3

PROTECIA CONCURENEI ECONOMICE N

ROMNIA

Obiective: Studierea acestui capitol ofer viitorilor specialiti posibilitatea de a deprinde
competene n ceea ce privete:
- necesitatea reglementrii concurenei,
- cunoaterea practicilor anticoncureniale,
- aspecte legale ale concentrrilor economice,
- cunoaterea procedurilor prin care se asigur respectarea reglementrilor legale n
materie de concuren economic

Cuprins:
1. Reglementarea proteciei economice n Romnia
1.1 Obiective i instituii
1.1.1 Consiliul Concurenei
2. Practici anticoncureniale sancionate prin lege
3. Abuzul de poziie dominant
3.1 Piaa relevant
4. Concentrarea economic
5. Teme de control
6. Verificarea cunotinelor
7. Bibliografie



1. Reglementarea proteciei economice n Romnia

1.1. Obiective i instituii

4
n Uniunea European, conform reglementrilor n vigoare, nu este permis
ntreprinderilor s fixeze preuri sau s-i distribuie cote de pia. Acest fapt este important
deoarece o concuren eficient i loial duce la reducerea preurilor, creterea calitii bunurilor
i serviciilor i lrgirea ofertei .
n Romnia, legea cadru ce reglementeaz concurena este Legea Concurenei nr.
21/1996 cu modificrile i completrile ulterioare, care este o lege compatibil cu legislaia
comunitar.
Scopul acestei legi este acela de a asigura protecia, meninerea i stimularea concurenei
n vederea promovrii intereselor consumatorilor. Ea precizeaz c preurile produselor i tarifele
serviciilor i lucrrilor se stabilete liber, pe baza cererii i a ofertei n condiii de concuren.
Pentru cazul monopolului natural sau al altor activiti economice stabilite prin lege, preurile se
stabilesc i se ajusteaz cu acordul Ministerului Finanelor Publice, cu excepia celor pentru care
sunt prevzute alte competene.
Pentru sectoare economice sau piee unde concurena este exclus sau restrns,
Guvernul poate s instituie o form de control al preurilor pe o perioad de cel mult 3 ani,
perioad ce se poate mri dac condiiile o impun. Aceast intervenie se face cu acordul
Consiliului Concurenei.
1.1.1. Consiliul Concurenei
Consiliul Concurenei este autoritatea administrativ autonom n domeniul concurenei,
cu personalitate juridic ce urmrete respectarea regulilor concurenei de ctre agenii
economici, sancionarea i nlturarea practicilor anticoncureniale, autorizarea concentrrilor
economice, sesizarea instanelor judectoreti n cazul nclcrii legii de ctre operatorii
economici, etc.
Consiliul Concurenei dispune, conform legii, efectuarea de investigaii din oficiu sau pe
baza unei plngeri.
Consiliul Concurenei este condus de un organ colegial format din 7 membri numii de
Preedintele Romniei la propunerea guvernului pentru o perioad de 5 ani.
Consiliul Concurenei nu are competene pe piaa muncii i pe piaa monetar i a
titlurilor de valoare.

2. Practici anticoncureniale sancionate de lege
5
Legea concurenei prevede c sunt interzise orice nelegeri exprese sau tacite ntre
agenii economici ori asociaiile de ageni economici, orice decizii luate de asociaiile de ageni
economici i orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrngerea,
mpiedicarea ori denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia:



a) fixarea concertat, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare ori de cumprare, a
tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum i a oricror alte condiii comerciale;
b) limitarea sau controlul produciei, distribuiei, dezvoltrii tehnologice ori investiiilor;
c) mprirea pieelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriu teritorial, al
volumului de vnzri i achiziii ori pe alte criterii;
d) aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la prestaii echivalente,
provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia concurenial;
e) condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare de ctre parteneri a unor clauze stipulnd
prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform uzanelor comerciale, nu au
legtur cu obiectul acestor contracte;
f) participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte forme de concurs de
oferte;
g) eliminarea de pe pia a altor concureni, limitarea sau mpiedicarea accesului pe pia i a
libertii exercitrii concurenei de ctre ali ageni economici, precum i nelegerile de a nu
cumpra de la sau de a nu vinde ctre anumii ageni economici fr o justificare rezonabil.
Excepii:
- efectele pozitive prevaleaz asupra celor negative sau sunt suficiente pentru a compensa
restrngerea concurenei provocat de respectivele nelegeri, decizii luate de asociaiile de ageni
economici sau practici concertate;
- beneficiarilor sau consumatorilor li se asigur un avantaj corespunztor celui realizat de prile
la respectiva nelegere, decizie luat de ctre o asociaie de ageni economici sau practic
concertat;
- eventualele restrngeri ale concurenei sunt indispensabile pentru obinerea avantajelor
scontate, iar prin respectiva nelegere, decizie luat de ctre o asociaie de ageni economici sau
Amintete-i!
6
practic concertat prilor nu li se impun restricii care nu sunt necesare pentru realizarea
obiectivelor enumerate la lit. e);
- respectiva nelegere, decizie luat de o asociaie de ageni economici sau practic concertat nu
d agenilor economici sau asociaiilor de ageni economici posibilitatea de a elimina concurena
de pe o parte substanial a pieei produselor ori serviciilor la care se refer;
- nelegerea, decizia luat de o asociaie de ageni economici sau practica concertat n cauz
contribuie ori poate contribui la:
ameliorarea produciei ori distribuiei de produse, executrii de lucrri ori prestrilor de
servicii;
promovarea progresului tehnic sau economic, mbuntirea calitii produselor i
serviciilor;
ntrirea poziiilor concureniale ale ntreprinderilor mici i mijlocii pe piaa intern;
practicarea n mod durabil a unor preuri substanial mai reduse pentru consumatori.
Din punct de vedere juridic, exist dou categorii de nelegeri:
1-structurate juridic, care se refer la acordurile exprese sau tacite ncheiate ntre agenii
economici,
2- nestructurate juridic, care includ practicile concertate constnd n comportamentul agenilor
economici de adaptare la mediul concurenial.



Din punct de vedere economic, nelegerile pot fi:
1. nelegerile pe orizontal sunt realizate ntre agenii economici concureni care activeaz pe
aceeai pia sau pe acelai segment de pia (de exemplu, acordurile ntre productori).
2. nelegerile pe vertical sunt cele realizate ntre agenii economici care activeaz pe piee
diferite sau segmente diferite ale aceleiai piee (de exemplu, acordurile ntre productorii i
distribuitorii aceluiai produs).
3. Abuzul de poziie dominant
Tratatul CE (art. 86) precizeaz c orice abuz al uneia sau mai multor ntreprinderi care dein o
poziie dominant n cadrul pieei comune sau al unei pri importante a acesteia este
Exemplific i tu!
7
incompatibil cu piaa intern i interzis, atta vreme ct acest comportament poate afecta
comerul ntre rile membre.
Un astfel de abuz se refer la:
a) impunerea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau cumprare ori a unor condiii
comerciale inechitabile;
b) limitarea produciei, distribuiei sau a dezvoltrii tehnologice n defavoarea consumatorilor ;
c) aplicarea unor condiii inegale la tranzacii echivalente n relaiile cu partenerii comerciali,
provocnd n acest fel un dezavantaj n poziia concurenial a unora dintre acetia ;
d) condiionarea ncheierii unor contracte de acceptarea, de ctre parteneri, a unor clauze
stipulnd prestaii suplimentare care, prin natura lor sau conform uzanelor comerciale, nu au
legtur cu obiectul acestor contracte.
Dou lucruri sunt importante pentru analiza economic n construirea cazurilor de politic
antimonopol :
existena unei poziii dominante de ctre unul sau mai muli ageni economici pe o pia
relevant ;
comportamentul abuziv al acelui agent economic, ce are drept efect distorsionarea concurenei
pe piaa respectiv.
Prevederile legii concurenei cu privire la abuzul de poziie dominant nu se aplic n
cazul agenilor economici sau gruprilor de ageni economici la care cifra de afaceri pentru
exerciiul financiar precedent recurgerii la comportamente susceptibile a fi calificate practici
anticoncureniale nu depete un plafon stabilit anual de ctre Consiliul Concurenei i:
- cota de pia total a agenilor economici implicai n nelegerea, decizia asociaiei de ageni
economici sau practica concertat nu depete 5% pe nici una dintre pieele relevante afectate,
n cazul nelegerilor, deciziilor luate de asociaiile de ageni economici sau practicilor concertate
dintre agenii economici concureni; sau
- cota de pia a fiecrui agent economic implicat n nelegerea, decizia asociaiei de ageni
economici sau practica concertat nu depete 10% pe nici una dintre pieele relevante afectate,
n cazul nelegerilor, deciziilor luate de asociaiile de ageni economici sau practicilor concertate
dintre agenii economici care nu sunt concureni.

3.1 Piaa relevant
8

Piaa relevant este definit fiind locul unde se confrunt cererea i oferta unor produse
sau servicii substituibile ntre ele.
Definirea pietei relevante este un instrument de identificare si de delimitare a cadrului in
interiorul caruia se exercita concurenta intre intreprinderi. Scopul principal al definirii pietei
relevante este acela de a identifica in mod sistematic constrangerile concurentiale cu care se
confrunta intreprinderile in cauza.
Definirea pietei relevante, atat la nivelul produsului, cat si la nivel geografic, trebuie sa
permita identificarea concurentilor reali ai intreprinderilor in cauza, care sunt capabili sa
influenteze comportamentul respectivelor intreprinderi si sa le impiedice sa actioneze
independent de presiunile unei concurente efective.
Definirea pietei relevante permite, printre altele, calcularea cotelor de piata, care pot oferi
informatii relevante privind puterea de piata.
Definiia dat de ctre Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE)
ia n considerare att cererea ct i oferta: Definiia pieei ia n considerare att cererea ct i
aprovizionarea. Pe latura cererii, produsele trebuie s fie substituibile din punctul de vedere al
cumprtorului. Pe latura aprovizionrii, piaa include numai vnztorii care realizeaz produsul
relevant sau care i pot lesne modifica producia spre a oferi produse de substituire ori conexe
.












Piaa relevant
Piaa geografic
Piaa produdului
se refer la zona n care sunt
localizai agenii economici
specializai n producerea i
comercializarea produselor incluse
n piaa produsului
cuprinde toate produsele care
sunt interschimbabile sau
substituibile de ctre
consumatori
Amintete-i!
9



Figura 1 Elementele pieei relevante

Pentru definirea pieei relevente se au n vedere urmtoarele constrngeri concureniale :
1.substituibilitatea la nivelul cererii reprezinta cel mai rapid si eficace element disciplinar care
actioneaza asupra furnizorilor unui anumit produs, in special in ceea ce priveste deciziile
acestora in materie de preturi.
Evaluarea substituibilitatii la nivelul cererii presupune determinarea gamei de produse
considerate de catre consumator ca fiind substituibile. Pentru a realiza acest lucru, se poate
utiliza testul SSNIP care incearca sa identifice cea mai restransa piata relevanta in care un
monopolist ipotetic ar putea practica in mod profitabil o crestere mica, dar semnificativa (de
obicei, se ia in considerare o crestere a pretului intre 5% si 10%) si de durata a pretului prin
evaluarea reactiilor clientilor la aceasta crestere. Acest test poate furniza indicatii cu privire la
elementele de fapt necesare definirii pietei relevante
Punctul de plecare in definirea pietei relevante consta in identificarea tipului de produse pe care
intreprinderile implicate le comercializeaza, precum si a zonei geografice in cauza. Ulterior, se
va testa daca alte produse si zone geografice au capacitatea de a exercita o presiune concurentiala
suficienta asupra politicii de pret a intreprinderilor implicate si cu rezultate imediate, pentru a
putea fi incluse in piata relevanta.
2. substituibilitatea la nivelul ofertei care, in cazul in care un monopolist ipotetic ar practica,
in acea zona geografica, pentru produsul respectiv, o crestere a pretului mica, dar semnificativa
si de durata, furnizorii care nu produc in mod curent produsul respectiv ar trebui sa fie in masura
sa isi reorienteze productia spre acesta si sa il comercializeze in termen scurt fara a suporta
costuri sau riscuri suplimentare semnificative. Atunci cand aceste conditii sunt indeplinite,
productia suplimentara introdusa pe piata relevanta va avea un efect disciplinar asupra
comportamentului concurential al intreprinderilor implicate.
3. concurenta potenial nu este luata in considerare in definirea pietei relevante deoarece
conditiile in care concurenta potentiala reprezinta efectiv o constrangere concurentiala depind de
analiza factorilor si imprejurarilor specifice referitoare la conditiile de intrare pe piata. Daca este
10
cazul, aceasta analiza va fi realizata doar intr-o etapa ulterioara, in general atunci cand pozitia pe
piata relevanta a intreprinderilor implicate a fost deja determinata si cand aceasta pozitie ridica
probleme de concurenta.
.

4. Concentrarea economic
Concentrarea economic se realizeaz prin orice act juridic, indiferent de forma acestuia i
care, fie opereaz transferul proprietii sau al folosinei asupra totalitii ori a unei pri a
bunurilor, drepturilor i obligaiilor unui agent economic, fie are ca obiect sau ca efect s permit
unui agent economic ori unei grupri de ageni economici de a exercita, direct sau indirect, o
influen determinant asupra unui alt agent economic sau mai multor ali ageni economici.

O operaiune de concentrare economic are loc atunci cnd:
a) doi sau mai muli ageni economici, anterior independeni, fuzioneaz;
b) una sau mai multe persoane care dein deja controlul cel puin asupra unui agent economic ori
unul sau mai muli ageni economici dobndesc, direct sau indirect, controlul asupra unuia sau
mai multor ali ageni economici ori asupra unor pri ale acestora, fie prin luare de participare la
capital, fie prin cumprare de elemente de activ, prin contract sau prin alte mijloace.



Nu constituie o operaiune de concentrare economic situaiile n care:
a) controlul este dobndit i exercitat de ctre un lichidator desemnat prin hotrre
judectoreasc sau de ctre o alt persoan mandatat de autoritatea public pentru ndeplinirea
unei proceduri de ncetare de pli, redresare, concordat, lichidare judiciar, urmrire silit sau
alt procedur similar;
b) bncile i alte instituii de credit, instituiile financiare i societile financiare, societile de
servicii de investiii financiare sau societile de asigurare i reasigurare, a cror activitate
normal include tranzacii i negocieri de titluri pe cont propriu sau pe contul terilor, dein, cu
titlu temporar, participri de capital la un agent economic pe care le-au dobndit n vederea
revnzrii lor, ct timp ele nu exercit drepturile de vot aferente acestor participri astfel nct s
Amintete-i!
Amintete-i!
11
determine comportamentul concurenial al respectivului agent economic ori le exercit numai n
vederea revnzrii acestei participri, cu condiia ca revnzarea respectivei participri s
intervin n termen de un an calculat de la data dobndirii; la cerere, Consiliul Concurenei poate
proroga termenul, dac solicitantul dovedete c revnzarea participrii dobndite nu a fost
rezonabil posibil n termenul fixat;
c) agenii economici, inclusiv cei care fac parte din grupuri economice, realizeaz operaiuni de
restructurare sau reorganizare a propriilor activiti.
Atunci cnd cifra de afaceri cumulat a agenilor economici implicai nu depete
echivalentul n lei a 10.000.000 euro i nu exist cel puin 2 ageni economici implicai n
operaiune care s realizeze pe teritoriul Romniei, fiecare n parte, o cifr de afaceri mai mare
dect echivalentul n lei a 4.000.000 euro, operaiunea nu este considerat concentrare
economic.
Cele care depesc pragul de mai sus, sunt supuse controlului Consiliului Concurenei i
trebuie notificate acestuia. n cazul n care nu se respect legea concurenei, Consiliul
Concurenei aplic amenzi i sanciuni.