ileasca alte relatii nu doar cu cole"ii
sai, dar si cu adultii, n special cu parintii, adolescentul doreste sa-si traiasca propria sa
#iata, dispensndu-se de experienta altora. +e aceea, ncearca sa se ndeparteze treptat de
familia sa, crendu-si propria #iata secreta prin discutiile directe si telefonice, prin
corespondenta cu prietenii si cole"ii sai.
$dultii nu ntele" totdeauna aceasta situatie, nu reactioneaza corespunzator fata de astfel
de manifestari si sufera din cauza atitudinii aro"ante, nera!datoare, de aparare a
adolescentilor. %i nu-si dau seama ca, n acest mod, adolescentul si re#endica, de fapt,
independenta. Multi parinti se tem ca fiii si fiicele lor ar putea fi antrenati n tot felul de
actiuni urte, ca ar putea do!ndi o!isnuinte proaste n contact cu alti cole"i, pro#enind
din medii diferite, mai putin ec&ili!rati psi&ic. 2u tre!uie ne"lijat faptul ca esentiale
ramn- discutia sincera, desc&isa, cu toate aspectele ei spinoase, ncrederea pe care
parintii si profesorii o au n adolescenti si de care acestia sunt constienti, ca si cunoasterea
de catre parinti a acti#itatilor si pro"ramului prietenilor copiilor lor.
1elatiile sexuale dintre adolescenti au crescut astazi n mod simtitor, comparati# cu anii
34, cnd 255 dintre !aieti si 15 dintre fete a#eau relatii sexuale pna la 16 ani. $ceste
#alori sunt astazi de 555 si, respecti#, 45. 0eoretic #or!ind, relatia sexuala este pentru
indi#id un factor de mplinire, ce reprezinta, n raport cu mastur!area, un indiscuta!il
pro"res, caci partenerului ima"inar i se su!stituie un partener real.
7rica de celalalt sex dispare, mplinirea sexuala si eli!erarea psi&olo"ica reduc #iolenta
adolescentului. 8ndi#idul nu poate spera sa ajun"a la ec&ili!rul maturitatii fara a fi
explorat toate aspectele personalitatii sale.
/exualitatea, nainte de toate, este responsa!ilitatea de a te comporta astfel nct relatia
sexuala sa nu raneasca partenerul. +eci, adolescentii ar tre!ui sa se simta suficient de
maturi pentru a pre#eni si a-si asuma consecintele relatiei lor- posi!ilitatea procrearii,
riscul !olilor transmisi!ile sexual, consecintele pe plan afecti#.
%ste !ine cunoscut faptul ca fetele si !aietii nu au aceleasi ratiuni atunci cnd si doresc
relatii sexuale. +orinta care determina fetele si !aietii sa se m!ratiseze si sa se mn"ie
nu are aceeasi semnificatie pentru ei, de aceea tre!uie sa fie ntelese de sexul opus.
$stfel, la !aieti, instinctul sexual cunoaste de la nceput o mare intensitate, atin"nd
maximum ntre 15-2 ani. 'ea mai mare parte a !aietilor au anumite dorinte sexuale,
care-i o!sedeaza att timp ct ele nu au fost mplinite
(a fata de 14-14 ani, senzualitatea nu are nici aceleasi exi"ente, nici aceeasi intensitate,
nainte de toate, pentru ea conteaza dra"ostea, placerea fizica situndu-se dupa exaltarea
spirituala. +e la primele ntlniri, ea asteapta mai ales cu#inte tandre, atentii care sa o
asi"ure n ceea ce pri#este feminitatea si dorinta ei de a place. '&iar daca este li!era sa
actioneze, ea nu doreste, n "eneral, sa ai!a raporturi sexuale timp ndelun"at. Multe fete
accepta relatiile sexuale pentru a fi la fel "cu toata lumea", pentru a nu fi tinta !ataii de
joc a celorlalti, dar mplinirea relatiilor nu #ine dect mai trziu. ,osi!ila maturitate, cu
toate responsa!ilitatile ei, #a determina tnara fata sa fie constienta de pasul pe care-l
face si s-o protejeze de ea nsasi, n timp ce la !aieti nu reuseste sa trezeasca
responsa!ilitatea. %ste ade#arat ca astazi toate metodele anticonceptionale modifica
sc&ema actiunii si pentru fete, si pentru !aieti.
,rintre adolescentii de astazi se numara unii care au doar initiati#a unor relatii sexuale,
dar si altii care poarta partenerului o dra"oste profunda si autentica. 2ici parintii, nici
educatorul, nici medicul nu pot interzice astazi o relatie sexuala unui adolescent. $cestia
pot doar sa constientizeze n interlocutor ale"erea, cu importanta si consecintele ei, pe de
o parte fiind instinctul sexual, iar pe de alta parte le"ile familiei si ale societatii. $stazi,
atitudinea societatii n ceea ce pri#este relatia sexuala este mai putin ri"ida dect n
trecut, li!ertatea sexuala nemaifiind sanctionata prin sentimente de #ino#atie, frica,
de#alorizare personala, actionndu-se n conformitate cu educatia primita si cu re"ulile
impuse de anturaj.
$dolescenta este perioada de la care tendintele sexuale se orienteaza definiti#. (a aceasta
#rsta este normala prietenia cu cole"ii de acelasi sex. $dolescentii se ajuta astfel unul pe
altul pentru a-si cristaliza personalitatea. $ceasta perioada foarte importanta, necesara
fiecarui adolescent, este apoi depasita, interesul ndreptndu-se catre sexul opus. 0otusi,
sunt adolescenti care, din di#erse moti#e, nu depasesc aceasta etapa de prietenie, fie le
este frica de celalalt sex si prefera sa nu-l a!ordeze, fie existenta lor se desfasoara
complet n afara sexului opus, fie nu au "asit n parintii lor modele cu care sa se
identifice. %ste situatia celor care manifesta interes sexual fata de cei de acelasi sex,
&omosexualii, fata de care, n prezent, societatea do#edeste mult mai multa toleranta
dect n trecut. $dolescentii pot fi confruntati si cu pro!leme le"ate de a!uzurile sexuale,
despre care astazi se #or!este mult mai desc&is, ncercndu-se pre#enirea acestora.
,edofilii sunt persoanele care practica relatii sexuale cu copii, n "eneral, acestia sunt
!ar!ati, adulti sau adolescenti, mem!ri mai apropiati sau mai ndepartati ai familiei. %ste,
de exemplu, cazul incesturilor, al relatiilor sexuale dintre tati si fiicele lor sau al per-
soanelor pe care copiii le cunosteau si n care a#eau ncredere. ,edofilii, aparent su!
aspectul unor oameni placuti, ama!ili, !lnzi, sunt, de fapt, ade#arati tirani, care
utilizeaza amenintarea, #iolenta si a"resiunea fizica pentru a-si atin"e scopul. $"resiunea
fizica este a"resiunea cea mai traumatizanta pe care o poate suferi un copil sau un
adolescent asupra corpului sau, asupra or"anelor sale sexuale. 1epercusiunile fizice si
psi&ice sunt considera!ile) de multe ori cei care au fost #ictime n copilaria lor #or
de#eni, peste ani, a"resori, daca nu sunt n"rijiti corespunzator n #ederea atenuarii
traumatismului suferit.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate