o

Bolile reumatice au fost clasificate in functie de localizare si de caracteristicile

simptomelor:
reumatism localizat (bursita)
reumatism regional (tulburarile articulatiei temporo-mandibulare)
reumatism generalizat (fibromialgia)
reumatism psihogen (durerile musculare si articulare care sunt in contradictie cu starea
fiziologica reala a unei persoane, determinate de tulburari psihice sau psihopatii).
O alt clasificare poate fi:
n grupa principal sunt;
formele de reumatism inflamator (boli autoimune):
reumatismul articular (poliartrita cronic)
spondiloza vertebral
artrita cu psoriazis
artrita idiopatic juvenil
colagenoza:
polimiozita,
dermatomiozita,
sclerodermia,
sindromul CREST
granulomatoza Wegener
vasculita
formele degenerative
artroz
podagr
hemocromatoz
reumatismul pilor moi (musculatur, tendoane)
fibromialgia
polimialgia
polimiozita
Reumatismul articular acut - boala inflamatorie a tesutului conjunctiv, determinata
de infectia cu streptococ beta hemolitic grup A, a carei evolutie este acuta si cu numeroase
recidive.
Streptococul beta hemolitic grup A produce initial o infectie la nivelul cailor aeriene
superioare naso-faringine, iar reumatismul articular acut se declanseaza in prezenta unor
factori favorizanti:
- varsta: copilarie, adolescenta;
- nivelul socio-economic: de nutritie, aglomerari urbane, conditii de viata precare;
- factori climatici: frig, umezeala.
Simptomele reumatismului articular acut:
Reumatismul articular acut debuteaza frecvent la 1-5 saptamani de la infectia faringiana, prin:
- febra 39-40C;
- astenie si fatigabilitate;
- paloare;
- transpiratii;
- epistaxis (curge sange din nas).
Semnele majore de reumatism articular acut insa, sunt:
1. Poliartrita:
- se instaleaza acut;
- evolueaza cu umflarea, durerea si inrosirea articulatiilor, blocand miscarile din articulatia
respective;
- cuprinde articulatii mari si mijlocii (genunchi, cot, pumn);
- este migratorie si fugace (se muta de la o articulatie la alta);
- dureaza aproximativ 7 zile;
- vindecarea este completa.
2. Cardita care curpinde:
- miocardita: aritmii, tahicardie, insuficienta cardiaca, cardiomegalie (cresterea in volum a
cordului);
- endocardita: zgomotele cordului sunt asurzite si apar sufluri;
- pericardita : da dureri precordiale si frecatura pericardica.
O alta forma de reumatism este reumatismul nearticular, care afecteaza tesuturile moi,
provocand durere in tot corpul. Dina ceasta categorie fac parte: tendinita si fibromialgia. De
asemenea, aceasta forma de reumatism poate fi localizata in zone specifice ale organismului.
Bursita este o forma nearticulara de reumatism care afecteaza si inflameaza bursa (un
saculet special cu fluid care protejeaza partile mobile ale articulatiilor si muschii care se
suprapun).
Alte forme de reumatism nearticular pot fi cauzate de miscarea repetitiva.
Sindromul de tunel carpian este considerat un astfel de tip de afectiune, care adesea
este cauzat de adoptarea unei pozitii incorecte la birou.
Un alt reumatism nearticular este sindromul articulatiei temporo-mandibulare
(ATM) care afecteaza numai articulatiile mandibulei.
Semne si simptome includ:
- febra;
- inflamatie;
- durere;
- rigiditate musculara.
Cauze
Factori care favorizeaza aparitia afectiunilor reumatice:
- prezenta in sange a unor toxine din cauza functionarii necorespunzatoare
a metabolismului, digestiei sau excretiei;
- ereditatea;
- infectii la nivelul dintilor, amigdalelor si a veziculei biliare;
- expunerea la frig sau umiditate
2.Artroza este o afectiune caracterizata prin deteriorarea articulatiilor si inflamatia
sinoviumului - care include membranele ce protejeaza articulatiile dumneavoastra.
Rezultatul este distrugerea tesuturilor articulatilor, ceea ce poate duce la acumularea de
reziduri in sinovium, lucru care contribuie la aparitia inflamatiei.
Simptome
durere - conditia poate fi dureroasa. Cei care sufera, de obicei, de artroza, experimenteaza
durerea articulatiilor afectate. Durerea apare ori de cate ori este utilizata articulatia si, dispare
la odihna.
rigiditate - cei cu artroza ar putea experimenta rigiditate neobisnuita a articulatiilor, atunci
cand cartilajele nu functioneaza optim. Articulatia devine din ce in cei mai rigida, pe masura
ce trece timpul.
inflamatie - frecarea cartilajelor poate da nastere la inflamatia articulatiei afectate. Articulatia
inflamata poate fi dureroasa pe timp de noapte.

Tipuri de artroza si tratamente

- Artroza cervicala - se refera la degenerarea cronica a cartilajului dintre vertebrele cervicale.
Cu alte cuvinte, aceasta se dezvolta in zona gatului. Boala apare, de obicei, la persoanele care
au varsta de aproximativ 40 de ani.
Boala este marcata de durere la baza gatului. Gatul devine rigid si miscarea capului devine tot
mai dificila. Durerea se poate raspandi spre brat si umar. In unele cazuri, conditia poate fi
asimptomatica. Boala este frecvent intalnita la persoanele care lucreaza mai multe ori pe zi cu
capul aplecat, cum ar fi cele care lucreaza la calculator.
Este prezenta la majoritatea oamenilor, in grade diferite, dar este mai frecvent intalnita la
femei. Cervicartroza este o alta denumire pentru aceasta conditie. Tratamentul artrozei
cervicale, de obicei, depinde de gravitatea conditiei.
Cazurile usoare ale acestei afectiuni sunt tratate cu odihna, medicamente si exercitii
fizice regulate. Printre caile de atac folosite la domiciliu pentru tratarea artrozei se numara
dusurile calde, exercitiile aerobice si odihna, dar si medicamente eliberate fara prescriptie
medicala, cum ar fi antiiflamatoarele nesteroidiene si unele dintre analgezice.
- Artroza fatetelor articulare - aceasta este cunoscuta si sub denumirea de sindromul
fatetelor articulare. Boala este mai des intalnita la persoanele in varsta. Artroza fatetelor
articulare poate fi inclusiv rezultatul unui prejudiciu. Apare atunci cand partea posterioara a
articulatiilor coloanei vertebrale se uzeaza.
In urma artrozei fatetelor articulare rezulta degenerarea cartilajului neted. Simptomele
caracteristice acestei conditii implica dureri de cap, dureri de gat, dureri de spate si
restrangerea gamei de miscare a coloanei vertebrale. Aceasta afecteaza in mod special gatul si
partea inferioara a coloanei vertebrale.
Artroza fatetelor articulare poate fi tratata in diverse moduri. Cazurile usoare pot fi tratate cu
ajutorul medicamentelor si al unei posturi corecte. Mai multe cazuri dureroase pot fi tratate cu
activitate fizica, exercitii fizice si schimbari in activitatile zilnice.
- Coxartroza - este un tip de artroza degenerativa care afecteaza articulatia soldului
bolnavilor. Este cunoscuta si sub denumirea de artroza articulatiei soldului. Coxartroza apare,
de obicei, ca urmare a degenerarii accentuate a cartilajelor articulatiilor. Disconfortul este
provocat de piederea de cartilaj al oaselor.
Boala provoca dureri ale articulatiei soldului. Articulatia devine din ce in ce mai rigida.
Activitatile zilnice si mobilitatea vor fi afectate. Celor care sufera de coxartroza le va fi tot
mai dificil sa mearga. Tratamentul coxartrozei este in principal chirurgical. Daca terapiile
ortopedice si medicamentele se dovedesc fara succes in diminuarea simptomelor va fi
necesara inlocuirea de sold.
- Artroza lombara - este o boala a coloanei vertebrale cauzata de degenerarea cronica dintre
vertebrele lombare. Este cunoscuta si sub denumirea de artroza coloanei vertebrale lombare
sau artroza coloanei vertebrale.
Boala apare mai ales din cauza pozitiei anormale sau a cazurilor repetate de mentinere a unei
posturi proaste in timpul lucrului sau a exercitiilor fizice realizate incorect. Acest lucru duce
la uzura cronica dintre vertebrele lombare si a discului intervertebral.
Afectiunea este caracterizata de dureri de spate sau dureri prezente in zona spinarii.
Activitatile fizice determina frecarea vertebrelor si pot sa apara dureri temporare.
Tulburarea poate fi vindecata cu ajutorul acoladelor si atelelor standard sau realizate la
comanda, cu rol de imobilizare, care permit muschilor coloanei vertebrale sa se odihneasca si
mentin o pozitie buna. Presiunea exercitata asupra vertebrelor poate fi redusa cu ajutorul unei
centuri de suport lombar.
- Artroza articulatiilor - aceasta este o boala degenerativa deseori semnalata, care presupune
aparitia durerilor si disconfortului in timpul miscarilor umarului. Conditia poate fi tratata cu
ajutorul terapiilor naturale medicale.
3.Tendinita reprezinta inflamatia sau iritatia unui tendon - un fascicul fibros gros care
ataseaza muschii de oase. Afectiunea provoaca durere si sensibilitate a articulatiei si, desi
poate sa se manifeste la nivelul oricarui tendon al corpului, boala afecteaza cel mai frecvent
umerii, coatele, incheieturile si calcaiele.
Denumiri comune ale unor diferite forme de tendinite (in functie de localizarea acesteia)
sunt:
- cotul jucatorului de tenis
- cotul jucatorului de golf
- umarul inotatorului
Daca tendinita este severa si presupune ruptura de tendon ar putea fi necesara
interventia chirurgicala. Totusi, cele mai multe cazuri de tendinita pot fi tratate cu succes cu
odihna, antiinflamatoare si calmante.
Simptome
Semnele si simptomele de tendinita se manifesta local, in zona tendonului afectat si de obicei
includ:
-dureres urda
-sensibiliate
- usoar inflamatie.
Cauze
Desi tendinita poate fi cauzata de o leziune aparuta brusc, afectiunea apare, in cele mai multe
dintre cazuri ca urmare a miscarii excesive si repetate a unei articulatii, o perioada indelungata
de timp. In cele mai multe cazuri, oamenii dezvolta tendinita intrucat locurile lor de munca
sau hobbyurile presupun miscari repetitive care afecteaza tendoanele implicate in desfasurarea
sarcinilor.
Factorii de risc
Factorii care ar putea duce la aparitia tendinitei includ varsta, conditiile particulare de munca
(in special cele care implica anumite miscari sau actiuni fizice) sau sportul.
1. Varsta - pe masura ce oamenii imbatranesc tendoanele lor devin mai putin flexibile, fiind
predispuse mai usor la leziuni.
2. Ocupatia - tendinita este mai des intalnita la persoanele a caror locuri de munca implica:
- miscari repetitive
- pozitii incomode
- intinderi frecvente
- vibratii
- eforturi energice.
3. Sportul - Persoanele care practica anumite sporturi ce presupun miscari repetitive, au mai
multe sanse de a dezvolta tendinita. Printre acestea s-ar putea enumera:
- baseball
- baschet
- bowling
- golf
- atletism
- innot
- tenis.
Dureri i inflamaii posttraumtice
4.Inflamaia articular posttraumatic
n urma unui traumatism mai puternic la nivelul unei articulaii apare inflamaia
articular. Inflamaia reprezint un mecanism nespecific de rspuns-aprare al organismului la
o agresiune. Inflamaia apare imediat dup traumatism. n mod specific, n urma unui
traumatism la nivelul unei articulaii poate s apar hidrartroza (acumulare de lichid al nivel
articular) sau hemartroza (acumulare de snge). Inflamaia articular posttraumatic poate
masca o subluxaie, o luxaie sau chiar o fractur a osului din vecintatea articulaiei. n
tratarea inflamaiei articulare posttraumatice se urmrete combaterea inflamaiei i a durerii
i totodat redobndirea mobilitii articulare.
Inflamaia acut se caracterizeaz prin trei modificri majore:
Creterea permeabilitii vasculare, n urma variaiei calibrului vascular (vasodilataie), a
creterii consecutive a debitului sangvin i a modificrilor structurale la nivelul pereilor
capilarelor, care vor permite extravazarea proteinelor.
Migrarea leucocitelor (globulele albe) din snge n focarul inflamator, unde realizeaz
procesul de fagocitoz (digerarea particulelor strine, a celulelor moarte i eventual a
bacteriilor).
Producerea de mediatori chimice (substane cu rol n inflamaie).

Simptomatologia inflamaiei articulare

Indiferent de mecanismul de producere a inflamaiei acute, aceasta se manifest prin
semnele celsiene:
durere
tumefiere
roea
cldur local
impotena funcional

Evoluia inflamaiei articulare

Atunci cnd leziunea este limitat, cnd cantitatea de esut distrus este mic, cnd esutul
lezat are capacitate de regenerare i dac agentul traumatizant nu mai persist, evoluia este
ctre vindecare complet histologic i funcional. Acest lucru implic neutralizarea
mediatorilor chimici, cu refacerea permeabilitii vasculare i oprirea migrrii leucocitelor.





Tratamentul inflamaiei articulare

Pentru combaterea inflamaiei articulare se iau urmtoarele msuri:
Repausul este prima msur adoptat n cazul unei articulaii inflamate. n acest sens se
adopt o postur corect, cea mai relaxant, care sedeaz durerea. Aceasta este postura care
creeaz cele mai mici presiuni intraarticulare. De obicei, postura este de uoar flexie,
meninut cu ajutorul unor perne sau dispozitive speciale.
Medicaia antiinflamatoare are rolul de a reduce inflamaia i de a calma durerea. Se folosesc
antiinflamatoarele nesteroidiene (Fenilbutazona, Indometacin, Diclofenac etc.). Este
recomandat ca aceste medicamente s fie administrate mpreun cu un protector gastric (de
exemplu, Omeran) deoarece au efect iritativ asupra mucoasei gastrice. Se mai pot face i
infiltraii intraarticulare cu antiinflamatoare steroidiene combinate cu xilin (anestezic local),
dar este preferabil s se evite puncionarea articulaiei inflamate n urma unui traumatism.
Aplicaiile locale reci (ghea, batist umezit cu apa rece) au rol analgezic.
Fizioterapia - dintre formele sale, curentul galvanic este util n tratarea inflamaiei. Are
aciune hiperemizant (stimuleaz circulaia local), ajutnd la vindecare. Se pot folosi i
ionogalvanizri, prin care se pot introduce prin tegument substane cu efect antiinflamator:
hidrocortizon, fenilbutazon etc. Laserterapia este de asemenea util.
Tratarea afeciunilor musculo-scheletice - se recomand evitare excesului de efort,
ecitarea micrilor repetitive, evitarea aciunii vibraiilor mecanice asupra aparatului
locomptor, schimbarea locului de munc (temporar sau definitiv), evitarea unor factori
defavorizani (obezitate, reumatism etc.); se va administra medicaie inflamatorie, iar pentru
dispariia durerilor simpomatice se vor lua medicamante analgezice.
Artrita reumatoida (sau poliartrita reumatoida) este una din cele peste 100 de
forme ale afectiunilor articulare inflamatorii cronice reunite sub denumirea de artrita. Artrita
reumatoida este una dintre cele mai invalidante forme ale artritei, deoarece provoaca dureri
ale articulatiilor si duce in cele din urma la deformarea acestora. Astfel, chiar si cele mai
simple activitati -deschiderea unui recipient sau mersul pe jos- pot deveni foarte dificile.
Forma pediatrica este artrita reumatoida juvenila (ARJ), caracteristizata prin debutul la copiii
sub 16 ani si include mai multe categorii.
Spre deosebire de osteoartrita, care este rezultatul uzurii articulatiilor, artrita
reumatoida este o afectiune inflamatorie. Nu se cunoaste cu exactitate cauza artritei
reumatoide, dar boala este inclusa in categoria bolilor autoimune (sistemul imunitar al
organismului produce anticorpi impotriva propriilor tesuturi).
Cauze - n ciuda cercetarilor in domeniu, cauzele artritei reumatoide nu sunt bine cunoscute si
numerosi factori pot fi implicati: de mediu (in special fumatul), genetici (gena HLA DR 4),
hormonali (variatiile hormonale), biologici (o infectie), metabolici, nutritionali, geografici,
ocupationali toti acesti factori influenteaza manifestarile bolii, dar nu si frecventa ei.
Poliartrita reumatoida este considerata drept o boala autoimuna, deoarece sistemul
imunitar al organismului produce anticorpi ce isi ataca propriile articulatii.
Factori de risc
sexul feminin incidenta artritei reumatoide este de 2-3 ori mai mare la femei decat la
barbati
antecedentele familiale cca 10% din pacientii cu poliartrita reumatoida au cel putin o
ruda de gradul intai afectat de aceasta boala
factori genetici: gena HLA DR 4 - particularitatile acestei gene au fost asociate cu o
predispozitie pentru poliartrita reumatoida. Alte gene pot avea un rol protector impotriva
genei; sunt efectuate studii pentru identificarea acestora
factori hormonali sarcina
tabagismul fumatul pe o perioada lunga de timp creste riscurile de a suferi de artrita
reumatoida, cu simptome mai grave decat cele obisnuite
obezitatea creste usor riscul de artrita reumatoida. In plus, dupa instalarea bolii,
obezitatea este un factor agravant.
Semne si simptome - Pentru milioanele de persoane care sufera de una din cele peste 100
forme de artrita, durerea si limitarea activitatii fizice fac parte din realitatea cotidiana.
Debutul artritei reumatoide este in general insidios, constand in simptome sistemice si
evoluand progresiv spre simptome articulare. In unele cazuri, simptomele se pot manifesta
simultan.
Simptomele sistemice:
oboseala, redoare si dureri generalizate
transformarea progresiva a durerii intr-o jena permanenta
inapetenta si pierderea in greutate
stare de slabiciune generala
febra usoara si transpiratie in perioadele de criza
perturbarea somnului
uscarea ochilor si gurii (sindromul Gougerot- Sjogren)
depresie, cauzata de durere, cronicitatea bolii sau de calitatea vietii
Reprezentani de baz ai inhibitorilor ciclooxigenazei

A. Fenilbutazona
Indicaii terapeutice
- puseu acut reumatism abarticular (periarticular, tendinit, bursit) i radiculalgii
severe sub 7zile;
- radiculalgii severe sub 7 zile ;
- spondilartrita ancilopoetic;
- sindrom Reiter-Fiessinger-Leroi;
- reumatismpsoriazic-lung durat;
- crize de gut.
Reacii adverse: Frecvente.
Exemplu de specialiti:FENILBUTAZONA:
B. I ndometacin
Are aciune intens, e bine suportat la doze mici, pe perioade limitate de timp.
La doze mari i tratamente prelungiteapar frecvente reacii adverse, uneori grave.
Comparativ cu alte preparate din alte grupe, exercit cel mai marcant efect
antiinflamator, analgezic, antipiretic. Totodat efectele adverse numeroase i severe, reduc
utilizarea preparatului.
Exemplu de specialiti:INDOMETACIN:

C. Diclofenacul
Dup potena antiinflamatoare depete alte antiinflamatoare nesteroidiene, cu
toleran clinic deosebit.
Mod de administrare:
Oral:
- iniial: 150 mg/ zi, n trei prize
- doza de ntreinere:50-100 mg/ zi n 2-3 prize
De preferat preparatele retard care pot asigura efecte bune, n 1-2 administrri zilnice
Intramuscular:
- 75 mg de 1-2 ori /zi n colic renal.
Doza maxim total pe zi, indiferent de calea de administrare este de 150 mg
Copii 1-3mg/kg/zi n mai multe prize.
Specialiti:
ALMIRAL: compr 25mg
Sol inj. 75 mg /3 ml
CLAFEN: supoz. 100mg
Comprim. film. Gastrorezistente 50 mg
DICLAC: comprim cu elib modif 75 mg
Sol inj 75mg/3 ml
DICLOFENAC: sup 100 mg
Compr film gastrore 50 mg
Sol inj 75 mg/3 ml
Draj gastrore 25mg, 50 mg
DICLOTARD: compr film elib prel 100mg
RHEUMAVEK: compr fulm gastrorez 25mg
Sol inj 25mg/ml
Emulsie 1g/100
REFEN: compr film elib prel 100mg
Sol inj 25mg/ml
TRATUL: caps gastrorezist 50 mg
Sol inj 30 mg/ ml fiol 3ml
VOLTAREN: compr fulm gastrorez 25mg, 50mg
compr film elib prel 100mg
Sol inj 25mg/ml
Draj 50 mg

A. I buprofen
Exercit efect analgezic, antiinflamator, i antipiretic suficient. In plus este mai bine
tolerat n administrarea peroral, comparativ cu salicilaii.
Are aciune mai redus dect indometacina.
Precauii.
La copii cu diaree este contraindicat ibuprofenul ca antipiretic din cauza riscului de
insuficien renal acut.
Mod de administrare:
- iniial: 1,2- 1,8 g/zi n tri prize, dup mas
- ntreinere 0,6 -1,2 g/zi
- copii 20 mg/ kgcorp/ zi, maxim 500mg/ zi
Specialiti:
ADVIL: draj 200mg
Caps moi 200 mg
IBALGIN: compr film 200mg, 400mg
NUROFEN: draj 200 mg, 400mg
Caps moi 200 mg
Compr orodispensabile 100mg, 200mg
Susp oral 100mg/ 5ml Fl 100ml
Sup 125mg
PADUDEN
REUPROFEN
SARIDON
B. Ketoprofen
Efecte intense comparabile cu indometacina. Are efect analgezic mai redus.
Mod de administrare.
Oral:
- iniial: 150-200mg/zi, n 2-4 prize
Injectabil:
- 100-200mg, n 2 prize, cure scurte de 2-3 zile
Specialiti :KETONAL: caps elib prel 100mg, 150mg (retard), 200mg
Sol inj 50mg/ml
KETOPROFEN: caps elib prel 100mg, 200mg
Sol inj/ conc sol perf 100mg/2ml
C. Dexketoprofen.
Este un izomer a ketoprofenului
Este indicat n tratamentul de scurt durat pentru durere slab-moderat i pentru
dismenoree.
Mod de administrare.
12,5mg la 4-6 ore sau 25mg la 8 ore. Doza maxim este de 75mg/zi
Nu se recomand la copii.
Specialiti:
TADOR: comprim film 25mg
Sol inj/conc pt sol perf 50mg/2ml

D. Piroxicam
Efecte intense comparabile cu indometacina npoliartrit reumatoid. Are aciune de
durat (o doz pe zi) i avnd i o toleran bun. Piroxicamul posed proprieti
antiinflamatoare similare altor substane cu aciune inhibitoare neselectiv asupra
ciclooxigenazei. Se absoarbe bine peroral

Indicaii terapeutice:
Datorit riscului crescut al complicaiilor gastrointestinale i al reaciilor adveerse
cutanate, piroxicam este rezervat utilizrii n tratamentul simptomatic al artrozei, poliartritei
reumatoide i a spondilitei ankilozante.
Mod de administrare:
Doza zilnic de piroxicam nu trebuie s depeasc 20mg, prescrierea
medicamentului fcndu-sevexclusiv la recomandarea specialistului reumatolog. Se
recomand reevaluarea beneficiului i tolerabilitii tratamentului n decurs de 14 zile de la
iniierea lui.
Specialiti:
PIROXICAM: comprim 20 mg
FLAMEXIN:compr. 20 mg
Pulb pt sol oral 20mg/plic dublu compart
Compr efervescent 20 mg
HOTEMIN:caps 10mg, 40mg
Sol inj20mg/ml fiol 1 ml

II. Antiinflamatoare inhibitoare selective ale ciclooxigenazei-2.
Se cunosc dou izoforme ale ciclooxigenazei de tip 1 i 2. Ciclooxigenaza 1 se
formeaz n condiii obinuite n vasele de snge, stomac, rinichi i esuturi. Ea catalizeaz
sinteza prostaglandinelor, care sunt necesare pentru meninerea microcirculaiei, integritii
gastrointestinale, particip n multiplicarea fiziologic a celulelor, producia de mucus.
Ciclooxigenaza -2 nu se formeaz n condiii fiziologice, dar este indus de procesul
inflamator. Efectul antiinflamator al majoritii preparatelor nesteroidiene este determinat de
inhibiia COX-2, iar efectele adverse de inhibarea COX-1. Efectul analgezic al
inhibitoarelor COX-2 se manifest deplin pe fundalul proceselor inflamatoare.