1

GLANDELE SUPRARENALE

-situate bilateral deasupra rinichilor
-portiunea interioara : medulosuprarenala este un tesut neurologic,care
produce catecolamine: adrenalina,noradrenalina si dopamina
-portiunea exterioara: corticosuprarenala este un tesut glandular,care
produce hormonii steroizi:mineralocorticoizi,glucocorticoizi si h.
sexuali(fig 1)


2

MEDULOSUPRARENALA
-reprezinta 20% din greutatea glandei suprarenale
-este o component a SN simpatic,iar celulele numite feocromocite se
gasesc si in alte zone ale SNS(simpatic)
-este un mare ganglion simpatic,fara elemente postganglionare, care
descarca catecolamine direct in singe,cand fibrele preganglionare
elibereaza Ach.
-produsul secretor primar al MSR umane este adrenalina,dar si
noradrenalina si dopamina
-celulele cromafine care secreta acesti hormoni contin granule care
depoziteaza acesti hormoni si o proteina: cromogranina
-prin stimulare simpatica granulele sunt transportate la suprafata celulara
prin microtubuli(proces calciu-dependent)si continutul veziculelor este
eliberat prin exocitoza
-adrenalina circulanta deriva in totalitate din MSR
-doar 30% din noradrenalina provine din MSR,restul de 70% se
elibereaza din terminatiile nervoase spre sistemul vascular.
-acest tesut nu este essential pentru viata,deoarece MSR nu este singura
sursa de catecolamine.





3

Sinteza catecolaminelor:
-se realizeaza din TIROZINA care se transforma in
DOPA(dihidroxifenilalanina) sub influenta enzimei TIROZIN-
HIDROXILAZA(fig 2)

-stimularea simpatica preganglionara creste activitatea enzimei care este
situata in citoplasma.
-DOPA este transportata activ in granule, unde se transforma in
DOPAMINA sub actiunea aminoacid-decarboxilazei
4

-etapa finala consta in conversia noradrenalinei in adrenalina care se
realizeaza din nou in citisol sub actiunea feniletanolamina N-metil
transferaza(PNMT)
-adrenalina este apoi din nou transportata activ in granule,unde este
depozitata intr-un complex cu ATP si cromogranina
-anumite granule contin doar noradrenalina, iar altele contin atit NA cit
si A(fig 3)


5

-eliberarea celor 2 tipuri de granule este controlata independent,astfel ca
raportul A/NA poate varia
-nivelul PNMT este indus de cortizol.Debitul sanguine al MSR parvine
dupa ce a trecut prin CSR. In absenta cortizonului raportul NA/A creste
-MSR si citeva regiuni din creier sunt singurele locuri din organism unde
se sintetizeza PNMT

Degradarea catecolaminelor (fig 3)

-2 enzime sunt implicate in degradarea catecolaminelor:
MAO(monoaminoxidaza) si COMP(catecol-O-metiltransferaza)
-MAO este prezenta in mitocondriile neuronale,dar si in ficat si
rinichi,unde stimuleaza dezaminarea
-COMP stimuleaza metilarea catecolaminelor in ficat si rinichi
-VAM(acidul vanilmandelic) urinar provine mai curind din
catecolaminele neuronale si este utilizat pentru a determina nivelul
productiei de catecolamine la pacienti.
6


Actiunile catecolaminelor
-se realizeaza pe receptorii alfa si beta
-adrenalina are efect mai putenic asupra receptorilor beta 2, decit
noradrenalina, dar ambii hormoni au efecte similare asupra receptorilor
beta 1,alfa 1 si alfa 2.
Actiuni metabolice:
-adrenalina are efecte dominante metabolice,deoarece NA circulanta
atinge rar nivele ridicate pentru actiuni metabolice, prin receptorii beta 2
-NA intervine in reglarea metabolica doar ca neurotransmitator al SNS
Metabolismul glucidic
-hiperglicemie prin stimularea glicogenolizei musculare si cresterea
gluconeogenezei in ficat(din lactatul produs in muschi)
-scad transportul insulino-mediat al glucozei in muschi si in tesutul
adipos, canalizind glucoza spre creier

Metabolismul lipidic
-hipelipemie prin activarea lipazei hormone-sensibile(HSL) in tesutul
adipos
-HSL este o enzima AMPc-reglata (beta 2)care catalizeaza hidroliza
trigliceridelor depozitate in adipocit la acid gras si glicerol
-acizii grasi eliberati in circulatie cresc seric si sunt preluati de ficat si
metabolizati prin beta-oxidare
7

-catecolaminele sunt hormoni cetogenici :rezulta multi corpi
cetonici:acid acetoacetic,acid beta-hidroxibutiric si acetona
- au si efect calorigen (cresc efectul calorigen) dar numai impreuna cu
hormonii tiroidieni si cortizol
Actiuni cardiovasculare:
-stimularea alfa receptorilor musculaturii netede vasculare produce
vasocostrictie NA(fig 4)

-stimularea receptorilor beta 2 din muschii scheletici si ficat produce
vasodilatatie
-efectele A sunt variabile si depind de doza
-A. actioneaza pe receptorii alfa si produce vasoconstrictie,dar si pe beta
in muschii scheletici si ficat pentru a produce vasodilalatie
-pe receptorii beta 1 din miocard A si NA au efecte asemanatoare:
-intensifica ritmul cardiac(cronotop)
-creste contractilitatea miocardului(inotrop)
8

Actiuni pe SNC
-catecolaminele nu trec de bariera hematoencefalica si de aceea nu au
efecte directe pe SNC
-au actiuni indirect prin nivelele metabolitilor si electrolitilor din singe
care traverseaza bariera hematoencefalica, dar si prin afectarea functiei
cardiovasculare
-ambele catecolamine intensifica trezirea,dar administrarea de A
produce anxietate sau sentimental mortii iminente
-efectele comportamentale induse prin administrarea de A sunt mai mari
decit cele induse prin NA

CORTICOSUPRENALA
-reprezinta cea mai mare parte a glandei suprarenale
-este locul sintezei mai multor tipuri de hormoni steroizi
-stratul cel mai exterior al corticalei este zona glomerulara,singurul
strat din cele 3 care contine enzimele necesare convertirii
corticosteronului in h. mineralocorticoid: aldosteron
-lipseste aici enzima 17 alfa-hidroxilaza/17,20-liaza(CYP17)si deci nu
produce cortizol sau steroizi sexuali
-este reglata de angiotensina II,care stimuleaza crestera zonei
glomerulare si sinteza de aldosteron
-stratul mijlociu este zona fasciculata care produce glucocorticoizi
-stratul intern este zona reticulata care produce androgeni
9

-ultimile 2 zone par a functiona ca o unitate, pentru ca sunt reglate de
ACTH( hormonal adrenocorticotrop)ce stimuleaza crestera si sinteza de
steroizi
- CSR este esential pentru viata,supravietuirea necesita administrare
continua de mineralo si glucocorticoizi
-3 grupe de steroizi sunt produsi de CSR,clasificati in functie de
actiunile lor majore:mineralocorticoizi,glucocorticoizi si hormoni
sexuali.
-mineralocorticoizii:regleaza metabolismul mineral avind ca prototip
aldosteronul: stimuleza retentia renala de Na+ si secretia de H+ si K+.
-retentia de NaCl este insotita de reabsorbtia apei
-DOC deoxicorticosteronul este urmatorul mineralocorticoid cu 21 de
atomi de C
-glucocorticoizii:reglatori ai glucozei sanguine.
-cel mai puternic este cortizolul
-cortizolul are si activitate mineralocorticoida ,iar aldosteronul exercita o
activitate glucorticoida (minima)
-steroizii sexuali:sunt androgeni:dihidroepiandrosteron(DHEA) si
androstendionul,ce pot fi convertiti in androgeni mai puternici:
testosteron si estrogeni, in tesuturile periferice.
-ei nu pot inlocui androgenii testiculari,dar pot fi sursa de androgeni la
femeie,determinind crestera parului pubian.
-mineralo si glucocrticoizii pot intercationa cu receptorii reciproci,ceea
ce explica suprapunerea activitatii lor biologice

10

Sinteza de corticosteroizi
-colesterolul este precursorul steroizilor corticosuprarenalieni.
-enzima care limiteaza ritmul formarii steroizilor este hidroxilaza
CYP11A1 de clivaj a lantului lateral(SCC),care catalizeaza inlaturarea
celor 6 carboni din colesterol,pentru a produce pregnenolonul,steroid cu
21 atomi de C.(fig 5)


11

1. ALDOSTERONUL
-cel mai puternic mineralocorticoid la om
-Reglarea secretiei:se face prin reglare sintezei pentru ca traverseaza
liber membranele celulare si nu este depozitat in glanda.
-angiotensina II este un stimul puternic al productiei de aldosteron in
momentul cind :scade volumul vascular,cind este stimulat sistemul
nervos simpatic pentru secretia de renina,sau creste concentratia
potasiului seric.
-o scadere a volumului sanguine in arteriola aferenta renala in reg
aparatului juxtaglomerular, determina eliberarea de renina,produsa si
depozitata in celulele juxtaglomerulare.
-renina actioneaza asupra unei peptide plasmatice cu 14 aa numita
angiotensinogen,pentru a o converti apoi in angiotensina II(8 aa) ,in
plamini de catre o enzima angiotensin-convertaza (ACE).
-angiotensina II are multiple actiuni:
- vasoconstrictie puternica cu rol direct in compensarea pierderii
volumului sanguine
-crestere si vascularizarea zonei glomerulare,cu augmentarea sintezei de
aldosteron: care activeaza pompa sodiu-potasiu de pe suprafata
laterobazala a celulei renale,ce determian reabsortia de Na, Cl si apa si o
secretie de H si K.
Transportul in sange
-se face de o albumina plasmatica numita transcortina si de o globulina
specifica fixatoare de aldosteron
12

-afinitatea este scazuta si doar 50-70% din aldosteronul circulant este
fixat.
-timpul de injumatatire al aldosteronului este de 20 de minute,relativ
scurt
-este metabolizat si conjugat in ficat si excretat prin urina
Actiuni:
-mentine volumul extracelular prin promovare retentiei de sodiu
-actioneaza pe nefronul distal: ultima portiune a tubului contort distal si
in ductul colector cortical,pentru a creste retentia de Na
-creste numarul de canale sodiu-permeabileale ale membranei
luminale,marind sodiul intracelular
-creste activitatea pompei Na+ si K+ dependente la nivel latero-bazal
-stimuleaza si secretia de H+ si K+,astfel ca hiperaldosteronismul duce
la alcaloza hipokalemica.
-scade Na+ din secretia sudorala,salivara si din sucurile gastrice si
stimuleaza pompa Na K in muschi
-joaca un rol crucial in reglarea balantei de Na+
-adminstrarea continua de aldosteron determina scaparea de sub
influenta aldosteronului in 2-3 zile.
-initial retentia de Na+ creste volumul sanguin,care creste filtarea
glomerulara si transportul de Na+ in nefron,dar si ritmul de excretie a
Na+,ceea ce limiteaza capacitatea aldosteronului de a continua
expansiunea volumului extracelular.
13

- mai mult crestera volumului vascular stimuleza eliberarea peptidului
natriuretic atrial(ANP)care favorizeaza excretia renala
2. CORTIZOLUL SI GLUCOCORTICOIZII
-cortizolul este produs in zona fasciculata si reticulata sub actiunea
ACTH, care stimuleza cresterea si vascularizarea acestor 2 zone
-cortizonul are efect de feedback negative asupra ACTH-ului si asupra
secretiei de CRH
-cortizolul este unul dintre hormonii de stress, efect mediat prin SNC
-stressul creste secretia de CRH,care stimuleaza SAA si secretia
hipofizara de ACTH
-stressul stimuleaza si secretia hipotalamica de ADH,care potenteza
efectul CRH asupra secretiei de ACTH,care poate fi stimulat chiar la
nivele ridicate de cortizol.
-hipoglicemia si hemoragia stimuleaza secretia de cortizol
-secretia de ACTH creste progresiv in timpul noptii,cu un virf care apare
dimineata,inaintea trezirii si scade apoi la valori scazute seara.Aceleasi
variatii le prezinta si cortizolul.Totul depinde de functia diurna a CRH-
ului ,intretinuta 24 de ore de stimuli: lumina-intuneric,somn-veghe sau
alimentar.
-cand se schimba fusul orar este nevoie de 2 saptamini pentru ca ritmul
sa fie cuprins intr-o alta schema temporala.
-ACTH-ul actioneza pe receptorii membranari din zona fasciculata si
reticulata,prin crestera nivelelor de AMP c
-cortizolul difuzeaza in celulele tinta si interactioneaza cu receptorii
intracelulari,legati la o proteina a socului caloric(HSP)
14

-cortizolul disociaza apoi si se leaga la ADN-ul nuclear,actionind ca
factor de transcriptie a unei expresii genice si formand ARN mesager
specific.
-in sange cortizolul este legat de transcortina,numita si globulina
corticoid-fixatoare(CBG), in proportie de 75%
-de albumina mai sunt legate alte 15% din cortizol
-timpul de injumatatire circulant al cortizolului este de 70 min.
a. Actiuni metabolice:
-Hiperglicemie:creste glicemia ca si adrenalina si glucagonul prin 2
mecanisme:
-antagonizeaza actiunea insulinei de intrarea a glucozei in
muschii si tesutul adipos,economisind glucoza pentru creier
-creste intrarea glucozei in ficat si intensifica glicogenogeneza
-Lipogeneza:cresterea lipidelor corporale se face prin 2 procese:
-cortizolul stimuleaza apetitul(efect SNC)astfel ca obezitatea este
consecinta consumului caloric
-cortizolul creste glicemia care intensifica secretia de insulina.
-insulina este un hormon lipogenetic puternic ,in timp ce cortizolul este
un hormon lipolitic slab: efectul lipolitic al cortizonului este minor ,iar
cand este prezenta insulina in cantitate mare va predomina lipogeneza si
nu lipoliza
-in hipecorticism depunerea lipidelor este cu distributie centripeta,pe
trunchi si mai putin pe membre,cocoasa de bizon

15

-Catabolism proteic: pentru productia crescuta de glucoza
-creste azotul si ureea sanguine,scade alanina serica si creste
leucina,izoleucina si valina,datorita unei sinteze scazute de proteine
muscular si al proteolizei intense
b. Actiuni asupra osului:
- determina scaderea absorbtiei calciului intestinal si renal
-cand scade calcemia,PTH creste si mobilizeaza calciu din os atit prin
stimularea rezorbtiei osoase cit si prin sitmularea demineralizarii osoase
- actioneaza direct pe osteoblaste,inhibind formarea osoasa si formarea
de colagen|(osteoporoza)
c.Actiuni cardiovasculare:
- este permisiv pentru actiunea vasoconstrictoare a catecolaminelor;in
absenta lui rezistenta periferica scade si apare o hipotensiune
ortostatica,datorita unei vasoconstrictii reduse baroreceptor-mediata
-stimuleza sinteza de eritropoietina,marind productia de eritrocite
d. Actiuni asupra tesutului conjunctiv:
-cortizolul inhiba proliferarea fibroblastica si formarea de colagen
-in exces cortizolul subtiaza pielea,care poate fi mai usor afectata de
traumatisme si afecteaza si apararea capilarelor.
e. Actiunea asupra rinichiului:
-cortizolul inhiba secretia si actiunea ADH-ului
-in absenta cortizolului actiunea ADH-lui este potentata, marind riscul
incarcarii si intoxicarii cu apa
16

-cortizolul are o activitate mineralocorticoida slaba ,stimulind
reabsorbtia de Na+ si apa
-mareste filtrarea glomerulara prin intensificarea debitului cardiac
f. Aciuni asupra muschiului:
-fatigabilitate cind nivelele de cortizon sunt mari,prin proteoliza
excesiva,sau prin hipokalemie, care produce o hiperpolarizare si o
stabilizare a membranei celulei musculare, facind-o dificil de stimulat
g. Actiuni gastrointestinale:
-cortizolul are un efect trofic asupra mucoasei gastro-intestinale
- in absenta lui scade motilitatea,productia de acizi si enzime ,iar
mucoasa degenereaza
-stimuleaza apetitul ,iar adimistrarea de cortizol determina crestera in
greutate.
-stimuleaza secretia de acid clorhidric si pepsina,crescind riscul
dezvoltarii ulcerului
h.Actiuni antiinflamatorii:
-raspunsul inflamator consta in dilatarea capilarelor,marirea
permeabilitatii capilare,edem local si acumulare de leucocite
-aceste actiuni sunt mediate prin prostaglandine,tromboxan si
leucotriene.
-cortizolul inhiba fosfolipaza A2,stabilizind membranele
lizozomale,micsorind eliberarea de enzime proteolitice,care cresc
inflamarea locala
17

-cortizolul scade numarul de eozinofile circulante,iar proliferarea
fibroblastica implicata in inflamatie ,este si ea inhibata
-se formeaza o bariera inpotriva extinderii agentilor patogeni
-terapia glucocorticoida este asociata cu antibioterapie din cauza
inhibarii mnecanismelor de aparare si a favorizarii infectiilor
-cortizolul in concentratii crescute scade numarul limfocitelor circulante
(limfocite T helper) si reduc capacitatea acestora de a migra spre
situsurile antigenice
- nu afecteaza productia de limfocite B si deci de anticorpii
i. Actiuni psihologice:
-modifica dispozitia si comportamentul,dar numai la crestera sau scadera
dozelor de cortizon
-crestera cortizonului produce initial o stare de multumire,dar cu timpul
se intaleaza labilitatea emotionala si depresia
-cortizolul creste tendinta spre insomnie si scade perioada de somn REM
-deficitul de cortizon predispune la apatie,deprimare si irascibilitate
3. HORMONII ANDROGENI:
- sunt produsi in zona reticulata si sunt reprezentati de
dehidroepiandrosteron(DHEA) si androstendion.
-desi sunt androgeni slabi ei pot fi convertiti la androgeni mai
puternici,ca tesosteron sau chiar estrogeni, in tesuturile periferice
-la barbat androgenii adrenali se adauga celor secretati de testicul
avind activitate biologica minima,servind ca precursori pentru conversia
periferica in hormoni androgeni activi
18

-la femei acesti hormoni androgeni au o contributie importanta la
productia totala de androgeni prin conversia periferica a androstendionei
in testotosteron
-ei stimuleaza dezvoltarea parului pubian si axilar la femei,in perioada
pubertara
-in anumite conditii patologice se pot produce masculinizarea femeilor si
pubertate precoce la barbati
-in faza foliculara precursorii adrenali raspund cu 2/3 din productia de
testosterone si cu 1/3 din productia de dihidrotestosteron.
-la mijlocul cicului creste productia ovarian si ca urmare precursorii
adrenali raspund doar cu 40% din productia de testosteron
-la menopauza androgenii sunt convertiti in testul adipos si muscular in
estrogeni
-actiunea metabolic: efect puternic anabolic proteic, intervenind in
sintezele proteice tisulare
-stimuleaza osteogeneza,crescind absorbtia intestinala de calciu si
fixarea lui pe os
-creste continutul de glicogen al ficatului avind actiune sinergica cu
insulina
-dezvolta masa somatica stimulind inchiderea si maturarea cartilajelor de
crestere
-au actiune tonica si stenica asupra SNC intervenind in echilibrul
vegetativ al individului si in maturarea si diferentierea sexula a SNC
-corticosuprarenala prin hormonii sexoizi reprezinta o glanda sexuala
accesorie, avind mai ales rol in diferentierea sexual.
19



















APARATUL GENITAL FEMININ
-ovarele au 2 functii majore:
-sediul gametogenezei:ovulele
20

-steroidogeneza:h. produsi sunt estrogeni,progestine si androgeni
care sunt reglate de gonadotropine adenohipofizare:FSH,LH
1. ANATOMIA FUNCTIONALA A OVARULUI
-ovarele la femeia adulta au greutatea intre 4-8 g fiecare
-ovarul matur cuprinde o zona extern si alta interna
-zona externa:sau cortexul ovarului contine celule germinative Waldeyer
formate dintr-un strat de celule cubice, in diferite stadii de
dezvoltare,cuprinse intr-o stroma laxa formata din tesut conjunctiv, vase
de singe si celule interstitial
-zona medulara:interna,este alcatuita din tesut conjunctiv si vase de
sange care hranesc cortexul
-la femeia matura in ovar exista mai multe compartimente functionale:
-compartimentul folicular:format din celele granuloase si ale tecii
interne a foliculilor in crestere si a foliculului matur, care secreta
hormoni estrogeni
-compartimentul corpului galben:format din celulele granuloase
luteinizante si celulele tecale luteinizate,care secreta estrogeni si
progestine
-compartimentul stromal:format din celulele stromei ovariene si care
secreta hormoni androgeni.
a. Foliculogeneza: dezvoltarea foliculara ovarian si sinteza h. ovarini
sunt controlate de gonadotropine,dar si de h. ovarieni, de secretiile
foliculare autocrine si paracrine.
21

-mitoza ovogoniilor primordiale survine la mijlocul gestatiei cand
sunt 7 milioane de ovocite.
-apoi mitoza ovocitelor inceteaza si se pierd progresiv ovocitii,la
nastere exista doar 2 milioane,iar la pubertate 400.000
-din acestia doar 400 de foliculi ovuleaza la o femeie,restul de 99,9%
vor degenera fiind numiti foliculi atrezici.
-ovocitul incepe prima diviziune meiotic in uter, care este oprita in
profaza,de factorii inhibitori ai maturarii(sintetizati in lichidul
folicular)pana in momentul ovulatie.Meioza poate dura si 50 ani.
-figura: dezvoltarea foliculilor
-un ovocit in repaus sau inactiv se numeste folicul primordial fiind
format dintr-un ovocit (un singur strat de celule foliculare
scuamoase,precursoare ale celulelor granuloase) si o membrane
bazala
-pe masura ce foliculii primordiali cresc si se dezvolta ,ei pot deveni
atrezici sau ovulanti
-foliculul primar:este un ovocit care creste si produce un invelis
mucopolizaharidic numit zona pelucida. Celulele
foliculare(granuloase) prolifereaza si devin cuboidale dezvoltindu-se
in mai multe straturi. Crestera pana la acest punct nu este determinate
hormonal

-foliculul secundar: sub actiunea FSH un grup de foliculi primari
incep sa creasca si sa se dezvolte.Celulele granuloase prolifereaza si
foliculul creste la 120-200 mm.Tesutul stromal se diferentiaza in strat
tecal,localizat la exteriorul membrane bazale.
22

-foliculul tertiar:apare un lichid produs de celulele granuloase care se
acumuleaza in cavitate,numita antrum. Acesta contine mari cantitati
de steroizi ovarieni(estrogeni si progesterone de 100-200 de ori mai
mari,decit in ser),factori de crestere,electroliti si citokine.El creaza un
mediu propice dezvoltarii ovocitului.
-foliculul graafian:este maturarea unui folicul tertiar, care are un
antrum mare si la care foliculul se proiecteaza pe suprafata
ovarului.O proiectie a celulelor granuloase se extinde si in antrum
unde sustine ovulul constituind cumulus ooforus.Un strat dens de
celule granuloase imbraca imediat ovulul formind coroana radiata.
-exista acum 2 straturi tecale: intern si extern,care sunt
vascularizate,dar deoarece vasele sanguine nu penetreaza membrana
bazala,substantele nutritive,hormonii si electrolitii vor ajunge la
celulele granuloase prin difuziune.
b. Ovulatia:este procesul prin care se elimina din foliculul ovarian
matur in ziua a 14-a a ciclului menstrual(de 28 de zile), un ovul cu
diametrul de 150 um,inconjurat de celule granuloase dispuse in
corona radiata si o cantitate mica de lichid folicular.
-ovulatia este declansata la 16-24 de ore de un pic LH,care impreuna
cu prostaglandinele crescute,scad debitul sanguine folicular si
stimuleza eliberarea activatorului plasminogenului din celulele
granuloase ,enzima care transforma plansminogenul lichidului
folicular in plasmina.
-LH si progesteronul stimuleaza productia de colageneza.
-colagenaza si plasmina sunt enzime proteolitice care distrug peretele
folicular si permite eliberarea ovulului.
23

-LH marit stimuleza finalizarea primei diviziuni meiotice,imediat
inainte de ovulatie. Se formeza 2 celule de dimensiuni inegale: o
celula devine ovocit mare,iar a doua,cu citoplasma redusa devine
primul globul polar,care ramine in spatial perivitelin ,in vecinatatea
ovocitului.
-a doua diviziune meiotica survine la intrarea spermatozoidului in
ovul.
c. Corpul galben:dupa ovulatie, peretii distrusi ai foliculului sunt
transformati intr-un corp galben.
-membrana bazala care separa celulele granuloase de tecale este rupta
si vasele sanguine se extind,pentru a forma celule granuloase.
-aceste celule granuloase si tecale interne devin celule luteale(luteina)
-corpul galben matur poate avea diametrul de 3 cm si daca conceptia
nu are loc, ramine functional doar 14 zile si apoi va
degenera(luteoliza).
-celulele luteale devin necrotice si in ele se opreste sinteza steroida
hormonala.
-corpul galben va umple tesutul conjunctiv pentru a deveni corp
alb,care are aspect cicatricial



2.HORMONII OVARIENI
-sunt estrogeni:-estradiol,estriol, estrona
24

-progestine:-progesteron,17 alfa-hidroxiprogesteron
-androgeni:-DHEA,androstendiona
-Estradiolul: este cel mai potent estrogen ovarian,fiind produs in celulele
granuloase si luteale. In cantitati mici sunt produsi si in teaca interna si
celulele stromale.
-Estriolul:este mai putin potent,produs in ovare numai in graviditate. La
femeia negravida este produs in ficat din estradiol.
-Estrona:cel mai putin potent, produs in ovar, dar majoritatea estronei
sanguine este realizata prin conversia periferica din estradiol si
androstendiona. Predomomina la femeia in menopauza.
-Progesteronul:este un precursor pentru androgeni si etrogeni fiind
produs de toate celulele endocrine ovariene.
-Androgenii ovarieni: sunt slabi, ovarul secreta mici cantitati de
testosterone si DHEA.
-Alti hormone produsi de ovar sunt:inhibinele,activinele si relaxinul,
factori transformatori de crestere(factorul de crestere I insulin-like)
factori de crestere alfa si beta
a. Steroidogeneza ovarian: ipoteza celor 2 celule tecala si granuloasa
-teaca interna sintetizeaza androgeni in foliculul preovulator,fiind
analoage celulelor Leydig din testicul.Au receptori pentru LH si produc
cantitati mici de estrogeni si predominant DHEA si androstendiona
-celulele granuloase sunt analoage celulelor testiculare Sertoli.Ele
inconjoara ovulul si regleza disponibilitatea substantelor nutritive pentru
celulele germinative.
25

-celulele granuloase au receptori pentru FSH,ce stimuleaza atit
producerea de inhibina cit si aromatizarea androgenilor la estrogen.
-produc in principal estradiol in foliculul preovulator, dar ambele celule:
tecala si granuloasa sunt necesare unei productii optime de estrogeni.
-celulele tecale dau nastere prescursorilor productiei de estrogeni din
celulele granuloase.
-In faza foliculara ,LH-ul stimuleaza steroidogeneza tecala,iar produsul
primar este androgenul.FSH-ul stimuleza aromatizarea in celulele
granuloase a androgenilor tecali,pentru a produce estrogen
-la inceputul fazei foliculare,celulele granuloase contin doar receptori
pentru FSH,pe masura ce foliculul se mareste ,ca raspuns al actiunii
FSH,iar productia de estrogen creste ca urmare a actiuni LH(pe celulele
tecale)si FSH(pe celulele granuloase),nivelele de estrogeni seric se
maresc.
-estrogenul marit sinergizeaza cu FSH-ul pentru a stimuli dezvoltarea
receptorilor LH pe celulele granuloase.
-crestera receptorilor determina o crestere a secretiei de progesterone de
catre celulel granuloase .
-dupa ovulatie,celulele granuloase si tecale devin celule luteale, care au
receptori LH si secreta hormoni estrogeni si progestini ca raspuns la
stimularea LH.


b.Controlul steroidogenezei ovariene:
26

-atit LH cit si FSH-ul isi execita actiunile prin mecanisme mediate de
AMPc.
-LH-ul actioneaza asupra celulelor interne tecale si celulelor luteale,iar
in faza foliculara tardiva si pe celulele granuloase ,pentru a stimula
cresterea celulara si steroidogeneza.
-FSH-ul stimuleza aromatizarea androgenilor la estrogeni in celulele
germinale.
-estradiolul actioneaza feedback pentru a inhiba LH-ul si sinteza si
secretia de FSH la nivel hipotalamic si hipofizar(feedback negative al
estrogenilor)
-daca femeia este ovarectomizata,cresc nivelele de LH si de FSH,iar
daca se administreza estrogeni,nivelele de LH si FSH scad.
-inhibina suprima secretia de FSH actionind direct asupra celulelor
gonadotropului hipofizar(GnRH)
c.Transportul estrogenilor si progestinelor:
-60% din estrogeni sunt transportati legati de o globulina fixatoare a
hormonului sexual: SHBG
-20% din estrogeni sunt legati de albumina
-20% se gasesc liberi in plasma
-progesteronul este legat de transcortina si albumina
-afinitatea de legare este mica pentru aceste proteine si din acest motiv
timpul de injumatatire este de 5 minute.
-estrogenii si progestronul sunt metabolizati in ficat,iar metabolitii lor
sunt excretati prin urina.
27

-metabolitul principal al estradiolului este estronul,estriolul si
catecolestrogenii.
-metabolitul progesteronului este pregnandiolul,care este conjugat cu
glicuronidul si este excretat prin urina
3. Mecanismul de actiune al estrogenilor si progesteronului
- ambii hormoni intra in celulele tinta prin difuziune si se leaga la
receptorii nuclear.
-desi se leaga de recetorii diferiti,mecanismele de actiune ale hormonilor
sunt similare:legarea de receptor eliberaza proteinele socului
caloric(HSP)ce modifica conformatia receptorului si creste afinitatea sa
pentru ADN.
-recetorul ligand-legat se asociaza cu elemental raspunsului
hormonal(HRE) din ADN si actioneaza ca un factor de
transcriptie,pentru a regla expresia genica.(figura 9-4)
a. Actiunile estrogenilor:
-la pubertate stimuleza crestera si dezvoltarea uterului,a
trompelor,colului,vaginului,labiilor si sanilor.
-este un hormon anabolic in aceste tesuturi,stimulind proliferarea
endometriala uterine,marind activitatea electrica miometriala spontana si
crescind motilitatea uterului.
-creste si sensibilitatea uterina la oxitocina
-scad viscozitatea secretiei glandelor sebacee,reducind astfel tendinta la
acnee.Crestrea secretiei de progesteron si androgeni la pubertate,
reprezinta cauza acneei la femei.
28

-estrogenii si androgenii stimuleza crestera osoasa si inchidera epifizelor
la pubertate,mai ales dupa ce are loc aromatizarea lor locala la estrogeni
-statura mai mica a femeilor este rezultatul in parte a manifestarilor mai
precoce, a pubertatii la femei,deci ta la barbati.
-dupa menopauza,scaderea estrogenilor accelereaza osteoporoza.Recent
au fost descrisi receptori de estrogeni pe osteoblaste si s-a demonstrat ca
tratamentul cu estrogeni,dupa menopauza, intirzie pierderea osoasa.
-estrogenii stimuleaza retentia de sodiu renal si apa.
-estrogenii au efecte metabolice:
-antagonizeaza actiunile insulinei in tesuturile periferice,astfel ca
administrarea de estrogeni, scade toleranta la glucoza.
-scad nivelele de colesterol seric si cresc nivelele de lipoproteine serice
cu densitate mare(HDL).
-stimuleza productia hepatica a unor transportori plasmatici: globulina
fixatoare de hormoni tiroidieni(TBG),transcortinul si SHBG .
-creste sinteza hepatica a factorilor de coagulare si astfel pot induce
riscul tulburarilor trombembolice la femeile tratate cu estrogeni.
-administrarea de estrogen poate induce un comportament specific
estrului,la animale si pot mari libidoul la femei,explicabil prin
aromatizarea androgenilor la estrogeni.


b.Actiunile progestinelor:
-sunt compusi cu efect progestiv asupra uterului
29

-principala progestina este progesteronul, produs in ovar,testicul si CSR
-stimuleaza conversia unui endometru de tip proliferative intr-unul
secretor,optim pentru implantarea embrionului.
-creste potentialul membranei miometriale,stabilizind astfel membrana si
reducind motilitatea uterine.
-scade raspunsul uterin la oxitocina.
-stimuleza productia unui mucus cervical acid,limitant,ostil spermei.
-mareste si temperatura corpului cu aproximativ 0,5 grade, prin marirea
punctului prestabilit pentru termoreglare. Se poate determina momentul
ovulatiei.
-progesteronul cu estrogenii stimuleza crestera si dezvoltarea glandelor
mamare.Estrogenii stimuleaza dezvoltarea lobulara a glandei mamare,in
timp ce progestronul stimuleaza dezvoltarea ei alveolara.
-creste raspunsul ventilator la pCO2,crescind ventilatia,iar la pO2 scade
ventilatia.
-estrogenul este un stimulant al SNC,iar progesteronul este un deprimant
al SNC.
-este un inhibitor competitive al aldosteronului in rinichi si are actiuni
natriuretice.
c.Actiunile androgenilor:
-androgenii CSR cresc parul pubian si axilar la femeie.
-secretia de androgeni creste la pubertate, in concordanta cu crestera
secretiei de estrogen si progesterone.
30

-andregenii serici cresc ciclic in timpul ciclului menstrual,avind nivele
maxime la mijlocul ciclului.
d. Actiunile relaxinei:
-este un hormon peptidic produs in ovar si palcenta.
-are un lant alfa si beta (insulina)legate prin 2 punti disulfidice.
-induce relaxarea ligamentelor pelvice si inmoaie mucusul
cervical,pentru a facilita nastera
-inhiba si motilitatea uterine
3. CICLUL MENSTRUAL
- un complex de schimbari ciclice care includ modificari la nivelul
ovarelor,endometrului uterin ,colului uterin,vaginului si glandelor
mamare.
a.Ciclul ovarian:
-are 3 faze: foliculara,ovulatorie si luteala
a. Faza foliculara:
-incepe cu cresterea si dezvoltarea a 6 pana la 12 foliculi primari, in
functie de nivelele de FSH.
-la inceputul ciclului menstrual nivelele de FSH cresc.
-LH-ul intensifica sinteza androgenului in celulele tecii interne.
-FSH-ul actioneza pe celulele granuloase pentru a stimula productia de
estrogeni,din hormonii androgeni tecali.
-estrogenii si FSH-ul determina crestera foliculara in a 6-a zi a ciclului.
31

- un folicul devine dominant,iar ceilalti devin atrezici.Cel dominant
secreta estrogen,care inhiba productia de FSH si inhiba dezvoltarea altor
foliculi mai putini maturi.
-foliculul dominant ar putea inhiba direct dezvoltarea celorlalti foliculi.
-estrogenul si FSH-ul stimuleza productia receptorului LH de pe celulele
granuloase spre sfirsitul fazei foliculare.
-LH stimuleza productia de progesterone din celulele granuloase
- straturile celulelor granuloase sunt avasculare si de aceea nivelele de
progesteron intarovarin cresc de 100-200 de ori,desi nivelele circulante
raman relative scazute.
-in 10-13 zile din ciclul de 28 de zile, nivelele de estrogeni seric ating
valoarea cea mai ridicata.
b. Ovulatia:
-la 9-24 de ore dupa virful estrogenic,creste brusc secretia de LH,care
stimuleaza ovulatia unui folicul matur in 24 de ore.
-acum intervin cele mai mari nivele de LH din intreg ciclul,insotite de o
crestere mai redusa a FSH.(fig 9-5)
c. Faza luteala:
-sub influenta LH,celulele granuloase si tecale devin celule luteale ale
corpului galben.
-pe masura ce corpul galben se dezvolta,secretia de estrogeni si
progesteron creste ca raspuns la stimularea LH.
-nivelele ridicate de estrogeni si progestine produse acum inhiba secretia
de LH si FSH.
32

-faza luteala dureaza intre 10-16 zile,cu o medie de 14 zile.
-durata de viata a corpului galben este de citeva zile, in absenta LH-ului
-LH-ul are rol luteotrofic la om,deoarece mentine viata corpului galben.
-daca nu intervine graviditatea,corpul galben atinge virful sintezei
steroide, la aproximativ 7 zile dupa ovulatie si apoi incepe luteoliza.
-pe masura ce productia de progesteron,estrogen si inhibina a corpului
galben scade,suportul hormonal al endometriului uterin se reduce si
survine menstruatia.
-scadera inhibinei si a steroizilor din corpul galben duce la o secretie
marita de FSH,care stimuleza dezvoltarea unei noi serii de
foliculi,destinati reglarii ciclului urmator.
b. Baza neuroendocrina a controlului secretie de LH si FSH
-LH si FSH sunt secretate in mod pulsatil la femeile mature, de catre
hipofiza,ca raspuns la stimularea exercitata de hormonul hipotalamic
eliberator,numit hormon eliberator de gonadotropina(GnRH).
exista multi reglatori ai secretie de GnRH situati la baza hipotalamusului
NA,aminoacizi(glutamate),neuropeptidulY,galanina,neurotensina,angiot
-ensina II si opioizi endogeni.
- steroizii ovarieni sunt capabili de alterarea nivelelor acestor reglatori
GnRH, efectele estradiolului si progestinelor,pot fi mediate de aceste
amine neuroreactive,cu efect inhibitor si stimulator asupra GnRH.
-modelul pulsatil al secretiei de LH si FSH este rezultatul secretiei
pulsatile al GnRH.Pulsul GnRH are o frecventa de 1/70-1/100 de minute
fiind mai mare in faza foliculara decit in cea luteala.Progesteronul are
actiune inhibitorie asupra generatorului de puls,care ar exista in
hipotalamusul bazal medial.
33

-Feedback-ul pozitiv si negative al estrogenilor:
-estradiolul produs in faza foliculara modifica raspunsul hipofizei la
GnRH,nivelele de estradiol care cresc lent,amorseaza sistemul
hipotalamo-hipofizar,astfel incit nivelele de LH,in loc sa scada,vor
creste usor.
-o doza de GnRH adimintrata devreme in faza foliculara,va produce o
mica crestere a LH,decit daca doza este administrata in faza tarzie
foliculara.
-in faza tardiva foliculara,cantitatea de GnRH eliberata in puseuri este
mai mare decit in mod normal.
-daca estradiolul administrat in faza tarzie este insotit de progesterone,el
poate stimuli eliberarea de GnRH,o crestere a LH-ului si o crestere
corespunzatoare a FSH-ului.
-acest feedback pozitiv al estrogenului este mediat de nivelele
hipotalamo-hipofizare.
-pentru a produce acest efect este nevoie de nivele de estradiol seric de
cel putin 200pg/ml,timp de 2 zile.
-si o crestere a progesteronului este importanta,pentru a obtine efectul
amintit.
-o crestre brusca de LH, observata la femeia normal in ovulatie,poate fi
indusa artificial la femeile postmenopauzale,prin administrare de
agonisti ai estradiolului,etinilestradiolului si agonisti ai
progesteronului(medroxiprogesteron).
-desi estradiolul este considerat declansatorul principal al cresterii bruste
a gonadotropinei,progesteronul este cel care contribuie la crestrea
amplitudinii acestei cresteri,accelereaza instalarea ei si ii scade durata.
34

-desi progesteronul poate facilita crestrea brusca a
gonadotropinei,administrarea sa in alte prioade ale ciclului normal,poate
induce inhibarea secretiei de gonadotropina.
-productia crescuta de progesterone,estradiol si inhibina care rezulta din
dezvoltarea corpului galben exercita un feedback negative asupra
secretie de GnRH,LH si FSH.
-sistemul functioneza ca un servomecanism sensibil,prin care produsii
formati in ovar influenteaza temporar crestrea LH.
b.Ciclul uterin
-fazele ciclului uterin sunt: faza menstruala,proliferativa si secretorie.
-uterul este format -dintr-un strat muscular exterior numit miometru
- un strat glandular interior,numit endometru
vascularizat de 2 tipuri de artere:
-drepte care iriga treimea bazala(cea mai interioara)
-spiralate: vascularizeaza cele 2 treimi(partea exterioara)
-endometrul prolifereaza rapid in faza foliculara si apoi cele 2 treimi
exterioare degenereaza,fiind eliminate in fiecare luna,prin menstruatie.
-in faza foliculara a ciclului ovarian,estrogenul stimuleza proliferarea
endometriala,stratul se ingroasa,iar glandele si vasele de singe ale
tesutului cresc:- endometru proliferativ
-dupa ovulatie progesteronul stimuleza conversia endometrului
proliferativ cu estrogen in endometru secretor: secretia glandulara
creste ca si depozitele de glicogen, in celulele endometriale.
-aretrele spiralate ale endometrului se ramifica,cresc si devin sinuoase
35

-dezvoltarea maxima a endometrului secretor are loc la 5-7 zile dupa
ovulatie,fiind perioada in care blastocitul care se dezvolta,este disponibil
pentru implantarea uterina,daca conceptia a avut loc.
-daca conceptia nu a avut loc si corpul galben regreseaza,scaderea
secretiei de estrogen si progesterone duce la retragerea suportului
hormonal al endometrului secretor.
-acum sunt eliberate prostaglandine,iar arterele spiralate se
contracta,producindu-se o ischemie uterina,care determina necroza
endometriala.
-menstruatia reprezinta perioada in care cele 2 treimi exterioare
,necrotice ale endometrului, se elimina
-regiunea endometriala care proliferaza si apoi se elimina ,este numita
strat functional,in timp ce treimea care ramine,reprezintastratul bazal
-estrogenul stimuleza productia unei cantitati considerabile de mucus
subtire,apos,usor alcalin si elastic(se intinde ca un fir-spinnbarkeit)
mediu ideal pentru sperma
-progesteronul stimuleaza productia unui mucus redus
cantitativ,viscos,usor acid,ostil spermei
c.Ciclul vaginal:
-celulele superficial ale epiteliului vaginal se descuameaza continuu
-estrogenul stimuleaza proliferarea celulelor vaginale care devin mari
,turtite,neregulate,fiind celule cronificate de tip scuamos,cu nuclei mici.
- acesta modificare se numeste:keratinizare sau cornificare
-in lichidul vaginal sunt prezente si leucocite
36

-progesteronul are un efect opus asupra epiteliului vaginal,stimulind
productia unui epiteliu cu celule bazofile mici,si multe leucocite.















APARATUL GENITAL MASCULIN
-Testiculul: glanda genitala masculina,este un organ bifunctional care
produce atit hormonii sexuali masculini,cit si spermatozoizi,celulele
germinale masculine.
37

-cele 2 testicule sunt situate fiecare intr-o punga scrotala
individualizata,la nivelul perineului anterior,unde sunt mobile si pot fi
palpate cu usurinta.
-testiculul stang este situate mai jos(cu circa 1 cm)decit cel drept
-la adult are 4-5 cm lungime ,2,5 cm in diametrul lateral si 3 cm in cel
antero-posterior,cu greutatea de 25 gr.
-testiculul este alcatuit dintr-un invelis tunica albuginee.o stroma
conjunctiva si parenchim.(fig 20-12 pag.620)
-Albugineea:este un invelis fibros,rezistent,de culoare albicioasa-
albastruie,ce patrunde in testicul pe marginea posterioara si formeza o
zona de septuri,denumita mediastin testicular,sau corpul Higmore.
-Stroma conjunctiva:are septuri testiculare ce pleaca radiar si strabat
parenchimul,delimitind lobuli ce contin parenchimul glandei.
Parenchimil testicular:este format din 200-300 lobuli piramidali,cu virful
orientat spre mediastin,in timp ce baza priveste spre periferie,in directia
albugineei.
-fiecare lobul are 3-5 tubi seminiferi contorti.Lungimea unui tub este de
50-175 cm,iar diametrul de 150-300 um.
-ajungind la virful lobulului,tubii seminiferi contorti se anastomozeaza
intre ei formind un singur tub seminifer drept.
-tubii seminiferi drepti ai celor 200-300 de lobuli conflueaza si formeza
in fiecare testicul, 20-30 de tubi seminiferi drepti.Lungimea unui tub
seminifer drept este de 100-400 um,iar diametrul de 50 um.
-tubii seminiferi au o structura microscopic diferita in testiculul infantil
fata de cel adult.La maturitate, tubi seminiferi au la periferie o
38

membrana hialina de 3-6 um,pe care se afla un epiteliu multistratificat
polimorf,in care se disting 2 tipuri de celule:(fig.20-6 pag 710.)
-celulele Sertoli
-celulele liniei seminale,producatoare de
spermatozoizi(gametogeneza),reprezentate
de: spermatogoni,dispuse la periferia tubilor seminiferi,spermatocite
de ordinal I si spermatocite de ordinal II dispuse spre centrul
tubului,spermatide si spermatozoizii prezenti spre lumenul tubului
-spermatogeneza incepe la pubertate si se desfasoara in 2 faze succesive
-spermocitogeneza,cuprinde perioada germinativa,in care sunt
interesate doar spermatogoniile,spermatocitele de ordinal I si II
-spermiogeneza:prin care spermatidele se transforma direct ,fara
diviziune in spermatozoizi
-Perioada de proliferare se manifesta prin numeroase diviziuni mitotice
ale spermatogoniilor,care sunt celule mici cu putina citoplasma si 2
centrioli.
-In perioada de crestere si maturare unele spermatogonii mentin linia
spermatogenica,altele cresc,acumuleaza material nutritive in citoplasma
si se transforma in spermatocite de ordinal I(garnitura cromozomiala
diploid(44 autozomi si 2 gonozomi)
-acestea sufera o diviziune de maturare reductionala,sau meioza si trec in
spermatocite de ordinal II(garnitura cromozomiala haploid:22 autozomi
si 1 gonozom X sau Y).
39

-spermatocitele de ordinal II intra in diviziune homeotipica ecuationala
din care rezulta spermatide,celule mici cu citoplasma bazofila si
mitocrondrii numeroase.
-spermatida sufera modificari fara diviziune(spermiogeneza) in
spermatozoid: nucelul devine omogen compact si cromatina se
condenseaza,formind capul spermatozoidului
-citoplasma se alungeste,aparatul Golgi formeza un corpuscul-
acrozomul,care migreaza la polul anterior al nucleului.
-unul din centrioli emana un flagel-filament axilal care invelit intr-o
pelicula de citoplasma formeaza coada spermatozoidului.
-spermatozoizii au garniture cromozomiala haploid;jumatate din
numarul lor total, contin 22 autozomi si un cromozom X,iar cealalta
jumatate contin 22 de autozomi si un gonozom Y.
-celulele Sertoli din tubii seminiferi au un nucleu fuziform,veziculos,iar
citoplasma contine un reticul endoplasmic,mitocondri ,glicogen si lipide
,dat fiind rolul lor trofic.
Tesutul interstitial al testiculului:
-este situate in spatial interlobular,in directa legatura cu fibrele
conjunctive si cu septurile lobulare.
-in acest tesut se gasesc celulele interstitial Leydig,dispuse grupat sau
izolat in jurul tunbilor seminiferi si in strinsa legatura cu capilare
dilatate.
-celulele interstitiale apar neaderente intre ele si au vacuole de 1000-
2000 A, in care se sintetizeaza androgeni testiculari.
-in trimestrul III de sarcina,datorita prezentei androgenilor si a substantei
inhibitoare-mulleriene si a tensiunii intraabdominale crescute,testiculele
40

coboara din partea superioara a cavitatii abdominal,in scrot,prin canalele
inghinale.
-localizarea in scrot este esentiala deoarece scade cu 2 grade
temperatura in testicul,necesara spermatogenezei normale: purtarea unei
lenjerii mai strinse sau baile fierbinti,scad fertilitatea.
-lichidul spermatic si cel tubular sunt produsi in tubii seminiferi.Ei intra
intr-o serie de tubi anastomozanti ce formeaza reteaua testiculara si trec
apoi prin ductele eferente,ce se unesc intr-un singur canal numit:
epididim
-epididimul are o structura incolacita la suprafata testiculului,cu o
lungime de 5 m si are : cap,corp si coada
-epididimul se varsa in vasul deferent.
-sperma care intra in capul epididimului este imatura si incapabila de
motilitate directionala sau capacitatie.
-cat ramin in epididim,spermatozoizii dobindesc insa aceste calitati
-locurile de depozitare ale spermei sunt epididimul si ampula vasului
deferent.
-in tranzitul spermei prin acesti tubi, se adauga produsul de secretie al
glandelor anexe : veziculele seminale,prostatei si glandelor
Cowper(bulbouretrale).
Celulele Sertoli:
-testiculul contine sute de tubi seminiferi impachetati,care constau din
celule peritubulare,o membrana bazala,epiteliu germinal,celule
germinale si celule Sertoli.
41

-celulele Sertoli captusesc membrane bazala a tubilor seminiferi si
maresc grosimea peretelui testicular.Au urmatoarele functii:
-ele incercuiesc si invelesc celulele greminale
-produc substanta mullerian-inhibitoare
-aromatizeaza androgenii(din c. Leydig) la estrogen
-au rol de suport pentru celulele germinative
-formeza bariera hematotesticulara
-produc protein fixatoare de androgeni
-produc inhibina
-produc lichidul tubilor seminiferi
-celulele Sertoli au jonctiuni strinse care formeaza o bariera
hematotesticulara:restrictioneaza transportul dintre singe si celulele
germinale,controlind astfel disponibilitatea nutritive.(fig 8-6)
-jonctiunile strinse separa tubul seminifer in 2 compartimente:
-bazal:in contact apropiat cu lichidele extracelulare
-compartiment periluminal:separat de lichidul extracelular si care
contine cele mai avansate stadii de diferentiere a celulelor
germinale:spermatida si spermatozoidul.
-compartimentul periluminal se continua cu lumenul tubilor seminiferi.
-celulele Sertoli se numesc si celule doica: controleaza mediul
germinativ,fiind corespondentul celulelor granuloase ovariene.
-celulele Sertoli sub influenta FSH si a androgenilor,produc protein
fixatoare de androgen.Ea este similara cu proteina plasmatica fixatoarea
42

a hormonului sexual(SHBG),dar este localizata intratesticular,avind
functia de a asigura nivele mari de androgeni in testiculi si lichidele
seminale.
-acesta protein se mai numeste si globulina fixatoare de testosterone-
estrogen(TeBG).Ea leaga tesosteronul,estradiolul si DHT cu mare
afinitate
-FSH-ul stimuleza productia in celulele Sertoli, a proteinei activatoare
de plasminogen, care activeaza plasmina,cu rol in spermiatie,adica in
detasarea finala a spermei.
-celulele Sertoli produc si lichidul tubular seminifer:care este un mediu
nutritive adecvat spermei: contine nutrienti ce inhiba capacitatia si
motilitatea,perlungind astfel viata spermatozoizilor.
-celulele Sertolii ajuta la progresia spermei din lumenul tubular in
epididim
-celulele Sertoli produc numeroase peptide,care actioneaza
paracrin,endocrine si autocrin pentru a regla functia testiculara:
inhibinul,activinul,folistatinul,factorul de crestere insulin-like,factori de
crestere transformatori,transferinul si alte citokine.
-pe celulele Sertoli exista receptori pentru androgeni si FSH,dar lipsesc
pentru LH
-LH-ul se fixeaza pe celulele Leydig,stimulind productia de
testosteron,care poate fi folosit ca substrat pentru estrogen, in celulele
Leydig sau Sertoli.(fig 8-7)
-FSH-ul actioneaza pe celulele Sertoli stimulind formarea estrogenului
din testosteron.FSH impreuna cu testosteronul stimuleaza formarea
proteinei fixatoare de androgeni(ABP) in celuele Sertoli.
43

-in acest fel testosteronul este mentinut la nivele ridicate
intratesticular,stimulind productia de spermatozoizi.
Celulele Leydig:
-sintetizeza androgenul testicular si sunt intercalate printre tubii
seminiferi si prezinta receptori pentru LH.
-LH-ul stimuleaza steroidogeneza prin AMPc,intre saptaminile 8-18 de
gestatie,reprezentind 50% din volumul testicular
-androgenii produsi acum sunt esentiali pentru dezvoltarea tractului
reproductiv masculin.
-la nou nascut steroidogeneza creste din nou,atingind valori mari la 2-3
saptamini postpartum.
-semnificatia acestei scurte cresteri postnatale a productie de androgeni
nu este cunoscuta pina in prezent.
-steroidogeneza testiculara ramnine la nivele scazute pana la
pubertate,cand o crestere a scretiei de LH, activeaza testiculele si
productia de androgen creste rapid.
-desi nu exista o menopauza pentru barbati,productia de androgeni
testiculari scade progresiv,o data cu senescenta.
2. STEROIDOGENEZA TESTICULARA:
-androgenul predominant produs de testicul este testosteronul(95% in
testicul).Glanda suprarenala produce 5%.
-din acest testosterone(seric: 5 mg/zi) la nivel periferic se
sintetizeaza:estrogen(10-15 mg/zi),DHT(50-100 ug/zi) si 17 alfa-
hidroxiprogesteron(1-2 mg/zi)
44

-in multe tesuturi testosteronul este convertit sub actiunea 5-alfa-
reductazei,intr-un androgen mai puternic(DHT),care intercationeaza cu
acelasi receptor,dar este de 2,5 ori mai puternic decit testosteronul.
-testosteronul poate fi aromatizat la estrogeni,in multe tesuturi,dar mai
important in tesutul adipos
.-celulele Sertoli si Leydig produc10-15% din estrogenii serici ai unui
barbat adult
-testiculul produce si 2 androgeni mai putin potenti: DHEA si
androstendionul.
-celulele Leydig produc progesterone si 17 alfa-hidroxiprogesteronul
a.Controlul steroidogenezie testiculare:
-LH-ul actioneza asupra celulelor Leydig pentru a stimula
steroidogeneza,iar FSH-ul reactioneza cu androgenii pentru a stimula
sinteza proteinei fixatoare de androgen,in celulele Sertoli(fig 8-8)
-aceasta proteina creeaza nivele ridicate de androgen intratesticular,in
vecinatatea celulelor germinative,pe care le stimuleza
-testosteronul seric actioneza asupra hipofizei si hipotalamusului,pentru
a inhiba productia hormonului gonadotrop-eliberator(GnRH),in
hipotalamus si asupra celulelor gonadotrope hipofizare,care elibereaza
LH.
-hormonul proteic:inhibina,produs de celulele Sertoli,poate inhiba
secretia de FSH.
-GnRH stimuleaza secretia hormonilor hipofizei
anterioare:luteinizant(LH) si foliculo-stimulant(FSH),care actionind
asupra celulelor Sertoli si Leydig,stimuleza productia de
hormon,proteina fixatoare de androgeni si sperma
45

b. Transportul hormonilor androgeni:
-hormonii steroizi sunt putin solubili in sange si de aceea 87%din cei
circulanti ,sunt legati de proteine:
-40% legati de SHBG;globulina fixatoare a hormonilor sexuali
-47% legati de albumina si alte proteine
c. Metabolismul hormonilor androgeni:
-50% din metabolitii tesosteronului sunt excretati sun forma de 17-
cetosteroizi urinari
-restul sunt androgeni sunt conjugati sau derivati de diol sau triol
-30% din 17-cetosteroizii urinari provin din testicul,restul sunt produsi
din androgenii suprarenalieni
-testosteronul poate fi metabolizat in 2 hormoni mai puternici:
-5 alfa-reductaza converteste tesosteronul in DHT
-aromataza il converteste in estradiol
-5 alfa-reductaza se gaseste in :prostata,scrot,penis,ficat si foliculii pilosi
din piele
-d. Mecanism de actiune:
-testosteronul intra liber in celulele tinta unde actioneaza ca :
testosterone,DHT si estradiol(fig 8-1-)
-cand hormonal se leaga la receptor,produce o modificare
conformationala,care elibereaza proteina socului caloric(HSP),din
receptor.
46

-acesta creste disponibilitatea locurilor de legare la AND permitind
astfel,legarea receptorului la elemental de raspuns hormonal(HRE) al
ADN-ului
-din acest punct,receptorul fixator de hormone,actioneza ca un factor de
transcriptie pentru reglarea expresiei genice.
e. Actiunile hormonilor androgeni:
-reglareaza si controleaza reproducerea, stimulareaza cresterea si
maturarea sistemului reproductiv la barbat
-la fat, tesosteronul dezvolta canalele wolfiene in epididim,canalul
deferent,veziculele seminale si canalele ejaculatorii
-DHT este raspunzator de dezvoltarea organelor genitale
externe(penis,scrot)si a prostatei
-la pubertate androgenii stimuleaza crestrea oaselor,dar o si
finalizeaza,prin inchiderea epifizelor.
-androgenii stimuleza dezvoltarea modelului de par masculin,formarea
parului pubian,in forma de romb,crestera barbii,inclusiv modelul de
chelie,cu regresia parului la timple.
-stimuleaza secretia glandelor sebacee si cresc tendinta spre acnee la
pubertate.
-stimuleaza cresterea laringelui si ingrosarea vocii
-au efecte anabolice proteice,din care motiv sportivii au exagerat in
utilizarea lor.Din pacate activitatea androgenetica nu poate fi izolata
complet de cea anabolica
-stimuleza secretia de azot,sodium,fosfat,potasiu,calciu si sulfat.
47

-stimuleaza sinteza de hemoglobina,de aceea hematocritul este mai mare
la barbat
-sunt raspunzatori de comportamentul sexual masculine,putind influenta
comportamentul sexual si libidoul(dupa aromatizarea la estrogeni),prin
actiune nervos centrala
-sinteza proteica din celulele Sertoli este stimulata de androgeni
sintetizati cu FSH-ul.Acesta creaza nivele de 200 de ori mai mari
androgenetice,decit cele sanguine.Scadera lor duce la oprirea
spermatogenezei.
Administrarea de androgeni exogeni pot produce infertilitate,prin
blocarea productie de LH si FSH.
-cand nivelele de LH scad ,se reduce si productia de androgen
testicular,desi nivelele sanguine sunt ridicate.Aceste nivele ridicate de
androgeni inhiba secretia de FSH,ce opreste functionarea celulelor
Sertoli.



3 SPERMATOGENEZA:
-incepe la pubertate si continua toata viata barbatului.
-celulele stem sau spematogoniile sunt celule diploide,localizate pe
membrane bazala a tubilor seminiferi(fig 20-7pag 711)
-ele se gasesc in partea bazilara a jonctiunii strinse,dintre celulele Sertoli
si deci nu ating bariera hemato-testiculara.
48

-in timpul diviziunilor celulare succesive,celulele germinale ramin legate
unele de altele prin poduri citoplasmatice,care se indeparteaza pe
masura ce se produce sperma matura.
-Cei 3 pasi ai spermatogenezei sunt:
-diviziunile mitotice ce furnizeaza celule care vor deveni spematocite
-diviziunile meiotice care produc sparmatidele haploide
-spermatogeneza,in timpul careia,spermatidele se diferentiaza in
spermatozoizi
-spermatogoniile trec prin procesul de mitoza pentru a produce
spermatociti primari multiplii,care ramin legati prin poduri
citoplasmatice.
-spermatocitii primari suporta o prima diviziune meiotica pentru a
deveni spermatociti secundari si a doua diviziune meiotica (de
reducere),pentru a deveni spermatide haploide
-spermatidele care se maturizeaza,sunt eliberate de podurile
citoplasmatice si se diferentiaza in spermatozoizi


a.Spermiogeneza:
-este perioada de diferentiere a celulelor germinale din spermatociti
secundari,in spermatozoizi
-pe masura ce spermatida se maturizeaza in sperma,nucleul se reduce si
se formeaza o coada proeminenta,care contine structuri
microtubulare,similar unui flagel,ce va propulsa spermatozoidul
49

-materialul cromatin din nucleul spermatic se condenseaza,pierzindu-si
majoritatea citoplasmei.Acrozomul este o structura inchisa intr-o
membrana,situata pe capul spermatozoidului,care actioneaza ca un
lizozom si contine enzime proteolitice,inclusiv acid hialuronic,important
in penetrarea ovulului.
-enzimele ramin inactive pana la aparitia reactiei acrozomale
b.Spermiatia:
-eliberarea spermei necesita actiunea celulelor Sertoli
-timpul dintre spermatogonie si spermatozoizi este de aproximativ 70 de
zile si toate celulele se afla la acelasi nivel de dezvoltare
-aceste valuri de transformare survin in cicluri de aprox. 16 zile
-spermatozoizii din capul epididimului sunt imaturi si incapabili de o
motilitate directionata si capacitatie.
-ei trec printr-o perioada de maturizare de 10-14 zile,care necesita
nivele adecvate de testoteron si sunt hraniti de secretiile celulelor
epididimale.
-au loc modificari in capul spermatozoidului :condensarea acestuia si
aparitia proacrozomului si hialuronidazei.
-cand ajung in coada epididimului spermatozoizii sunt capabili de
motilitate directionala si capacitatie,daca sunt plasati intr-un mediu
adecvat.
-sperma se depoziteaza in coada epididimului mai multe zile si ea se
misca prin sistemul ductal printr-o combinatie intre presiunea
lichidiana,miscari ciliare si contractii peristaltice.
50

-spermatogeneza este un proces hormono-dependent: pentru a stimula
secretia de androgeni,este necesar LH-ul,iar androgenii sunt absolut
necesari pentru spermatogeneza.
-fara testosterone spermatogeneza s-ar oprii in stadiul de spermatocit
primar
-FSH-ul este necesar pentru initierea spermatogenezei si pentru
mentinerea ei,timp indelungat,la valori normale.Ea faciliteaza maturarea
spermei,prin actiunea sa asupra celulelor Sertoli
-vitaminele A,C si E sunt agenti permisivi in stadiile precoce ale
spermatogenezei,pentru mentinerea troficitatii epiteliului germinativ
-in testicul sunt produse si numeroase citokine si factori de crestere cu
rol in reglarea intratesticulara
c. Lichidul seminal:
-are in mod normal un volum de 3-5 ml/ejaculat si este o secretie a
tubilor seminiferi,a prostate(30%),veziculelor seminale(60%) si a
glandelor Cowper.
-contine substante nutritive,fructoza,hormoni si factori de capacitatie
-secretia prostatica este alcalina si are prostaglandine, fructoza,dar si
citrat,zinc,spermina si fosfataza acida
-hormonii din lichidul spermatic sunt: adrogeni,estrogeni,progesteron si
prostaglandine,produsi in celulele Leydig,celulele Sertoli,prostata si
veziculele seminale
-alti compusi sunt inhibitorul acrozomal,care previne conversia
proacrosinei in acrosina,in capul spermatozoidului si
51

-spermina:o protein eliberata in sperma fiind utilizata ca marker al
lichidului seminal.
-secretiile glandelor Cowper sunt bogate in mucus,iar functia lor
principal este ade a lubrefia uretra.
-numarul de spermatozoizi sunt 60-100 milioane/ml de lichid seminal
-barbatii cu valori sub 20 de milioane/ml si o motilitate mai mica de
50%,sau mai putin de 60% din spermatozoizi cu conformatia
normal,sunt adesea infertili.
-lichidul seminal ofera masa fluida spermei si serveste ca sursa de
substante nutritive.
-are substante chimice care previn capacitatia spermica ,prelungind
viabilitatea spermei
-nivelele ridicate de K+ inhiba motilitatea spermica si prelungeste
viabilitatea spermatozoizilor
-in lichidul seminal sunt substante tampon:fosfat si bicarbonat,pentru
neutralizarea aciditatii secretiilor vaginale,iar pH-ul usor
alcalin,promoveaza viabilitatea spermei.
-prostaglandinele din sperma sunt stimulatori important ai motilitatii
tractului genital feminin,favorizind miscarea spematozoizilor la acest
nivel
d.Capacitatia spermei:
-spermatozoizii din lichidul seminal sunt incapabili se fertilizeze un
ovul,ei dobindesc aceasta capacitate,numai dupa ce petrec ceva timp in
tractul genital femini,sau cand sunt spalati de continutul lichidului
seminal.
52

-capacitatia nu este insotita de modificari anatomice ale
spermatozoizilor,dar sunt modificari chimice si fiziologice:creste
ritmului metabolic al spematozoizilor,creste fluiditatea membranara si
Ca++ intracelular
-capacitatia este necesara inanitea aparitiei recatiei acrozomale.
-reactia acrozomala apare atunci cand un spermatozoid capacitat atinge
ovulul,fiind necesara pentru penetrarea ovulului.
-o glicoproteina din zona pelucida ZP3 ar putea induce reactia
acrozomala.Membrana acrozomala externa fuzioneaza cu membrana
plasmatica a spermatozoizilor,determinind o veziculatie progresiva a
membranelor,care creste accesibilitatea enzimelor proteolitice
acrozomale : acrosina si hialuronidaza
-acrosina este o proteaza care hidrolizeaza glicoproteina zonei
pelucida,ce inconjoara ovulul.
-hialuronidaza hidrolizeaza acidul hialuronic ce leaga celulele
granuloase ale ovulului.
e.Rolul prolactinei:
-pentru functia de reproducere normala la barbat nu este inca cunoscuta
-se stie ca hiperprolactinemia inhiba reproducerea masculina.
-scade secretia de gonadotropina si actiune ei asupra testiculului
-secretia excesiva de prolactina poate duce la infertilitate,prin scaderea
androgenilor testiculari si a spermatogenezei.


53






















54






















55