Raport Mediu - Porci

BADEA GABRIELA PFA
Tulcea, str. Lumintei , nr. 1 Bis

F36/226/2008 CUI RO24179974
Tel/fax : 0340-104.067 , e-mail : gabrielabadea2010@yahoo.com

Raport privind impactul asupra mediului SC CARNIPROD SRL

1
RAPORT PRI VI ND I MPACTUL ASUPRA MEDI ULUI
PENTRU PROI ECTUL

CONSTRUI RE HALE I NGRASARE PORCI 2200 CAPETE
Soseaua Tulcea Murighiol , km 4

Titular : SC CARNI PROD SRL
Elaborator : BADEA GABRI ELA PFA

MAI 2012

Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului si
intra in proprietatea materiala a titularului dupa achitarea obligatiilor financiare
stabilite prin contract
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Raport privind impactul asupra mediului SC CARNIPROD SRL 2

PREZENTUL RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI S-A REALIZAT
URMARE OBLIGATIA TITULARULUI , SC CARNIPROD SRL , DE A SE CONFORMA LA
DECIZIA AGENTIEI REGIONALE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI GALATI TRANSMISA
PRIN ADRESA NR. 2818/04.04.2012 .
DATELE TEHNICE DIN PREZENTUL RAPORT AU FOST PUSE LA DISPOZITIA
ELABORATORULUI DE CATRE BENEFICIAR .
DATELE DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII ZONEI AU FOST PUSE LA
DISPOZITIE DE ECHIPA DE ELABORARE A PREZENTULUI RAPORT .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

CUPRINS

1. Informatii generale ........................................................................................................5
1.1. Titularul proiectului..............................................................................................5
1.2. Elaboratorul RIM ................................................................................................5
1.3. Colaboratori.........................................................................................................5
1.4. Denumirea proiectului.........................................................................................6
1.5. Descrierea proiectului.........................................................................................6
1.6. Durata etapei de functionare ............................................................................12
1.7. Informatii privind productia si resursele folosite................................................13
1.8. Informatii despre materii prime , substante sau preparate chimice ..................13
1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generati de
activitate ...........................................................................................................16
1.10. Descrierea principalelor alternative studiate.....................................................16
1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentului pentru alternativele
la proiect............................................................................................................17
1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in zona
amplasamentului proiectului .............................................................................19
1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura
existenta ...........................................................................................................19

2. Procese tehnologice ....................................................................................................20
2.1. Procese tehnologice de productie ........................................................................20
2.2. Activitati de dezafectare........................................................................................33

3. Deseuri.........................................................................................................................34
3.1. deseuri rezultate din activitatea complexului zootehnic........................................34
3.2. Activitati de dezafectare........................................................................................37

4. Impactul potential , inclusiv cel transfrontiera asupra componentelor acestora si
masuri de reducere a acestora ...................................................................................39
4.1. Ape........................................................................................................................39
4.2. Aer.........................................................................................................................47
4.3. Zgomot si vibratii ..................................................................................................57
4.4. Surse si protectia impotriva radiatiilor...................................................................58
4.5. Solul .....................................................................................................................59
4.6. Geologia subsolului..............................................................................................62
4.7. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase..................................................64
4.8. Biodiversitatea .....................................................................................................65
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
4.9. Peisajul ................................................................................................................98
4.10. Mediul social si economic...................................................................................99
4.11. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural .................................................99

5. Analiza alternativelor..................................................................................................100

6. Monitorizarea ............................................................................................................101

7. Situatii de risc............................................................................................................111

8. Descrierea dificultatilor...............................................................................................115

9. Rezumat fara caracter tehnic.....................................................................................115

10. Documente anexate ..................................................................................................126

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Titularul proiectului : SC CARNIPROD SRL , Tulcea , Soseaua Tulcea-Murighiol,
km 4-5 , judet Tulcea , persoana de contact : Vasilescu Zamfir , tel. 0240-517258,
fax : 0240-516557 , www.carniprotl.eu, carniprod@artelecom.net.

1.2. Elaboratorul Raportului privind Impactul asupra Mediului :

BADEA GABRIELA persoana fizica inregistrata in Registrul National al Elaboratorilor
de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.294 , telefon/fax : 0340-104.067 , e-mail :
gabrielabadea2010@yahoo.com

1.3. Colaboratori :

BADEA GHEORGHE - persoana fizica inregistrata in Registrul National al
Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr. 35

SC ECO GREEN CONSULTING SRL persoana juridica inregistrata in Registrul
National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului , la pozitia nr.34

IFRIM ALEXANDRU ecolog specializat in ornitologie

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

1.4. Denumirea proiectului : CONSTRUIRE HALE INGRASARE PORCI 2200
CAPETE - PARTER

1.5. Descrierea proiectului

SC CARNIPROD SRL detine un Complex zootehnic de crestere a porcilor , pe
soseaua Tulcea Murighiol , km 4-5 , pentru activitatea inclusa in Anexa 1 din OUG nr.
152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 84/2006 cu modificarile si completarile ulterioare in categoria :
6.6.b Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor , avand o capacitate mai mare
de 2000 de locuri pentru porci de productie ( cu o greutate mai mare de 30 kg ) .
Pentru activitatea de crestere a porcilor ( COD CAEN 0146 ) , Agentia Regionala
pentru Protectia Mediului Galati a emis Autorizatia Integrata de Mediu nr. 04/05.05.2011 . In
aceasta autorizatie se mentioneaza capacitatea proiectata a fermei de 35.000 locuri si
capacitatea maxima proiectata de 60.000 capete /an porci grasi .
Prin proiectul supus avizarii se prevede marirea capacitatii complexului zootehnic prin
construirea a doua hale ingrasare porci cu capacitatea de 2200 capete fiecare , pe terenul
apartinand SC Carniprod SRL . Avand in vedere ca in cele 2 hale , ingrasarea suinelor are
loc intr-o perioada de 3 luni , rezulta ca extinderea proiectata va suplimenta capacitatea
maxima proiectata cu 17600 capete/an porci grasi . Astfel , capacitatea maxima totala a
complexului va ajunge la 77.600 capete/an porci grasi .
Suprafata totala a Complexului zootehnic este de 133.262 mp din care POT existent
este de 1,66 % si CUT existent este de 0,02 .

Bilantul teritorial propus este mentionat in tabelul 1 :
Caracteristicile halelor propuse a se construi :
Functiunea: hala ingrasare porci
Regim de inaltime: parter
Aria construita: 2.220,00 mp
Aria desfasurata: 2.220,00 mp
Aria utila: 2.204,30 mp
Panta acoperisului: 17,90%, 10,40%
Tabel 1
Denumire incint/construcie
Suprafa total,
m
2
Suprafa
construit,
m
2
Suprafa
proiectat
construit,
m
2

Suprafa
proiectat
desfurat,
m
2

a) Complex zootehnic, conform
Carte Funciar nr. 2415/N
133.262 35.461 4.440 4.440
b) Staia de epurare cu
extindere LOT 1+LOT 2,
conform Carte Funciar nr.
2416/N (LOT nr. 1) i
nr. 20623/N (LOT nr. 2)
74.491 4.831 - -
Total A 207.753 40.292 4.440 4.440
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

POT propus = 4,55 %
CUT propus = 0,05 .

Gabaritul cladirilor este:
- lungime: 120,00 m
- latime: 18,50 m
- inaltime: 2,15 m la cornisa 3,85 m inaltime maxima la coama
- volum: 6.204 mc

Aceste dimensiuni sunt identice cu dimensiunile halelor existente (cu aceiasi functiune
pe amplasament). Amplasarea halelor proiectate se va face conform amplasarii generale a
celorlalte hale. Astfel, acestea se vor dispune paralel una fata de cealalta pentru optimizarea
spatiului ocupat.

Sistemul constructiv:

Avand in vedere ca proiectul reprezinta o marire de capacitate a obiectivului I.P.P.C.
S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea, Complexul de crestere a porcilor, amplasat in Tulcea la
Km 4-5, proiectarea acestor hale pentru ingrasare a porcilor a fost realizata in conformitate
cu conceptul BAT BREF.

Pentru reducerea emisiilor de amoniac in aer sistemele de adaposire pentru porci vor
fi proiectate conform principiilor urmatoare:
reducerea suprafetelor de emitere a dejectiilor;
indepartarea dejectiilor (dejectiilor in suspensie) din colectorul interior intr-un depozit
exterior de dejectii;
suprafetele utile (de exemplu, din placi si a canalelor pentru dejectii) care sunt netede si
usor de curatat.

Pentru proiectarea acestui sistem s-au avut in vedere conceptul BAT BREF

1. Creterea suprafeei cu grtare la cca. 70 % din suprafaa boxelor, cu efect benefic asupra
emisiilor datorit faptului c, pardoseala adposturilor va rmne curat, fiind mprit n
dou zone distincte:
zona cu grtare (podea perforata din beton) zona murdar, unde animalele elimin
urin i dejecii solide, care cad n canale prin grtare;
zona fr grtare cu panta de 2 % catre zona cu gratare (podea plina din beton)
zona curat, pentru odihn i relaxare.
Aceasta solutie se aliniaza cu varianta de podea partial perforata cu groapa micsorata
de dejectii la baza si rigole de preluare dejectii specificata de BAT.
2. Realizarea unor praguri n canalele de colectare care permit formarea unei perne de ap
i urin, prin care se evit uscarea dejeciilor solide, dar se permite transportul dejeciilor
spre rezervorul de colectare exterior.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
3. Stocarea temporar a dejeciilor n bazinele exterioare de colectare, acoperite, reducndu-
se suprafaa de contact cu aerul a acestor dejecii i implicit se reduc i emisiile/mirosurile
emanate pe perioada de stocare.
4. Agitarea amestecului de dejecii numai la recircularea dejeciilor pentru splarea canalelor
i la golirea bazinelor, corelat cu un tratament bioenzimatic al dejeciilor n bazine, se asigur
o descompunere minim/controlat a materiei organice i deci o reducere i a
mirosurilor/emisiilor.
5. Splarea canalelor interioare, la intervale mari de timp (de cca. 3 luni) cu dejecii
recirculate, se pot nregistra pe perioada recirculrii (dup depopularea halelor) anumite
niveluri crescute de emisii n interiorul halelor.

Emisiile ce pot rezulta din aceste activiti sunt: CH
4
, NH
3
, N
2
O/NO
X
, H
2
S, CO
2
,
pulberi, mirosuri.
Prin aplicarea msurilor de stocare i recirculare a dejeciilor n halele modernizate,
se estimeaz o reducere cu cca. 20 40 % a emisiilor de NH
3
, aa cum rezult i din datele
BREF/BAT/ILF , n cazul pardoselilor parial perforate, comparativ cu pardoseala solid i
absorbant. Acest sistem determin ns, o cretere a emisiilor specifice de CH
4
i N
2
O.

Astfel sistemul constructiv al halelor, echiparea acestora, sistemul de eliminare
al dejectiilor au fost proiectate comparativ cu acest concept, dupa cum urmeaza:

a. Sistemul de adapostire

In acest sens s-au proiectat pentru adapostire, doua hale cu urmatoarele solutii
tehnice:
Halele sunt proiectate cu doua compartimente unul prevazut cu 21 de boxe si unul cu
20 de boxe. Sistemul de adapostire se va face in boxe cu podele partial perforate ceea ce se
incadreaza in prevederile BAT.

Detalii constructive ale boxelor:

Boxele se vor realiza din parapeti metalici cu o inaltme de 90 100 cm montati in
pardoseala din beton. Parapetii se vor placa cu panel din PVC sau tabla prevopsita.
Boxele vor avea urmatoarele dimensiuni:
Latime: 5,65 m
Adancime: 8,10 m
Pardoseala boxelor va fi partial perforata. Podeaua plina din beton in suprafata de
minin 30% din total suprafata utila va fi dispusa catre culoarul de vizitare perimetral al caldirii.
Aceasta va avea o panta de 2% catre zona perforata a podelei orientata catre zona de mijloc
a halei.
In zona cu podea plina, pe parapetul de delimitare a boxelor fata de culoarul de acces
pietonal se va monta sistemul de adapare cu suzete.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Capacitatea fiecarei boxe:
Suprafata boxei a fost determinata in conformitate cu suprafata minima afectata
pentru porci de ingrasare intre 80 si 110 kg. Astfel se va aloca un minim de 0,715 mp pentru
fiecare loc din boxa in conformitate cu Ordinul nr. 171/2000.
In acest sens boxa va avea suprafata minina de 45,86 mp ceea ce permite gruparea a
unui numar maxim de 44 locuri.

b. Echiparea halelor

Halele proiectate vor fi echipate cu: instalatii de adapare, instalatii de furajare si
instalatii de igienizare.

- instalatii de adapare
Pentru adaparea porcilor s-a proiectat o instalatie de alimentare cu apa potabila
racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta . Aceasta instalatie este alcatuita dintr-o
conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este montata aparent pe
parapetul de delimitare al boxelor catre culoarul de vizitare, orizontal la cota + 90 cm fata de
cota pardoselii. Se vor monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la
cota de 0,45 cm fata de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu
doua suzete de adapare. In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete
pentru adapat.

- instalatii de furajare
Fiecare hala va fi prevazuta cu:
- cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior (unul intre axele 18 -19 si unul intre
axele 23 - 24 ale halei) ;
- tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de
transport cu noduri PVC, unitate de actionare a lantului de transport, tuburi de coborare
pentru fiecare hranitor, senzor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in
legatura cu un programator central ;
- hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza furajarea animalelor pe parcursul
intregii zile fiind dispuse astfel: una in centrul fiecarei boxe si una in dreptul parapetului
despartitor care va deservi asfel doua boxe.

- sistem de igienizare dotarea halelor cu pompe de foarte mare presiune.

c. Instalatii de eliminare a dejectiilor

Pentru preluarea dejeciilor din hala s-a proiectat o rigola centrala (amplasata in axul
longitudinal al halei, acoperita cu grtare de beton). Gratarele de beton constituie de fapt o
mare parte a pardoselii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va
executa o pardoseala cu panta de 2% spre rigola centrala longitudinala. Rigola va fi
amplasata deasupra colectorului de canalizate cu diametrul Dn 400 mm (conform planului
parter A02 si a sectiunii transversale A04).
Eliminarea dejectiilor cumulate pe pardoseala si sub gratare se face hidraulic. Acest
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
procedeu consta in antrenarea dejectiilor cu jet de apa in presiune. Obtinerea jetului de apa
se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama
cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.
Folosirea pompelor de inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de
decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice,
precum si cresterea eficientei decontaminarii.
Dejectiile astfel antrenate sunt evacuate prin rigola centrala in conducta de canalizare
care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata pe sub rigola. Conducta de
evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta
complexului.

Lucrarile prevazute in proiect sunt:
- lucrari de organizare a executiei;
- infra si suprastructura (fundatii de beton armat si placa pardoseala interioara);
- arhitectura (compartimentari, tamplarii, finisaje, acoperis);
- instalatii sanitare;
- instalatii electrice;
- racordul de alimentare cu apa;
- racordul la canalizare;
- alimentarea cu energie electrica;
- sistematizare teren (refacerea amplasamentului in zona afectata de executia
lucrarilor.

Constructiile vor avea urmatoarele faze de realizare:
Predarea amplasamentului;
Degajarea amplasamentului de stratul vegetal existent in vederea sapaturii generale
pentru turnarea fundatiei;
Compactarea sapaturii cu maiul mecanic in vederea turnarii stratului de egalizare de
beton;
Confectionarea si montarea armaturilor la fundatii;
Turnarea betonului in fundatii si la pardoseala de la cota +0,00;
Montarea elementelor metalice (stalpi si grinzi) de suprastructura confectionate in
regia constructorului. Acestea vor fi aduse pe amplasament debitate conform
proiectului si montate prin sudura electrica;
Realizarea inchiderilor exterioare si interioare cu panouri tristrat 5 cm cu termoizolatie
din spuma poliuretanica;
Montarea tamplariei metalice exterioare si a instalatiilor aferente cosntructiei;
Montarea parapetilor de delimitare a boxelor;
Montarea instalatiilor interioare: electrice, ap-canal i sanitare;
Montarea utilajelor i echipamentelor tehnologice i de automatizare;
Probe, teste i punerea n funciune;
Realizarea pardoselii interioare din beton armat si dale prefabricate perforate din
beton;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Executarea racordurilor la utilitati;
Realizarea sistematizarii exterioare prin turarea trotuarelor de garda si a aleilor
pietonale si carosabile din beton;
Receptia cladiriilor si probe functionale ale instalatiilor.

Soluii constructive i de finisaj :

Structura
n ceea ce privete sistemele de fundare, pentru stlpii metalici s-a optat la realizarea
unor fundatii izolate, formate din dou blocuri de beton armat. Dimensiunile in plan sunt 60 x
60 cm, pentru blocul de beton simplu, respectiv 40 x 40 cm, pentru cuzinetul din beton armat.
Pentru ca lucrrile de realizare a fundaiilor s se poat desfura n condiii optime, a
fost prevzut un strat de beton de egalizare de 5 cm i sub blocurile de beton simplu.
Halele vor avea o structur de rezisten metalic, format din stlpi de tip teav
rotund TV90x5, grinzi principale ale cadrelor de tip IPE120, panele acoperisului tip
IPE120, contravntuiri orizontale ale acoperisului tip cornier cu aripi egale L40x4.
Placa de pardoseal are grosimea h = 15 cm este din beton armat monolit.
Betonul turnat in placa de pardoseala va fi tratat cu aditivi hidrofugi pentru realizarea
etanseitatii pardoselii si a rigolelor de preluare la infiltratii de ape cu dejectii in sol.

Arhitectura
Conformatia generala a cladirilor este compacta cu regim de inaltime parter si
acoperis tip sarpanta, din metal, cu invelitoare panouri tristrat.
Peretii exteriori din panouri tristrat.
Peretii si tavanele camerelor vor pastra profilul panoului tristrat, pardoselile vor fi din
beton in panta.
Pardoseala interioara va urma un profil transversal, astfel incat sa asigure o
pardoseala perforata din beton (traverse perforate din beton de 40 x 300 cm), asezate pe
directia transversala. Acestea vor acoperii o zona de pardoseala plina din beton (groapa de
dejectii care va avea asigurata o panta de cel putin 2% catre o riglola centrala longitudinala).
Zona plina (neperforata) a pardoselii interioare va fi orientala catre perimetrul cladirii unde
vor fi amplasate si culoarele de acces pietonal.
In jurul cladirii se vor amenaja spatii verzi, trotuare de protectie si alei pietonale si
carosabile.
Constructiile vor beneficia de acoperire in sarpanta in doua ape, cu pante diferite, de
17,90% si 10,40%. Scurgerea apelor pluviale se va face prin intermediul unor jgheaburi si
burlane din PVC.

Instalaii electrice
Instalaiile electrice vor fi executate pentru iluminat i forta. Instalatia de forta cuprinde
alimentarea cu energie electrica a urmatoarelor utilaje:
-instalatie automata de furajare;
-pompa de presiune pentru igienizare;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
-pompa de racire pentru perioada de vara (cu pulverizare ce coboara temperatura cu 5 grade
C.

Instalaii sanitare:
Proiectul de instalatii sanitare va cuprinde urmatoarele lucrari principale:
- alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor;
- alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor;
- canalizarea menajera.

Materialele de costructie utilizare in aceasta investitie sunt:
- beton armat turnat monolit;
- fier beton PC 52 pentru armarea fundatiilor;
- profile metalice laminate pentru realizarea suprastructurii( TV90x5, grinzi
principale ale cadrelor de tip IPE120, panele acoperisului tip IPE120, contravntuiri
orizontale ale acoperisului tip cornier cu aripi egale L40x4);
- panouri metalice tristrat 5 cm cu umplutura de spuma poliuretanica;
- tamplarie de aliminiu pentru usi si ferestre cu geam simplu;
- panouri prefabricate din beton armat de 40 x 300 pentru pardoseala perforata din
boxe;
- cabluri electrice;
- conducte PEHD si PVC KG pentru realizarea instalatiilor.

1.6. Durata etapei de functionare

Complexul zootehnic apartinand SC Carniprod SRL functioneaza de peste 40 de ani ,
timp in care s-au efectuat investitii majore pentru alinierea acestuia la standardele europene .
Actualmente Complexul zootehnic detine Autorizatia Integrata de Mediu nr.04/05.05.2011
cu termen de valabilitate 10 ani .
Actionarii societatii nu-si propun o perioada de functionare cuantificabila in ani , isi doresc
mentinerea acestei activitati , in acest sens realizand si investitia propusa spre avizare
( extinderea fermei existente cu doua hale cu capacitatea de 2200 porcine fiecare ) .
Perioada de executie a halelor : 12 luni .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

1.7. Informatii privind productia si resursele folosite

In Raportul Anual de Mediu intocmit pentru anul 2011 ( depus la ARPM Galati ) se
mentioneaza urmatoarele date privind productia si resursele folosite :
tabelul 2
Productia in 2011 Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
denumire cantitate anuala denumire cantitatea anuala furnizor
porci grasi +
reforme
51366 energie electrica
kWh
1.641.291 Enel Distributie
Dobrogea
combustibil CLU litri 83.920 societati autorizate
CALOR EXTRA litri 22.785 societati autorizate

Avand in vedere faptul ca prin lucrarile proiectate capacitatea complexului se va mari
( capacitatea proiectata a celor doua hale va fi de 2200 capete suine/fiecare, adica de la
35.000 locuri se va extinde la 39.400 locuri capacitate proiectata porci grasi pe intregul
Complex zootehnic) se estimeaza o capacitate maxima de productie de 77.600 capete .

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

Materiile prime si auxiliare intr-un complex zootehnic de crestere a suinelor sunt
reprezentate de purceii intarcati produsi in ferma existenta , furaje ( cereale : porumb, orz,
soia, tarate , concentrate proteice ) , apa potabila , antibiotice/tratamente , tranchilizante ,
dezinfectanti , produse de dezinsectie si produse de deratizare . In tabelul nr. 3 sunt
mentionate compozitia, modul de ambalare si depozitare a materiilor prime si auxiliare .

Tabel 3
Materii prime si auxiliare Natura chimica/ compozitie Modul de ambalare, depozitare
Nutreturi combinate amestec de cereale, uleiuri
vegetale, srot, premixuri,
vitamino-minerale
buncare metalice
apa potabila /consum biologic porci
si igienizari
H
2
O Este stocata in doua rezervoare
Antibiotice/tratamente porci substante chimice Punct sanitar la ferma, corespunzator
stocate in magazie inchisa
Tranchilizante substante chimice Punct sanitar la ferma, corespunzator
stocate in magazie inchisa
Dezinfectanti materie organica In bidoane de plastic, in magazii cu
acces limitat
Produse de dezinsectie materie organica In saci plastic sau hartie, in magazii
cu acces limitat
Produse de deratizare materie organica In saci plastic sau hartie, in magazii
cu acces limitat

Cantitatile de furaje utilizate pentru cresterea suinelor este prezentata in tabelul nr. 4 .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Pentru intregul complex zootehnic ( capacitate de productie actuala 52.000 capete + 4400
capete in cele doua hale cu care se va extinde ferma ) , materiile prime necesare sunt
prezentate in tabelul nr. 5

denumire materie prima UM cantitate utilizata actual cantitate utilizata in cele 2
hale extindere
purcei intarcati capete/an 52.000 4.400
furaje ( cereale : porumb,
orz,soia,garu,tarate,sprot
floarea soarelui )
tone 8.890 752
concentrate proteice
( proteine )
tone 3.210 271
total furaje tone 12.100 1.023
total general ferma tone 13123
TOTAL FURAJ
1000 kg 1000 kg 1000 kg
CRESTERE -FATROM
50
FINISHER 1-FATROM
50
FINISHER 2-FATROM
50
SOW-BOCM
FULLFAT SOIA
SROT SOIA 210 110 70
SROT FL. SOARELUI 60 80
FAINA DE PESTE
TARATA GRAU
ULEI
LACTATIE FATROM
GESTATIE FATROM
260 220 200
PORUMB 490 380 320
ORZ+ORZOAICA 100 200 200
GRAU 150 200 280
TOTAL CEREALE 740 780 800
RETETA
CRESTERE
RETETA
FINISARE 1
RETETA
FINISARE 2
de la 70-100
zile
de la 100-140
zile
de la 140-180
zile
TOTAL PREMIXURI SI
ADAOSURI IN FURAJ
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Stocarea materiilor prime depozite de materii prime
Depozit materii prime (asigurarea hranei pentru animale pentru 6-9 luni:
7 magazii de furaje, cu capacitatea total de 6.000 t (depozitare
temporar);
magazie furaje concentrate, capacitate 250 t;
5 silozuri pentru cereale (4 x 2.000 t i 1 x 4.000 t).

Substane chimice utilizate
Substanele chimice sunt aprovizionate n ambalaje nchise i depozitate la magazia
central, de unde se distribuie pentru activitile curente.
Se utilizeaz n principal:
Dezinfectant (Alchedol 03)
Detergeni
Tabel 6
denumirea
materialului
UM fraza de risc cantitatea
estimata la
productia de
40.000 capete
/an
cantitatea estimata la productia
de 4400 capete/an in noile hale
observatii
dezinfectant litri R36/37
( N)
240 2,64 depozitat in
bidoane de
plastic in
magazia
centrala
detergenti t/an (N) 2,5 0,275 depozitat in
saci din plastic
in magazia
centrala

Toate produsele chimice folosite in tehnologia de crestere a porcilor sunt achizitionate
numai de la furnizori autorizati pentru care este tinuta evidenta acestora in conformitate cu
legislatia specifica in vigoare .
In calitate de utilizator din aval al substantei chimice , SC Carniprod SRL solicita de la
toti furnizorii de substante chimice si dezinfectante pe care le foloseste , fisele cu date de
securitate precum si dovada preinregistrarii/inregistrarii acestora la ECHA , in conformitate cu
prevederile Regulamentului CE nr. 1907/2006 privind inregistrarea , evaluarea , autorizarea
si restrictionarea substantelor chimice ( REACH ) .
Selectia materiilor prime se realizeaza cu recomandarile BAT :
Beneficiarul va mentine o lista a materiilor prime si materialelor uilizate si o
evidenta lunara a consumurilor de materii prime si materiale auxiliare ;
Furajele pentru hranirea porcilor sunt achizitionate respectand cele mai bune
tehnici de nutritie disponibile ;
Hranirea porcilor se va face astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de
transformare furaj/greutate ;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Se vor studia permanent noile dezvoltari in domeniu , pentru utilizarea acelor
materiale si tehnici care sunt mai putin poluante .

1.9. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul , generati
de activitate

Materialele si utilajele folosite in procesul de construire si exploatare a celor doua hale nu
reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de mediu .

Tabel 7
poluare calculata produsa de activitate si masuri de
eliminare/reducere
pe zone rezidentiale, de recreere sau
alte zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
t
i
p
u
l

p
o
l
u
a
r
i
i

s
u
r
s
e

d
e

p
o
l
u
a
r
e

n
r
.

s
u
r
s
e

d
e

p
o
l
u
a
r
e

p
o
l
u
a
r
e

m
a
x
i
m
a

p
e
r
m
i
s
a

(

l
i
m
i
t
a

m
a
x
i
m

a
d
m
i
s
a

p
e
n
t
r
u

o
m

s
i

m
e
d
i
u

)

p
o
l
u
a
r
e

d
e

f
o
n
d

p
e

z
o
n
a

o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i

p
e

z
o
n
e

d
e

p
r
o
t
e
c
t
i
e

fara masuri de
eliminare/reducere
a poluarii de fond
cu implementarea
masurilor de
reducere/eliminare
a poluarii
m
a
s
u
r
i

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e
/
r
e
d
u
c
e
r
e

a

p
o
l
u
a
r
i
i

fizica Zgomot : doar pe perioada lucrarii de executare a investitiei , in aria de lucru a utilajelor
mecanizate , situata la distanta fata de zona locuita ( peste 2 km de localitatile Tulcea si
Malcoci )
biologica aerosoli continand si celule ale microorganismelor nepatogene , provenite din dejectii ,
antrenate din tirajul fortat al ventilatoarelor

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate

Alternativele proiectului au avut ca baza de studiu terenurile proprietate a titularului ,
facilitatile existente legate de racordarea la utilitati si amplasarea in zone protejate . Astfel ,
SC Carniprod SRL detine mai multe suprafete de teren , amplasate pe soseaua Tulcea-
Murighiol , km 4 5. Dintre acestea , numai terenurile situate in cadrul Complexului
zootehnic NU sunt amplasate in Situri Natura 2000 si au posibilitati de racordare relativ
simple la utilitatile existente .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

1.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect ( informatii despre utilizarea curenta a terenului ,
infrastructura existenta , valori naturale ,istorice, culturale, arheologice , arii
naturale protejate, zone de protectie sanitara )
Asa cum s-a mentionat anterior , suprafata de teren pe care se vor construi cele doua
hale este situata in cadrul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL si a fost
cultivat in ultimii ani cu porumb . In imediata vecinatate exista infrastructura necesara
desfasurarii activitatii in ferma ( energie electrica , retea apa potabila , retea canalizare , cai
de acces ) astfel incat , amplasarea celor doua hale este oportuna si se poate realiza cu
cheltuieli minime .

Fig. 1-2 : Zona in care vor fi amplasate cele doua hale ( foto Badea Gh. )

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Pozitionarea terenului pe care se vor construi cele doua hale in cadrul Complexului
zootehnic este figurata in imaginea de mai jos :

Fig. 3- Amplasamentul celor doua hale fata de Complexul zootehnic ( sursa Google Earth )
Pozitionarea Complexului zootehnic fata de limita Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
si siturile Natura 2000 ( ROSCI Delta Dunarii si ROSPA Delta Dunarii si Complexul Razim-
Sinoe ) este prezentata in figura urmatoare :

Fig.4- Pozitionarea Complexului zootehnic fata de limita RBDD si siturile Natura 2000
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Pe amplasament nu s-au identificat valori naturale ,istorice, culturale, arheologice si zone
de protectie sanitara .

1.12. Informatii despre reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in
zona amplasamentului proiectului

In zona de implementare a proiectului nu au existat reglementari privind amenajarea
teritoriului . Asa cum s-a mentionat anterior terenul a fost folosit in agricultura ( s-a cultivat cu
cereale ) . Prin acest proiect faza DTAC vor fi impuse reglementari cu privire la POT si
CUT .

1.13. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura
existenta

Accesul la cele doua hale care se vor construi se va realiza pe aleea carosabila
existenta din beton, acesta prelungindu-se pentru a se asigura accesul pe toate laturile
cladirilor.

Alimentarea cu energie electrica se va realiza din Sistemul Energetic National , prin
extinderea retelei existente in Complexul zootehnic .

Centrala termica proprie functioneaza pe CLU stocat intr-un rezervor subteran cu
capacitatea de 10 tone situat intr-un spatiu ingradit in incinta complexului zootehnic . Exista
si un rezervor de zi de 2,6 tone situat in hala centralei termice .

Pentru respectarea recomandarilor BAT privind utilizarea eficienta a energiei se va
avea in vedere :
v Urmarirea periodica si contorizarea cantitatii de energie consumata ;
v Izolarea corespunzatoare a halelor pentru anotimpul rece ;
v Functionarea corespunzatoare a sistemului de climatizare a halelor ;
v Curatarea regulata a sistemelor de ventilatie , pentru a evita infundarea ;
v Iluminarea spatiilor de lucru cu sisteme ce asigura consum mic de energie ;
v Minimizarea consumului de apa ;
v Optimizarea functionarii centralei termice prin :
o Combustie : minimizarea pierderii de caldura datorata gazelor nearse ;
o Aburul de lucru trebuie mentinut la presiune si temperatura cat mai ridicate ;
o Minimizarea pierderii de caldura prin sistemul de evacuare a gazelor arse ;
o Minimizarea pierderii de caldura pe traseul conductelor de transport /distributie
prin izolarea adecvata a acestora .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Prin aplicarea masurilor de utilizare eficienta a energiei se poate observa ca fata de
consumurile estimate mentionate in Autorizatia integrata de mediu , in anul 2011 se observa
o scadere a cantitatii de energie si CLU utilizate .

Tabel 8
nr.
crt.
tipul de energie
utilizat
consum anual
estimat ( AIM )
consum anual 2011 emisii masuri de
reducere
1 electricitate 958 MWh 164 MWh nu este cazul echiparea cu
becuri si
aparatura cu
consum
economic
2 CLU 110 t/an 83,92 tone nesemnificative reglarea
functionarii se
face automat in
functie de
temperatura
ambientala

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de productie

Activitatea de crestere a porcilor se desfasoara pe un amplasament , cu o suprafata
totala de 15,6 ha , distribuit astfel :
- sector zootehnic ( 13,3 ha ) ,
- sector statie de epurare , platforme de depozitare dejectii solide si bazine
impermeabilizate pentru ape tehnologice cu o suprafata de 7,4 ha .
Cele doua hale care se vor construi vor fi amplasate in cadrul sectorului zootehnic .

Pe amplasamentul pe care SC CARNIPROD SRL isi desfasoara activitatea autorizata
de crestere a porcinelor exista urmatoarele dotari ( instalatii functionale ) :
o Cabina poarta ;
o Basa dezinfectie auto ;
o Pavilion administrativ /filtru sanitar/cantina ;
o Micro FNC : aprovizionare/descarcare , depozitare , preparare furaje ;
o 6 silozuri ( 4 x 2000 t , 1 x 2200 t si 1 x 4000 t ) dotate cu instalatie de
desprafuire ;
o 5 magazii de cereale cu capacitatea totala de 4400 t ( depozitare
temporara ) ;
o Magazie pentru premixuri ( 200 t ) ;
o Atelier reparatii curente ;
o 16 hale de productie cu o capacitate totala de 35.000 locuri , din care : 1
hala monta , 5 hale gestatie , 2,5 hale maternitate , 2 hale de crestere si
5,5 hale ingrasare ;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
o Pavilion sanitar-veterinar ;
o Birou sef ferma ;
o Laborator de insamantari artificiale ;
o Camera frig pentru depozitarea temporara a mortalitatlor ;
o Centrala termica ;
o Rezervor subteran de stocare CLU cu capacitatea de 10 t ;
o Statie epurare uzate cu treapta mecanica si treapta chimica ;
o Depozit de dejectii /namol cu paturi de uscare si platforma de depozitare
a dejectiilor deshidratate 4 x 750 mp ;
o 2 sisteme de bazine pentru stocarea temporara dejectii lichide , formate
fiecare din 3 compartimente de stocare ( 2 bazine de omogenizare-
decantare si 1 bazin de stocare ) avand volumul total V=40.000 mc ;
o 4 foraje de observatie a apei subterane situate pe directia de curgere a
acesteia ( cate unul amplasat in amonte si aval de rezervorul de
combustibil si statia de tratare );
o 4 bucati cisterne , capacitate 15.000 l fiecare , speciale pentru
imprastierea dejectiilor lichide pe terenurile agricole in vederea fertilizarii.

Pe amplasamentul Complexului zootehnic exista urmatoarele instalatii care nu sunt
functionale :
In cadrul statiei de epurare :
o Treapta chimica ;
o Bazin de omogenizare pneumatica ;
o Conducta de evacuare a apei uzate in Dunare , din azbociment cu
Dn=250 mm , L=2500 m blindata .

Precizam ca din 01.08.2010 SC Carniprod SRL NU a mai evacuat ape uzate epurate
in emisar ( fluviul Dunarea ) , deoarece a pus in functiune cele doua bazine de stocare
temporara , cu capacitate de 40.000 mc si utilizeaza apa la irigarea terenurilor agricole
proprietate ( conform studiului agrochimic elaborat de OSPA Tulcea ).
Pe site-ul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului la sectiunea ce reprezinta
BAT/BREF se mentioneaza :
Un element esenial al Directivei IPPC este cerina aplicrii "celor mai bune tehnici
disponibile" (BAT) n cadrul tuturor instalaiilor noi, i cel trziu ncepnd cu anul 2007 i n
cadrul instalaiilor existente. Directiva definete cele mai bune tehnici disponibile ca fiind:
"... cel mai eficient si inaintat stadiu de dezvoltare al activitatilor si al metodelor de
functionare corespunzatoare, al tehnicilor speciale fiind considerat adecvat si practic,
in principal ca baza pentru stabilirea valorilor limita de emisie pentru a preveni in
general emisiile si efectele asupra intregului mediu sau, daca lucru nu este posibil,
atunci sa fie reduse";
"tehnicile" si tehnologia aplicata precum si felul si modul cum este instalatia
planificata, construita, exploatata si scoasa din functiune;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
"disponibile" - tehnicile, dezvoltate la o scara care, considerand relatia
costuri/beneficii, fac posibila aplicarea in conditii economice si realizabile tehnic in
sectorul industrial respectiv, indiferent daca aceste tehnici sunt utilizate sau realizate
in statul membru respectiv, intrucat sunt accesibile pentru operator in conditii
rezonabile;
"cele mai bune" - tehnicile cele mai eficiente in atingerea unui nivel general ridicat de
protectie a mediului, in ansamblul sau".
Fiecare BAT nu este concretizat material n Directiva IPPC. n vederea unei armonizrii la
nivel european a celor mai bune tehnici disponibile (BAT) Directiva IPPC prevede un
schimb de informaii asupra celor mai bune tehnici disponibile. Rezultatele acestui schimb de
informaii vor fi nscrise n aa numitele documente BAT ce vor fi publicate de ctre Comisia
European, fiind luate n considerare la stabilirea conditiilor de autorizare .
Chiar daca documentele BAT nu sunt obligatorii din punct de vedere legal , informatiile
continute in ele reprezinta punctul de referinta in decizia autoritatii de mediu .
In conformitate cu cele mentionate si cu tehnologia utilizata in acest moment in cadrul
Complexului zootehnic , precum si cu proiectul propus spre avizare , putem afirma ca
extinderea cu cele doua hale a capacitatii fermei se incadreaza pe linia celor mai noi aplicatii
in domeniu . In sprijinul acestei afirmatii facem urmatoarele precizari :
In documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea
intensiva a pasarilor si porcilor iulie 2003 se mentioneaza la pagina xi Sisteme de
adapostire pentru porci ; ingrasare/sacrificare se considera ca se incadreaza in
prevederile BAT o podea partial perforata cu un bazin redus pentru dejectii , incluzand
peretii inclinati si rigole de preluare dejectii . Aceasta solutie este utilizata in Complexul
zootehnic apartinand SC CARNIPROD SRL si va fi adoptata si in cele doua hale care se
vor construi .

Fig. 5 - Sectiune in hala proiectata

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
In subcapitolul Depozitarea dejectiilor la porci si pasari , la paginile XVII XVIII se
specifica :
BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si pasari cu
capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul tratament sau aplicatie
pe teren . Capacitatea solicitata depinde de climatul si perioadele in care aplicatia
pe teren nu este posibila . Pentru dejectiile de porci , de exemplu , capacitatea
poate diferi de la dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4-5 luni , in
climat mediteranean , intr- o perioada de 7-8 luni in conditii atlantice sau
continentale , intr-o perioada de 9-12 luni in ariile boreale .
Nivelul emisiilor de la imprastierea gunoiului pe camp depind de compozitia chimica a
slamului de gunoi si de tehnica de manevrare a gunoiului . Compozitia chimica variaza in
raport de dieta furajelor , metoda de tratament si durata de depozitare a gunoiului inainte de
a fi imprastiat pe sol . Valoarea de N si K2O va fi mai scazuta la gunoiul de ferma stocat pe o
perioada mai lunga in spatii deschise .
In cadrul Complexului zootehnic dejectiile sunt supuse unui proces de epurare
mecanica , dupa care , fractiunea lichida este depozitata temporar in doua bazine cu un
volum total de 40.000 mc , formate fiecare din 3 compartimente de stocare : 2 bazine de
omogenizare si decantare si 1 bazin de stocare , prevazute cu :
3 conducte de alimentare si de traversare de la un bazin la altul ;
3 conducte de golire spre cisterne prevazute cu cate un sistem pentru
preluarea scurgerilor accidentale ;
10 bucati sistem de drenaj , evacuare si monitorizare a scurgerilor accidentale
din bazin si a gazelor colectate sub folia de HDPE prevazut cu puturi de
monitorizare
40 de gauri de aerisire in peretii laterali
4 agitatoare 2 x 2 pentru prebazine model GTWS 1540 submersibile , dotate
cu un motor de 11 kW , 400 V , cu sina de 4 m , brat de macara , tablou de
comanda , elemente de fixare pasarela , zincate si elemente de fixare cablu
4 podete de montaj pentru agitatoare confectionate din otel galvanizat , cu
picioarele din otel inox
5 conexiuni sudate pentru conducte de alimentare si traversare bazine
Scari de evacuare in caz de urgenta : pentru fiecare bazin de decantare cate
una in fiecare colt ,cate doua pe fiecare latura mare si cate una pe fiecare
latura mica ;
1 pompa submersibila de alimentare a bazinelor impermeabilizate
Filtre parabolice 1500/0,5 mm pentru dejectii
Sistem de golire prin pompare dotat cu pompa stationara
Dispozitive de golire si sistem de cuplare rapida la furtunul de alimentare al
cisternei .
Componenetele statiei de epurare sunt urmatoarele :
2 camine de primire ( decantoare orizontale ) pentru filtrare grosiera a
dejectiilor , cu cate 3 compartimente , dotate cu gratare metalice ;
1 bazin cu V=84 mc dotat cu agitator pentru omogenizare mecanica ;
2 pompe ( una in functiune si una de rezerva ) tip ACV 100-15 avand
Q=90mc/h , H=15mcA, P=10 kW
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
2 filtre parabolice cu efect Coanda pentru separarea partiala a dejectiilor solide
de apa ( dejectiile solide fiind depozitate ulterior pe platformele de uscare )
2 bazine tampon cu capacitatea de 60 mc fiecare ( unul de primire si unl de
linistire )
Retea de conducte PEHD , cu D=150 mm si o lungime L=470 m

Dejectiile separate la filtrele parabolice si namolul de la flotatie se depoziteaza in 4
paturi de uscare betonate , cu pereti laterali si sistem de drenare a scurgerilor catre statia de
epurare .
La pagina XIX Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si gaini se
mentioneaza:
o BAT este de a minimiza emisiile de la dejectiile in sol si panza freatica pentru
omogenizarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealelor ( azot ,fosfor
si aportul mineral la cereale din sol si din fertilizator ). Inatrumentele diferite sunt
disponibile pentru a omogeniza nutrientii totali preluati de sol si vegetatie fata de
cantitatea totala de nutrient din dejectii , ca de exemplu pentru omogenizarea
nutrientilor in sol sau prin evaluarea numarului de animale fata de terenul
disponibil.
o BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica
dejectiile :
o BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor :
Dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este :
Saturat de apa ;
Inundat ;
Inghetat ;
Acoperit cu zapada .
o BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin
miros , acolo unde vecinatatea este pasibila a fi deranjata , facand urmatoarele in
special :
Imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii
sunt acasa si
Evitand sfarsiturile de saptamana ;
Sarbatorile oficiale si
Luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii .
Fiecare tehnica isi are limitarile ei si nu este aplicabila in toate circumstantele si/sau
toate tipurile de teren . Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea mai ridicata ,
insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de integrare imediat dupa
aceea , pot atinge acelasi grad de reducere .
Apa colectata in bazinele de stocare temporara este utilizata la fertilizarea terenurilor
agricole detinute de SC Carniprod SRL cu ajutorul a 4 cisterne speciale cu capacitatea de
15.000 l fiecare .
La subcapitolul Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau pasarilor
se mentioneaza ca tehnici BAT :
- tratarea biologica a namolului de la porci ;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
- aplicarea aditivilor in dejectii .

In cadrul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL se utilizeaza ca aditiv
produsul SUNNTGLOBE ACTIVE A . Acest aditiv are in compozitie urmatorii ingredienti
activi:
o enzime ( cu rol in distrugerea si solubilizarea deseurilor , furnizand hrana
necesara pentru dezvoltarea si multiplicarea rapida a bacteriilor ) ;
o amilaze ( distrug amidonul si il transforma in produse solubile . Vegetalele si
cerealele contin cantitati importante de amidon ) ;
o proteaze ( enzime care distrug proteinele . Carnea si branzeturile sunt bogate
in proteine ) ;
o lipaze ( enzime care distrug grasimile creaza materiale solubile in apa din
grasimi tipice gasite in bacon, unturi , unt, etc. ) ;
o microorganisme :
anaerobe microorganisme viabile care sunt necesare pentru digerarea
materialelor organice in absenta aerului ;
aerobe milioane de microorganisme care sunt necesare pentru
digestia materialelor organice in prezenta aerului .

Dejectiile lichide ( fecale, urina si apa de spalare ) se acumuleaza sub podele si in
canalele de evacuare . Fiecare gram de SunnyGlobe Active A contine milioane de
microorganisme si enzime specifice care sunt responsabile pentru digerarea deseurilor .
Folosirea SunnyGlobe Active A de asemenea ajuta la mentinerea libera de blocaje a
canalelor si exploatarea eficienta a sistemului de manipulare a dejectiilor .
Prezenta SunnyGlobe Active A in efluent asigura prin continutul echilibrat de enzime
si concentrarea puternica de microorganisme o rapida descompunere a solidelor mari
producand un ingrasamant de buna calitate si reducand puternic mirosurile si populatia de
muste . Acest tratament se recomanda a se aplica saptamanal ( 1 kg de SunnyGlobe Active
A se foloseste pentru 1000 3000 mc de dejectii ). Orice substanta de dezinfectie sau de
curatare care contine clor activ sau acid carbolic ( fenol ) reduce performanta produsului ,
Cantitati excesive de detergenti ionici inactiveaza enzimele .
Utilizarea acestui produs contribuie la diminuarea emisiilor odorizante din timpul
stocarii sau imprastierii pe sol , ceea ce este in conformitate cu tehnicile BAT .
Concluziile BAT sunt prezentate in tabelul nr. 9 .

BAT Reducerea emisiilor material utilizat
aplicarea dejectiilor pe teren reducerea substantiala a poluarii
apei subterane cu H
2
S,
NH
3
,NO
2
,NO
3

dejectii
capacitate de stocare a
dejectiilor pe o perioada de 1 an
scaderea emisiilor de H
2
S, NH
3
dejectii
tratament cu aditivi reducerea degajarilor de
mirosuri
SunnyGlobe Active A
ventilarea naturala a halelor de
productie
reducerea energiei electrice
destinate ventilarii cu cca 70%
energie electrica

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Numar de locuri
Cele doua hale sunt proiectate pentru a fi populate cu un numar de 2.200 de locuri
fiecare, total un numar de 4.400 locuri. Ciclul de ingrasare este de la 30 kg la 105 kg intr-o
perioada de 3 luni. Se estimeaza ca intr-o perioada de 1 an , capacitatea maxima de
productie a Complexului zootehnic se va mari cu 17.600 capete porci grasi ( de la 60.000
capete actual la 77.600 capete ) . Precizam ca la aceasta data capacitatea proiectata a
Complexului este de 35.000 capete . Dupa finalizarea celor doua hale pentru porci grasi ,
capacitatea maxima a Complexului zootehnic va avea 39.400 locuri .

Fluxul tehnologic
Activitatiile desfasurate sunt o succesiune ciclica specifica cresterii porcinelor in
sistem de stabulatie. Categoriile de porcine sunt: porci destinati ingrasarii care sunt lotizati la
intrarea in ferma si impartiti in hale in paralel.
Inainte de introducere a porcilor in hale, acestea sunt igienizate prin spalarea cu jeturi
de apa, cu ajutorul unor pompe de mare presiune si debit redus.
Porcii sunt grupati in functie de varsta si greutate si le este asigurata hrana si apa
necesara cresterii in greutate, pe principiul ad libidum.
Asigurarea hranei porcilor se face din buncarele de furaje, avand capaitatea de 17 t
amplasate in exterior. Furaj uscat din sunt silozurile exterioare sunt transmise la dozatoarele
individuale , dozatoare individuale printr-un sistem de transport mecanic (transportor cu
noduri).
Adaparea se face cu ajutorul instalatiilor (adapatoare) tip suzeta.
Evacuarea dejectiilor se face hidraulic. Apa de antrenare a dejectiilor este asigurata
din sursa de apa tehnologica si nu se recircula. Periodicitatea evacuarii hidraulice a
dejectiilor depinde de stadiul de dezvoltare (varsta) animalelor, cat si de gradul de ocupare al
halei de adapostire. Dejectiile colectate in reteaua interna de canalizare sunt dirijate
gravitational direct in bazinele de colectare, unde sunt mentinute pe perioada de interdictie a
aplicarii pe terenul agricol conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE. In acest
interval are loc procesul de fermentare a dejectiilor semilichide, dupa care, acestea sunt
preluate prin vidanjare de autospeciale si utilizate ca fertilizant natural prin injectare in sol.
In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul halelor respecta
conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de
Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si
porcilor, editia din iulie 2003 [4].

Instalatii de adapare
Adaparea asigur necesarul de apa in alimentaie i este strans corelat in primul rand
cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este
influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona
geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.
Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
racordata la reteaua de alimentare cu apa existenta in exterior. Aceasta instalatie este
alcatuita dintr-o conducta de distributie metalica cu un diametru de Dn 25 mm care este
montata aparent pe axul cladirii orizontal la cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor
monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata
de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de
adapare.In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete pentru adapat.

Instalatii de furajare
Sistemul de furajare este de tip ad-libidum, adic la discretie, asiguradu-se un
consum specific de 2,6 2,7 kg furaj/kg spor pe toata perioada de via a animalului. Acest
tip de furajare este posibil numai prin utilizarea hranei uscate, care are proprietatea de a nu
se altera. De asemenea, categoria de hran uscat permite o mecanizare evoluat i chiar o
oarecare automatizare a modului de distribuire a hranei.
Fiecare hala va fi prevazuta cu cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior
(unul intre axele 18 19, si unul intre axele 23 24 ale halei). Aceste buncre reprezinta
rezerva de hrana uscata, umplerea lor facandu-se cu ajutorul unui nec care permite
preluarea hranei direct din bena mijlocului de transport utilizat pentru distribuirea hranei la
hale. Rezerva astfel realizata este suficienta pentru o perioada de cateva zile.
Din buncr hrana este directionata spre boxele animalelor printr-un sistem alcatuit din
tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de
pentru fiecare hranitor, sensor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in
legatura cu un programator central.
Acest sistem de furajare tip transportor cu noduri este acionat fiecare de o unitate
motrice inox cu motor trifazat 1,85 kW.
Resturile de furaj din linie sunt reciclate cu un sistem de recuperare i sunt
transportate la buncar, astfel se evit ncrcarea unitii motrice. De sub buncar furajul este
distribuit uniform n transportor cu un nec dozator, evitnd astfel suprasolicitarea sistemului
i garantnd o durat de via lung a transportorului.
Pornirea furajrii se face automat la orele programate, iar oprirea se face tot automat
prin senzor.
Boxele sunt prevazute cu hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza
furajarea animalelor pe parcursul intregii zile fiind dispuse astfel: una in centru fiecarei boxe
si una in dreptul parapetului desartitor care va deservi asfel doua boxe.

Instalatii de eliminare a dejectiilor
longitudinal al halei, acoperita cu grtare de beton). Gratarele de beton constitue de fapt o
mare parte a pardosealii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va
executa o pardoseala cu panta spre rigola. Rigola va fi amplasata desupra colectorului de
canalizate cu diametru Dn 400 mm (conform planului parter A02 si a sectiunii A04).
se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de
lama cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Folosirea pompelor de presiune reduce pretul de cost al actiunii de decontaminare
prin reducerea de cateva ori a consumului de apa fata de pompele clasice, precum si
cresterea eficientei decontaminarii.
Dejectiile asfel antrenate sunt evacuate prin rigola centrala in conducta de canalizare
care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata pe sub rigola. Conducta de
evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta
complexului. Sistemul de canalizare existent in incinta este alcatuit dintr-un colector care
functioneaza gravitational. Amplasamentul acestui colector este subteran si traverseaza
incinta pe sub toate halele existente transportand dejectiile din complex la statia de epurare
existenta a complexului. Aceasta statie este echipata cu treapta mecanica, formata din doua
camine de primire dotate cu gratare metalice pentru o filtrare grosiera care sa opreasca
obiectele mai mari de 5 cm, un bazin de omogenizare dotat cu un agitator cu elice actionat
electric, doua bazine de preluare si linistire a apelor de la sitele parabolice cu efect
COANDA.

Succint , procesul tehnologic este descris in tabelul nr. 10 .

numele procesului descriere capacitate maxima
existenta
capacitate hale
noi
observatii
cresterea si
ingrasarea porcilor
Procesul tehnologic
de crestere a porcilor
include fazele de
monta, gestatie,
maternitate ,
crestere tineret ,
ingrasare .
Animalele sunt
adapostite in 16
hale, pe categorii de
varsta unde sunt
hraniti si ingrijiti pana
ajung la greutatea
optima de taiere
35.000 locuri
capacitate proiectata
si 60.000 capete pe
an capacitate de
productie
250-300 porci pe zi la
greutatea optima de
sacrificare de cca
100-110 kg
4400 locuri
capacitate
proiectata si
17.600 capete/an
productie
la capacitatea de
60.000 capete pe
an productie se
produc 11.400
tone dejectii in
suspensie pe an .
Prin marirea
capacitatii cu
17.600 capete
porci grasi ,
cantitatea de
dejectii estimata
este de 3344 tone,
cantitatea totala
devenind 14.744
tone anual
prepararea hranei
pentru animale
Hrana pentru
animale este
preparata dintr-un
amestec determinat
si asigura necesarul
de componente
pentru o crestere si
ingrasare industriale.
Cerealele care intra
in componenta
hranei sunt
depozitate intr-un
siloz de unde sunt
preluate cu ajutorul
unui snec elicoidal si
50 t/zi 14,66 t/zi total furaj dupa
extinderea cu cele
doua hale de
productie porci
grasi 64,66 t/zi
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
trimise la moara si la
un dozator , unde se
prepara amestecul
cu furajele
concentrate conform
retetei , in functie de
varsta animalelor .
Sunt utilizate
echipamente de
hranire tip UE
prepararea apei
calde
apa calda necesara
incalzirii animalelor
pe timp racoros si
pentru scopuri
menajere este
preparata in 3
cazane prorpii din
centrala termica .
Cazanele sunt
dotate cu arzatoare
de tip FNL 25 si
asigura un
randament termic de
96% . Cazanele
funcioneaza cu
combustibil lichid
usor si au o
capacitate de
100.000 kcal/h
100.000 kcal/h cele doua hale noi
se vor racorda la
sistemul existent
in complex
la capacitatea de
60.000 capete
productie anuala a
existat un consum
de 35 t/zi apa
calda .
Pentru cele doua
hale noi se
preconizeaza o
crestere a
volumului de apa
calda cu 10,26 t/zi
.
Total consum apa
calda complex =
45,26 t/zi
alimentarea cu apa
proaspata
alimentarea cu apa
din subetran printr-
un foraj de adancime
, situat la 3 km nord
de amplasament ,
stocarea apei
realizandu-se in 2
rezervoare din beton
( 2 x 200 mc) .
Adaparea se
realizeaza prin
echipamente tip
suzeta .
consumul de apa
proaspata :

vara 600 mc/zi
iarna- 400 mc/zi
consumul de apa
proaspata :

vara 9,64 mc/zi
iarna- 6,42mc/zi
consumul de apa
proaspata
prognozat la
capacitatea de
60.000 capete
este 200.000
mc/an
-consumul
prognozat pentru
cele doua hale noi
este de 5866,66
mc/an

TOTAL APA
proaspata
consumata
=205866,66
mc/an
epurarea primara a
apei tehnologice
uzate si gestionarea
dejectiilor
Efluentul general al
complexului
zootehnic constituit
din dejectii si ape de
spalare , ape
menajere si ape
volumul de ape
reziduale ( 80% din
consumul de apa
proaspata )

vara 480 mc/zi
volumul de ape
reziduale ( 80%
din consumul de
apa proaspata )

vara 7,71 mc/zi
volumul de ape
reziduale existent
este de 160.000
mc/an

volumul de ape
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
pluviale este supus
unui proces de
epurare mecanica in
statia de epurare.
Dejectiile separate la
filtrele parabolice se
depoziteaza pe
paturi de uscare
betonate , cu pereti
laterali si sistem de
drenare a scurgerilor
catre statia de
epurare .
Apele uzate epurate
mecanic in statia de
epurare sunt stocate
in 2 bazine
tricompartimentate
(fiecare dotat cu
doua bazine de
primire si
omogenizare si un
bazin de stocare
finala ) avand o
capacitate totala de
40.000 mc.
Cu ajutorul a 4
cisterne avand
capacitatea de
15.000 l fiecare se
imprastie dejectiile
lichide din bazinele
de stocare finala pe
terenurile agricole .
iarna - 320 mc /zi iarna 5,13 mc/zi reziduale de la
cele doua hale noi
va fi de 4693,32
mc/an

TOTAL ape
reziduale
164693.32 mc/an
Alte activitati anexe laborator de
insamantari artificiale
,atelier mecanic
pentru intretinere
utilaje proprii,
spalatorie pentru
echipament, cantina
pentru 150
persoane, depozite,
administratie, post
trafo
aceste activitati se
vor desfasura pe
amplasament in
continuare ,
nefiind influentate
de aparitia celor
doua hale noi de
crestere a porcilor

Activitatile si procesele tehnologice desfasurate in cadrul complexului se pot prezenta
sub forma urmatoarei diagrame :

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Intrari ( materii
prime /utilitati )
Proces si produs Rezultate
( produs/deseu)
cereale (siloz
propriu )
Depozit ( siloz )

concentrate
proteice
Micro FNC pulberi in
atmosfera

cresterea
intensiva a
porcinelor

apa de proces

monta

gestatie

dejectii in
suspensie si ape
de spalare

maternitate

emisii difuze
( NH
3
,
CH
4
,N
2
O,CO
2
)
miros, pulberi
CLU
preparare apa
calda

crestere tineret

ingrasare/finisheri

mortalitati la
CAZACIOC SRL
emisii gaze ardere
(CO
2
,CO,NO
x
,SO
2
)

capete porcine
livrate la abator

Igienizarea incintelor, dezinsectia si deratizarea

Scopul actiunilor de igienizare, dezinsectie si deratizare este disturgerea totala/partiala
a microorganismelor patogene , conditionat patogene si saprofite si a vectorilor acestora
( insecte si rozatoare ) .

Igienizarea incintelor : se realizeaza in trei etape , repsectiv cuatirea mecanica ,
hidromecanica ( sanitara , spalarea ) si aplicarea agentului microbicid .
a) curatirea mecanica ( uscata ) are ca scop indepartarea de pe suprafetele care
urmeaza a fi spalate si supuse actiunii substantelor microbicide a dejectiilor si
a resturilor de nutret depuse pe acestea in timpul procesului tehnologic .
Aceasta activitate se realizeaza cu ajutorul periilor de sarma sau de radacini,
a razurilor si/sau masinilor abrazive ( sau alte mijloace) si se executa numai in
cazul in care nu se face spalarea ulterioara cu jet de apa de inalta presiune .
b) curatirea hidromecanica consta din spalarea diferitelor suprafete cu apa ,
folosind agenti de curatire biodegradabili care favorizeaza inmuierea ,
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
dizolvarea si suspendarea particulelor de murdarie . Obtinerea jetului de apa
se face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub
forma de lama cu grosimea de cativa mm , care asigura dislocarea eficienta a
murdariei . Folosirea pompelor de inalta presiune reduce pretul de cost al
actiunii de decontaminare prin reducerea de cateva ori a consumului de apa
fata de pompele clasice , precum si cresterea eficientei decontaminarii . In
procesul de curatire hidromecanica se utilizeaza detergenti ( aproximativ 2,5
tone/an ) depozitati in saci din plastic in magazia centrala ) .
c) aplicarea agentului microbicid ca dezinfectant se utilizeaza Alchedol 03
( fraza de risc R36/37 ) aproximativ 240 litri /an , care se depoziteaza in
bidoane de plastic in magazia centrala .

Dezinsectia este definita ca ansamblul metodelor si mijloacelor de combatere a
insectelor si acarienilor , care vehiculeaza si transmit boli infectocontagioase so parazitare la
animale . Conform prevederilor legislative , dezinsectia este o actiune obligatorie de a carei
executie raspunde titularul activitatii ( proprietarul animalelor ) . Dezinsectia se face in functie
de intensitatea invaziilor , prin unitati specializate si autorizate , pe baza de contract .
Compozitia insecticidelor utilizate va fi in conformitate cu normativele nationale si europene
in vigoare si nu vor avea impact negativ asupra factorilor de mediu , nu vor avea efecte
negative asupra sanatatii animalelor sau a personalului exploatatiei , nu vor modifica
calitatea dejectiilor .

Deratizarea cuprinde complexul metodelor si mijloacelor de prevenire si combatere a
rozatoarelor .
Conform prevederilor legislative in vigoare , deratizarea este o actiune obligatorie , care
se executa de 2 ori pe an primavara si toamna , ianinte de executarea decontaminarilor
microbiene profilactice in sectoarele zootehnice , locurile de depozitare a furajelor si la alte
obiective din zona . In cursul anului se executa deratizari de intretinere daca este necesar.
Deratizarea se face sub supravegherea stricta a medicului veterinar si se executa de
terti autorizati , pe baza de contract . Aplicarea acestor tratamente nu pune in pericol
sanatatea animalelor sau a personalului fermei , nuare impact negativ asupra factorilor de
mediu si nu modifica din calitatea dejectiilor .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

2.2. Activitati de dezafectare

In conditii extreme , in care , ca urmare a unui accident tehnic , ale carui consecinte pot fi
potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu apa , aer,sol, biodiversitate se
vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de poluare .
Dupa inchiderea finala a activitatii complexului zootehnic , refacerea amplasamentului va
consta in demolarea halelor /cladirilor , dezafectarea instalatiilor si redarea suprafetei
ocupate de ferma circuitului agricol .
Activitatea de inchidere a activitatii complexului zootehnic trebuie sa urmeze urmatoarele
etape :
Sa protejeze sanatatea si siguranta publica ;
Sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si
Sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta
utilizare .

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor , trebuie sa indeplineasca
trei conditii :
- stabilitate fizica toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol
neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator ;
- stabilitate chimica toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol
pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului , sanatatea sau mediul inconjurator ;
- amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului , considerata compatibila cu zona inconjuratoare.

La sfarsitul perioadei de functionare , amplasamentul va fi eliberat de toate materialele
si constructiile supra si subterane si va fi redat folosintei initiale : teren agricol , fie unei
folosinte din aceeasi categorie cu cea care se va executa conform actualului proiect .
Materialele rezultate din demolari fac parte din urmatoarele categorii :
lemn se valorifica prin vanzare directa la beneficiari ;
materiale feroase neutilizabile in alte activitati se valorifica prin terti autorizati ;
betoane sfaramate se valorifica ca material de umplutura ( stabilizare taluze, in
structura drumurilor ) ;
utilaje se valorifica direct sau se utilizeaza in alte proiecte .
La ncetarea activitii cu posibil impact semnificativ asupra mediului, precum i la
schimbarea titularului activitii, inclusiv prin vnzare de active, vnzare a pachetului
majoritar de aciuni, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmat de lichidare, lichidare,
faliment, este obligatorie efectuarea bilanului de mediu de ctre titularul activitii, n scopul
stabilirii obligaiilor de mediu. n termen de 60 de zile de la data semnrii/emiterii
documentului care atest ncheierea uneia din procedurile menionate mai sus, prile
implicate transmit n scris autoritii competente pentru protecia mediului obligaiile asumate
privind protecia mediului, printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.
Pe baza bilanului de mediu, a propunerii de program de aciuni i a planului de
nchidere, prezentate de titularul activitii, autoritatea competent pentru protecia mediului
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
emite avizul de mediu pentru nchidere conform, art.10 din Ordonana de Urgen
nr.195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea 265/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare.
Planul de inchidere trebuie va include minim:
- planuri ale tuturor conductelor i rezervoarelor subterane;
- orice masur de precauie specific necesar pentru prevenirea polurii apei,
aerului sau solului;
- acolo unde este cazul, golirea complet de coninutul potenial poluator i
splarea conductelor i a rezervoarelor;
- eliminarea tuturor subsantelor potenial duntoare de pe amplasament i
eliminarea deeurilor;
- msuri de paz pentru prevenirea actelor de distrugere intenionat.

3. DESEURI

3.1. Deseuri rezultate din activitatea complexului zootehnic

Deseurile generate de societate sunt gestionate conform prevederilor Legii nr.211/2011
privind regimul deseurilor si a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile , inclusiv deseurile periculoase ,cu modificarile
ulterioare .
Tipul de deseuri rezultate din activitatea desfasurata pe amplasament , modul de
manipulare si stocarea acestora sunt prezentate in tabelul nr. 11 .
Sursa Categoria Mod de valorificare/eliminare
activitatea de
crestere a porcilor
deseu din
agricultura/dejectii
animaliere decantate
02.01.01 / 02.01.06
-dejectiile sunt tratate mecanic in statia de
epurare de unde impreuna cu namolul de
flotatie sunt ulterior deshidratatepe paturi de
uscare . Stocarea temporara pana la 6 luni-
pe platforme betonate si in bazine
impermeabilizate pana la utilizarea in vederea
fertilizarii terenurilor agricole aflate in
proprietatea titularului .
activitatea de
crestere a porcilor
namol de la platformele
de deshidratare
19.08.12
-namolul deshidratat este distribuit pe
suprafetele agricole in baza permisului de
imprastiere obtinut in conformitate cu
prevederile Ordinului MMGA nr.344/2004 .
activitatea de
crestere a porcilor
deseu de tesut
animalier
02.01.02
-eliminare in conditiile prevazute de normele
sanitar-veterinare . Mortalitatile sunt stocate
temporar in containere speciale in camera
frigorifica si sunt predate SC Cazacios SRL
Smardan in vederea incinerarii .
activitatea de
intretinere curenta
si casare
deseuri din activitatea
sanitar-veterinara
18.02.08
se stocheaza temporar in cadrul complexului
zootehnic , intr-un spatiu special amenajat ,
pana la predarea catre SC Ecofiresistem SRL
Constanta
intretinere mijloace
auto
ulei uzat
13.02.08*
se stocheaza temporar in rezervoare metalice
intr-un spatiu special amenajat pana la livrarea
catre societati specializate in
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
colectarea/valorificarea uleiurilor uzate .
auto
anvelope uzate
16.01.03
se stocheaza temporar in cadrul fermei intr-un
spatiu special amenajat , pe o platforma
betonata pana la livrarea catre o societate
autorizata pentru colectarea /valorificarea
anvelopelor scoase din uz .
auto
baterii si acumulatori
16.06.01*
16.06.02*
16.06.03*
( dupa caz )
bateriilor si acumulatorilor uzati .
norme de protectia
muncii
echipamente de
protectie si de lucru
deseuri textile
15.02.03
deseurilor textile .
activitatea de
curatenie in
interiorul si
exteriorul societatii
deseuri menajere
20.03.01
se stocheaza temporar in containere speciale
si se evacueaza pe baza de contract incheiat
cu SC JT Grup SRL
activitatea de
curatenie in
interiorul si
deseuri PET
15.01.02
pana la valorificare prin societati autorizate
activitatea de
curatenie in
interiorul si
deseuri biodegradabile
spatii verzi
20.02.01
se stocheaza temporar in containere metalice
speciale tip municipal pana la eliminare prin
societati autorizate
deseuri asimilabile
din industrie
ambalaje din hartie si
carton
15.01.01
spatiu special amenajat pana la livrarea catre
societati autorizate in preluarea acestora ( SC
JT Grup SRL )
deseuri asimilabile
din industrie
ambalaje din materiale
plastice
15.01.02
JT Grup SRL )
deseuri asimilabile
din industrie
ambalaje din lemn
15.01.03
JT Grup SRL )
deseuri asimilabile
din industrie
ambalaje din sticla
15.01.07
se stocheaza temporara in containere speciale
in vederea valorificarii prin firme autorizate .
deseuri asimilabile
din industrie
ambalaje care contin
reziduuri sau substante
periculoase ce provin
de la substantele
dezinfectante folosite
pe amplasament
15.01.10*
in vederea valorificarii prin societati autorizate
activitatea de
intretinere
deseuri metalice
17.04.05
se stocheaza temporar in incinta fermei , intr-
un spatiu amenajat platforma betonata si
periodic sunt predate la SC Remat SA

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Deeurile tehnologice rezultate din activitatea de cretere a porcilor i activitatea agricol
sunt urmtoarele:

Nr. Deeuri tehnologice/

Codificare deeuri Cantitate (t /an)
crt. Materii prime/
produse finite
HG nr.
856/2002
Reg. CE
1774/2002
Gene-
rat
Valori-
ficata
Elimi-
nat
Deeuri tehnologice / Materii prime pentru instalaiile de BIOGAZ i INCINERARE
1. Deeuri de esuturi animale de la
creterea porcilor - mortaliti
02 01 02 categ. 2 110 - 110
2. Deeuri de esuturi vegetale, resturi
vegetale uscate
02 01 03 - 1800 1800 -
3 Dejecii animaliere km 4
solide (nmol primar)
lichide
02 01 06
02 01 01
02 01 06
categ. 2
9.100
79300

9100
79300
-
4 Ap rezidual de la filtrarea dejeciilor
prin sitele parabolice cu efect COAND
02 01 01 categ. 2 1.900 1900

Managementul deseurilor :

Majoritatea deeurilor rezultate din activitile de cretere intensiv a porcilor (de la
Km aparin categoriilor de deeuri nepericuloase:
conform HG 856/2002 - privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei
cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase, din grupele :
02 01 Deeuri din agricultur
Conform Regulamentului CE nr 1774 deeurile aparin categoriilor 2 i 3,
deasemenea deeuri nepericuloase .

Conform OUG nr. 78/16.06.2000, modificat i completat prin Legea 211/2011,
Legea nr. 101/25.04.2006, OU 61/06.09.2006, Anexa II B Operaiile de valorificare
aplicate n cadrul proiectului analizat sunt:
R1 Utilizarea n principal drept combustibil sau alte mijloace de generare de energie, prin
tratarea deeurilor n instalaia de biogaz i cogenerarea energiei electrice i termice
R10 Tratarea solului cu rezultate benefice pentru agricultur/ fertilzant pe terenurile
agricole proprii : dejectiile lichide i digestatul
R13 Stocarea de deeuri naintea efecturii oricreia din operaiile de valorificare
numerotate de la R1 la R11, excluznd stocarea temporar, pn la colectare, la locul de
producere.
Aceste deeuri lichide urmeaz circuitul existent spre bazinul de omogenizare, al
staiei de epurare , care este prevzut cu sistem de agitare i pomp de dozare a prii
lichide, astfel c snt stocate temporar, nainte de a fi mprtiate ca fertilizant natural.
La aceste deeuri se adaug deeurile menajere i deeurile rezultate din activitile
de ntreinere i reparaii curente.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Desi considerat deseu , materialul organic rezultat ca dejectii ale suinelor este utilizata
in fertilizarea terenurilor agricole proprietatea a titularului . Fertilizarea terenurilor agricole cu
dejectii solide si lichide se realizeaza numai dupa trecerea perioadei de stocare necesare
pentru stabilizarea /fermentarea de 6 (sase) luni . Transportarea si imprastierea dejectiilor
pe terenurile agricole se face de doua ori pe an , toamna dupa recoltare si primavara
ianinte de insamantare . Aceste dejectii sunt imprastiate pe terenurile agricole ca
ingrasamant natural , neexistand efecte negative asupra componentelor de mediu apa
( freatica si/sau suprafata ) .

3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe
terenul agricol

Sistemul de colectare si depozitare a dejectiilor a fost prevazut in vederea utilizarii lor
ca ingrasamnat natural . A fost conceput pe principiile codului de bune practici agricole
adoptat i tarile UE si recunoscut in prezent si in Romania .
Din activitatea fermei rezulta in general urmatoarele tipuri de deseuri :
Dejectii animaliere ;
Pierderi naturale din efectiv ;
Deseuri menajere .

Dejectiile animaliere se scurg prin fantele gratarului care formeaza mare parte din
pardoseala boxelor , in canalele colectoare , dupa care , prin sistemul de evacuare format din
conducte ajunge in statia de epurare unde trece printr-o epurare mecanica . Partea lichida
este dirijata in cele doua bazine impermeabilizate cu capacitate de 20.000 mc fiecare .
Transportul mixturii dupa perioada de 4-6 luni de fermentare se face cu ajutorul a 4
cisterne cu capacitatea de 15.000 l fiecare .
Asa cum s-a mentionat anterior , transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile
agricole se face de doua ori pe an , toamna- dupa recoltsre si primvara inainte de
insamantare .

STOCAREA DEJ ECTIILOR

Conform Ordinului comun al MMGA nr. 1182/2005 si al MAPDR nr. 1270/2005 privind
aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole , revizuit in noiembrie 2005 capitolul VIII , art. 8.1. Consideratii
generale privind exploatatiile agro-zootehnice si a instalatiilor tehnologice , la alineatul 124 :
Se recomanda o perioada de stocare a dejectiilor de 5 luni ( 23-24 saptamani ) atunci cand
se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor , ca urmare
a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita perioadei mai lungi de stocare ,
solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie
a nutrientilor din ingrasamintele organice . Perioada de stocare mai indelungata a
dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj , terenurilor in panta ,
zonelor umede cu precipitatii mai abundente , precum si arealelor din vecinatatea
cursurilor de apa.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Aliniatul 125 precizeaza ca : In zonele cu risc mare , trebuie asigurate pana la 6 luni
de stocare ( 27-28 saptamani ) . Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai
abundente . De asemenea , pot fi incluse in aceasta categorie zonele cu folosinta agricola
din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale , slab drenate , precum si a altor
areale unde riscul poluarii apelor de la imprastierea dejectiilor este major .
In cazul concret al complexului zootehnic , bazinele de colectare a dejectiilor lichide
sunt vidanjabile , dejectiile fiind utilizate la fertilizarea terenurilor agricole. In momentul
distribuirii lor pe terenurile agricole dejectiile indeplinesc conditiile impuse prin Ordinul MMGA
nr.344/2004 , pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special al
solurilor , cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura , Ordinul comun al MMGA
nr. 242/2005 si Ordinul MAPDR nr. 197/2005 , privind aprobarea organizarii Sistemului
national de monitoring integrat al solului , de supraveghere , control, decizii, pentru
reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice rezultate din zootehnie , in zone vulnerabile si potential vulnerabile , la poluarea cu
nitrati .
Acestea stabilesc conditiile de evacuare , stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de
la fermele de suine pe terenurile agricole , constituind o noua abordare privind epurarea si
utilizarea acestora .
Majoritatea emisiilor din activitatile fermelor de porci pot fi atribuite la cantitatea ,
structura si compozitia balegarului . Cantitatea anuala de balegar de porc , urina si mixtura
de dejectii sunt produse care variaza functie de categoria de productie , continutul de
nutrienti al hranei si sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie , cu
metabolismul lor tipic. Cu cat sunt mai ridicate stadiile de sacrificare , cu atat sunt mai
ridicate nivelele de mixtura de dejectii .
Aceste valori sunt prezentate in tabelul nr. 12 .

categorie suine productie ( kg/cap/zi) productie in mc/cap
balegar urina slam balegar per luna per an
porci (80-100kg) 2 1-1,2 3-7,2 0,09-0,13 1,1-1,5

Daca se tine cont de sublinierea existenta in Ordinul MMGA si aMAPDR nr.1182/2005
privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati din surse agricole art. 4.2. Ingrasaminte organice , alineatul 68 : ingrasamintele
organice cu un raport scazut C/N ( mai mici de 15 ) , cum sunt dejectiile fara asternut de
paie, evolueaza rapid ( de exemplu : nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci
saptamani , dejectiile care sunt colectate in ultimul interval de timp , inainte ca materialul sa
fie imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult
4% dintotalul acestora. Imprastierea materialului pe camp se va executa cel mai devreme la
4 saptamani de la ultima depopulare a adapostului . Amestecul biologic ingrasamant natural
astfel pregatit este optim pentru a fi introdus in sol , el neafectand sub nici un aspect solul
sau culturile agricole care se vor dezvolta pe aceste sole .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4. IMPACTUL POTENTIAL , INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA , ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Ape

4.1.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Amplasamentul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL se afla situat la
cca 3,2 km fata de Dunare ,intr-o zona neinundabila . Zona in care se vor amplasa cele doua
hale nu prezinta pericol de inundare , nici in perioada cu ploi torentiale , deoarece exista o
panta naturala a terenului care permite scurgerea apei pluviale. Lucrarile de constructie a
celor doua hale se vor realiza astfel incat sa nu permita stagnarea apei pe amplasament .

Fig.6 - Distanta fata de Dunare

Fig.7- Foto de pe amplasamentul unde se vor construi celor doua hale ( Badea Gh. )

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Apa subterana nu a fost identificata pe amplasamentul Complexului zootehnic pana la
primul strat de piatra ( cca 6-8 m ) . Din datele furnizate de titular , panza freatica pe
amplasamentul fermei se situeaza sub adancimea de 45 m . Pentru monitorizarea calitatii
apei freatice s-au realizat 4 foraje de observatie : 2 amonte si 2 aval pe directia de curgere a
apei subterane , in apropierea depozitului de combustibil , respectiv in apropierea statiei de
epurare si a platformelor de depozitare temporara a dejectiilor .
In capitolul 6.1. Informatii privind monitorizarea factorilor de mediu s-a mentionat ca in
anul 2011 in forajele de observatie NU s-a observat apa .

4.1.2. Alimentarea cu apa

Sistemul de alimentare cu apa se realizeaza din subteran, bazin hidrografic
DUNAREA XIV-1.
Apa este captata prin intermediul unui foraj situat in apropierea lacului ZAGHEN, la o
distanta de cca 3 km de obiectiv, in punctul de captare BOGZA.
Caracteristicile forajului:
- Numarul puturilor: 1 buc;
- Diametrul putului: 400 mm;
- Adancimea: 20 m;
- Debit: 20,2 l/s;
- Nivel hidrostatic: 2,0 m;
- Nivel hidrodinamic: 5,0 m;
- Interval captat: semiartezian;
- Granulometrie: argila;
- Anul punerii in functiune: 1981.

Forajul este echipat cu doua pompe actionate electric:
- 1 electropompa SADU 100 x 4b cu: Q = 80 mc/h; h = 100 mCA; p = 35 kW;
n = 3000 rpm;
- 1 electropompa MCHZ 20 A cu: Q = 100 mc/h; h = 340 mCA; p = 35 kW;
n = 3000 rpm.
Aductiunea se realizeaza printr-o conducta de azbociment cu Dn 250 si lungimea de
cca. 2500 m.
Inmagazinarea apei se face in 2 rezervoare din beton armat cu capacitatea de cate
200 mc fiecare.
Apa este folosita pentru adaparea a cca. 30 000 animale cazate in obiectiv, consumul
uman pentru cca. 120 de oameni, pentru bucatarie, pentru spalatoria de echipament si
pentru igienizarea celor 15 hale.
Distributia apei de la rezervoare catre halele de animale se face printr-o conducta din
azbociment cu Dn 150 si lungimea de cca. 900 m. La acesta retea se va racorda fiecare hala
printr-o teava Dn 100 PEHD, montata ingropat sub adancimea de inghet care va asigura atat
debitul cat si presiune necesara - alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor si
alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor.
Functionarea este permanenta, 365 zile/an , 24 ore/zi .
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Volumul zilnic maxim autorizat este de 895,93 mc/zi ( 10,37 l/s ).
Volumul minim asigurat de sursa este de 746,62 mc/zi ( 8,64 l/s ) .
Facem precizarea ca apa extrasa din foraj este potabila si nu mai este nevoie de o
tratare suplimentara .

Conform prevederilor Autorizatiei integrate de mediu modul de folosire al apei este :
- necesarul total de apa :
Maxim zilnic = 836,54 mc/zi
Mediu zilnic = 697,12 mc/zi ;
Anual =254,54 mii mc .

- cerinta totala de apa :
Maxim zilnic = 895,93 mc/zi
Mediu zilnic = 746,62 mc/zi
Anual = 272,52 mii mc .

Norma de apa :
Igienico-sanitare =50 l/om zi ;
Cantina = 22 l/ om zi ;
Porci grasi = 31 l/cap zi;
Purcei sugari si tineret =12 l/cap zi ;
Scroafe =100 l/cap zi ;
Scrofite = 36 l/cap zi ;
Vieri =30 l/cap zi

Pentru halelor proiectate, consumul de ap proaspt utilizat pentru splarea
canalelor de colectare a dejeciilor este cca 20,24 m
3
/zi.

Situatia existenta
Din situatia existenta la consumurile de apa (furnizata de beneficiar) rezulta
urmatoarele:
Consumul de apa pentru spalari este de 438 mc/zi din care apa uzata fara dejectii:
438 mc/zi x 0,65 = 284,7 mc/zi.
Acest debit de apa (dejectii lichide) in 120 de zile va umple aceste bazine cu o
capacitate de 34.165 mc, in proportie de 85%.

Situatia proiectata
Numar locuri in halele proiectate: 4.400.
Consumul zilnic mediu de apa pe loc este de 8,4 l/zi/loc total conform BREF/BAT si
defalcat:
- 3,73 l/zi pentru baut;
- 4,60 l/zi pentru spalari.

Necesarul zilnic pentru apa de spalat:
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
4.400 x 4,60 l/zi = 20,24 mc/zi

Bilantul consumului de apa exprimat in mc/zi si mc/an este redat in tabelul nr. 13
apa prelevata din sursa
mc/zi , mc/an
apa
recirculabila/reutilizabila
mc
consum industrial
pentru
compensarea
pierderilor cu
circuit inchis
p
r
o
c
e
s

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c

s
u
r
s
a

d
e

a
p
a

c
o
n
s
u
m

t
o
t
a
l

d
e

a
p
a

m
c
/
a
n

t
o
t
a
l

c
o
n
s
u
m

m
e
n
a
j
e
r

a
p
a

s
u
b
t
e
r
a
n
a

a
p
a

d
e

s
u
p
r
a
f
a
t
a

a
p
a

s
u
b
t
e
r
a
n

a
p
a

d
e

s
u
p
r
a
f
a
t
a

a
p
a

d
e

l
a

p
r
o
p
r
i
u
l

o
b
i
e
c
t
i
v

a
p
a

d
e

l
a

a
l
t
e

o
b
i
e
c
t
i
v
e

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
crestere
suine
retea
proprie
2
5
4
.
5
4
0

9
1
6
,
1
7

2
6
1
9
8
6

2
0
,
2
4

7
4
4
6

8
9
3
,
9
3

2
5
4
.
5
4
0
- - - - -

4.1.3. Managementul apelor uzate

Apele tehnologice uzate , cu dejectii sunt colectate prin canale de pardoseala acoperite cu
gratare , prevazute cu praguri pentru asigurarea pernei de apa permanente si sunt evacuate
in reteaua de canalizare a fermei .
Reteaua de canalizare este realizata din conducte de azbociment cu D=250 mm , are
o lungime de 2500 m si preia toate apele provenite din activitatea fermei ( inclusiv apele
pluviale de pe platformele betonate si acoperisuri . Apele colectate sunt transportate la statia
de epurare printr-o conducta de azbociment cu d=400 mm si lungime de 2500 m .
Volumele de ape uzate evacuate din Complex ( fara cele doua hale proiectate ) sunt :
- volum mediu evacuat = 5937,3 mc/zi ;
- volum maxim evacuat = 716,7 mc/zi ;
- volumul anual evacuat = 281.014 mc .
Apele uzate e[urate mecanic in statia de epurare sunt stocate in 2 bazine
tricompartimentate ( fiecare dotat cu 2 bazine de primire si omogenizare si un bazin de
stocare finala ) avand capacitatea totala de 40.000 mc , impermeabilizate cu folie HDPE si
dotate cu 8 conducte de monitorizare a calitatii impermeabilizarii .
Apa din bazinele de stocare este utilizata pentru fertilizarea terenurilor agricole
detinute de SC Carniprod SRL Tulcea , insumand o suprafata de 577,48 ha .
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Namolul rezultat de la statia de epurare este depozitat pe 4 platforme de deshidratare,
betonate , cu suprafata de 750 mp fiecare , iar dupa incheierea procesului de mineralizare
este folosit la fertilizarea terenurilor agricole .

Sursele de emisie in apa sunt prezentate in tabelul nr. 14
sursa generatoare natura apei poluanti in apa uzata mod de evacuare
1 2 3 4
Activitatea de productie ape uzate din halele de
productie
-suspensii
-substante oxidabile, in
special organice
-compusi cu azot
-sulfati

Separarea mecanica a
fractiunii solide
Activitatea administrativa ape uzate menajere -suspensii
- substante oxidabile
- detergenti
-compusi cu azot
Separarea mecanica a
fractiunii solide
precipitatii ape pluviale de pe
acoperisuri si platforme
betonate
- suspensii
- substante extractibile
colectarea prin reteaua
de canalizare si se
evacueaza odata cu
apele uzate tehnologice
in statia de epurare

Surse potentiale de poluare a apelor pot fi:
- aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual;
- neetanseitati ale unor zone de racord;
- depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare,
- deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.
Efectul pozitiv pe care-l are realizarea proiectului pe amplasamentul indicat este
acela ca proiectul este situat la distanta fata de cea mai apropiata apa de suprafata si
tehnologia utilizata nu evacueaza ape uzate direct sau indirect in receptori naturali subterani
si supraterani.
Volumul zilnic maxim asigurat la surse pentru alimentarea cu ap potabil a folosinei
este de 877,25 mc/zi
Pentru halelor proiectate, consumul de ap proaspt utilizat pentru splarea
canalelor de colectare a dejeciilor este cca 20,24 m
3
/zi.
Principalii poluani pentru apele uzate tehnologice sunt suspensiile i materii
organice.
Apele uzate tehnologice provenite de la splri utilaje i pardoseli au aproximativ
urmtoarele valori ale concentraiilor principalilor poluani:
- suspensii : max. 400 mg/l
- CBO
5
: max. 600 mg/l
- Detergeni: max. 0,5 mg/l
Aceste ape, avnd n vedere ponderea nesemnificativ, de cca 1,4% comparativ cu
volumul total de dejecii, sunt colectate prin sistemul de canalizare interioar i exterioar i
dirijate spre staia de tratare, unde sunt filtrate cu ajutorul sitelor parabolice cu efect
COAND. Fraciunea solid rezultat este stocat pentru macerare n cele 4 platforme de
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
cte 750 mp fiecare, de unde snt apoi utilizate ca ngrmnt natural pe terenul agricol
propriu n baza permisului de aplicare emis de ARBDD.
Apele rezultate din sitele parabolice cu efect COAND snt pompate n cele 2 bazine
de stocare de cate 20.000 mc fiecare de unde, dup maturare, sunt distribuite pe terenul
agricol propriu, cu mijloace tehnice adecvate, aflate n dotarea unitii.
Din procesul tehnologic al statiei de epurare descrisa la capitolul 2 rezulta faptul ca
apele rezultate dupa epurare nu sunt descarcate in emisar ele fiind distribuite pe terenurile
agricole proprii.
Din bilantul debitelor apelor evacuate in sistemul de canalizare existent al complexului
rezulta faptul ca atat statia de epurare cat si sistemul de colectare este dimensionat sa preia
si debitele de ape uzate ale acestor hale proiectate.

BILANTUL DEBITELOR DE APA CONSUMATE SI EVACUATE IN SISTEMUL
DE CANALIZARE EXISTENT

Situatia capacitatii proiectate si executate a statiei de epurare conform datelor
furnizate de beneficiar:
Debitul orar de ape uzate la intrarea in statie este: 20 mc/h.
Cantitatea de ape uzate pe zi la statia de epurare: 20 mc/h x 16 ore/zi = 320 mc/zi
Cantitatea de ape uzate a fost calculata pentru un nr. de 30.000 locuri. Aceasta
estimare se refera la ocuparea maxima a locurilor de cazare, in realitate sunt multe situatii
cand numarul de animale nu atinge 4400 de capete.
Bazinele de stocare existente au fost dimensionate la capacitatea de 40.000 mc (2 x
20.000 mc), insemnand ca timpul de stocare in aceste bazine este de 120 zile.
Separarea apelor uzate in filtrele parabolice se realizeaza in urmatoarele proportii:
- 22,50% - fractiune uscata;
- 77,50% - fractiune lichida.

Cantitatea de apa evacuata in cele 2 rezervoare de stocare:
22,24 x 77,50% = 15,68 mc/zi
Rezulta ca in perioada de 120 de zile de stationare a apei in bazinele de stocare va fi:
15,68 mc/zi x 120 zile = 1.881,60 mc/ciclu. Aceasta reprezinta o umplere de inca 4,7%.

Rezulta ca in situatia suplimentarii complexului cu un numar de 4.400 de capete,
capacitatea de umplere a celor doua bazine pentru o perioada de 120 de zile de stationare
este de 89,70%.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.1.4. Prognozarea impactului

Complexul zootehnic nu emite atunci cand se respecta tehnologia de lucru substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor subterane si de suprafata . Se poate aprecia ca
impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subetrane este nesemnificativ .
Sursele potentiale de poluare a apelor pot fi :
- deversari necontrolate de balegar ( pot aparea numai in situatii accidentale ) ;
- aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a dejectiilor ;
- neetansitati ale unor zone de racord ;
- depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinelor colectoare , avand ca rezultat deversarea
apelor reziduale , care prin infiltare in sol pot ajunge la apele freatice .

In prezent fermele de suine nu mai prezinta un pericol major de poluare a apelor de
suprafata sau a panzei freatice , datorita solutiilor constructive performante si a tehnologiilor
avansate de izolare a bazinelor de stocare a dejectiilor . In conscinta , ferma zootehnica
apartinand SC Carniprod SRL NU prezinta un pericol de poluare a componentei de mediu
APA . Nu se fac evacuari de ape uzate in emisar ( fluviul Dunarea ) , apele uzate provenind
din procesele specifice cresterii si ingrasarii suinelor dfiind depozitate si utilizate ca
ingrasamant natural , dupa o perioada corespunzatoare de biodegradare microbiologica a
acestora ( 4-6 luni ) . Evacuarea si imprastierea pe terenurile agricole a dejectiilor de la suine
se poate considera ca o solutie de ingrediente complexe cu rol de fertilizant de inalta valoare.

Pentru a stabili inalta calitate a compozitiei materialului semilichid care se distribuie pe
terenurile agricole , enumeram cateva dintre componentele principale care se regasesc in
acest amestec :

tabel 15
nr.
crt.
compus concentratie ( %)
1 apa 72
2 materii organice diverse 25
3 azot total ( N) 0,45
4 fosfor (P
2
O
5
) 0,19
5 potasiu ( K
2
O ) 0,60
6 calciu (CaO) 0,15

Daca ne referim la apele subterane , acestea asa cum s-a explicat si in capitolele
anterioare , acestea se monitorizeaza lunar .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In perioada de constructie si exploatare a celor doua hale se recomanda amenajarea
terenului in asa fel incat sa permita evacuarea rapida a apelor din precipitatii . Se vor lua
masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat in timpul executiei cat
si pe toata durata de exploatare a complexului , prin colectarea si indepartarea apelor
pluviale si intretinerea corespunzatoare a sistemului de canalizare .
Pentru utilizarea eficienta, dar economica a apei au fost prevazute urmatoarele actiuni:
- Curatirea adaposturilor pentru animale si a echipamentelor cu curatitoare de inalta
presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Volumul de apa
luat in considerare, care va fi utilizat pentru curatenie cu un sistem de inalta
presiune, va fi de 0,25 m
3
/cap/an;
- Pentru contorizarea apei captate si in vederea monitorizarii consumului, in cabina
putului s-a prevazut montarea unui apometru;
- Fiecare boxa este dotata cu o suzet de pentru adapare pozitionat pe centrul
boxei si una pozitionata pe peretii despartitori dintre boxe, consumul zilnic de
apa pentru porci fiind de 0,01 m
3
/cap/zi;
Calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere.
In cazul in care datorita neglijentei , neetanseitatii conductelor etc. se va produce
accidental o poluare cu ape neepurate se recomanda aplicarea urmatoarelor masuri :
Inchiderea imediata a sursei de poluare , pentru limitarea intinderii zonei poluate ;
Colectarea poluatului ( in masura in care acest lucru este posibil ) ;
Limitarea intinderii poluarii ( materiale absorbante , baraje absorbante ) .

In cazul unei exploatari normale , in care se respecta procesul tehnologic si masurile
de prevenire , impactul acestei activitati asupra factorului de mediu APA este nesemnificativ .
De asemenea , probabilitatea de poluare a apelor de suprafata este extreme de redusa
( distanta pana la emisar fiind de 3,2 km si nu se fac evacuari de ape uzate ) .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.2. AERUL

Clima in judetul Tulcea este temperat-continental cu influen e sub-mediteraneene. Iarna
se face simit aerul arctic, din nord, care provoac scderea temperaturii. Temperatura
maxim nregistrat a fost de 38,7 grade, iar minima a fost de -26,8 grade n anul 1942.
Temperatura medie anual din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din ar, fiind de 10,8
grade. Precipita iile medii anuale sunt de 350-500 mm. Debitele Dunrii sunt n medie, la
Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de
15.000-16.000 mc/s.
Vnturile predominante bat cu o frecven mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de
cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) i dinspre N (13%), cu viteze medii anuale
cuprinse ntre 0,8 i 5,3 m/s. n timpul verii, n condiii de stabilitate atmosferic se manifest
o circulaie termic local a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) i a brizei de uscat
(noaptea), care se resimte la o distan de 10 - 15 km spre interiorul uscatului.
Vecinti:
- La nord-vest: Municipiul Tulcea, la aprox. 4 Km distan.
- La sud: Satul Malcoci, comuna Nufrul, la aproximativ 2 Km.

Sursele de emisie in atmosfera sunt prezentate in tabelul nr. 16 .

Proces
generator
Sursa Caracteristici Poluanti Puncte de emisie
Emisii punctiforme
Centrala termica
centrala termica 3 cazane
termice care
functioneaza cu
CLU
surse minore CO,
CO
2
,SO
2
,NO
X
,pulberi
un cos de evacuare
Emisii difuze
Proces tehnologic/activitate
prepararea
furajelor si
nutreturilor
pentru hrana
animalelor
micro FNC surse minore pulberi in suspensie moara,
selector/desprafuitor,
omogenizare/dozare,uscator
cereale
activitatea de
crestere a
porcilor ;
fermentatie
enterica

managementul
deseurilor

halele de
crestere si
ingrasare

statie de
epurare ape
reziduale si
platforme
depozitare
dejectii

surse minore (
aerisiri si emisii
difuze de la hale)

emisii difuze in
aer liber

metan , amoniac,
NO
x
, pulberi in
suspensie , CO
2
,
H
2
S

prin sistem de ventilatie

statie de epurare si
platforme
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Sistemul de ventilatie al halelor :
tabel 17
tip hala tip adapost
sistem ventilatie
Norme de
ventilatie*
mc/ora/animal in
adapost
incalzit/neincalzit la
18
0
C
nr. capete/ hala capacitate
proiectata
ventilatie/hala
gestatie/monta 4 compartimente /hala
ventilatie naturala
iarna 7-10
(neincalzit)
vara 50
800 iarna -8000 mc/h
vara 40.000 mc/h
8 compartimente/hala
2
ventilatoare/compartiment
16x6400 mc/h
16x0,53 kW
maternitate
1 ventilator lateral/hala
(nr.3 si 4 ) pt eliminarea
NH3 , pornire 1 data/zi
iarna 7-10
(neincalzit)
vara 50
H3/2 :39x2=78
H4/1 : 45x4=180
H4/2 :36x4=144
H5 :45x4=180 1x 1000 mc/h
11x0,75 kW
crestere purcei
(tineret )
6 compartimente/hala
2
ventilatoare/compartiment
iarna 7-10
(neincalzit)
vara 50
480x6=2880 12x9930mc/h
12x0,5 kW
ingrasare 4 compartimente/hala
ventilatie naturala
13 iarna ( neincalzit
)
55 vara
400 x 4=1600 iarna -20.800mc/h
vara -88.000 mc/h
ingrasare hale noi 42 boxe a cate 44 locuri
fiecare hala
ventilatie naturala
13 iarna ( neincalzit
)
55 vara
42 x 44 = 1848 iarna -23.100mc/h
vara -101640mc/h
din literatura de specialitate
durata de functionare a ventilatoarelor ( estimata ) : 5-15 min/ora iarna si 10-30 mi/ora vara

a. Surse de poluare pentru aer n perioada de construcie
antierele de construcii pot reprezenta o surs de poluare a atmosferei cu:
- gaze de ardere provenite de la mijloacele de transport mobile i unele utilaje de construcii
fixe;
- pulberi sedimentabile i n suspensie, mai ales pe timp uscat.
Concentraiile de pulberi sunt variabile, n funcie de starea vremii, anotimp, vnt,
disciplina de lucru. Din aceste considerente, se recomand luarea unor msuri de protecie,
mai ales pe timp uscat, astfel:
- montarea unor plase, realizarea unor nprejmuiri pentru protecia incintei antierului;
- stropirea cilor de acces la antier, dar i alte msuri care conduc la reducerea nivelului de
emisii de gaze de ardere, respectiv:
- limitarea traficului de antier i funcionarea utilajelor la traseele i programul de
lucru specificat;
- ntreinerea corespunztoare a drumurilor, a mijloacelor de transport i a utilajelor;
- reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcii;
- verificarea tehnic a utilajelor;
- optimizarea manevrelor tuturor utilajelor de construcii i transport.
Distana de cca. 1000 m pn la limita satului Malcoci i de cca. 4,0 km pn la
municipiul Tulcea va reduce semnificativ intensitatea impactului generat.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

b. Principalele surse de emisii n aer datorate obiectivului analizat in functiune sunt:
- sistemul de evacuare, colectare, stocare i recirculare a dejeciilor n halele modernizate
de cretere a porcilor;
- bazinele de stocare a dejeciilor lichide pe o perioad de 3 4 luni n vederea
deshidratrii i macerrii;
- mprtierea fertilizanilor naturali pe terenurile agricole;

Poluanii emii n atmosfer de sursele staionare, difuze i punctiforme menionate
mai sus, precum i msurile prevzute pentru depoluare/reducere a polurii aerului sunt
prezentate n tabelul de mai jos:

tabel 18
Nr.
crt.
Denumire surs Poluani
n aer
Msuri de reducere a
polurii
1. Sistemul de evacuare, colectare,
stocare, recirculare a dejeciilor n
halele
NH
3

N
2
O
(NOx)
H
2
S
CO
2

CH
4

Pulberi
Mirosuri
- Sisteme nchise;
- Rezervor de
colectare/stocare dejecii
acoperit;
- Bioenzime;
- Agitare dejecii numai la
recirculare i golire.
2. mprtierea fertilizanilor lichizi pe
terenurile agricole
NH
3

N
2
O
H
2
S
CO
2

CH
4

Mirosuri
- Cisterne speciale de
mprtiere a fertilizanilor
lichizi, prevzute cu sisteme
eficiente de ncorporare n
sol.

Sistemul de evacuare, colectare, stocare i recirculare a dejeciilor n halele
proiectate
Dejeciile sunt colectate i stocate temporar n canalele aflate n halele de animale. Se
au n vedere urmtoarele msuri pentru optimizarea acestor activiti:
dou zone distincte:
zona cu grtare zona murdar, unde animalele elimin urin i dejecii solide, care
cad n canale prin grtare;
zona fr grtare zona curat, pentru odihn i relaxare.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
4
, NH
3
, N
2
O/NO
X
, H
2
S, CO
2
,
pulberi, mirosuri.
Prin aplicarea msuri de stocare i recirculare a dejeciilor n halele modernizate, se
estimeaz o reducere cu cca. 20 40 % a emisiilor de NH
3
BREF/BAT/ILF prezentate n tabelul 3.35, pag. 121, n cazul pardoselilor parial perforate,
comparativ cu pardoseala solid i absorbant. Acest sistem determin ns, o cretere a
emisiilor specifice de CH
4
i N
2
O.

Tabelul de mai jos ilustreaz nivelurile de emisii de CH
4
, N
2
O i NH
3
( tabel 19 )

Specii Sistemul de hale NH
3
1)
kg/loc/an
CH
4
2)
kg/loc/an
N
2
O
2)
kg/loc/an
Pardoseal:
- Complet
perforat
1,35 3,0 2,8 4,5 0,02
0,15
- Parial
perforat
0,9 2,4 4,2 i
11,1
0,59
3,44

Porci la
ngrat

> 30 kg
- Solid i
absorbant
2,1 - 4 0,9 1,1 0,05 2,4
1) Cele mai reduse niveluri de NH
3
sunt realizate prin aplicarea tehnicilor endof-pipe
2) Nivelurile min. i max. raportate

Emisiile de metan
Emisiile de metan se estimeaz prin calcul, utiliznd factorii de emisie CORINAIR
(ntruct pentru metan nu sunt disponibile metode analitice sau instrumentale i nici
limite de emisie prevzute n Ord. MAPPM 462/93):
1 1,5 kg/cap porc la ngrat/an emisii la adposturile de animale;
7 kg/cap porc la ngrat/an prin fermentaia anaerob a dejeciilor;
emisia total anual (considernd 8 kg CH
4
/cap porc la ngrat/an la capacitatea de
4400 capete livrate la abator/an): 35,2 t CH
4
/an.
Emisiile de NH
3
i N
2
O
Factorii de emisie CORINAIR 2001 pentru emisia de amoniac sunt, pe animal i an
agricol, conform notei 1 la tab 4.1 Group 10 program CORINAIR:
porci la ngrare: 2,89 kg/cap/an de la adposturi
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
0,85 kg/cap/an de la depozitare dejecii n afara adpostului
2,65 kg/cap/an de la mprtiere dejecii pe sol
6,39 kg/cap/an total emisie

Se mprtie doar dejeciile solide pe sol, deci emisiile totale sunt mai mici. La o
capacitate instalat de 4400 capete livrate emisia total de NH
3
calculat cu factorii de
emisie CORINAIR este: de 28,16 t/an NH
3

Emisiile de NH
3
, N
2
O i pulberi msurate n condiii atmosferice: temperatura 33C,
calm atmosferic/vnt slab, soare sunt prezentate n tabelul de mai jos ( 20 ):

Debit masic
mediu,
g/h

Sursa

Debit
msurat
,
m
3
/h

NH
3
,
mg/m
3

NO
X

mg/m
3
Pulberi n
suspensie,
mg/m
3

(valori
momentane
)

Alte
emisii
msurate
NH
3
, NO
X

Hala ngrare 27.900
42.000
3,8 - 5,7
nedecelabil 0,03 H
2
S-
0,7 mg/m
3

166
0
Hala ngrare 27.900
55.800
3,8 0 2,05 0,11 CO
2

0,06%
159 36
Valori admise Ord M S 1957/ 1995 Concentraii admisibile n atmosfera zonei de
munc
Concentraia medie mg/m
3
15 5 4*
Concentraia de vrf mg/m
3
30 8 -
Valori limit de emisie Ord MAPPM 462/93
concentraie mg/m
3

la debit masic g/h
30
> 300
500

> 5000
50

> 500

Emisii totale, g/h
Emisie total la adposturi(concentraii i debite medii), g/h 2.125 246
Emisie total la adposturi (concentraii i debite maxime), g/h 2.841 547
Emisii la epurarea fizico-chimic (incint flotaie) 132 40
* N
2
O se msoar i ca NO
X
** pulberi totale de cereale i fin

Concentraiile determinate se situeaz mult sub pragul de alert la emisiile de NH
3
,
pulberi i NO
X
, conform Ord. MAPPM 462/93, i nici din punctul de vedere al concentraiei
admise la locul de munc nu s-au sesizat probleme.
Debitele masice de amoniac i oxizi de azot eliminate din adposturi (fermentaie
enteric i emisii din dejecii n hal), presupunnd o emisie constant pe tot parcursul
anului, sunt:
valori medii:
2,125 kg/h NH
3
, respectiv 18,6 t/an,
0,246 kg/h NO
X
, respectiv 1,92 t/an
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
valori maxime
2,841 kg/h NH
3
i 24,9 t/an
0,547 kg/h NO
X
, respectiv 4,8 t/an

c. Bazinele de stocare a dejeciilor lichide pe perioada interdictiei de aplicare
Emisiile ce pot rezulta de la bazinele impermeabilizate de stocare a dejeciilor lichide
sunt: NH
3
, H
2
S, CO
2
, CH
4
, N
2
O.
Msuri de reducere a polurii aerului:
bazinele de deshidratare sunt concepute astfel nct procesul de descompunere s
fie unul mixt, aerob i anaerob, iar mirosurile emise s fie ct mai reduse;
se va ncerca un tratament bio-enzimatic al dejeciilor cu bio-enzime SunnyGlobe
pentru asigurarea unui sistem curat, fr emisii urt mirositoare. Mirosurile vor fi
reduse n zona lagunelor de stocare n jurul valorii de 20 ppm, datorit tratamentului
bio-enzimatic;

Pentru reducerea concentratiilor de amoniac, a mirosurilor din hala si
fluidizarea dejectiilor, beneficiarul introduce saptamanal in perna de apa o bioexima
ACTIV A si ACTIV B cate 300 g pentru fiecare din cele doua compartimente mari ale
halei.

Emisiile de poluani n atmosfer, rezultate din depozitarea dejeciilor lichide i a
digestatului n bazinele impermeabilizate, se ncadreaz n valorile limit de emisie
prevzute n tabelul de mai jos:
Emisia de NH
3
de la diferite sisteme de depozitare a dejeciilor pentru
CRETEREA INTENSIV A PORCILOR

Tabel 21
Factor,
kg/cap/an
Pierdere,
(%) Specii

Tehnica de stocare a nmolului i gunoiului solid
NH
3
NH
3

Dejeciile solide pe o hald 2,1 20-25
Depozitarea urinei - 40-50
Dejecia n amestec n rezervoare supraterane 2,1 10

Porci
Dejecia n amestec n bazine (lagune) semingropate - 10


Tabel 22
Factor,
kg/cap/an
t/an Specii Tehnica de stocare a nmolului i gunoiului
solid
NH
3
NH
3

Porci ngrare Depozitare dejecii n afara adpostului 0,85 42,5

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
mprtierea fertilizanilor lichizi pe terenurile agricole
Emisiile ce pot rezulta din procesul de mprtierea fertilizanilor lichizi pe terenurile
agricole sunt: NH
3
, H
2
S, CO
2
, CH
4
, N
2
O.
Pentru reducerea emisiilor de amoniac, n vederea diminurii mirosurilor, n procesul
de mprtiere pe sol a fertilizanilor, un factor important este ncorporarea rapid n
terenul arabil. Astfel, drept dispozitiv de aplicare s-au prevzut injectoare pentru mirite i
teren arat cu discuri, lime de lucru 3 m, ce asigur depunerea fertilizantului lichid la
rdcina plantelor n vegetaie, pe mirite sau teren arat.
Se respecta prevederile cuprinse n Codul Bunelor Practici Agricole, cu precdere
Calendarul de interdicie pentru mprtierea ngrmintelor.
Sunt avute n vedere condiiile atmosferice la planificarea activitilor din care rezult
mirosuri neplcute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe vertical
a poluanilor (inversiuni termice, timp nnourat). n acest fel, se va preveni transportul
mirosului la distane mari.
Factorii care influeneaz nivelurile de emisie ale amoniacului n aer, n timpul
mprtierii pe sol, conform tabelului 3.37, pag. 124, BREF BAT pentru CRETEREA
INTENSIV A PORCILOR:
Tabel 23
Factor Caracteristici Influena
pH pH-ul sczut d emisie mai sczut
Capacitatea de schimb
cationic a solului (CEC)
CEC mare conduce la emisii mai sczute Sol
Nivel de umezeal a
solului
Ambiguu
Temperatur Temperatur mai ridicat emisii mai mari
Precipitaii Cauzeaz diluie i o mai bun infiltrare, fiind
emisii mai sczute n aer dar mai mari n sol
Viteza vntului Viteze mai mari emisii mai mari

Factor climatic
Umiditatea aerului Nivel mai mic emisii mai mari
Metoda de aplicare Tehnica pentru emisii joase
Tipul de gunoi s.u. coninut, pH, concentraii amoniac
Management Timp i doza de
aplicare
Pe vreme de cldur, uscciune, soare i
vnt, acestea trebuie evitate; dozele prea
mari influeneaz timpul de infiltrare.

Tabel 24
Factor,
kg/cap/an
t/an Specii Tehnica de stocare a nmolului i
gunoiului solid
NH
3
NH
3

Porci
ngrare
mprtiere dejecii pe sol 2,65 132,5
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Principalele surse de poluare a aerului in periada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate in realizarea investitiei ; camioane, buldozere ,
excavatoare , compactoare . Aceste surse de poluare a aerului gazele arse de la
esapament se pot constitui ca surse mobile de poluare .
Pentru detereminarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat
factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in metodologia Corinaire pentru traficul
auto ( grupa SNAP 07 ) .
Astfel , pentru motoarele Diesel , specifice autovehiculelor grele , factorii de emisie
( exprimate in kg/1000 litri ) :
o particule 1,560 ;
o SOx 3,240 ;
o CO 27,00 ;
o Hidrocarburi 4,440 ;
o Aldehide 0,360 ;
o NOx 44,40 ;
o Acizi organici 0,360 .

Estimarea emisiilor s-a efectuat tinanad cont de consumul specific de motorina ( 30
litri/ora la functionarea concomitenta a trei utilaje si compararea cu concentratiile maxim
admise :
tabel 25
indicator concentratie CMA
particule
46,8 g/h 500 g/h
SOx
97,2 g/h 5000 g/h
CO
810 g/h limita nespecificata
Hidrocarburi
133,2 g/h 3000 g/h
Aldehide
10,8 g/h 100 g/h
NOx
1332 g/h 5000 g/h
Acizi organici
10,8 g/h 200 g/h

Potential pot exista emisii fugitive de compusi volatili degajati din dejectiile depozitate in
bazinul de stocare :
Hidrogen sulfurat ( sub 0,01 % );
Amoniac ( sub 0,02 % )
Dioxid de carbon ( sub 0,3 % ).

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.2.2. Prognozarea impactului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei vor
determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici , pe amplasamentul
lucrarilor .
Intensificarea activitatii de transport , in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului nu va determina afectarea calitatii aerului .
Pentru perioada de exploatare a investitiei emisia de gaze arse datorate motoarelor cu
ardere interna vor exista , exclusiv , in perioadele de golire a bazinelor de dejectii destinate
aplicrii pe terenurile agricole , de la vidanjele de transport si in perioadele de
depopulare/populare a halelor cu suine , de la camioanele de transport .
Emisiile specifice activitatilor complexului zootehnic care pot aparea in cantitati greu
decelabile/recoltabile cu mijloace clasice precum si activitatea din care rezulta acestea sunt
descrise in tabelul nr. 26 .

activitatea principala din complex emisie potentiala
adapostire animale emisii de amoniac , praf, miros, CO2
depozitarea hranei praf
depozitare balegar in bazin de dejectie emisii de amoniac, miros, H2S
depozitarea altor deseuri decat balegar miros
aplicare balegar pe camp miros , H2S
tocare si macinare nutret praf

Emisiile de gaze avand in compozitie azot

Amoniacul gaz ( NH3 ) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate
irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor . Se ridica usor din balegar si se
imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie . Factori ca
temperatura , ventilatia, umiditate, procentul de stocare , calitatea halelor si compozitia
hranei ( proteine brute ) , pot de asemenea sa afecteze nivelul emisiei de amoniac . Factorii
care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in tabelul nr. 27 De exemplu , la
dejectiile de porc , azotul din uree reprezinta mai mult de 95% din totalul de azot din urina . In
urma acivitatii microbiene , aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil .

proces compusi cu azot pot afecta
fecale acid uric/uree ( 70% ) + proteine
nedigerabile ( 30 % )
animale si hrana
degradare amoniac/amoniac in balegar conditiile procesului ( balegar ) :
temperatura , pH,Aw
volatilizare amoniac in aer conditiile procesului si climatul local
emisii amoniac in mediu curatarea aerului

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Nota :
T-temperatuara , pH aciditate , Aw-activitatea apelor , rh umiditate relativa

Alte gaze : in special metan si protoxid de azot . Cresterea nivelului de protoxid de
azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid , dar si la cel solid . Dioxidul de
carbon rezultat din respiratia animalelor se poate acumula in hale , daca acestea nu sunt
ventilate corespunzator .
Procesele microbiene din sol ( denitrificarea ) produc protoxidul de azot ( N2O) si azot
gaz ( N2 ). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de sera ,
in timp ce azotul gaz este daunator mediului . Ambele pot fi produse prin descompunerea de
nitrati in sol , fie derivati din balegar , fie din fertilizatori anorganici sau chiar din sol , dar
prezenta balegarului favorizeaza acest proces .

Praful : s-a constatat ca praful rezultat din activitatea de crestere si ingrasare a suinelor
nu se constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor , dar poate cauza
neplaceri , atunci cand bate vantul .
Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului din
interior si poate afecta sanatatea animalelor .
In incinta halelor aeratia se face corespunzator prin sistem de ventilatie care asigura
eliminarea gazelor din interiorul halelor . Acelasi lucru se va intampla si in halele noi , avand
in vedere ca o aerare corespunzatoare influenteaza pozitiv cresterea animalelor .
Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC pentru controlul
climatului din adaposturile de suine .
Temperatura si umiditatea aerului , nivelele de praf, circulatia aerului si concentratiile de
gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare . De exemplu, concentratiile valorilor limita
prevazute sunt prezentate in tabelul nr. 28. In Directiva valorile sunt prezentate cu titlu
obligatoriu , dar aceste valori pot varia pe teritoriul statelor membre .

factori din mediile interne nivel/eveniment
CO sub valoarea masurabila
H2S sub valoarea masurabila
porci pana la 25 kg : 60-80 % H-umiditate relativa
porci mai mari de 25 kg : 50-60%
NH3 maxim 10 ppm
CO2 volum maxim 0,20 %

O mai buna atmosferera , in adapostul animalelor , poate fi obtinuta prin :
- izolarea halelor ;
- incalzire :
- ventilare .

Pulberile generate de activitatea desfasurata in cadrul fermei zootehnice sunt rapid
depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.3. ZGOMOT SI VIBRATII

4.3.1. Surse de zgomot si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de zgomot i vibraii sunt reprezentate de utilajele cu organe n micare din
componena instalaiilor.
In acest moment cea mai important surs de zgomot este moara de furaje, care are
o funcionare intermitent, i mijloacele de transport intern.
n mod normal, zgomotele motorului sunt evaluate n dB (A).

Zgomotul produs prin activitatea specific nu are un impact semnificativ asupra
zonelor din vecintatea surselor, asupra personalului operator, nivelurile rmnnd inferioare
limitelor impuse de prevederile privind protecia muncii (85-87 dB(A)). Avnd in vedere i
distana pn la zonele locuite (cca 4 km), precum i dispersia surselor, zgomotul produs de
utilaje este imperceptibil in zon.
Unitatea are n dotare un echipament de msurare a zgomotului i este iniiat un
sistem de monitorizare prin msurri periodice al zgomotului att n apropierea surselor cele
mai importante ct i la punctele principale ale mprejmuirii, nivelul de zgomot se incadreaza
in valori sub 65 dB(A) ( rezultatele masuratorilor sunt pastrate intr-un registru , verificat
periodic de autoritatile cu atributii de control ) . Daca se consulta acest registru se poate
observa ca nivelul de zgomot se incadreaza in prevederile Ordinului MMGA nr. 678/2006
pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot
produs de activitatile din zonele industriale ( in timpul zilei 65 dB(A) , curba de zgomot Cz60 )
.


Pentru reducerea activitatii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt obligatorii
urmatoarele masuri tehnice , care vizeaza :
o Reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse echipamentului
tehnic sau adaptarea de dispozitive atenuatoare ;
o Masuri de izolare a surselor de zgomot ( ecrane fonoizolante sau montarea
echipamentelor in carcase fonoizolante );
o Combaterea zgomotului la receptor ( cabine fonoizolante );
o Utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului atunci cand
masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana la limita la care acesta
constituie factor de risc .

Facem precizarea ca in Complexul zootehnic apartinand SC Carniprod SRL nivelul
zgomotului masurat se situeaza sub CMA ( respectiv , 65 dB(A) ).

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
a) Msuri colective, n special de organizare a muncii:
Restricionarea accesului n zonele zgomotoase, aplicnd semnalizarea de securitate
prin panouri i tblie de avertizare
Folosirea unei culori adecvate mediului de munc (n locurile cu zgomot se
recomand, n vederea atenurii senzaiei de zgomot, culori odihnitoare: vernil, bleu,
bej deschis, evitndu-se culorile vii, strlucitoare)
Efectuarea corect a examenului medical la angajare, cu efectuarea i pstrarea
audiogramei de referin, pentru compararea cu audiogramele ce se vor efectua la
examenele medicale periodice
b) Msuri individuale de protecia muncii:
Purtarea corect, obligatorie, a echipamentelor individuale de protectie (antifoane sau
cti de protectie). Purtarea ctilor de protecie poate duce la o atenuare a
zgomotului cu pn la 45 dB, la o frecven de 2000 Hz.

Vibraii
Prile n micare genereaz, pe lng zgomote, i vibraii, datorit faptului c forele
de gravitaie i momentele de inerie nu pot fi echilibrate complet. Transmiterea vibraiilor i a
zgomotelor astfel create ctre fundaiile utilajelor poate fi semnificativ redus prin folosirea
elementelor de montaj elastice. Din acest motiv, la montarea setului generator s-au prevzut
elemente de montaj elastic ntre cadrul de baz i fundaie. Folosirea lagrelor elastice
duce la realizarea unui grad de izolare de aprox. 88-94%.
Limitele maxime admisibile pe baza crora se apreciaz starea mediului din punct de
vedere acustic n zona unui obiectiv sunt precizate n STAS 10009/88, care prevede la limita
incintei valoarea maxim de 65 dB, iar n ceea ce privete amplasarea cldirilor de locuit,
aceasta se face astfel ncat nivelul zgomotului s nu depseasc valoarea de 50 dB
(msurat la 2 m de faad n exteriorul cldirii, n conformitate cu STAS 6161/3-89).
Pentru intervalul orar 6-22 Ord. MS nr. 536/97 impune aceeai valoare limit
admisibil de 50 dB. Pentru intervalul 22-6, acelai ordin impune o limit maxim admisibil
de 40 dB.
in aceasta analiz se poate trage concluzia c, nivelurile de zgomot generate n
mediul nconjurator ca urmare a realizrii instalaiei se situeaz sub limitele maxime
admisibile.

4.4. SURSE SI PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

Mentionam ca in cadrul fermei zootehnice NU exista surse radioactive si nici
produsele utilizate ca materii prime NU sunt supuse tratamentelor cu surse de emisii
radioactive .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.5. SOLUL

4.5.1. Generalitati

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul judetului Tulcea constituie o unitate
specifica, cu totul aparte de restul teritoriului tarii. Amplasamentul studiat este situat in partea
central-estica a judetului, la aproximativ 10 km de municipiul Tulcea si sub aspect
morfostructural apartine dealurilor Tulcei, ca unitate a Dobrogei de Nord. Relieful este larg
valurit, in cadrul caruia se ridica unele dealuri insulare ce nu depasesc 200-250 m,
peneplenizate, cu pante concave, innecate in depozite loessoide .
Dealurile Tulcei sunt dominate de o multime de varfuri calcaroase izolate, care
coboara usor spre sud sau se prelungesc prin culmi inguste si coline spre est, incluzand cea
mai mare depresiune intracolinara dobrogeana Depresiunea Nalbant. Versantii sunt
strabatuti de cateva vai, cu aspect asimetric si caracter torential, avand apa doar in
perioadele de precipitatii abundente .

4.5.2. Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de crestere si ingrasare a suinelor poate produce accidental
urmatoarele forme de poluare a solului :
Reziduuri menajere diverse ;
Substante medicamentoase vehiculate ;
Slam de dejectii .
Imprastierea neatenta/neprofesionista a dejectiilor pe terenurile agricole este
activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol si subsol .
Balegarul este un bun fertilizator , dar acolo unde este aplicat in exces fata de
capacitatea solului si de necesarul recoltelor , acesta devine o sursa majora de emisii
poluante .
Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu azot
si fosfor . Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele :
- pentru N scurgeri , denitrificare ( NO2, NO, N2) si infiltrarea ;
- pentru P scurgeri si infiltrarea ;
- acumularea de N si P in sol .

Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului pe terenurile agricole se preleveaza probe
si se efectueaza determinari ale compozitiei chimice a solului , de catre OSPA Tulcea , in
vederea respectarii Ordinului comun MMGA nr.242/2005 si MAPDR nr.197/2005 , pentru
aprobarea Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere , control
si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati .
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si
limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil . In zonele vulnerabile ( la
imprastierea balegarului ) imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel de maxim
170 kg N /ha/an .
Daca se pprocedeaza corect , aplicarea balegarului are avantajul de a economisi
ingrasamintele minerale costisitoare, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a
adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului .
Amestecul biologic ingrasamantul natural pregatit conform tehnologiei descrise in
capitolele anterioare nu afecteaza solul si culturile agricole cultivate pe acestea ,sub nici un
aspect . Mentionam ca din anul 2011 cand s-au derulat operatiunile de fertilizare s-a
constatat o crestere a productiei agricole .

4.5.3. Prognoza impactului

Urmare cele mentionate mai sus se poate mentiona ca impactul asupra solului si
subsolului este minim .
In faza de executie a celor doua hale va exista un impact asupra perimetrului de
realizare a investiei , prin schimbarea destinatiei terenului din arabil in curti-constructii .
Stratul vegetal va fi decopertat si prezervat pentru refacerea ecologica a zonei sau a altora ,
adiacente .

a. Surse de poluare pentru sol n perioada de construcie
Din activitatatea de construcii vor rezulta o serie de deeuri solide (pmnt, piatr),
deeuri de la ambalajele utilajelor, echipamentelor i aparaturii de msur i control.
Vor rezulta deasemenea deeuri metalice de la lucrrile de montaj i de la lucrrile de
sudur (brocuri de sudur, resturi de electrozi). Toate aceste deeuri se vor colecta selectiv
i se vor depozita temporar n locuri special amenajate i autorizate i se va cuta
valorificarea lor, iar cele care nu se pot valorifica vor intra n circuitul de eliminare specific
fiecrui tip de deeu.
n urma lucrrilor de sptur i execuie a taluzurilor aferente bazinelor, rezult
urmtoarele materiale:
excedent de pmnt vegetal:
care, poate fi utilizat la acoperirea spaiilor libere
roc dislocat care, n urma mrunirii poate fi utilizat pentru consolidarea
exterioar a taluzurilor
loess, care se utilizeaz integral la realizarea taluzurilor
Volumele de pmnt excavat, necesare umpluturilor se vor stoca ntr-un depozit de
antier ct mai aproape de staia de epurare.
Volumele de pmnt excavat excedentar sau impropriu pentru umpluturi se vor
ndeprta i depozita temporar conform unei convenii ncheiate cu autoritile locale, pn la
refolosirea lor, conform celor menionate mai sus.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

b. Perioada de funcionare
Surse poteniale de poluare a solului:
gestionarea necorespunztoare a deeurilor generate, inclusiv administrarea
necorespunztoare a dejeciilor pe terenurile agricole;
evacuarea apelor uzate i pluviale;
evacuarea de noxe n atmosfer;
manipularea necorespunztoare a materiilor prime, materialelor i
combustibililor.

In cazul unei exploatari normale , fara avarii , nu vor exista surse dirijate asupra solului
si subsolului .


Pentru protectia solului si subsolului , se recomanda ca la cele doua hale care se vor
construi sa se efectueze lucrari de hidroizolare , astfel incat sa fie imposibila infiltrarea pe sol
si in subsol a posibililor poluanti . Masurile propuse pentru reducerea la maxim a impactului
investitiei asupra solului sunt :
Inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta
Plantarea de copaci perimetrali perdele de protectie ;
Verificarea permanenta a forajelor de observatie , pentru supravegherea calitatii
mediului subteran .
Betonarea suprafetei halelor de crestere a suinelor , pentru a impiedica
eventualele infiltratii in sol/subsol .
Evitarea deplasarii utilajelor grele in afara perimtrului avizat
- Sunt prevzute msuri de depozitare i gestionare a deeurilor generate;
- Construirea bazinelor din pmnt compactat, impermeabilizate, pentru stocarea temporar
a dejeciilor folosite ca fertilizani pe terenurile agricole din proprietatea CARNIPROD;
- Bazinele impermeabilizate destinate stocrii dejeciilor lichide respect principiile de baz
ale manangementului gunoiului de grajd n exploataii agro-zootehnice, respectiv:
- amplasarea n afara zonelor sensibile i departe de sursele de ap i de
suprafeele mpdurite;
- capacitate de stocare suficient (V
T
= 40.000 m
3
), pentru minim 4 luni;
- construcie corespunztoare, care s prevad toate sistemele de siguran,
protecie i monitorizare a scurgerilor accidentale;
- condiii de exploatare n siguran, optime i eficiente;
- ci corespunztoare de acces.

Amplasarea bazinelor impermeabilizate pe un fundament cristalin, granitic, de
protecie maxim, fa de nivelul hidrostatic al pnzei freatice, care este situat la mare
adncime (de peste 20 m).
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
- Asigurarea dotrilor necesare pentru monitorizarea eventualelor scurgeri accidentale din
bazinele impermeabilizate, precum i a acumulrilor de gaze provenite din descompunerea
humusului, sub folia de impermeabilizare a bazinelor de stocare a dejeciilor.
- Prevederea de rigole de jur-mprejurul bazinelor impermeabilizate pentru colectarea i
dirijarea apelor pluviale;
- Prevederea unor sisteme de agitare a dejeciilor pentru asigurarea omogenizrii, att n
timpul transportului, ct i n timpul administrrii pe terenurile agricole;
- Administrarea dejeciilor lichide cu 4 cisterne speciale pentru imprtiat fertilizanii lichizi,
cu o capacitate de 15 mc/fiecare ;
- Colectarea apelor pluviale de la paturile de uscare C
1
C
4,
prin rigolele existente spre
bazinul de omogenizare al staiei de epurare , pn la bazinele impermeabilizate.
- Pentru terenurile unde se mprtie dejeciile, se va realiza Studiu Pedologic la fiecare 10
ani si un studiu Agrochimic la fiecare 4 ani, conform prevederilor legale i se va ntocmi
anual un Plan de fertilizare a terenurilor; anual, inaintea aplicarii dejectiilor, se va face analiza
solurilor in vederea determinarii incarcarii acestora cu metale grele sau elemente poluante.

4.6. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Judetul Tulcea include cele mai vechi ( sisturile verzi din Podisul Casimcei) si cele mai
noi ( depozitele deltaice ) formatiuni de pe teritoriul tarii . Din punct de vedere structural
apartine Platformei Dobrogei . Falia Galati- Tulcea-Mahmudia separa compartimentul
scufundat al depresiunii predobrogene , corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de
compartimentul mai ridicat din sud , respectiv Dobrogea de Nord. La randul sau acesta este
delimitat prin falia Peceneaga Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la
limita sudica a judetului .
Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite
triasice , jurasice, samatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare
( argile,maluri,nisipuri ).
Dobrogea de Nord se imparte la randul ei in trei subunitati :
o Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si
mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice ( sisturi argiloase , calcare,
cuartite , conglomerate, gresii ) strapunse de massive granitoide ;
o Zona Tulcei , peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni
sedimentare si de diabaze ( Podisul Niculitel ) ;
o Podisul Babadag , cu un fundament Paleozoic si triasic peste care se dispun
formatiuni sedimentare predominant cretacice
( pietrisuri,calcare,conglomerate).
Dobrogea Centrala , care ocupa partea de sud a judetului este constituita dintr-un
soclu cristalin ( sisturi cristaline mezamorfice si sisturi verzi ) peste care se dispun formatiuni
sedimentare jurasice ( predominant calcaroase ) si cretacice ( pietrisuri ).

Intreaga unitate a Dobrogei de Nord (fig.8), cu exceptia culmilor inalte din muntii
Macinului si a unor varfuri si abrupturi izolate este acoperita de o cuvertura aproape continua
de loess si depozite loeesoide .
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

fig.8 - Harta solurilor Dobrogei

Asa cum se poate observa in fig. 8 in zona complexului zootenic solurile sunt incluse
in grupa cernoziomurilor carbonatice .
In cadrul proiectului , constructia celor doua hale nu va impune extragerea de resurse
naturale . Se va proceda doar la executarea fundatiilor pe care se vor monta cele doua hale .
Impactul prognozat se va manifesta pe suprafata celor doua constructii .Nu se va produce
nici un impact asupra resurselor subsolului , pe amplasament nu exista obiective geologice
valoroase protejate . De asemenea prin implementarea proiectului nu se va modifica reteaua
hidrologica, zonele umede , biotopuri etc.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.7. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Tratamente veterinare
Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de terti
autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine. Suplimentele
alimentare-medicamentoase care sunt administrate per os sunt introduse in amestecul de
nutritie, ele prezentandu-se sub forma solida pulverulenta si netoxice.

Tratament cu aditivi
Dejectiile rezultate de la suine, vor fi tratate cu aditivi specifici, ca i dejeciile celorlalte
animale din complex, in vederea reducerii emisiilor de compusi volatili din care cel mai
important este amoniacul -, care pot crea disconfort pe platforma fermei sau in afara ei care
se comercializeaza pe piata specifica si care prezinta urmatoarele avantaje :
- Sunt non-toxice, aa cum rezult din certificatele anexate;
- Nu contin adaosuri de reactivi chimici;
- Nu sunt patogene;
- Sunt produse organice, naturale, in proportie de 100%;
- Sunt neagresive pentru mediul inconjurator (environmentally safe);
- Nu sunt produse obtinute prin inginerie genetica;
- Reduc emisia de amoniac si de alte mirosuri, in proportie de peste 90%;
- Reduc emisia de hidrogen sulfurat (H
2
S), in proportie de peste 10%;
- Accelereaza de mii de ori viteza biochimica naturala de procesare a dejectiilor,
descompunerea mineralizarea -, materialului organic;
Produsele sunt solubile in apa in proportie de pana la 25%;
Producatorul, aditivilor garanteaza calitatea si performantele acestora.
In denumirea generala a aditivilor se are in vedere ca acestia formeaza un grup de
produse alcatuite din diferite elemente care reactioneaza cu gunoiul/dejectiile, schimband
caracteristicile si proprietatile acestuia/acestora. Acesti aditivi sunt aplicati la gunoiul de porc
in gropile de descarcare si rezulta urmatoarele efecte:
- o reducere in emisia catorva compusi gazosi (NH
3
si H
2
S);
- o reducere a mirosurilor neplacute;
- o schimbare a proprietatilor fizice ale dejectiilor pentru a le face mai usor de utilizat;
- o crestere a valorii dejectiilor utilizate pentru fertilizarea solului;
- o stabilizare a microorganismelor patogene.

In cadrul complexului zootehnic , medicamentele , substantele chimice si dezinfectante
sunt achizitionate numai de la furnizori autorizati , exista o evidenta stricta , existand fisele cu
datele de securitate . De asemenea , exista dovada inregistrarii in ECHA , conform
Regulamentului CE nr. 1907/2006 privind inregistrarea ,evaluarea , autorizarea si
restrictionarea substantelor chimice ( REACH ) .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.8. BIODIVERSITATEA

4.8.1. Informatii generale :

Amplasamentul complexului zootehnic ( si implicit cele doua hale noi care se vor
construi) , NU se afla in situri Natura 2000 . Pozitionarea si distantele fata de ROSCI0065
Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe este prezentata in
figura nr.

Fig. 9 amplasamentul complexului zootehnic fata de siturile Natura 2000

4.8.1.1. Date generale despre ROSCI0065 Delta Dunarii :

A. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii :
In Delta Dunarii se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice) .
Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale,
canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in
regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb
de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa,
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de
apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura
la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine costiere).
Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de
salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de
salcii sau salcii izolate).
Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate
(padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe
grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe
solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri
miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab
consolidate si plajele).
Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile
raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere
ecologica);
Orase si sate (asezari urbane si rurale)
Amplasamentul propus pentru construire celor doua hale de crestere suine este
amplasat in interiorul Complexului zootehnic existent situat la km 4-5 pe soseaua Tulcea
Murighiol , deci intr-un ecosistem antropic ( ferma suine ).

B. Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat
situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la
Ordinul 1964/2007, cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ):

3160 - Lacuri distrofice si iazuri
6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae)
1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare
1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile
umede si nisipoase
1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)
1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice
2110 - Dune mobile embrionare (in formare)
2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)
2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
2190 - Depresiuni umede intradunale
3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention
62C0 * - Stepe ponto-sarmatice
6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)
6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion
6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel
montan si alpin
6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
1150 * - Lagune costiere
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

C. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat situl
de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul
1964/2007 , cu modificarile si completarile ulterioare ( Ordin 2387/2011 ) :

1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel)
2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc)
4067 - Echium russicum (Trifoias de balta)

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul
sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de tipic este un habitat.
Sistem de ierarhizare folosit este urmatorul:
A: reprezentativitate excelenta,
B: reprezentativitate buna,
C: reprezentativitate semnificativa.
D: prezenta nesemnificativa.

SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la
suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest
criteriu este exprimat ca un procentaj p:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
C: 2 p > 0%

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului
de habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu
cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:
i) gradul de conservare a structurii,
I: structura excelenta
II: structura bine conservata
III: structura medie sau partial degradata.
ii) gradul de conservare a functiilor
I: perspective excelente
II: perspective bune
III: perspective moderate sau nefavorabile
iii) posibilitatile de refacere.
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu
III: refacere dificila sau imposibila.
Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea:
A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea
dupa celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I),
indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.
B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II),
indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si
perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu
efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si
refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial
degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I).
C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii

EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al
conservarii tipului da habitat natural respectiv.
A: valoare excelenta,
B: valoare buna
C: valoare considerabila.

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1428 Marsilea quadrifolia R A B C B
1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B
2253 Centaurea jankae R A B A B
2255 Centaurea pontica V A B A B
4067 Echium russicum R C A C A

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
In ceea ce priveste marimea populatiei, de plante, daca marimea populatiei este stiuta
dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Daca nu, se indica
doar daca specia este
(C) specie comuna,
(R)- specie rara, sau
(V)- foarte rara.
(P) - Daca datele despre o populatie lipsesc complet, se indica numai prezenta
speciei

D.Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in
conformitate cu Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate)

POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu
populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii
relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un
model progresiv ca cel de mai jos:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
C: 2 p > 0%
D: populatie nesemnificativa.

CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante
pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-
criterii:
i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru
specie;
I: elemente in stare excelenta,
II: elemente bine conservate,
III: elemente in stare medie sau partial degradata
ii) posibilitatile de refacere.
I: refacere usoara
II: refacere posibila cu efort mediu,
III: refacere dificila sau imposibila.

Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii
A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de
clasificarea posibilitatii de refacere,
B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de
clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III)
si usor de refacut (ii I),
C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.

IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire
normala a speciei:
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
A: populatie (aproape) izolata,
B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie,
C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.

GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
A: valoare excelenta
B: valoare buna,

Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara
desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform
fromularului standard NATURA 2000 sunt:

3160 - Lacuri distrofice si iazuri

Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul tarii,
Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului.
Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta.
Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans, Nymphoides
peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,52 m), cu continut
redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,58). Ocupau
suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai
reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari.
Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers
este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton
crispus, P. pectinatus.
Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum,
Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea
alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum
demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris
vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei
Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si
pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea
Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat
foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest
tip de habitat .

6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri

Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova
(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii).
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri
nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide.
Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte sau
de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu
comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare,
sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul
panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati
similare din vestul bazinului pontic.
Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila
paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora,
Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum,
Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest
tip de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata.

7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus

Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de
plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii
succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din
Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922)
Zobrist 1935].
Plante: Cladium mariscus.
In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate
extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest
tip de habitat .

91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)

Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor,
expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse
inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite
aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca
urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor
Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.
angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris
arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de
esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri
aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie
cu paduri de anin si frasin.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in
vecinatatea acestuia

92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion
tinctoriae)

Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si
formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau
temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul
Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor
saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T.
ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor
pontice si stepice din vestul Eurasiei.
Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare.
Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat acest
tip de habitat .

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare

Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau
neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea
constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie
mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal,
pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele
nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept
bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul
dur de dedesubt.Permanent submerse la mica adancime inseamna ca deasupra unui
banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero.
Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De
aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din
formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.
Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe
multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.
Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cusuprafete de mal si nisip neacoperite
de apa marii la maree joasa si recife.
In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme:
Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea
submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a
valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine
monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde
stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de
dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor,
formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de
nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de
mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la
izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si
pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium
mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime.
Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece
aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile
caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum,
Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria,
crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si
pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus
sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de
valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu
depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje
submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii,
remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul
coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje
submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei
calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic
si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. Camca de
la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de mica adancime, pe tarmul Deltei
Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala,
formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea
acestuia .

1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului

Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material
grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea
maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp.,
Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile
mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea
Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia)
sibirica.
Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae
dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind
adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje
pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile
embrionare).
acestuia.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile
umede si nisipoase

Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special
Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase
sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-
Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.
Subtipuri: Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.),
ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza
zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele
saraturate continentale. Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise
de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce
colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si
mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.
Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus,
Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp.,
Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.
acestuia.

1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (J uncetalia maritimi)

Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de J uncetalia
maritimi.
Subtipuri: mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de J uncus maritimus si/sau J .
acutus; mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (J uncion maritimi) si pajisti
umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion
squamosi); pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).
Plante: J uncus maritimus, J . acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti,
Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus
valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum,
Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata,
Orchis coriophora subsp. Fragrans.

acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (delta
maritima).

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si pontosarmatice,
care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si
ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei
freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial
determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate
uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate,
periodic inundate, cu zonare tipica.
Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster
tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, J uncus gerardii,
Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina,
Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia
triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta,
Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C.
divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium
fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione
verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina),
Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera
austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.

acestuia.

2110 - Dune mobile embrionare (in formare)

Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de
ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situata
inspre mare la baza dunelor inalte.
Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus
pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium
maritimum.

acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre .

2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri)

Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise, formate
din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul
Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al
Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.
Subtipuri: Dune fixate pontice dune fixate de pe coastele Marii Negre.
Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din specii
anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate
varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre
sistemele de dune brune (dune cu lande).
Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana
cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites,
Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza
complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in
vecinatatea acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre.

2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides

Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in
depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede.
Plante: Hippopha rhamnoides.
vecinatatea acestuia.

2190 - Depresiuni umede intradunale

Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale sunt
habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei
freatice.
Subtipuri: Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis,
Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice
ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. Pajisti pioniere interdunale
(J uncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion):
formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate
scazuta. Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile,
adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor
interdunale. Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor
interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). Stufarisuri si rogozisuri de
depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor
interdunale.

vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la
Caraorman, Letea si Sulina .

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea

- vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana
la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa uscat
apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae.
- vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu
uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau
care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoto-
Nanojuncetea.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile
caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.
Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, J uncus bulbosus subsp.
bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens, Elatine
spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella
aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, J uncus bufonius, Centaurium
pulchellum,
Centunculus minimus.
Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede
interdunale.
vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii
edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition

Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai
putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din
Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de
broscarita (Magnopotamion).
Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis
morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa,
ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton
lucens, P. perfoliatus.
vecinatatea acestuia

3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion

Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa sau
natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul
verii) sau muschi acvatici.
Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp.
penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia
palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.
edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa
permanenta.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu
vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention.
Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara nici
un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt
favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.
Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum
lapathifolium.

62C0 * - Stepe ponto-sarmatice

Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de Nistru
si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei
sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si
Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria
lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa
ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae,
Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion
valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile,
Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S.
ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S.
joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris
pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion -
Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides,
Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri,
Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D.
pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.

6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion
caeruleae)

Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau
mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei
exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau
corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.
Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta,
relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe
solurile mai acide cu J unco-Molinion (J uncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in
specii sau de pe soluri turboase degradate.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum,
Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula
tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum,
Crepis paludosa, Luzula multiflora, J uncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula
britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex
pallescens.

6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion

Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul
bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in
sistemele dunale.
Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium
debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans,
J uncus maritimus, J . acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella
vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza
elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria,
Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.
vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de
pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul
Saraturile.

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor,
pana la cel montan si alpin
Subtipuri: Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de
apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si
Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion
sepium, Filipendulion); Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan
pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea,
Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica,
Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium
podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album,
Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A.
vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae,
Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.
Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul
raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de
talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste
comunitati de ierburi
inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii
Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in
conditii climatice continentale pana la subcontinentale.
Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium
angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, J uncus atratus, Lythrum virgatum.
Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii
restranse.
edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)
Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de campie
pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-
Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si
nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de
doua ori pe an.
Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella
major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus
carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis,
Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive,
cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu ape
majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti,
bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu
carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include
mici balti turboase (gyttja) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara,
adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.
Plante: Chara spp., Nitella spp.

1150 *- Lagune costiere
Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si
volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis
ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie
de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in
timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu
sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
- Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de
apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare
sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri
bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de
transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.
- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si
aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi
suportat un impact minor in urma exploatarii.
2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis
parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si
gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites
australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..

92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate de
Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca
multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix
spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus
angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei
coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale,
care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.
Plante: Salix alba, Populus alba.
Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata
vecinatate a acestuia.

40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice
Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica
si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de
stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc
(41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 -
paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai multe comunitati
vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-
Paliuretum si Rhamno catharticae-J asminietum fruticantis.
Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S.
crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), J asminum fruticans, Paliurus spinachristi,
Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis,
Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia
grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum
amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand
enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si
Carpinion illyricum.
Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus
pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei
europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt
reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a
dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor
Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau
Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar
pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din
sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand
sudestul si sudul Romaniei.
Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus
ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE)

1428 Marsilea quadrifolia
Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un
rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata
apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4
foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi
sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati.
Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.
1516 Aldrovanda vesiculosa

Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie
carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate,
terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt
axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).
Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
2253 Centaurea jankae
Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline
pietroase (calcaroase), aride.

Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament.

2255 Centaurea pontica

Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude.

4067 Echium russicum

Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone aride.

4.7.1.2 Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

Informaii privind fauna local :
Fauna Dobrogei se caracterizeaz printr-o deosebit de mare bogie i diversitate,
datorat n principal varietii habitatelor terestre, acvatice i cavernicole, a particularitilor
climatice precum i a particularitilor geografice legate de dispunerea i ntreptrunderea
acestor habitate, fiind astfel reprezentat de un numr de peste 7445 specii de nevertebrate
i 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate n peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul
celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peti, 12 specii de
amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de psri i 80 specii de mamifere.

Clasele Chondrichthyes i Osteichthyes sunt reprezentate de un numr de 180 de
specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente n tabloul faunistic dobrogean, din
punctul de vedere al gradului de protecie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6
specii rare i 6 specii endemice.
Speciile de ihtiofaun de interes naional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii,
se mpart n dou categorii, dup cum urmeaz: specii de interes naional care necesit o
protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, i specii
de importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de
management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urm fiind reprezentate de un
numr de 2 taxoni.
Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:
- 11 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale
de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peti prezeni n
Dobrogea;
- 11 specii de interes comunitar a cror prelevare din natur i
exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007),
reprezentnd 6% din totalul speciilor de peti prezeni n Dobrogea.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Clasa Amphibia este reprezentat printr-un numr de 12 taxoni pentru care este
necesar aplicarea unor msuri de conservare, reprezentnd 63,15% din speciile de
amfibieni din fauna Romniei. n funcie de gradul de protecie, 3 specii sunt vulnerabile,
dou sunt periclitate i una endemic.
Speciile de amfibieni de interes naional, reprezentate printr-un singur taxon intr n
categoria speciilor care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
- 4 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea;
- 7 specii care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33%
din totalul speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea;
- 2 specii de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac
obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul
speciilor de amfibieni prezeni n Dobrogea.

Clasa Reptilia este reprezentat prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6
specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitat i 2 specii
endemice. Fauna de reptile a judeului reprezint aproximativ 70% din cea a rii.
Speciile de reptile de interes naional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei
dobrogene, sunt reprezentate printr-un numr de 2 taxoni care necesit o protecie strict,
conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel:
- 5 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de conservare
(Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea;
- 13 specii de reptile care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G.
57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente n Dobrogea.

Clasa Aves este reprezentat de specii ce sunt dominante ca numr i importan
conservativ n cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentnd din punct de vedere al
compoziiei specifice 71,75 % din avifauna Romniei, dintre acestea 33 specii fiind
vulnerabile,17 specii sunt periclitate i 13 specii sunt critic periclitate.
Speciile de psri de interes naional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei
dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesit o protecie strict, conform
Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei
dobrogene, se distribuie astfel:
- 93 de specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de
conservare i a ariilor de protecie special avifaunistic (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4%
din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea;
- 39 de specii a cror vntoare este permis (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007),
13,58% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea;
- 4 specii de pasari de interes comunitar, a cror comercializare este permis
(Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de psri prezente n Dobrogea;
- 15 specii a cror comercializare este permis n condiii speciale (Anexa 5E la
O.U.G. 57/2007), reprezentnd 5% din totalul speciilor de psri prezente n Dobrogea.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Clasa Mammalia, reprezentat n cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de
specii, prezint un numr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15
specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) i rare (o specie). Foarte bine reprezentai
numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae i Fam. Vespertilionidae, n marea lor majoritate
specii vulnerabile sau periclitate, precum i reprezentani ai Fam.Mustelidae.
Speciile de mamifere de interes naional se mpart n dou categorii:
- 5 specii care necesit o protecie strict, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007
cu modificrile i completrile ulterioare, reprezentnd 6,25% din totalul speciilor de
mamifere;
- specii de importan naional a cror prelevare din natur i exploatare fac
obiectul msurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt n numr de 9 specii,
reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.
- 15 specii a cror conservare necesit desemnarea ariilor speciale de
conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere;
- 27 specii de animale care necesit protecie strict (Anexa 4A la O.U.G.
57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere;
- 3 specii de animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i
exploatare fac obiectul msurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din
totalul de specii de mamifere.
Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentat n tabelul nr. 29 n
comparaie cu datele nregistrate n cadrul amplasamentului ce se dorete a fi amenajat.

Gradul de conservare a speciilor
Grupe
de
specii
Nr.
total
de
specii
Specii
vulnerabile
Specii
rare
Specii
periclitate
Specii
endemice
Specii
stabile
Specii
observate pe
amplasament
Peti 180 12 6 18 6 138 0
Amfibieni 12 3 - 2 1 6 0
Reptile 28 8 4 5 3 8 2
Psri 287 75 12 36 8 156 31
Mamifere 80 31 3 9 6 31 0
TOTAL 587 129 25 70 24 339 33
Tabelul nr. 29 Diversitatea faunei dobrogene

n cazul reptilelor s-au identificat doua specii i anume , Podarcis taurica ( soparla de
stepa ) si gusterul ( Lacerta viridis ) aceste doua specii avnd o larg rspndire pe teritoriul
Dobrogei i a Romniei.
n cazul psrilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinznd 31 de specii ,aa
cum reiese i din tabelul urmtor ( nr. 30 ):

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Denumire n romn Denumire tiinific Cod Euring Statut de conservare
Pelican comun Pelecanus onocrotalus PELONO SPEC 3
Lebd de var Cygnus olor CYGOLO NON-SPEC
E

orecar comun Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC
Viespar Pernis apivorus PERAPI NON-SPEC
Uliu psrar Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC
Vnturel de sear Falco vespertinus FALVES SPEC 3
oimul rndunelelor Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC
Pescru argintiu Larus cachinnans LARCAC NON-SPEC
E

Pescru rztor Larus ridibundus LARRID NON-SPEC
E

Porumbel gulerat Columba palumbus COLPAL NON-SPEC
E

Turturic Streptopelia turtur STRTUR SPEC 3
Gugutiuc Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC
Cuc Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC
Prigorie Merops apiaster MERAPI SPEC 3
Dumbrveanc Coracias garrulus CORGAR SPEC 2
Ciocnitoare Dendrocopos DENMAJ NON-SPEC
Rndunic Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3
Lstun de cas Delichon urbica DELURB SPEC 3
Codobatur alb Motacilla alba MOTALB NON-SPEC
Mierl Turdus merula TURMER NON-SPEC
E

Privighetoare de zvoi Luscinia luscinia LUSLUS NON-SPEC
E

Privighetoare rocat Luscinia megarhynchos LUSMEG NON-SPEC
E

Piigoi mare Parus major PARMAJ NON-SPEC
Coofan Pica pica PICPIC NON-SPEC
Cioar de semntur Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC
Cioar griv Corvus cornix CORNIX NON-SPEC
E

Graur Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3
Cintez Fringilla coelebs FRICOE NON-SPEC
E

Florinte Carduelis chloris CARCHL NON-SPEC
E

Vrabie de cas Passer domesticus PASDOM SPEC 3
Vrabie de cmp Passer montanus PASMON SPEC 3
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Clasificarea speciilor de psri de interes european (SPEC)

Statutul European de Periclitare:
E Periclitat V Vulnerabil R Rar D n declin L Localizat Ins Date insuficiente S Stabil
O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnat i pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt
dependente de aceast categorie n vederea clasificrii SPEC

Toate speciile de psri din Europa
Specii periclitate pe
plan mondial
Specii care nu sunt
periclitate pe plan mondial
Statut nefavorabil
de conservare
(E, V, R, D, L, Ins)
Statut favorabil
de conservare
(S)
SPEC 1
Concentrat
n Europa
Ne-concentrat
n Europa
Concentrat
n Europa

Ne-concentrat
n Europa

SPEC 2 SPEC 3
SPEC 4 Non-SPEC
Lista criteriilor i a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de psri

Criteriu:
Dimensiunea/Trendul
populaiei europene
< 250 perechi < 2,500 perechi < 10,000 perechi > 10,000 perechi
Declin semnificativ PERI CLI TAT PERI CLI TAT PERI CLI TAT VULNERABI L
Declin moderat PERI CLI TAT PERI CLI TAT VULNERABI L N DECLI N
Fr declin PERI CLI TAT VULNERABI L RAR STABI L

n completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi n Europa sunt categorisite ca fiind LOCALI ZATE dac
mai mult de 90% din populaie se regsete doar n 10 locaii sau mai puine.

Not

Criteriile pentru populaiile din sezonul de iarn
folosesc niveluri ale populaiilor de pasaj de mai
puin de 1,000, 10,000, i 40,000 de exemplare ca
i echivalene pentru datele din tabel, respectiv
250, 2,500 i 10,000 folosite pentru speciile
cuibritoare
Datorit datelor inadecvate pentru majoritatea
speciilor de psri, declinul populaiilor de iarn
sunt luate n considerare doar pentru Anatidae,
Haematopodidae, Charadriidae i Scolopacidae
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

De menionat este faptul c perimetrul ce se dorete a fi amenjat este cuprins n situl
Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sinoie.

Situl de protecie special ROSPA 0031 Delta Dunrii i Complexul Razim Sionie se
ntinde pe o suprafa de 512.380,6 ha n cadrul regiunii biogeografice pontice i stepice, cu
o altitudine medie de 4 m (variind ntre 0 i 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de
habitate dup cum urmeaz:

CLASI FI CAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERI CLI TARE

Toate limitele populaiilor se refer la
estimrile minime ale acestora.
Date insuficiente Specie suspectat de a fi
ncadrat ca Localizat, n Declin, Rar,
Vulnerabil sau Periclitat, dar nu exist date
suficiente pentru atribuirea unui Statut
European de Periclitare, chiar i provizoriu.
Categoriile urmtoare sunt evideniate n
ordinea cresctoare a gradului de periclitare.
Stabil Populaie de mai mult de 10,000
perechi cuibritoare sau 40,000 de psri
iarna, i care nu prezint nici declin
semnificativ sau moderat nici nu sunt
localizate. Speciile cu populaii stabile au un
Statut Favorabil de Conservare.
Localizat Populaie de mai mult de 10,000
perechi cuibritoare sau 40,000 de psri
iarna, i care nu prezint un declin semnificativ
sau moderat, dar cu mai mult de 90% din
populaie care se regsete doar n 10 sau mai
puine locaii (Arii de I mportan Avifaunistic).
n declin Populaie cu un declin moderat i
care conine mai mult de 10,000 perechi
cuibritoare sau 40,000 de psri iarna.
Rar Populaie care nu prezint un declin
semnificativ sau moderat, dar care conine mai
puin de 10,000 perechi cuibritoare, i nu este
la limita unei populaii mai mari ne-european;
sau, populaia european de iarn sau ntreaga
populaie de pasaj este mai mic de 40,000 de
psri, i deci, datorit susceptibilitii
populaiilor mici, sunt n pericol de:
distrugerea structurii social;
pierderea diversitii genetice;
fluctuaii masive ale populaiilor;
persecuie, deranj i interferene
antropice.
Vulnerabil Fiecare din urmtoarele:

Populaie cu un declin semnificativ i care
conine mai mult de 10,000 perechi
cuibritoare sau 40,000 de psri iarna;
Populaie cu un declin moderat i populaie
care conine mai puin de 10,000 perechi
cuibritoare, i nu este la limita unei populaii
mai mari ne-european;
Populaie care nu prezint un declin
semnificativ sau moderat, dar conine mai
puin de 2,500 de perechi cuibritoare i nu
este la limita unei populaii mai mari ne-
european.

Periclitat Fiecare din urmtoarele:

Populaie cu un declin semnificativ (a se
vedea Tabelul 3) i care conine mai puin de
10,000 perechi cuibritoare i nu este la limita
unei populaii mai mari ne-european, sau
populaie care conine mai puin de 40,000 de
psri iarna;
Populaie cu un declin moderat i populaie
care conine mai puin de 250 perechi
cuibritoare, i nu este la limita unei populaii
mai mari ne-european, sau, populaie
european de iarn sau ntreaga populaie de
pasaj mai mic de 10,000 de psri;
Populaie care nu prezint un declin
semnificativ sau moderat, dar conine mai
puin de 2,500 de perechi cuibritoare i nu
este la limita unei populaii mai mari ne-
european sau, populaie european de iarn
sau ntreaga populaie de pasaj mai mic de
1000 de psri, i deci supus unui pericol
datorit susceptibilitii populaiilor mici fa
de factorii descrii.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaa sitului (%)

Estuare, lagune N02 522, 521 13

Ruri, lacuri N06 511, 512 11

Mlatini, turbrii N07 411, 412 49

Pajiti naturale, stepe N09 321 4

Culturi (terenuri arabile) N12 211 213 18

Pduri de foioase N16 311 5

Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri protejate. Conform
datelor avem urmtoarele categorii:

a) numr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97;
b) numr de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 151;
c) numr de specii periclitate la nivel global: 17.
Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare:

Pelecanus crispus Aythya nyroca
Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus
Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus
Egretta garzetta Nycticorax nycticorax
Egretta alba Recurvirostra avosetta
Ardeola ralloides Sterna albifrons
Porzana porzana Haliaeetus albicilla
Sterna hirundo Larus melanocephalus
Himantopus himantopus Glareola pratincola
Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia
Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus
Chlidonias hybridus Circus aeruginosus
Ardea purpurea Botaurus stellaris
Asio flammeus Coracias garrulus
Alcedo atthis

Situl este de asemenea important n perioada de migraie pentru urmtoarele specii:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica
Larus minutus Sterna caspia
Sterna sandvicensis Philomachus pugnax
Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus
Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan
Aquila pomarina Phalaropus lobatus
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Larus gene Pluvialis apricaria
Tringa stagnatilis Tringa eryropus
Limosa limosa Larus ridibundus
Numenius arquata Calidris minuta
Anas clypeata Calidris alpina
Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo
Tringa totanus Phalaropus fulicarius
Tringa nebularia Vanellus vanellus
Larus canus Gallinago gallinago
Calidris alba Anas crecca

Situl este important pentru iernat pentru urmtoarele specii:

Anser erythropus Aquila clanga
Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus
Cygnus cygnus Egretta alba
Mergus albellus Falco columbarius
Netta rufina Ayya ferina
Aythya fuligula Anser anser
Anas strepera

n ceea ce privete posibilele vulnerabiliti ale sitului, acestea sunt reprezentate de
intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiionale
n agricultur intensiv, cu monoculturi mari, folosirea excesiv a chimicalelor, efectuarea
lucrrilor numai cu utilaje i maini, schimbarea habitatului semi-natural (fnee, puni)
datorit ncetrii activitilor agricole ca i cositul sau punatul, n turbrii - cositul n
perioada de cuibrire - industrializare i extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a
pontei sau a puilor, deranjarea psrilor in timpul cuibritului (colonii), arderea vegetaiei (a
miritii i a prloagelor), reglarea cursurilor rurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice,
turismul in masa, amplasare de generatoare eoliene, nmulirea necontrolat a speciilor
invazive, defririle, tierile ras i lucrrile silvice care au ca rezultat tierea arborilor pe
suprafee mari, tierile selective a arborilor n vrsta sau a unor specii, adunarea lemnului
pentru foc, mpduririle zonelor naturale sau seminaturale (puni, fnee etc.), reglarea
cursurilor rurilor, arderea stufului n perioada de cuibrire i nu n ultimul rnd navigaia.

In figura de mai jos se poate observa pozitionarea complexului zootehnic fata de limita
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii , zonele tampon si zonele cu protectie integrala .
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Fig.10 pozitionarea complexului zootenic fata de zonele protejate din RBDD

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

4.8.2. Impactul asupra biodiversitatii

Asa cum am precizat si in capitolul anterior , cele doua hale proiectate a se construi
se vor amplasa in incinta complezului zootehnic existent , pe un teren agricol .
In perioada de executie a investitiei , vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru . Pe
aceasta suprafata de teren , vegetatia va fi eliminata in totalitate , dar se va reface pe
suprafata neafectata de constructii .
Amplasamentul complexului zootehnic se afla amplasat la peste 2 km de intravilanul
municipiului Tulcea si a satului Malcoci . De asemenea , se afla la distanta de 3,2 km fata de
Dunare si la peste 1 km de ROSCI065 Delta Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si
Complexul Razim-Sinoe .
Facem precizarea ca activitatea practicata in complexul de crestere si ingrasare a
porcilor se desfasoara pe acest amplasament cu mult inainte de aparitia legislatiei referitoare
la desemnarea siturilor Natura 2000 .
Activitatea de constructie si cele de exploatare ale complexului zootehnic NU au ca
efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante , pasari , mamifere , pesti ,
amfibieni, reptile , nevertebrate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 Delta
Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .
Investitia care se propune 2 hale cu capacitatea de 2200 capete/fiecare NU
modifica dinamica resurselor speciilor si NU afecteaza spatiile pentru adaposturi, de odihna ,
crestere , reproducere sau rutele de migratie a pasarilor .
Precizam ca existenta comlexului mai precis a micro-FNC-ului reprezinta o sursa de
hrana pentru diverse specii ( randunele , vrabii , gugustiuc ) .

Fig. 11- Vrabii si gugustiuci identificati langa micro-FNC

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Activitatea industriala se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat , nu
afecteaza zonele limitrofe , impactul produs assupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice
fiind nesemnificativ .
Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii lucrarile de constructie si
exploatare prevazute a se executa este redus , nu se impun masuri suplimentare pentru
protectia factorilor de mediu .


Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba urmatoarele
scopuri :
Protectia si reconstructie speciilor protejate la nivel national si international ;
Protectia si restaurarea rutelor de migratie .

Masurile propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie a celor
doua hale sunt :
Antrepenorul va delimitazona de lucru pentru a preveni /minimiza disturgerea
florei ;
Se recomanda pastrarea arborilor si arbustilor existenti pe latura de Sud-Est a
complexului zootehnic ( perdeaua forestiera ) ;

Fig. 12 - Perdea forestiera existenta pe latura de nord a amplasamentului complexului

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Se recomanda de asemenea , dupa finalizarea constructiilor sa se
planteze o perdea forestiera si pe latura de Sud a complexului .
Reteaua electrica de alimentare a celor dua hale se recomanda a fi LES
( linie electrica subterana ) ;
Apele pluviale vor fi colectate prin curgere naturala in sistemul centralizat
de canalizare existent pe amplasament cu evacuare finala in statia de
epurare-treapta mecanica si bazinele de stocare .

4.9. PEISAJ UL

Amplasamentul celor doua hale pentru cresterea suinelor se va realiza intr-o zona in
care exista un complex zootehnic de peste 40 ani . In perimetrul pe care se va realiza
investitia ( teren agricol ) nu exista cursuri de apa si nici zone impadurite .


beton in panta.


carosabile.

burlane din PVC.

Avand in vedere descrierea arhitecturala prezentata se poate aprecia ca investitia se
va incadra perfect in cadrul complexului zootehnic . Cele doua hale nu sunt vizibile de la DJ
Tulcea- Murighiol , aastfel incat peisajul general al complexului nu se va modifica .

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales :

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Tabel 31
suprafata ( ha ) Utilizarea terenului
inainte de punerea in
aplicare a proiectului
dupa punerea in aplicare
a proiectului
recultivata
in agricultura :
- teren arabil
- gradini
- pasuni
paduri
drumuri
zone construite
(curti,suprafat construita

ape
alte terenuri :
-vegetatie plantata
-zone umede
-teren deteriorat
-teren nefolosit

0
0
0
0

3,5461

0

0
0
0
0

0,44
0
0
0
0

0

0
0
0
0

0
0
0
0
0

0

0

0
0
0
0
TOTAL 3,5461 0,444 4,0292

4.10. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Existenta complexului zootenic are un efect benefic asupra fortei de munca din
municipiul Tulcea si localitatile limitrofe ( localitatile Malcoci, Nufaru ) . Datorita
amplasamentului acestuia , la distante peste 2 km fata de localitati ( distantele sunt cu mult
mai mari fata de distanta minima impusa 500 m , conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr.
536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al
populatiei ) , activitatea desfasurata in ferma nu afecteaza in nici un fel asezarile umane .
Desfasurarea normala a procesului de crestere a suinelor nu conduce la poluarea
semnificativa a mediului . Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau
obiectivelor industriale din vecinatate ( abatorul care apartine aceluiasi titular ) este
nesemnificativ .

4.11. CONDITII CULTURALE SI ETNICE , PATRIMONIUL CULTURAL

Complexul zootehnic nu are in imediata vecinatate vestigii culturale, arheologice , etnice.
Zona in care se vor construi cele doua hale nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla
in zona de protectie a vreunui monument istoric si/sau arheologic .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Datorita specificului activitatii care se desfasoara si se va desfasura in continuare pe
amplasament cresterea si ingrasarea suinelor au fost luate in calcul umatoarele variante :

A. Varianta zero care ar consta in pastrarea actualei capacitati a complexului si nu s-
ar mai construi cele doua hale :
a. Avantaje :
i. Permite conservarea terenului la nivelul actual : teren agricol utilizat
pentru productia de cereale
ii. Asigura o probabilitate redusa de aparitie a unor poluari accidentale

b. Dezavantaje :
i. Nu sunt create locuri de munca pentru localnici ;
ii. Valoarea economica a terenului ramane scazuta .

B. Varianta I : amplasarea halelor de crestere a suinelor pe amplasamentul titularului
situat la km 5 pe soseaua Tulcea- Murighiol ( din vecinatatea abatorului ) :
a. Avantaje :
i. Acces la utilitatile existente pe amplasamentul abatorului ( energie
electrica , apa , aces auto );

b. Dezavantaje :
i. Zona este inclusa in siturile Natura 2000 ROSCI065 Delta Dunarii si
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe ;
ii. Distanta relativ mica intre zona de crestere a suinelor si abator .

C. Varianta II :amplasarea halelor de crestere a suinelor pe terenul agricol din imediata
vecinatate a halelor existente :
a. Avantaje :
i. Acces la utilitatile exsitente pe amplasament ( racordare la alimentarea
cu apa si sistemul de evacuare ape uzate , alimentarea cu energie
electrica , acces auto );
ii. Amplasamentul nu este inclus in situri Natura 2000 .
iii. Distante mari fata de zonele locuite ( peste 2 km de localitatile Malcoci si
Tulcea ) .
- amplasamentul bazinelor impermeabilizate prezint urmtoarele avantaje:
- este situat n imediata vecintate a terenurilor agricole proprii;
- este situat la distan semnificativ de orice aezare locuit;
- este situat ntr-o zon cu destinaie agricol n prezent;
Terenul agricol unde se prevede s se utilizeze fertilizanii naturali prezint
urmtoarele caracteristici:
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
- este plan/nu este n pant;
- este protejat de inundaii prin digul construit pe malul braului Sf. Gheorghe;
- este situat departe de zonele de cuibrit ale psrilor protejate;
- este situat la distan mare (peste 20 km) de zonele strict protejate din cadrul
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii;

b. Dezavantaje :
i. Reducerea suprafetei agricole existente in incinta complexului .

Avand in vedere avantajele variantei II s-a optat pentru aceasta solutie in
implementarea proiectului .

6. MONITORIZAREA

Activitatea de supraveghere si monitorizare a calitatii mediului la
S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea este asigurata de responsabilul de mediu, numit cu decizie
de conductorul unitatii.
Titularul de activitate monitorizeaza nivelul emisiilor si raporteaza informatiile solicitate
de autoritatea competenta, n conformitate cu OUG 195/2005, privind protectia mediului,
aprobata prin Legea 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare.
Controlul emisiilor de poluani n mediu, precum i controlul factorilor de mediu, se
realizeaz, conform prevederilor autorizaiei de mediu, prin analize efectuate de personalul
specializat al unor laboratoare/autoriti acreditate, cu echipamente de prelevare i
analize adecvate, folosind metode de lucru n vigoare.
Rezultatele msurtorilor se nregistreaz, se prelucreaz i se transmit ntr-o
form adecvat, stabilit de autoritatea de mediu.
Pentru buna desfurare a activitii i minimizarea consumurilor de materii prime,
materiale i utiliti, societatea ine evidena lunar a:
- cantitilor de materii prime i auxiliare utilizate;
- cantitii de ap i energie utilizate;
- cantitilor de deeuri rezultate, valorificate ca fertilizani aplicai pe terenurile agricole;
- activitilor de ntreinere i reparaie a instalaiilor i dotrilor aferente;
- instruirilor personalului.
Diminuarea volumului dejeciilor, respectiv reducerea coninutului de N i optimizarea
circuitului ecologic se realizeaz i n continuare prin urmatoarele msuri:
- managementul nutriional - msuri nutriionale prin mbuntirea caracteristicilor hranei,
formularea unei reete de hran echilibrat, cu o rat de conversie optim bazat pe fosfor i
amino acizi digerabili;
- igienizarea halelor cu un consum minim de ap, utilizand sistemul de splare sub presiune.
Monitorizarea activitilor ce se desfoar la SC CARNIPROD SRL TULCEA,
cuprinde principalii factori de mediu, dup cum urmeaz:

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Monitorizarea factorului de mediu ap
Monitorizarea trimestrial a calitii apei subterane.

Monitorizarea calitii apei subterane, atunci cnd se identific infiltraii n forajele din zona
bazinelor de stocare, se va face conform tabelului urmtor ( nr. 32 ):

Locul prelevarii
probei
Indicator de calitate
analizat atunci cnd snt
infiltraii n foraje
Frecvena de
monitorizare a
infiltraiilor n foraje

Metoda de analiz
pH lunar
Azot amoniacal lunar
Oxidabilitate lunar
Nitrii lunar
Nitrai lunar
Carbon organic total lunar

Conform
standardelor
n vigoare
Azot total lunar
Fosfor total lunar
Fenoli lunar
Foraje din zona
bazinelor de
stocare dejecii
CCO-Cr lunar

Aerul
Pentru monitorizarea emisiilor n aer se vor preleva probe anual de la sursele punctiforme:
Mentinerea sistemului de monitorizare a imisiilor n cele 4 puncte cardinale ale
amplasamentului de la Km 4, pentru poluanii: NH
3
, H
2
S, CH
4
, pulberi n suspensie.

Pentru monitorizarea factorului de mediu sol
Se va realiza monitorizarea solului n incinta fermei, n zona bazinelor
impermeabilizate de stocare dejecii, i de pe terenurile arabile unde are loc fertilizarea cu
dejecii, o dat pe an. (Punctele de prelevare a probelor de sol vor fi marcate pe
amplasament pentru a putea fi identificate i pentru evidenierea evoluiei n timp a
indicatorilor de poluare a solului i apei freatice.
Pentru terenurile unde se mprtie dejeciile, se realizeaz la fiecare 4 ani, conform
legislaiei, Studiul Agrochimic, cu Plan de fertilizare a terenurilor i, odat la 10 ani, un
Studiu Pedologic.

Fertilizarea terenurilor agricole cu dejecii solide si lichide, se face numai in
perioadele permise cu respectarea strict a prevederilor cuprinse n Codul Bunelor
Practici Agricole.

Managementul deeurilor
Titularul respect prevederile legale privind evidena gestiunii deeurilor, recuperarea
i eliminarea lor conform reglementrilor legale n vigoare.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Evidena deeurilor produse este inut lunar conform HG 856/2002 privind gestiunea
deeurilor, modificat i completat de HG 210/2007, i conine urmatoarele informaii: tipul
deeului, codul deeului, instalaia producatoare, cantitatea produs, data evacurii deeului
din instalaie, modul de stocare, data predrii deeului, cantitatea predat de ctre
transportator, date privind orice amestecare a deeurilor.

Dejecii animaliere
n vederea administrrii dejeciilor ca i fertilizant snt avute n vedere toate actele
normative care transpun n practic prevederile Directivei 91/676/EEC referitoare la
reducerea polurii apelor freatice i de suprafa cu nitrai provenii din surse agricole.
Recomandrile privind mprtierea dejeciilor snt monitorizate n mod special innd
cont de prevederile Ord. 296/2005 - privind aprobarea Programului - cadru de aciune tehnic
pentru elaborarea programelor de aciune n zone vulnerabile la poluarea cu nitrai din surse
agricole, partea II-a, punctul 2.4.
Se ine seama de tipurile fertilizanilor i de obligaia de a respecta perioadele de
interdicie (restricionare) la aplicarea (mprtierea) acestora pe sol, conform Codului de
bune practici agricole.

Sunt respectate msurile speciale ce se impun la aplicarea ngrmintelor pe
terenurile din vecinatatea cursurilor de ap, lacurilor, captrilor de ap potabil, care sunt
expuse riscului de poluare cu nitrai, transportai cu apele de drenaj i scurgerile de
suprafa.
Pe terenurile agricole n pant, fertilizarea este facut numai prin ncorporarea
ngrmintelor n sol i innd seama de prognozele meteorologice. Pe terenurile n pant
mare, aplicarea fertilizanilor este interzis.
Pe terenurile saturate de ap, inundate, ngheate sau acoperite de zapad, este ales
momentul de aplicare atunci cnd solul are o umiditate corespunzatoare.
Pe lng planul de fertilizare, n exploataie este inut un registru privind istoricul
fertilizrii pe fiecare parcel sau sol, n care este notat n fiecare an plantele cultivate, tipul
i dozele de ngrminte aplicate, concentraia acestora n nutrieni, momentele de aplicare
i produciile obinute. Asemenea informaii sunt deosebit de utile la perfecionarea
permanent a planului de fertilizare precum i n gestionarea economic a exploataiei.

Zgomot
ntrucat unitatea este amplasat la circa 1,0 km de satul Malcoci, comuna Nufrul, iar
la limita incintei unitii, se estimeaz un nivel de zgomot mai mic 65 dB. Monitorizarea
zgomotului se va realiza in continuare de catre personalul unitati utilizand echipamentul de
masurare din dotare si se vor pastra inregistrari ale masuratorilor nivelului de zgomot.

Mirosuri
Activitatea creaz disconfort local datorit mirosului. Se apreciaz c impactul asupra
populaiei din satul Malcoci este redus, datorit amplasrii instalaiilor.
Mirosurile apar i atunci cnd sunt mprtiate dejeciile pe sol. Pentru aceasta, Cele Mai
Bune Tehnici Disponibile nseamn gestionarea mprtierii dejeciilor pe sol pentru
reducerea neplcerilor provocate de miros, prin:
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
mprtierea n timpul zilei, cnd este foarte probabil ca populaia s nu fie acasa, i
evitarea sfriturilor de sptmn i a srbtorilor publice;
Observarea direciei vntului n raport cu casele din localitate;
Plantarea de perdele de protecie de lng perimetrul fermei pe direcia predominant
a vntului pe laturile aflate spre localiti.
Pentru reducerea emisiilor de amoniac, n vederea diminurii mirosurilor, n procesul de
mprtiere pe sol a fertilizanilor, un factor important este ncorporarea rapid n terenul
arabil. Astfel, drept dispozitiv de aplicare s-au prevzut injectoare pentru mirite i teren arat
cu discuri, lime de lucru 3 m, ce asigur depunerea fertilizantului lichid la rdcina plantelor
n vegetaie, pe mirite sau teren arat.
Se vor respecta prevederile cuprinse n Codul Bunelor Practici Agricole, cu precdere
Calendarul de interdicie pentru mprtierea ngrmintelor.
Se au n vedere condiiile atmosferice la planificarea activitilor din care rezult mirosuri
neplcute persistente, pentru a evita perioadele defavorabile dispersiei pe vertical a
poluanilor (inversiuni termice, timp nnourat). n acest fel, se va preveni transportul mirosului
la distane mari.
Se ine evidena incidentelor de mediu, a reclamaiilor i msurilor ntreprinse.

6.1. INFORMATII PRIVIND MONITORIZAREA FACTORILOR DE MEDIU

Conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr. 04/05.05.2011 monitorizarea in cadrul
Complexului zootehnic de crestere a porcilor se efectueaza prin doua tipuri de actiuni :
1. Supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control ;
2. Automonitorizare .

Automonitorizarea are urmatoarele componente :
o Monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu ;
o Monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces ;
o Monitorizarea post inchidere .

In anul 2011 au fost monitorizate primele doua componente ( avand in vedere faptul
ca complexul zootehnic este functional si nu se pune problema inchiderii acestuia ) .
Punctele de prelevare si monitorizare sunt :
Puncte monitorizare a emisiilor in aer : cosul de evacuare a gazelor arse de la
centrala termica ;
Puncte de monitorizare nivel zgomot : limita incintei ;
Puncte de monitorizare a emisiilor de poluanti in apa uzata : bazine stocare
temporara ape epurate mecanic ;
Puncte de monitorizare emisii poluanti sol : vecinatatea rezervorului de
combustibil ;
Puncte de monitorizare emisii poluanti apa freatica : cele patru foraje de
observatie .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Astfel , in anii 2010 - 2011 rezultatele automonitorizarii sunt prezentate in tabelele
urmatoare :
- emisii in aer de la centrala termica ( agentul economic care a executat
masuratorile SC TITAN INSTAL SRL ) :

tabel 33
Nr.
crt.
Sursa/echipament
de poluare
Co Combusti
bil utilizat
Tip de
monitorizare
Continu/dis
continu
1 Centrala termic 11 x 0,38 m CLU discontinu

Tabel 34
nr. crt. indicatori valoare
masurata
23.04.2010
ora 11.06
valoare
masurata
23.04.2010 ora
11.10
valoare
CMA
VLE
( mg/m
3
N )
1 O2 3,4 %
2 CO -- -- 170
3 CO2 12,9 %
4 NO 46 ppm 55 ppm
5 NOX 48 ppm 57 ppm 450
6 SO2 209 ppm 249 ppm 1700
7 pulberi - - 50
8 T gaze 91
0
C
9 T aer 14,6
0
C
10 randament 96,5 %

- nivelul de zgomot : conform prevederilor Autorizatiei integrate de mediu nr.
04/05.05.2011 titularul are in dotare un aparat pentru masurarea nivelului de
zgomot . Se va face monitorizare lunara a nivelului de zgomot in mai multe puncte
din complex si se pastreaza inregistrari . In tabelul de mai jos sunt prezentate
rezultatele masuratorilor efectuate in anul 2011 . Dupa cum se poate vedea ,
rezultatele obtinute se situeaza sub limita maxim admisa 65 dB(A) , prevazuta de
Ordinul MMGA nr. 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare
de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitatile din
zonele industriale , de trafic rutier , feroviar si aerian din vecinatatea aeroporturilor .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Raport privind impactul asupra mediului SCCARNIPRODSRL 106
data efectuarii masuratorii / valori inregistrate
12.01 10.02 14.03 12.04 16.05 6.06 14.07 7.08 5.09 10.10 16.11 14.12
1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2
N
5
0
.
1

4
4
.
9

5
0
.
7

5
0
.
1

4
9

4
7

4
9

4
7
.
2

4
9
.
4

4
7
.
2

4
9
.
8

4
6
.
9

4
8
.
3

5
1
.
6

4
9
.
6

5
1
.
7

5
0
.
1

4
9
.
6

6
0
.
1

5
1
.
4

6
1
.
4

5
9
.
8

6
5
.
1

5
8
.
3

S
5
2
.
8

4
6
.
8

5
6
.
1

5
1
.
6

5
3
.
1

5
5
.
4

5
6
.
1

5
4
.
4

5
2
.
9

5
1
.
2

5
2
.
2

5
1
.
7

5
3
.
2

5
2
.
3

5
2
.
6

5
2
.
8

6
2
.
3

5
2
.
3

6
3
.
6

5
3
.
6

6
3
.
5

5
5
.
2

6
4
.
4

5
9
.
6

E
5
1
.
6

4
5
.
9

5
2
.
3

4
8
.
2

5
1
.
3

5
3

5
4
.
2

5
1
.
4

5
3
.
6

5
2
.
4

5
1
.
4

5
3
.
9

5
2
.
6

5
2
.
4

5
3
.
8

5
1
.
6

5
5
.
6

5
1
.
7

5
7
.
2

5
0
.
2

6
1
.
8

5
8
.
9

6
0
.
3

5
8
.
7

punctul de
masurare
Perimetrul
complexului
V
5
4
.
8

5
0
.
5

5
1
.
7

4
7
.
4

6
8
.
1

5
8
.
3

6
9
.
3

5
7
.
8

4
9
.
9

4
6
.
8

5
8
.
6

5
4
.
9

5
1
.
8

5
1
.
6

5
1
.
9

5
3
.
1

5
9
.
1

5
8
.
4

6
1
.
5

5
6
.
9

6
1
.
9

5
9
.
7

6
6
.
8

6
1
.
1

Tabel 35 masuratori ale zgomotului efectuate in Complexul zootehnic

Legenda :
1 cu sursa principala de zgomot ( moara ) in functiune
2 cu sursa principala de zgomot ( moara ) oprita

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Raport privind impactul asupra mediului SC CARNIPROD SRL

107

- ape uzate : ncepnd cu 01.08.2010 nu a mai exist emisii de ap rezidual n Dunre
datorit punerii n funciune a bazinelor impermeabilizate de stocare de 2 x 20000 mc.
Aceast ap reprezint fraciunea lichid a dejeciilor separate n treapta mecanic a staiei
de tratare nr. 2 i este utilizat pentru fertilizarea terenului agricol propriu. Conform
Autorizatiei integrate de mediu se recomanda ca la fiecare operatiune de fertilizare a
terenurilor agricole sa se verifice indicatorii de calitate pentru apa de irigatie conform STAS
9450-88 .
n cursul anului 2008 a fost realizat un studiu agrochimic pentru determinarea bonitii
terenului agricol, valabil pan n 2012, cnd va fi elaborat un alt studiu (a fost primit deja
oferta de la OSPA Tulcea pentru acest studiu care a nceput n luna mai, n conformitate cu
procedurile specifice), n conformitate cu cerinele legale. Rezultatele acestui studiu mpreun
cu cele ale studiului pedologic elaborat n anul 2005 (valabil pn n 2015) au fost utilizate
pentru fertilizarea solului agricol. Avnd n vedere prevederile Codului de bune practici agricole
precum i eliminarea oricrui tratament al dejeciilor n staia de tratare nr. 2, aplicarea
dejeciilor se face doar prin notificarea ADMINISTRAIEI REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA
DUNRII, permisul de aplicare nemaifiind necesar, ntruct dejeciile nu snt nmoluri rezultate
din tratarea apelor uzate.

- apa freatica : evolutia apei freatice in timp si influenta activitatii fermei asupra
acesteia este urmarita prin intermediul a 4 foraje de observatie situate unul in amonte si in
aval de directia de scurgere a apei subterane in apropierea depozitului de combustibil ,
respectiv in apropierea statiei de epurare , a platformelor de depozitare temporara a
dejectiilor si a bazinelor de stocare a apei epurate mecanic . Conform Autorizatiei de
Gospodarire a Apelor nr. 77/09.09.2010 emisa de ANAR Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea Litoral , indicatorii de calitate a apei din panza freatica analizati vor fi : pH , nitriti ,
nitrati , azotati , amoniu, sulfati, Cu, Zn . Rezultatele analizelor efectuate se vor compara cu
proba martor ( prima analiza facuta ) . Din monitorizarea efectuata s-a constatat ca cele 4
foraje de monitorizare nu sunt suficient de adnci pentru a ajunge la pnza de ap freatic,
aflat la cca. 45 m. Este monitorizat starea fundului acestor foraje prin observaie direct.
Pn n prezent nu au fost identificate infiltrri de ape sau alte lichide. Anexm o copie dup
fia de monitorizare a forajelor pentru anul 2010-2012.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Tabel nr. 36 Fise de observatie directe la rezervorul de combustibil si forajele de observatie

- Emisii de poluanti pe sol ( tabel 37 ):

surse de poluare descriere situatia identificata in 2011-2012
platforma de
depozitare temporara
a deseurilor
in cazul neutilizarii europubelelor pentru
depozitarea deseurilor menajere , a
deseurilor de hartie si carton , a deseurilor
de ambalaje plastice si a ambalajelor
metalice
- deseurile sunt depozitate selectiv , in
europubele /containere inscriptionate
pentru fiecare tip de deseu in parte .
bazinele de stocare
temporare a apei
uzate epurate
in cazul deteriorarii foliei de
impermeabilizare a bazinelor
- s-au realizat observatii directe si nu s-
au constatat deteriorari ale foliei cu
care sunt impermeabilizate bazinele
platforme de
depozitare a materiilor
prime si a produsului
finit
in cazul transvazarii necorespunzatoare a
uleiului vegetal brut achizitionat de la diversi
agenti economici , a semintelor de floarea
soarelui sau rapita
- nu au avut loc incidente la
transvazarea uleiului vegetal ,
semintelor de floarea soarelui si rapita
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

De asemenea , conform Autorizatiei integrate de mediu , in vecinatatea rezervorului de
combustibil , anual trebuie sa se efectueze analize de sol ( la suprafata solului , la
adancimea de 30 cm si la o adancime de 3 m ) , analizandu-se ca indicatori pH-ul si
produsele petroliere .
Tabel 38
locul prelevarii probei :
-la suprafata
-la adancimea de 30 cm
-la adancime de 3 m
indicator de calitate
analizat
valorile limita folosinte
mai putin sensibile
( mg/kg substanta
uscata)
temeiul legal
pH - in partea de nord a
amplasamentului produse petroliere 1000 ppm
Ordinul MAPPM nr.
756/1997 aprobarea
Reglementarii privind
evaluarea poluarii
mediului

In tabelul nr. 36 sunt prezentate rezultatele monitorizarii directe efectuate in anii
2010-2011-2012 in vecinatatea rezervorului de combustibil .

Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular ( in anul 2011 , conform
Raportului anual de mediu ) si prin cele mai bune tehnici disponibile sunt mentionate in
tabelul nr. 39 .

valori limita parametru ( unitatea de
masura ) tehnici alternative
propuse de titular
prin cele mai bune tehnici
disponibile ( * )
observatii
consum de energie
( MWh/unitatea de
produs anual)
13,95 x 10
-6
in BAT sunt date doar
masuri operationale
generale de reducere a
consumului de energie
precum : reducerea
ventilatiei ,izolarea
halelor, luarea in
consuderatie a recupararii
caldurii si utilizarea
boilerelor de inalt
randament in noile
sisteme de adaposturi
prin implementarea
masurilor de reducere a
consumului de energie
electrica , in anul 2011 in
complexul zootehnic fata
de cantitatea anuala
estimata de 958 MWh s-a
consumat 1,641 MWh
consum de apa ( mc
/unitatea de produs
anual)
3 conform BAT se aplica
trei sisteme de baut
pentru animale :
adapatoare cu capacitate
redusa si cu tasnitoare
sau adapatoare cu
capacitate ridicata cu
jgheab si adapatoare
rotunde
pentru conformare la
prevederile BAT in hale
exista instalatii de
adapare tip suzeta , care
nu prezinta pierderi de
apa . Si in halalele ce se
vor construi se prevede
acelasi tip de adapare a
animalelor .
emisii de poluanti
atmosferici ( mg/m
3
N)
CO
SO
2

40
249

170
1700

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
NO
X

Pulberi
55
15
450
50
emisii de poluanti in apa
( mg/l raportate la
unitatea de produs
anual)
nu este cazul - nu se evacueaza ape
uzate in emisar
deseuri generate ( kg
raportate la unitatea de
produs anual )
organice -020102
medicale -180208
dejectii animaliere :
-solide 020106
- lichide020106
metalice 160117
lemn150103
carton 150101
plastic 150102
menajer 200301
ulei uzat 130208*
anvelopr uzate 160103
textile 150203

cantitatile sunt in functie
de activitatea desfasurata
in ferma , productia
realizata
nu exista limite BAT deseurile generate pe
amplasament sunt
gestionate conform
prevederilor Autorizatiei
integrate de mediu nr.
04/05.05.2011

Nota :

( *) - Valorile limita prin cele mai bune tehnici disponibile conform documentelor relevante
existente ( ex. Bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla );
(**) valorile limita conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki ( HELCOM) privind
implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

7. SITUATII DE RISC

7.1. Riscuri naturale : inundatii , alunecari de teren ,cutremure

Riscurile naturale sunt definite ca fiind eventuale pericole , mai mult sau mai putin
previzibile . Din cadrul riscurilor naturale fac parte inundatiile , alunecarile de teren ,
cutremurele .
Pe aplasament nu exista decat un curs de apa nepermanent Valea Tulcei, motiv
pentru care riscul de inundatie este minim . Zona studiata se afla la cca 2,8 km de fluviul
Dunarea si 6,8 km de Insula Popina .

Riscul aparitiei unor alunecari de teren este de asemenea minim avand in vedere
faptul ca terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene au pante line .
Cutremure : Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatii teritoriului , exista o
zonare seismica conform SR 11100-1:1993 ( Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului
Romaniei), fig.35 Pe aceasta harta de intensitati , cifrele 6 si 9 exprima intensitati pe scara
MSK , indicele de la baza lor exprima o perioada medie de revenire ( ex. Indice 1 pentru
minimum 50 de ani , respectiv indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100
de ani a intensitatii respective .

Fig. 11 - Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea
seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei ( Elaborator UTCB )

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

fig . 12 - Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ( Elaborator UTCB )

In ianuarie 2007 a intrat in vigoare Codul P.100-1/2006 cu alt tip de harti de zonare
seismica in care hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de varf a
acceleratiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de recurenta de
referinta ( IMR ) de 100 de ani, corespunzator starii limita ultime, valoare numita in cod
acceleratia terenului pentru proiectare ( Fig .12 ).

Fig. 13 - Zonarea teritoriului Romaniei n termeni de perioada de control (colt),
Tc a spectrului de rspuns. Cod P100-1/2006 ( Elaborator UTCB )

Perioada de control ( colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granite dintre zona
( palierul )de valori maxime in spectrul acceleratiei absolute si zona(palierul) de valori
maxime in spectrul de viteze relative. Tc se exprima in secunde . In conditiile seismice si de
teren din Romania , pentru cutremure avand IMR = 100 ani , codul reda zonarea pentru
proiectare a teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt),Tc, a spectrului de
raspuns obtinuta pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale
miscarii seismice (Fig. 13 ).

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
7.2. Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie , nu apar efecte
poluante asupra mediului inconjurator . Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii
corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline riguroase a muncii .
Potential , in timpul desfasurarii procesului tehnologic desfasurat in complex este posibil
sa apara si incidente ca urmare a neglijentei umane cu posibil impact asupra mediului ,
prin infestarea solului si a subsolului cu deseuri lichide care se pot produce din urmatoarele
cauze :
Descarcarea intregii cantitati de balegar pe o arie agricola restransa ;
o Baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul agricol , cel
putin un sezon , aria de teren afectata ;
o Formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate.
Necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
imprastiere a balegarului pe terenurilor agricole ;
Existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta defectiuni
tehnice
Sintetic , acest tip de accident se poate reprezenta astfel ( tabel 40 ) :

agent
poluant
pericol sursa cale tinte atingerea
tintei
importanta
riscului
necesitatea
lucrarilor de
remediere
dejectii disturgerea
capacitatii
solului de a
sustine
culturi
agricole
utilaje de
imprastiere
deversare
directa
aer
sol
ape de
suprafata
flora
fauna
da
da
da/nu

da
da
major
major
major

major
major
nu
da
da

da
da

Teoretic-ca efect al unor cutremure puternice ca urmare a aparitiei unor fisuri in
structura bazinelor de stocare a dejectiilor , acestea pot sa polueze solul , subsolul si apa
freatica .
Obiectivul general al evaluarii riscului este acela de a controla riscurile provenite de la
desfasurarea unei activitati pe un amplasament prin identificarea :
Agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante ;
Resursele si receptorii expusi riscului ;
Riscuri importante , care apar pe un amplasament ;
Masuri generale , care permit reducerea gradului de risc, la un nivel acceptabi.

Prin natura activitii, n cadrul societii pot apare situaii de urgen generate de
incendii. Pentru prevenirea acestor situaii i intervenia n cazul apariiei incendiilor,
activitatea este organizat astfel:
- ferma este dotat cu materialele necesare, conform prevederilor legislaiei specifice PSI;
- reteaua de hidrani se menine n perfect stare de funcionare;
- personalul este instruit la angajare i periodic.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Zona destinata amplasamentului halelor de crestere si ingrasare a suinelor este ferita
de riscuri naturale ( care sa aiba drept consecinta afectarea unora dintre factorii de mediu
inundatii ale amplasamentului , aluncari de teren ) . Seceta nu poate conduce la modificarea
procesului tehnologic astfel incat sa aibe drept consecinta afectarea unora dintre factorii de
mediu .
Situarea amplasamentului departe de zone limitrofe cu alte localitati , face ca sa nu
existe riscul ca activitatea desfasurata de noua investitie sa aibe efecte suplimentare fata de
cea care s-a desfasurat pana acum in complex .

7.2. Masuri de prevenire a accidentelor

Pentru a prveni orice forma de accidente avand ca urmare afectarea factorilor de mediu
este necesar a se lua o serie de masuri obligatorii :
pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii in timpul
ploilor a solutiilor poluante , din materiale imprastiate accidental ;
efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii , la intervale de 3-5 ani
, ca parte a procesului tehnologic ;
transportul dejectiilor la terenurile vizate a fi fertilizate cu ingrasaminte naturale
sa fie executate de personal calificat si pregatit , in prealabil , pentru aceasta
activitate .
n cadrul societii este intocmit, n conformitate cu prevederile Ord. MAPPM 278/1997,
PLANUL DE PREVENIRE I COMBATERE A POLURILOR ACCIDENTALE, actualizat
anual, care cuprinde sistemul de alert n caz de poluri accidentale, lista punctelor critice
din unitate unde se pot produce poluri accidentale, fia poluantului potenial din cadrul
fermei, programe de msuri i lucrri de prevenire a polurilor accidentale, asigurarea
dotrilor cu materiale i personal de intervenie n cazuri de poluare accidental.
- aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari
accidentale;
n conformitate cu profilul de producie, pe amplasamentul analizat, cauzele care pot
determina poluarea sunt reprezentate de activitatea de colectare, transport, stocare i
administrarea dejeciilor. O evacuare necontrolat n mediu a dejeciilor poate determina
deteriorarea solului, apelor subterane sau de suprafa. Conform PLANULUI DE
PREVENIRE I COMBATERE A POLURILOR ACCIDENTALE, sunt luate msuri de
prevenire a unor evenimente care pot cauza deteriorarea mediului nconjurtor, printr-un
management al deeurilor care are ca scop sigurana n transportul, stocarea i
administrarea pe terenul agricol a dejeciilor i apei reziduale rezultate din creterea porcilor.
Pentru prevenirea infiltraiilor de digestat n sol, posibile numai n urma fisurrii
membranei de impermeabilizare din HDPE a bazinelor de stocare de 2 x 20 000 mc, este
elaborat MANUALUL DE OPERARE SC CARNIPROD SRL TULCEA, FERMA
ZOOTEHNIC BAZINE IMPERMEABILIZATER PENTRU STOCAREA DEJECIILOR
LICHIDE, anexat prezentei, n baza cruia se face monitorizarea strii membranei. n cazul
depistrii unor infiltraii, se aplic prevederile PLANULUI DE PREVENIRE I COMBATERE
A POLURILOR ACCIDENTALE.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Repararea membranei deteriorate se face n baza INSTRUCIUNILOR DE
REPARAIE GEOMEMBRANA HDPE - SC CARNIPROD SRL TULCEA, FERMA
ZOOTEHNIC BAZINE IMPERMEABILIZATER PENTRU STOCAREA DEJECIILOR
LICHIDE.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

La intocmirea acestui Raport de evaluare a impactului asupra mediului NU au fost
intampinate dificultati .

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Se propune edificarea a doua constructii parter, care sa satisfaca cerintele functiunii de
hale ingrasare porci si a datelor de tema. Dezvoltarea unei asemenea functiuni in aceasta
zona a intravilanului municipiului Tulcea nu contravine functiunii prevazute in P.U.G., cea de
zona teren + constructii.
Accesele auto si pietonale in cadrul incintei sunt prevazute in asa fel incat sa asigure
atat circuitul necesar bunei functionari cat si standardele si normele prevazute de legislatia in
vigoare. Accesul propus se va dezvolta din reteaua existenta in incinta, facandu-se doar o
prelungire a aleii carosabile existente.
Se propun astfel, doua cladiri identice dezvoltate pe parter cu o conformatie
arhitecturala compacta, tip hala, care vor avea dotarile caracteristice unei astfel de functiuni.
Gabaritul cladirilor este:
- lungime: 120,00 m
- latime: 18,50 m
- inaltime: 2,15 m la cornisa 3,85 m inaltime maxima la coama
- volum: 6.204 mc
Aceste dimensiuni sunt identice cu dimensiunile halelor existente (cu aceiasi functiune
pe amplasament). Amplasarea halelor proiectate se va face conform amplasarii generale a
celorlalte hale. Astfel acestea se vor dispune paralel una fata de cealalta pentru optimizarea
spatiului ocupat.
Sistemul constructiv:
Avand in vedere ca proiectul reprezinta o marire de capacitate a obiectivului I.P.P.C.
S.C. CARNIPROD S.R.L. Tulcea, Complexul de crestere a porcilor, amplasat in Tulcea la
Km 4-5, proiectarea acestor hale pentru ingrasare a porcilor a fost realizata in conformitate
cu conceptul BAT BREF.
Pentru reducerea emisiilor de amoniac in aer sistemele de adaposire pentru porci vor
fi proiectate conform principiilor urmatoare:
reducerea suprafetelor de emitere a dejectiilor;
indepartarea dejectiilor (dejectiilor in suspensie) din colectorul interior intr-un depozit
exterior de dejectii;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
suprafetele utile (de exemplu, din placi si a canalelor pentru dejectii) care sunt netede si
usor de curatat.

Pentru proiectarea acestui sistem s-au avut in vedere conceptul BAT BREF.
dou zone distincte:
zona cu grtare (podea perforata din beton) zona murdar, unde animalele elimin
urin i dejecii solide, care cad n canale prin grtare;
zona fr grtare cu panta de 2 % catre zona cu gratare (podea plina din beton)
zona curat, pentru odihn i relaxare.
Aceasta solutie se aliniaza cu varianta de podea partial perforata cu groapa micsorata
de dejectii la baza si rigole de preluare dejectii specificata de BAT.
4
, NH
3
, N
2
O/NO
X
, H
2
S, CO
2
,
pulberi, mirosuri.
Prin aplicarea msuri de stocare i recirculare a dejeciilor n halele modernizate, se
estimeaz o reducere cu cca. 20 40 % a emisiilor de NH
3
BREF/BAT/ILF , n cazul pardoselilor parial perforate, comparativ cu pardoseala solid i
absorbant. Acest sistem determin ns, o cretere a emisiilor specifice de CH
4
i N
2
O.
Astfel sistemul constructiv al halelor, echiparea acestora, sistemul de eliminare
al dejectiilor au fost proiectate comparativ cu acest concept, dupa cum urmeaza:

a. Sistemul de adapostire

In acest sens s-au proiectat pentru adapostire, doua hale cu urmatoarele solutii
tehnice:
Halele sunt proiectate cu doua compartimente unul prevazut cu 21 de boxe si unul cu
20 de boxe. Sistemul de adapostire se va face in boxe cu podele partial perforate ceea ce se
incadreaza in prevederile BAT.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

Detalii constructive ale boxelor:
Boxele se vor realiza din parapeti metalici cu o inaltme de 90 100 cm montati in
pardoseala din beton. Parapetii se vor placa cu panel din PVC sau tabla prevopsita.
Boxele vor avea urmatoarele dimensiuni:
Latime: 5,65 m
Adancime: 8,10 m
Pardoseala boxelor va fi partial perforata. Podeaua plina din beton in suprafata de
minin 30% din total suprafata utila va fi dispusa catre culoarul de vizitare perimetral al caldirii.
Aceasta va avea o panta de 2% catre zona perforata a podelei orientata catre zona de mijloc
a halei.
In zona cu podea plina, pe parapetul de delimitare a boxelor fata de culoarul de acces
pietonal se va monta sistemul de adapare cu suzete.

Capaciatea fiecarei boxe:
Suprafata boxei a fost determinata in conformitate cu supratata minima afectata
pentru porci de ingrasare intre 80 si 110 kg. Astfel se va aloca un minim de 0,715 mp pentru
fiecare loc din boxa in conformitate cu Ordinul nr. 171/2000.
In acest sens boxa va avea suprafata minina de 45,86 mp ceea ce permite gruparea a
unui numar maxim de 44 locuri.

b. Echiparea halelor

Halele proiectate vor fi echipate cu: instalatii de adapare, instalatii de furajare si
instalatii de igienizare.
- instalatii de adapare
montata aparent pe parapetul de delimitare al boxelor catre culoarul de vizitare, orizontal la
cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor monta cate doua suzete pe racordul vertical.
Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel
fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de adapare. In total in fiecare hala se vor monta un
numar de 84 de suzete pentru adapat.
- instalatii de furajare
Fiecare hala va fi prevazuta cu:
- cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior (unul intre axele 18 -19, si unul intre
axele 23 - 24 ale halei) ;
- tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de
pentru fiecare hranitor, senzor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in
legatura cu un programator central ;
- hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza furajarea animalelor pe parcursul
intregii zile fiind dispuse astfel: una in centrul fiecarei boxe si una in dreptul parapetului
despartitor care va deservi asfel doua boxe.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
- sistem de igienizare dotarea halelor cu pompe de foarte mare presiune.

c. Instalatii de eliminare a dejectiilor

longitudinal al halei, acoperita cu grtare de beton). Gratarele de beton constituie de fapt o
mare parte a pardosealii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se va
executa o pardoseala cu panta de 2% spre rigola centrala longitudinala. Rigola va fi
amplasata desupra colectorului de canalizate cu diametrul Dn 400 mm (conform planului
parter A02 si a sectiunii transversale A04).
se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de lama
cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.
Folosirea pompelor de inalta presiune reduce pretul de cost al actiunii de
care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata sub pe sub rigola. Conducta
de evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta
complexului.

Lucrarile prevazute in proiect sunt:
- lucrari de organizare a executiei;
- infra si suprastructura (fundatii de beton armat si placa pardoseala interioara);
- arhitectuta (compartimentari, tamplarii, finisaje, acoperis);
- instalatii sanitare;
- instalatii electrice;
- racordul de alimentare cu apa;
- racordul la canalizare;
- alimentarea cu energie electrica;
- sistematizare teren (refacerea amplasamentului in zona afectata de executia
lucrarilor.

Constructiile vor avea urmatoarele faze de realizare:
Predarea amplasamentului;
Degajarea amplasamentului de stratul vegetal existent in vederea sapaturii generale
pentru turmarea fundatiei;
Compactarea sapaturii cu maiul mecanic in vederea turnarii stratului de egalizare de
beton;
Confectionarea si montarea armaturilor la fundatii;
Turnarea betonului in fundatii si la pardoseala de la cota +0,00;
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Montarea elementelor metalice (stalpi si grinzi) de suprastructura confectionate in
regia constructorului. Acestea vor fi aduse pe amplasament debitate conform
proiectului si montate prin sudura electrica;
Realizarea inchiderilor exterioare si interioare cu panouri tristrat 5 cm cu termoizolatie
din spuma poliuretanica;
Montarea tamplariei metalice exterioare si a instalatiilor aferente cosntructiei;
Montarea parapetilor de delimitare a boxelor;
Montarea instalatiilor interioare: electrice, ap-canal i sanitare;
Montarea utilajelor i echipamentelor tehnologice i de automatizare;
Probe, teste i punerea n funciune;
Realizarea pardoselii interioare din beton armat si dale prefabricate perforate din
beton;
Executarea racordurilor la utilitati;
Realizarea sistematizarii exterioare prin turarea trotuarelor de garda si a aleilor
pietonale si carosabile din beton;
Receptia cladiriilor si probe functionale ale instalatiilor.

Soluii constructive i de finisaj
Structura
n ceea ce privete sistemele de fundare, pentru stlpii metalici s-a optat la realizarea
unor fundatii izolate, formate din dou blocuri de beton armat. Dimensiunile in plan sunt 60 x
60 cm, pentru blocul de beton simplu, respectiv 40 x 40 cm, pentru cuzinetul din beton armat.
Pentru ca lucrrile de realizare a fundaiilor s se poat desfura n condiii optime, a
fost prevzut un strat de beton de egalizare de 5 cm i sub blocurile de beton
simplu.
Halele vor avea o structur de rezisten metalic, format din stlpi de tip teav
rotund TV90x5, grinzi principale ale cadrelor de tip IPE120, panele acoperisului tip
IPE120, contravntuiri orizontale ale acoperisului tip cornier cu aripi egale L40x4.
Placa de pardoseal are grosimea h = 15 cm este din beton armat monolit.
Betonul turnat in placa de pardoseala va fi tratat cu aditivi hidrofugi pentru realizarea
etanseitatii pardoselii si a rigolelor de preluare la infiltratii de ape cu dejectii in sol.

Arhitectura
beton in panta.
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
carosabile.
burlane din PVC.

Instalaii electrice
Instalaiile electrice vor fi executate pentru iluminat i forta. Instalatia de forta cuprinde
alimentarea cu energie electrica a urmatoarelor utilaje:
-instalatie automata de furajare;
-pompa de presiune pentru igienizare;
-pompa de racire pentru perioada de vara (cu pulverizare ce coboara temperatura cu 5 grade
C.

Instalaii sanitare:
Proiectul de instalatii sanitare va cuprinde urmatoarele lucrari principale:
- alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor;
- alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor;
- canalizarea menajera.

Procesele care se desfasoara in cadrul obiectivului existent sunt urmatoarele:
Ferma nr 1, care are n compunere 9 hale, unde se desfoar fazele de mont,
gestaie i maternitate;
Ferma nr 2, care are n compunere 7 hale, unde are loc creterea i ngrarea
porcilor;
Instalaie pentru prepararea furajelor i nutreurilor concentrate (micro FNC) cu
activiti de aprovizionare/descrcare, depozitare, preparare curent furaje;
Cinci silozuri pentru nutreuri concentrate (4 x 2.000 t i 1 x 4.000 t);
Alimentare cu apa din subteran prin forajul situat la 3 km nord, aduciunea apei
ctre amplasament (diametru 250 mm, lungime 2500 m), stocarea apei
(rezervoare de beton, 2 x 200 mc);
Atelier mecanic pentru reparaii i ntreinere utilaje proprii;
Staie de epurare a apei reziduale cu treapt mecanic (grtare, decantor
orizontal, site parabolice cu efect COAND);
Depozitul de dejecii solide cu 4 paturi de uscare de cate 750 mp;
Doua bazine de stocare a apelor uzate provenite de la sitele parabolice cu efect
COAND, de cte 20.000 mc;
Centrala termic cu 3 cazane, inclusiv gospodria de combustibil;
Laborator sanitar veterinar;
Cantina pentru 150 persoane;
Alte activiti (post trafo, magazii, administraie).

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Cele doua hale noi sunt proiectate pentru a fi populate cu un numar de 2.200 de locuri
fiecare, total un numar de 4.400 locuri. Ciclul de ingrasare este de la 30 kg la 105 kg intr-o
perioada de 3 luni.

Fluxul tehnologic
Activitatiile desfasurate sunt o succesiune ciclica specifica cresterii porcinelor in
sistem de stabulatie. Categoriile de porcine sunt: porci destinati ingrasarii care sunt lotizati la
intrarea in ferma si impartiti in hale in paralel.
Inainte de introducere a porcilor in hale, acestea sunt igienizate prin spalarea cu jeturi
de apa, cu ajutorul unor pompe de mare presiune si debit redus.
Porcii sunt grupati in functie de varsta si greutate si le este asigurata hrana si apa
necesara cresterii in greutate, pe principiul ad libidum.
Asigurarea hranei porcilor se face din buncarele de furaje, avand capaitatea de 17 t
amplasate in exterior. Furaj uscat din sunt silozurile exterioare sunt transmise la dozatoarele
individuale dozatoare individuale printr-un sistem de transport mecanic (transportor cu
noduri).
Adaparea se face cu ajutorul instalatiilor (adapatoare) tip suzeta.
Evacuarea dejectiilor se face hidraulic. Apa de antrenare a dejectiilor este asigurata
din sursa de apa tehnologica si nu se recircula. Periodicitatea evacuarii hidraulice a
dejectiilor depinde de stadiul de dezvoltare (varsta) animalelor, cat si de gradul de ocupare al
halei de adapostire. Dejectiile colectate in reteaua interna de canalizare, sunt dirijate
gravitational direct in bazinele de colectare, unde sunt mentinute pe perioada de interdictie a
aplicarii pe terenul agricol conform CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE. In acest
interval are loc procesul de fermentare a dejectiilor semilichide, dupa care, acestea sunt
preluate prin vidanjare de autospeciale si utiliate ca fertilizant natural prin injectare in sol.
In concluzie, sistemul/tehnologia utilizata in cadrul halelor respecta
conditionarile/recomandarile si este in concordanta cu precizarile din Documentul de
Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si
porcilor, editia din iulie 2003 [4].

Instalatii de adapare

Adaparea asigur necesarul de apa in alimentaie i este strans corelat in primul rand
cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este
influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona
geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc.
Calitatea apei trebuie sa fie identica cu cea a apei pentru consumul uman.
montata aparent pe axul cladirii orizontal la cota + 90 cm fata de cota pardoselii. Se vor
monta cate doua suzete pe racordul vertical. Suzetele se vor monta la cota de 0,45 cm fata
de cota pardoselii pe parapetul boxei. Astfel fiecare boxa va fi dotata cu doua suzete de
adapare.In total in fiecare hala se vor monta un numar de 84 de suzete pentru adapat.

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
Instalatii de furajare
Sistemul de furajare este de tip ad-libidum, adic la discretie, asiguradu-se un
consum specific de 2,6 2,7 kg furaj/kg spor pe toata perioada de via a animalului. Acest
tip de furajare este posibil numai prin utilizarea hranei uscate, care are proprietatea de a nu
se altera. De asemenea, categoria de hran uscat permite o mecanizare evoluat i chiar o
oarecare automatizare a modului de distribuire a hranei.
Fiecare hala va fi prevazuta cu cate doua buncare (17 mc fiecare) amplasate exterior
(unul intre axele 18 19, si unul intre axele 23 24 ale halei). Aceste buncre reprezinta
rezerva de hrana uscata, umplerea lor facandu-se cu ajutorul unui nec care permite
preluarea hranei direct din bena mijlocului de transport utilizat pentru distribuirea hranei la
hale. Rezerva astfel realizata este suficienta pentru o perioada de cateva zile.
Din buncr hrana este directionata spre boxele animalelor printr-un sistem alcatuit din
tubulatura metalica, montata la cota superioara (1,70 m fata de cota pardoselii) lant de
pentru fiecare hranitor, sensor de furajare care opreste automat alimentarea cu furaj fiind in
legatura cu un programator central.
Acest sistem de furajare tip transportor cu noduri este acionat fiecare de o unitate
motrice inox cu motor trifazat 1,85 kW.
Resturile de furaj din linie sunt reciclate cu un sistem de recuperare i sunt
transportate la buncar, astfel se evit ncrcarea unitii motrice. De sub buncar furajul este
distribuit uniform n transportor cu un nec dozator, evitnd astfel suprasolicitarea sistemului
i garantnd o durat de via lung a transportorului.
Pornirea furajrii se face automat la orele programate, iar oprirea se face tot automat
prin senzor.
Boxele sunt prevazute cu hranitoare (buncarase) de tip Pic Nic care garanteaza
furajarea animalelor pe parcursul intregii zile fiind dispuse astfel: una in centru fiecarei boxe
si una in dreptul parapetului desartitor care va deservi asfel doua boxe.

Instalatii de eliminare a dejectiilor
longitudinal al halei, acoperita cu grtare de beton). Gratarele de beton constitue de fapt o
mare parte a pardosealii boxelor. Sub aceste gratare la cota de aproximativ 50 cm se
va executa o pardoseala cu panta spre rigola. Rigola va fi amplasata desupra colectorului
de canalizate cu diametru Dn 400 mm (conform planului parter A02 si a sectiunii A04).
se va face prin utilizarea de pompe de inalta presiune care dezvolta un jet sub forma de
lama cu grosimea de cativa mm, asigurand astfel dislocarea eficienta a murdariei.
Folosirea pompelor de foarte presiune reduce pretul de cost al actiunii de
care traverseaza hala prin dreptul axului 22 si care este montata sub pe sub rigola. Conducta
de evacuare a acestor apa uzate va fi racordata la sistemul de canalizare existent in incinta
complexului. Sistemul de canalizare existent in incinta este alcatuit dintr-un colector care
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
functioneaza gravitational. Amplasamentul acestui colector este subteran si traverseaza
incinta pe sub toate halele existente transportand dejectiile din complex la statia de epurare
existenta a complexului. Aceasta statie este echipata cu treapta mecanica, formata din doua
camine de primire dotate cu gratare metalice pentru o filtrare grosiera care sa opreasca
obiectele mai mari de 5 cm, un bazin de omogenizare dotat cu un agitator cu elice actionat
electric, doua bazine de preluare si linistire a apelor de la sitele parabolice cu efect
COANDA.

Alimentarea cu apa potabila
Sistemul de alimentare cu apa se realizeaza din subteran, bazin hidrografic
DUNAREA XIV-1.
Apa este captata prin intermediul unui foraj situat in apropierea lacului ZAGHEN, la o
distanta de cca 3 km de obiectiv, in punctul de captare BOGZA.
Caracteristicile forajului:
- Numarul puturilor: 1 buc;
- Diametrul putului: 400 mm;
- Adancimea: 20 m;
- Debit: 20,2 l/s;
- Nivel hidrostatic: 2,0 m;
- Nivel hidrodinamic: 5,0 m;
- Interval captat: semiartezian;
- Granulometrie: argila;
- Anul punerii in functiune: 1981.

Forajul este echipat cu doua pompe actionate electric:
- 1 electropompa SADU 100 x 4b cu: Q = 80 mc/h; h = 100 mCA; p = 35 kW;
n = 3000 rpm;
- 1 electropompa MCHZ 20 A cu: Q = 100 mc/h; h = 340 mCA; p = 35 kW;
n = 3000 rpm.
Aductiunea se realizeaza printr-o conducta de azbociment cu Dn 250 si lungimea de
cca. 2500 m.
Inmagazinarea apei se face in 2 rezervoare din beton armat cu capacitatea de cate
200 mc fiecare.
Apa este folosita pentru adaparea a cca. 30 000 animale cazate in obiectiv, consumul
uman pentru cca. 120 de oameni, pentru bucatarie, pentru spalatoria de echipament si
pentru igienizarea celor 15 hale.
Distributia apei de la rezervoare catre halele de animale se face printr-o conducta din
azbociment cu Dn 150 si lungimea de cca. 900 m. La acesta retea se va racorda fiecare hala
printr-o teava Dn 100 PEHD, montata ingropat sub adancimea de inghet care va asigura atat
debitul cat si presiune necesara - alimentarea cu apa rece pentru adaparea animalelor si
alimentarea cu apa rece pentru igienizarea spatiilor.
Pentru utilizarea eficienta, dar economica a apei au fost prevazute urmatoarele actiuni:
- Curatirea adaposturilor pentru animale si a echipamentelor cu curatitoare de inalta
presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Volumul de apa
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
luat in considerare, care va fi utilizat pentru curatenie cu un sistem de inalta
presiune, va fi de 0,25 m
3
/cap/an;
- Pentru contorizarea apei captate si in vederea monitorizarii consumului, in cabina
putului s-a prevazut montarea unui apometru;
- Fiecare boxa este dotata cu o suzet de pentru adapare pozitionat pe centrul
boxei si una pozitionata pe peretii despartitori dintre boxe, consumul zilnic de
apa pentru porci fiind de 0,01 m
3
/cap/zi;
- Calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin
scurgere;

Evacuarea apelor uzate menajere
In cadrul proiectului apele uzate sunt dejectiile cumulate pe pardoseala si sub gratare
care sunt antrnate hidraulic si dirijate printr-un colector catre sistemul de canalizare din
incinta. Acest proces se iniiaz prin ridicarea stvilarului amplasat la captul exterior al
canalului de colectare a dejeciilor din hala. Prin aceast manevr simpl, dejeciile snt
preluate de sistemul de canalizare existent si dirijate ctre statie de epurare existenta in
incinta.
Statie de epurare are urmatorul ciclu de functionare:
Apele uzate colectate in incinta obiectiv, sunt evacuate printr-o conducta din
azbociment cu Dn 400 catre zona statiei de epurare, echipata cu treapta mecanica, formata
din doua camine de primire dotate cu gratare metalice pentru o filtrare grosiera care sa
opreasca obiectele mai mari de 5 cm, un bazin de omogenizare dotat cu un agitator cu elice
actionat electric, doua bazine de preluare si linistire a apelor de la sitele parabolice cu efect
COANDA.
Caminele cu gratar au cate 2 compartimente separate, cu dimensiunea:
0,7 x 1,5 x 1 m, putand functiona independent. Gratarele pot fi curatate atunci cand este
necesar, prin izolarea compartimentului cu ajutorul unui stavilar.
Dupa trecerea apei prin acest camin, ea este preluata de cel de-al doilea camin cu
gratare, cu aceeasi structura ca primul, de unde este deversata in bazinul de omogenizare.
Acest bazin are o capacitate de cca. 84 mc (6 x 4 x 3,5 m) si este dotat cu un agitator
mecanic cu elice actionata de un electromotor. De aici, apa este pompata cu ajutorul a 2
pompe de tip ACV 100 15 (Q = 90 mc/h, h = 15 mCA, p = 10 kW), care functioneaza
alternativ, catre sitele parabolice cu efect COANDA, care sunt amplasate intrunul din cele 4
bazine de deshidratare naturala a fractiunii solide a dejectiilor. Fiecare dintre bazinele de
deshidratare are cca. 750 mp. Fractiunea solida a dejectiilor este aplicata pe terenul agricol
ca ingrasamnat natural, conform planificarii licrarilor agricole si a existentei conditiilor
favorabile de aplicare respectandu-se prevederile CODULUI DE BUNE PRACTICI
AGRICOLE.
Apa care rezulta este dirijata prin cadere libera catre un bazin de primire cu
capacitatea de cca. 60 mc, de unde este preluata de un alt bazin, de linistire, de
cca. 60 mc, amplasat alaturi de primul. De aici, apa este pompata catre unul dintre cele 2
bazine de stocare de cate 20.000 mc cu ajutorul unor vane amplasate in cabina de comanda,
astfel: mai intai apa intra intr-un bazin de primire, dotat cu un agitator mecanic cu elice,
reglabil pe verticala si orizontala, care are rol de omogenizare. Din acest bazin, apa trece in
bazinul alaturat, printr-un sifon si de aici printr-un alt sifon, este preluata de bazinul principal
BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974
de mare capacitate. Aici, apa va fi stocata in perioada de interdictie a aplicarii pe terenul
agricol in conformitate cu prevederile CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE, care
permit utilizarea acesteia pentru fertilizare. Aplicarea se face cu ajutorul unor utilaje speciale,
aflate in dotarea obiectivului. Atunci cand primul bazin de 20.000 mc este plin, apa este
comutata catre cel de-al doilea bazin, in timp ce primul este golit. Cele 2 bazine functioneaza
alternativ, astfel incat in fluviul Dunarea nu se mai deverseaza slam din dejectii animaliere .

Din punct de vedere al biodiversitatii , complexul zootehnic NU se situeaza in situri
Natura 2000 , ci se afla in vecintatea ROSCI0065 Delta Dunarii si ROSCI0031 Delta Dunarii
si Complexul Razim-Sinoe . Din monitorizarea efectuata s-a constatat ca pe amplasament
( si implicit pe terenul agricol unde se vor construi cele doua hale ) NU s-au identificat
speciile de plante , pasari , mamifere, nevertebrate , pesti mentionate in formularele
Standard Natura 2000 pentru cele doua situri .

In urma evaluarii impactului produs de noua investitie ( doua hale de crestere si
ingrasare a suinelor ) s-a constatat ca nivelul nu va depasi limitele maxim admise , se
va incadra in normativele si STAS-urile existente in legislatie , motiv pentru care
elaboratorul Raportului privind impactul asupra mediului recomanda eliberarea de
catre Agentia pentru Protectia Mediului Galati a Acordului integrat de mediu .

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

10. DOCUMENTE ANEXATE

- planul de executie, cuprinzand faza de executie, punerea in functiune,
exploatare, refacere si folosire ulterioara:

Nr.
Crt
Denumirea
cheltuielilor
cf.Deviz general
Durata de executie -12 luni

0 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Cheltuieli pentru
avize
si acorduri

2 Proiectare si
engineering

3 Studii de teren

4 Consultanta si
asistenta
tehnica

5 Lucrari de constructii
si instalatii

6 Montaj utilaj

7 Procurare utilaj

8 Procurare dotari si
echipamente

9 Amenajare teren

10 Racord alimentare cu
apa si canalizare

11 Racord alimentare cu
energie electrica

12 Organizare de
santier

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

BADEA GABRIELA PFA
F36/226/2008 CUI RO24179974

INFORMATII PRIVIND CONFORMAREA PROIECTULUI LA DIRECTIVELE EUROPENE SI
LEGISLATIA NATIONALA

Activitatea in cadrul Complexului zootehnic apartinand SC Carniprod SRL se desfasoara in
conformitate cu prevederile Autorizatiei Integrate de Mediu nr. 04/05.05.2011. Conform
acesteia , titularul activitatii este obligat sa depuna anual , la Agentia Regionala pentru
Protectia Mediului Galati un Raport de mediu ( RAM ) .
In Raportul de mediu intocmit pentru anul 2011 se mentioneaza ca pe parcursul anului
a fost mentionata o singura reclamatie ( Primaria Nufaru ) , prin care s-au sesizat prezenta
unor mirosuri neplacute generate de procesele din

Raport Mediu - Porci

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Mediu - Porci

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BADEA GABRIELA PFA

Tulcea, str. Lumintei , nr. 1 Bis

S-ar putea să vă placă și