Schelete metalice realizate prin sinterizare

In cazul tehnicii de sinterizare se depune pulbere (pilitura) de aliaj

pe bontul duplicat, realizat din masa refractara, si se arde intr-un cuptor
conventional de ars ceramica. Pe scheletul metalic sinterizat se vor arde,
in continuare, mase ceramice conventionale. Unii producatori, in functie
de tipul de lucrare protetica care se va realiza, propun diferite tipuri de
aliaje sinterizabile. Acestea difera prin duritate, culoare, proprietati fizice
si prin conditiile de ardere a masei ceramice pe scheletul metalic.
CC cu schelet metalic sinterizat, sunt indicate atat pentru zona
frontala, cat si pentru cea laterala.
S4.2. Realizarea componentei metalice prin sinterizare
!a inceputul secolului a fost pus la punct de "llendorf si #a$$art
procedeul turnarii de precizie, care se bazeaza pe principiul %formei
pierdute&.
Acest procedeu necesita mase de ambalat rezistente la
temperaturi inalte. A trebuit sa treaca '( de ani pentru demonstrarea
superioritatii pieselor protetice turnate fata de cele stantate sau a celor
care incorporeaza in tehnolo$ia lor lipirea (coroane din doua bucati,
coroane de substitutie, punti etc). Cu toate avantajele pe care le prezinta
tehnica turnarii, ea are si o serie de dezavantaje. #impul lun$ de
realizare si erorile posibile din cursul etapelor intermediare au determinat
$asirea unor solutii si tehnolo$ii noi, de obicei imprumutate din industrie.
)intre aceste solutii (care permit obtinerea infrastructurii metalice direct
pe model) amintim* electroeroziunea, $alvanizarea, sinterizarea si
ambutisarea completa cu sinterizare.
+interizarea unor sticle minerale, pusa la punct de a,nard, -ood,
!and si .en/ins, isi $aseste si astazi utilizarea in confectionarea unor
inla,-uri ceramice.
"0)ohert,, profesor de tehnolo$ie dentara la %school of )ental
+cience& din )ublin, descopera in standurile unei e1pozitii internationale,
din octombrie 2345 la 6e7 8or/, o tehnolo$ie care utilizeaza o
suspensie de aliaj pe baza de paladiu, care sinterizeaza in cadrul
procedeului%+I6#9:!"8 P:"C9++& al firmei )96P"C din ;ac/en
+ac/-6e7 .erse, +.U.A.
"0)ohert, publica in 2343 rezultatele de sinterizare a unor pulberi
metalice pe baza de paladiu.
Pulberea (aliaj de Pd-Au) se amesteca cu un liant sub forma de
lichid rezultand o pasta care se aplica pe bontul confectionat dintr-un
material termorezistent (ceramica). )upa finalizarea modelajului straturile
se usuca la o lampa cu radiatii infrarosii, dupa care se sinterizeaza intr-
un cuptor complet automatizat, +I6#9:!"8 P:"C9++":. )upa
prelucrare se placheaza cu ceramica conform procedeelor uzuale.
Costul initial al sistemului +I6#9:!"8 a fost de 24.((( <,
investitie care se amortizeaza rapid prin economie de aliaje, ener$ie si
timp de lucru.
Alte doua tehnolo$ii, care se bazeaza pe procedeul de sinterizare
a unor aliaje, de data aceasta cu un continut ridicat de metale nobile
sunt* ;9:A#9C (;9:A9U+), )9=U+I6# ()9=U++A) si A=C
(-I9!A6) 9)9!9#A!!9 >=). +pre deosebire de ;9:A#9C,
)9=U+I6# a fost conceput ca o completare la tehnica %clasica& de
turnare a infrastructurii metalice. )upa punerea la punct a procedeului si
o testare prealabila in conditii de laborator (2345-234?), )9=U+I6# a
trecut la e1perimentari %in vivo& incepand din 2344. Au fost utilizate
pulberile )9=U+I6#-U si =, ultima cu continut ridicat de aur. Procedeele
)9=U+I6# si ;9:A#9C nu reclama o dotare materiala de e1ceptie, ele
putandu-se desfasura cu ajutorul unor cuptoare obisnuite de ars
ceramica.
+istemul A=C (Auro-=alva-Cro7n) al firmei -I9!A6)
9)9!9#A!!9 >= este un procedeu complet automatizat. Aliajul
utilizat (33,(@33,AB aur fin, (,2'@(,AB cupru) are o densitate de circa
24,' $CcmD. Capele realizate prin sitemul A=C au o $reutate medie de
circa (,D@(,5$ si o $rosime de (,A mm.
Procedeul HERATEC
Printre primele informatii despre procedeul ;9:A#9C se remarca
cele publicate de >aiser. Procedeul consta in sinterizarea unei paste de
aur (Eend$old +pezial) pe o capa de platina. Ulterior s-a folosit o pasta
Au-Pd-A$ care se sinterizeaza direct pe bontul mobilizabil.
Eontul mobilizabil (duplicat), confectionat dintr-un material termo-
rezistent se introduce in pasta mentionata mai sus, care se sinteriza intr-
un sin$ur strat.
Astazi tehnolo$ia este total diferita si incearca sa elimine
deficientele de ordin fizionomic si tehnolo$ic caracteristice procedeului
initial.
Firma ;9:A9U+ a facut pro$rese importante in acest domeniu si
a reusit sa puna la punct procedeul.
Principiul procedeului
Prin sinterizarea unor metale (aliaje), are loc un proces de topire
superficiala a unor particule din compozitia acestora, la o temperatura
mult inferioara lor de topire. ateria prima, supusa sinterizarii, este o
pasta care rezulta prin amestecul unei pulberi (metalice, de obicei, aur
sau aliaje ale acestuia) cu un lichid. )e cele mai multe ori in pulbere se
evidentiaza Au, Pt, Pd, A$. Capa metalica obtinuta in acest mod este
constituita din trei straturi suprapuse, sinterizate succesiv, care
realizeaza in final o structura compacta si rezistenta.
Cele trei straturi sunt urmatoarele*
a) primul strat, din Au 33B, se sinterizeaza direct pe bontul mobilizabil
confectionat dintr-un material termorezistentG
b) al doilea strat, din Au-Pd, asi$ura rezistenta structuriiG
c) stratul al treilea contine Au si o serie de lianti ceramici, care asi$ura
le$area de ceramica.
=rosimea totala a capei este de apro1imativ (,A'@(,D mm. Aceasta
$rosime poate creste prin sinterizarea unor straturi succesive
suplimentare de Au si Au-Pd.
In ciuda continutului mare de Au, +ch7ic/erath si Coca au
demonstrat in 234? rezistenta la forte de forfecare, a capelor realizate
prin sinterizare.
9tape de lucru
2. Prepararea bontului ca pentru o CC si luarea amprenteiG
A. :ealizarea modelului cu bonturi mobilizabileG peste acestea se
depune un strat de lac, care va asi$ura spatiul necesar cimentuluiG
D. )uplicarea modelului prin orice procedeu consacrat. Pentru
amprentare, se recomanda siliconii. Eontul duplicat se toarna dintr-un
material termorezistent (;9:A#9C-H9+#) cu sau fara pinuri
termorezistente. :estul modelului se poate confectiona din $ipsuri dure
sau e1tradure.
)upa priza materialului ;9:A#9C-H9+# bontul mobilizabil se
usuca si sufera un tratament de durificare, dupa cum urmeaza*
- uscare timp de ' minute la '((
o
C la $ura cuptoruluiG
- se arde 2( minute la 2(((
o
CG
- se introduce in lichidul produsului ;9:A#9C-H9+#G
- se usuca, inca o data, la $ura cuptorului.
I. +e prepara pasta de Au si se pensuleaza uniform, pe bont,
primul strat, astfel incat acesta sa depaseasca cu un milimetru limita
cervicala a preparatiei. Aceasta%depasire& compenseaza contractia de
sinterizare a pastei metalice. )upa uscare la I((@'((
o
C se mai poate
aplica un strat de AuG urmeaza preincalzirea la apro1imativ I((
o
C, timp
de D minute, cu cuptorul inchis si apoi sinterizarea la 2(((
o
C, timp de 2(
minute fara vacuum.
'. )upa racire, la temperatura camerei, se pensuleaza al doilea
strat de pasta a carei pulbere contine ?(B Au si D(B Pd. Pentru a nu
transpare in zona cervicala, prin masa ceramica culoarea cenusie, acest
strat se aplica pana la apro1imativ 2 mm deasupra limitei cervicale a
preparatiei. In aceasta etapa capa are o culoare $ri-cenusie, cu o
colereta aurie in zona cervicala. Uscarea se face la I((-'((
o
C, timp de
trei minute cu cuptorul deschis si alte trei minute cu cuptorul inchis.
+interizarea se face cinci minute, la 2(((
o
CG
5. )upa ce capa a fost readusa la temperatura camerei, se incepe
aplicarea celui de-al doilea strat, care acopera toate suprafetele ce
urmeaza a fi placate cu masa ceramica.
Pasta, din care se realizeaza acest strat, consta dintr-un amestec
de Au cu adezivi ceramici. +e aplica de obicei pana la limita cervicala a
preparatiei. )upa uscare la I((-'((
o
C si sinterizare la 2(((
o
C timp de
2( minute, capa ;9:A#9C va avea un aspect mat, $alben deschis.
+uprafata mata si ru$oasa este data de adaosurile de adezivi pentru
ceramica.
?. Componenta metalica ;9:A#9C este compatibila cu sistemele
conventionale de ceramica destinate CC. +uccesiunea arderilor si
straturile ceramice sunt identice cu cele indicate la confectionarea
CC conventionale. +tratul al treilea (Au J adezivi ceramici) e1clude
etapa de o1idare a componentei metalice ;9:A#9C.
4. )upa ultima ardere, suprafata interna a coroanei se sableaza cu
un material pe baza de perle din sticla si polimeri. +urplusul de material
din zona cervicala se poate indeparta cu un bisturiu fin. Erunisarea la
limita cervicala a preparatiei se poate e1ecuta cu $ume de lustruit.
4.3. CAD-CA
chelete metalice realizate prin am!utisare