Sunteți pe pagina 1din 23

N.D.

I
CIUPERCILE
alaturi de legume si fructe, ciupercile
au o valoare nutritiva deosebita,
asemanatoare sau chiar superioara multor
altor alimente de origine vegetala sau
animala
pentru majoritatea oamenilor,
ciupercile au si un gust placut, sau
delicios!, preparatele culinare care folosesc
aceasta
vegetala putndu-se realiza n zeci de
variante
Ciupercile aliment si
medicament
Interesant este
faptul ca, pe
lnga legume si
fructe, ciupercile
au fost cele
dinti surse de
hrana ale
omului si au
reprezentat una
dintre
principalele
surse de hrana
pna la
cultivarea
cerealelor.
Cum se pot deosebi ciupercile
comestibile de cele otrvitoare?
Atragem atentia, asupra faptului ca
nu exista niciun test sau antidot la
care poate recurge culegatorul ori
consumatorul de ciuperci pentru a
evita confuziile sau otravirea,
falsele credinte
populare fiind o cauza majora
a intoxicatiilor cu ciuperci
din Romania.


Exista doar 2 cai de urmat
pentru a evita orice confuzie:
* consumul de ciuperci
sigure (= ciuperci
comestibile cultivate sau
ciuperci comestibile salbatice
atent selectionate de catre
societati autorizate, care de
obicei se ocupa de exportul
lor)
* consumul de ciuperci
spontane culese cu
profesionalism

zbarci
og
ghebe
buret
i
galbe
ni
hribi
corpurile de fructificatie
ale acestora (organele
carnoase care se consuma,
de obicei cu palarie si picior)
contin o serie de nutrienti
benefici organismului uman

se cunosc , in lume, peste
100.000 de specii
comestibile de ciuperci, din
care jumatate prezinta
calitati alimentare de
exceptie
CIUPERCIL
E
COMESTIBI
LE
sunt organisme valoroase
si apreciate din punct de
vedere al alimentatiei omului
Compoziia i valoarea nutritiv a ciupercilor comestibile
Ciupercile cu valoare alimentar ridicat, conin n stare crud, n medie:
apa - 81%,
proteine - 3-4%,
glucide energetice (trehaloz, glucoz, glicogen) - 6%,
glucide neenergetice (celuloz i chitin) -1,5%,
vitamine (complexul B, provitamine A, vitamina D),
minerale (potasiu, cupru, iod, fier , magneziu,
mangan, fosfor, sodiu, clor, zinc, siliciu).

Ciupercile sunt srace n calciu dar, n schimb conin
destul de mult fosfor, cupru i cobalt.
Compoziia ciupercilor variaz destul de mult n
funcie de substratul pe care acestea cresc
dar i n funcie de specie.
Ciupercile comestibile sunt srace
n lipide, iar unele dintre acestea
conin acizi organici (malic,
tartric). n aceste vegetale se
gsesc i substante
antioxidante, aa cum
este ergotioneina, compus,
deosebit de benefic organismului
uman.
Ciupercile comestibile, sunt
indicate n regimurile antiurice, n
regimurile vegetariene ca
nlocuitor a crnii, n regimurile
specifice altor dereglaje ca:
oboseal, surmenaj, astenie, stres,
amnezie, demineralizri,
mbtrnire precoce.
Valoarea gustativ
a ciupercilor
comestibile
Din punct de vedere
gustativ, ciupercile
comestibile se clasific
n trei mari categorii:
- ciuperci comestibile
foarte bune,
- ciuperci comestibile
bune,
- ciuperci comestibile
mediocre.
Cteva specii de ciuperci comestibile din
Romnia cu valoare alimentara ridicata
Pastravul de fag (Pleurotus ostreatus), este o
ciuperca comestibila care creste pe trunchiul a
numeroase specii de plante lemnoase foioase, mai
frecvent pe fag. Asteazi, specia se cultiva cu
succes, ajungand astfel pe piata, in cantitati
indestulatoare.
Carnea pastravului de fag este alba,
compacta, frageda, cu miros si gust
placut, usor aromata, fiind mult
apreciata de catre gastronomi.
Se recomanda a fi consumata
numai dupa ce a fost fiarta.
Pastravul de fag (Pleurotus)
Ciuperca de balegar
(champignon)
Specia salbatica
este alba sau
alb-muradara, cu
lamele roz-brune
si creste pe
terenurile
fertilizate. Forma
cultivata este
aproape
identica. Carnea
ciupercii de
balegar este
moale, cu miros
si gust placut,
caracteristic.
Champignonele se pot
consuma fierte, oparite, crude
sau uscate, fiind deosebit de
gustoase.

Galbiorii ( Cantharellus cibarius)
cibarius)
Sunt ciuperci spontane care cresc
in paduri de foaioase si mai ales
in cele de conifere. Avand
culoarea si mirosul caisei, aceasta
specie se remarca prin carnea
gustoasa si fina, fiind mult
apreciata si ravnita de catre
gastronomi.
Hribul ( Boletus edulis)
Este o ciuperca comestibila de
padure, delicioasa. Ea se consuma
doar bine fiarta sau uscata. Inainte
de preparare, este nevoie sa se
inlature cuticula (pielita palariei)
vascoasa, care poate produce
dereglaje digestive violente.
purtnd si alte denumiri
populare, ca nicorete sau ciuperca
Sfntului Gheorghe (Tricholoma
gambosum sin.Calocybe
gambosa) este o ciuperca
comestibila, foarte buna.
Carnea speciei este alba, densa,
cu miros de faina si cu gust
dulceag.
Ciuperca creste pe pajisti sau la
marginea padurii, formand adesea
hore de vrajitoare.
Deoarece contine principii
hipoglicemiante, buretele de mai
intra si in randul ciupercilor
terapeutice, fiind recomandata in
special diabeticilor.

Buretele de mai ( nicoretele)
Ghebele tomnatice ( Armillaria mellea)
Sunt ciuperci saprofite sau parazite care cresc pe lemnul
viu, mort sau putrezit, al speciilor de plante lemnoase.
Ghebele care se dezvolta pe lemnul speciilor de conifere,
sunt mai mult sau mai putin amare, uneori chiar
necomestibile. Comestibile si foarte gustoase sunt in
schimb ghebele de pe lemnul
foioaselor.
Ghebele contin unele
substante toxice termolabile,
care insa se distrug in
totalitate printr-o fierbere
corespunzatoare.
CIUPERCILE
NECOMESTIBILE
In randul ciupercilor necomestibile, sunt incadrate acele ciuperci
mari, care desi sunt complet lipsite de micotoxine, nu se pot
consuma din cauza gustului, a mirosului neplacut ori din cauza
consistentei prea dure a corpurilor de fructificatie.
Dintre speciile necomestibile din cauza gustului, amintim aici
ciuperca cunoscuta sub numele de hribul dracului ( Boletus
calopus) necomestibila din pricina faptului ca este foarte amara
(imaginea 1) si lingurita zanei (Ganoderma lucidum), care nu este
comestibila deoarece este lemnoasa (imaginea 2)
CIUPERCILE
SUSPECTE
asupra unor ciuperci mari, planeaza
banuiala toxicitatii, desi inca nu s-au
izolat substante capabile sa produc in
mod cert otravirea
nici practica clinica nu se dovedeste
de mare folos in cazul acestor fungi, caci
pentru una si aceeasi specie, exista atat
persoane care manifesta la consum
simptome specifice intoxicarii, cat si
oameni ce nu se intoxica, indiferent de
cantitatea consumata
dintre speciile suspecte de ciuperci,
amintim doua specii: cenusareasa
(Clitocybe nebularis) si vinetica
negricioasa ( Russula nigricans)
CIUPERCILE
OTRAVITOARE
In natura, pe langa speciile comestibile de ciuperci,
cresc si specii otravitoare. Acestea produc intoxicatii cu
diverse grade de periculozitate pentru om.
Inca din antichitate apar descrieri amanuntite referitoare la
intoxicatiile provocate de anumite macromicete.
Ciupercile otravitoare, din cele mai vechi timpuri pana azi, nu au
incetat sa faca victime, cu toate cunostintele acumulate de-a lungul
vremii referitoare la ele.
S-a constatat ca in ultimii
ani ciupercile si-au modificat intr-o
oarecare masura forma, dar nu si
compozitia, fiind necesara deci,
o cunoastere temeinica a caracterelor
botanice precum si o atentie sporita
la recoltare



Buretele pestrit
(Amanita muscaria)
Cunoscuta si ca buretele mustelor sau buretele pestrit
este o ciuperca otravitoare si psihoactiva si genul
Amanita. Initial raspandita in regiunile temperate si
nordice ale emisferei boreale, ea a fost neintentionat
raspandita si in unele regiuni din emisfera sudica,
devenind astfel o specie cosmopolita. Este frecventa
in padurile de conifere, fiind extrem de usor de
recunoscut datorita palariei rosii-purpurii (cu un
diamentru de pana la 20cm), cu
puncte albe. Cunoscuta ca si
ciuperca otravitoare,
Amanita muscaria e
faimoasa si pentru
proprietatile sale
halucinogene si
psihoactive datorate in special
muscimolului.

Hrib tignesc, buretele dracului
(Boletus satanas)
Plria are 10-15 cm diametru, de
culoare alb-cenusie, apoi ruginie palid sau putin
verzui. Piciorul este ovoid, cu o retea rosie ca
sngele n partea de sus. Carnea este alb sau alb-
glbuie.
Creste vara prin
psuni, tufisuri si n
poienile din pdure.
Aceast ciuperc este
foarte toxic.
PREJUDECATI CARE POT
UCIDE
Credintele false, fie ca pot ucide, fie ca justifica sau incurajeaza atitudinea
iresponsabila a unor autonumiti culegatori de ciuperci. Din nefericire, alaturi de
prejudecatile populare circula si o serie de false credinte stiintifice. Dintre
acestea, am ales cateva example:

ciupercile atacate de catre limacsi sau de catre insecte nu sunt toxice
( nevertebratele au un metabolism complet diferit de cel al
mamiferelor, reactionand total altfel la o substanta data); chiar si unele
mamifere reactioneaza altfel decat omul la ingerarea de ciuperci; de
exeplu, cea mai toxica ciuperca pentru om, buretele viperei, este inofensiva
pentru cobai

toate ciupercile cu miros si gust
placut sunt comestibile
( nimic mai fals, exista
specii de temut cu gust
si miros placut)




la contactul dintre o ciuperca otravitoare
si un obiect din argint (de obicei un tacam),
acesta din urma se innegreste ( innegrirea
argintului este determinata de degajarea
hidrogenului sulfurat si nicidecum de
compusii toxici din ciuperca)

daca se gatesc sau se tin ciupercile in
otet, acestea isi pierd toxicitatea (acidul
acetic nu neutralizeaza nicio toxina
izolata pana acum din vreo ciuperca
toxica)




prin aruncarea apei in care s-au tinut sau
gatit ciupercile, se micsoreaza toxicitatea
acestora
( toxinele de temut sunt insolubile in apa)
Din cele mentionate anterior
se desprinde
concluzia ca ciupercile pot fi si
prieteni, dar
si dusmani de moarte ai
omului.
Ca prieteni ciupercile au
salvat multe vieti
omenesti si de animale prin
folosirea
Penicilinei, Streptomicinei,
Eritromicinei,
tot ele sunt a doua sursa de
proteina
vegetala dupa soia, fara ele n-
ar fi brnzeturi, cidru, bere si alte bauturi de
fermentatie

Ca dusmani, pe lnga otravirile accidentale
din zilele noastre ele produc alergii,
boli la plante, micoze la oameni si animale,
micotoxine.
VA MULTUMIM
PENTRU
ATENTIE!
Parpala Adnana
Persa Roxana
Potora Paul
Popa Ioana
Alb Daniela
Repede Lorina
Hevele Hajnalka
Idu Irina
Hostina Andreea
Calugar Patricia