Ce este TIMPUL?

In mod traditional, timpul e vazut ca fiind masurarea distantei dintre evenimente. El e compus din trecut,
prezent si viitor. Trecutul e considerat ca fiind ceva deja intamplat si nu poate fi schimbat. Viitorul, in schimb,
e considerat ca fiind disponibil unei multitudini de posibilitati. Oamenii masoara timpul folosind multe unitati,
unele bazate pe evenimente reale (rotatia Pamantului, in jurul Soarelui, altele sunt arbitrare. !escrierea
clasica timpului facuta de Isaac "e#ton din lucrarea sa $Principia% e ca timpul $cur&e% constant, la fel pentru
toti. 'dica e independent de evenimentele ce au loc in cadrul sau. 'ceasta descrierea a timpului a fost
eliminata de Einstein si teoria sa.
Ideea clasica de timp e partinitoare datorita felului in care oamenii percep $trecerea% timpului. (onstientizam
evenimentele dintr)un punct de vedere personal si presupunem ca asa e peste tot. 'bordarea clasica a
timpului nu e*plica de percepem timpul in acest mod si nici cum este dobandit acest efect. (elelalte teorii
despre natura timpului pun in discutie $radacinile% acestui punct de vedere natural.
Relativitatea
Teoria +elativitatii apartine fizicianului 'lbert Einstein. ,a inceput a e*istat sub forma a - teorii. Teoria
Speciala a +elativitatii a aparut in /012 si afirma ca viteza de $cur&ere% a timpului nu este aceeasi in tot
3niversul 4 depinde de observator (adica e relativa. 3nii oameni percep $cur&erea% timpului altfel decat alti
oameni. !e e*emplu, pe masura ce imbatranim, procesam mai putine informatii pe secunda despre mediul
inconjurator, de aceea percepem trecerea timpului ca fiind mai rapida.
!ar teoria lui Einstein mer&e si mai departe. +elativitatea timpului nu e cauzata de varsta noastra, e cauzata
de viteza miscarii prin spatiu. (u cat mer&em mai repede prin spatiu, cu atat mai incet ne deplasam prin
timp. Teoria relativitatii ne cere sa vedem spatiul si timpul, nu ca entitati separate, ci sub forma unui concept
numit spatiu)timp. Timpul devine cea de a 5 dimensiune ce se adau&a la celelalte 6 dimensiuni ale spatiului
cu care suntem obisnuiti (inaltime, latime si lun&ime. 'ceasta reprezentare a timpului este cruciala pentru
intele&erea celorlalte teorii despre natura timpului,
Oamenii poseda o retina bidimensionala, ceea ce inseamna ca vedem doar in - dimensiuni. Perceperea celei
de a 6)a dimensiuni e rezultatul perspectivei si a vederii noastre binoculare. !aca am fi avut retine
tridimensionale, am fi fost capabili sa percepem simultan toate laturile unei camere 4 peretii, podeaua si
tavanul in acelasi timp7
!in acest motiv e foarte &reu, daca nu chiar imposibil, pentru un om sa vizualizeze cea de a 5)a dimensiune.
Pentru a depasi aceasta piedica, este bine sa folosim analo&ii, ce contin un numar mic de dimensiuni, atunci
cand vorbim de mai mult de 6 dimensiuni, chiar si atunci cand timpul e una din ele. In acest caz sa ne
ima&inam ca 3niversul are o forma cuboidala, iar oamenii sunt bidimensionali si au retine unidimensionale.
Sa ne ima&inam ca dimensiunile spatiale sunt latimea si inaltimea unei sectiuni de cuboid, iar oamenii se pot
deplasa in sus, in jos, in stan&a si in dreapta. Sa ne ima&inam ca adancimea cuboidului e timpul.
Sa ne ima&inam acum ca un om bidimensional se afla la jumatatea inaltimii cubului. El incepe sa se
deplaseze in sus (prin spatiu, nu prin timp pana ce va ajun&e la mar&inea cuboidului. 'cuma el se va
deplasa in jos, dar in acelasi timp se va misca si inainte prin timp. !e data aceasta va dura mai mult sa
ajun&a in locul de unde a plecat deoarece el nu mai are o ruta directa 4 se deplaseaza si prin timp.
!upa cum se vede deplasarea prin timp, incetineste deplasarea prin spatiu. 'celasi lucru e valabil si invers.
!aca se mentine o pozitie fi*a in spatiu si deplasarea se face doar prin timp, va dura mai putin pana la
atin&erea unui moment anume din timp decat atunci cand miscarea se e*ecuta in spatiu si timp. !eci
miscare in spatiu iti incetineste miscarea in timp. 'sta ne spune relativitatea despre timp. !ar procentajul de
incetinire a timpului, in timpul miscarii prin spatiu, este foarte mic in timpul situatiilor cotidiene. Pentru a
observa o diferenta notabila, e necesara o deplasare in spatiu cu o viteza e&ala sau cat mai apropiata de cea
a luminii.
+elativitatea a fost demonstrata. 'u fost puse ceasuri atomice in avioane ce se deplasau cu viteze mari. ,a
sfarsitul zborului, ceasurile atomice au fost comparate cu cele de la sol. 'u fost &asite mici diferente ce
fusesera prevazute e*act de ecuatiile matematice a relativitatii.
Teoria &enerala a relativitatii a fost publicata in /0/8 si mer&e si mai departe. Einstein sustine ca masa
curbeaza $tesatura% spatiu)timp pentru a crea iluzia &ravitatii. !in nou, o analo&ie cu un numar minim de
dimensiuni e ideala. Ima&inati)va ca pe o folie de cauciuc se aseaza bile de bo#lin&. 9ilele curbeaza folia de
cauciuc. Orice obiect ce se deplaseaza prin apropierea curburii, va incepe sa se miste in jurul curbei (miscare
asemanatoare spiralei de la o scur&ere. Ideea despre &ravitatie a lui Einstein despre &ravitatie este atat de
simpla. Si a fost demonstrata. Einstein a facut predictii despre felul in care lumina va urma traiectorii curbate
in jurul maselor mari, iar acest efect a fost masurat in timpul unei eclipse de soare.
Timpul si determinismul
Teoria relativitatii nu descrie doar $cur&erea% timpului, ea descrie timpul intr)o maniera aproape identica cu
cea in care ne &andim la spatiu. +elativitatea unifica spatiul si timpul. Toate punctele spatiale e*ista simultan,
dar: toate punctele din timp e*ista simultan; 'cest lucru ar su&era catoate evenimentele din timp sunt deja
$aici% si ca nu e*ista vreun motiv pentru a ale&e ce se va intampla in viitor. Se numeste determinism,
deoarece evenimentele sunt predeterminate.
+elativitatea nu elimina ideea de liber arbitru, dar nici nu o sustine.
Timpul in lumile multiple a Teoriei Mecanicii Cuantice
Pentru a intele&e aceasta teorie, trebuie sa ne intoarcem la e*emplul cuboidului. <iecare eveniment temporal
este reprezentat de o sectiune a cuboidului. Oamenii percep dimensiunea timpului sub forma unei succesiuni
de patrate. 'semenea cadrelor dintr)un film, acestea creaza iluzia trecerii timpului.
,umea din jurul nostru pare a fi facuta special pentru a sustine viata. 3niversul are proprietati e*acte care
duc la aparitia vietii pe Pamant. !e e*emplu, la inceputul 3niversului a e*istat o $batalie% intre materie si
anti)materie. Particulele cu anumite proprietati cuantice, denumite de noi $materie%, au casti&at lupta din
motive ine*plicabile. =ulti fizicieni sunt de parere ca acest eveniment si altele asemanatoare nu sunt doar
simple coincidente.
=artin +ees, un astronom din 'n&lia, ne ofera analo&ia unei vizite intr)un ma&azin de haine. !aca te)ai duce
intr)un ma&azin de haine ce vinde o sin&ura marime, ar fi o coincidenta destul de mare daca ai descoperi ca
e e*act marimea ta. Pe de alta parte nu ar fi o coincidenta &asirea unor haine de marimea ta intr)un ma&azin
ce vinde o varietatea de haine si marimi. Sa e*tindem acest e*emplu si in cazul 3niversului. E foarte
improbabil ca acest 3nivers sa e*iste din cauza felului partinitor fata de stabilitatea &ravitationala si aparitia
unei vieti diversificate. !ar daca luam in considerare posibilitatea ca 3niversul ofera o &ama lar&a de
$universuri% de diferite marimi, atunci nu va mai fi asa de surprinzator faptul ca universul nostru poate
sustine viata. 'ceasta teorie ar putea fi reprezentata sub forma unei multitudini de cuboizi intr)un vast
univers de cuboizi, fiecare dintre ei avand propriul spatiu)timp. <iecare cuboid reprezinta un univers ce are
un set diferite de le&i fizice, deci ar putea fi complet diferit de restul universurilor. 'r putea e*ista un mare
numar de universuri ce sustin viata, dar cu mici diferente. Tot asa cum intr)un ma&azin de haine pot e*ista
mai multe tricouri de marimea ta, dar in culori diferite.
!in acest punct de vedere e*ista linii temporale diferite. 3nii oameni folosesc analo&ia unor sine de cale
ferata pentru a e*plica acest punct de vedere. "oi ne miscam intr)o directie pe sine, dar e*ista si alte sine
paralele cu a noastre. <iecare din ele e diferita intr)un fel (unele chiar au trenuri pe ele. !in acest motiv,
celelalte unversuril din cadrul acestui $multi)univers% se numesc unversuri paralele.
3n multi)univers al spatiu)timpului nu e doar o teorie ce rezolva problema intrebarii $!e ce e mediul nostru
atat de potrivit pentru viata;%. E totodata o teorie a mecanicii cuantice.
In teoria mecanicii cuantice e*ista multe evenimente ce au loc din cauza unor probabilitati aleatorii. !e
e*emplu, curentul electric e compus din electroni ce urmeaza un traseu aleatoriu ce e influentat de campurile
fortelor electrice pe lan&a care trec. =ulti fizicieni considera ca odata cu fiecare decizie cuantica luata, fiecare
posibilitate are un univers separat in care e pusa in aplicare.
In aceasta teorie 4 numita interpretarea mecanicii cuantice a lumilor multiple 4 fiecare posibilitate e pusa in
aplicare. !in moment ce interactiunile cuantice sunt fundamentale pentru orice reactie macroscopica, putem
ajun&e la concluzia ca totul se intampla intr)un univers sau in altul. !aca trebuie sa iei o decizie, sa zicem sa
pleci in vacanta in 9ul&aria sau in (araibe, va e*ista un univers in care pleci in (araibe si un univers in care
pleci in 9ul&aria. 'cest lucru e problematica din punctul de vedere al liberului arbitru. !aca toate
posibilitatile sunt aplicate, atunci totul e determinat de universul in care te nasti.
E*ista o variatie a acestei teorii, dar e nevoie sa ne ima&inam teoria cu o dimensiune in minus. In loc sa ne
ima&inam universurile ca fiind cuboizi, trebuie sa ni le ima&inam ca fiind dreptun&hiuri. ,un&imea
dreptun&hiului va fi timpul, iar celelalte dimensiuni vor reprezenta spatiul. !reptun&hiul nu are adancime,
deci daca asezam mai multe dreptun&hiuri (universuri multiple unul peste altul, nu se va schimba nimic.
Se observa ca in toate aceste teorii, timpul are doua directii, asemenea celorlalte dimensiuni.Teoretic nu
e*ista nimic care sa ne impiedice sa mer&em in directia opusa.
De ce percepem timpul in acest fel?
!aca timpul este doar o dimensiune asemenea celorlalte, de ce o percepem atat de diferit;'ceasta e
intrebarea care il preocupa pe >ames ?artle de la 3niversitatea din (alifornia, Santa 9arbara, impreuna cu
fizicienii Stephen ?a#@in&, =uraA Bell)=ann si Steven Ceinber&. Ei cred catrecerea timpului e doar o iluzie.
?artle crede ca timpul unidirectional e produsul felului in care procesam informatia. Bell)=ann a dat
denumirea de $sisteme de colectare si utilizare a informatiilor% tuturor fiintelor ce proceseaza timpul in acest
fel. Oamenii fac parte din S(3I. !in cauza retinei bidimensionale, nu putem procesa mai multe sectiuni de
cuboid 4 $cadre% de timp 4 simultan. (olectam informatii despre acest $cadru% 4 mediul nostru inconjurator 4
folosindu)ne de simturile noastre, apoi stocam aceaste informatii intr)un $re&istru de intrari%. 'cesta nu are o
capacitate de stocare nelimitata, deci suntem nevoiti sa transferam informatia in memoria noastra, altfel nu
putem procesa informatiile urmatorului $cadru%. Oamenii au o memorie de scurta durata si una de lun&a
durata, totodata mai avem la dispozitie si informatiile permanente din cerebel (de e*.cum sa innotam.
S(3I)urile mai au in componenta si o $schema%, un model &eneralizat al perceptiei noastre despre mediu.
'ceasta schema contine re&uli &enerale despre modalitatile optime de actiune dintr)un anumit set de situatii.
Informatiile receptionate din mediul nostru e adau&ata la schema pentru a determina felul in care reactionam
in anumite situatii. !ecizia e constienta, dar este procesata si la nivel inconstient. Partea constienta a S(3I)
urilor umane se concentreaza asupra informatiilor din $re&istrul de intrare%, o numim prezent. Partea
inconstienta se concentreaza asupra informatiilor din memorie, o numim trecut. 'cesta e motivul pentru care
constientizam prezentul si ne amintim trecutul.
Traficul informational ce are loc prin $re&istrii% S(3I)urilor creaza iluzia $scur&erii% timpului. !ar nu timpul
este cel care se $scur&e%. <iecare S(3I are propria sa viteza a traficului informational dintre re&istri. 'ceasta
corespunde diferentelor de percepere a vitezei cu care trece timpul. =ustele, de e*emplu, proceseaza mai
multe informatii pe secunda altfel nu ar reusi sa zboare la viteze asa de mari si nu ar putea evita obstacolele
comune. Prin urmare ele percep timpul ca fiind mai lent. =ustele traiesc putin (cateva zile sau saptamani o
durata de viata scurta pentru un om. !ar musca o percepe ca fiind mult mai lun&a.
!eci este posibil ca modalitatea in care procesam informatiile sa fie motivul pentru care percepem diferit
trecerea timpului.
Este timpul continuu sau este ca un film?
!e re&ula ne &andim la timp ca timp ca fiind continuu 4 un sir de evenimente. !ar majoritatea teoriilor din
fizica definesc timpul si spatiul ca fiind opuse unei treceri continue de evenimente. Teoria = si cea a &ravitatii
cuantice sunt teorii stiintifice serioase (dar nedemonstrate care sustin ca timpul si spatiul au unitati minime.
E*ista o teorie a mecanicii cuantice care su&ereaza ca timpul este format din particule numite crononi. (ea
mai mica durata de timp teoretica posibila se numeste timp Planc@ si este echivalenta cu /1 la puterea )56
secunde.
!aca aceasta teorie e corecta, atunci perceptia noastra temporala ar putea fi asemenea unui film. <ilmele nu
sunt continue. daca le incetinim suficient de mult, constatam ca sunt un simplu set de foto&rafii ce sunt
prezentate rapid. Procesam informatiile despre mediul nostru si obtinem o ima&ine asemanatoare celei dintr)
un film sau dintr)un desen animat. 'tunci cand sunt prezentate intr)o succesiune rapida, ne creaza iluzia unei
miscari line si continue.
Este timpul asemanator cu spatiul?
Pana acum, timpul a fost vazut ca fiind o dimensiune a spatiului, iar deplasarea sa intr)o sin&ura directie e
considerata o iluzie. !ar e*ista niste contra)ar&umente ce ne indica niste diferente majore, intre timp si
spatiu, ce nu pot fi e*plicate ca fiind iluzii.
O modalitate de a sustine ideea ca $directia timpului% e irelevanta e prin demonstrarea faptului ca toate
procesele sunt identice, indiferent daca se desfasoara $inainte% sau $inapoi%. In mecanica cuantica,
majoritatea interactiunilor dintre particule sunt $simetrice in timp% 4 nu conteaza daca sunt observate din
perspectiva trecut)viitor sau viitor)trecut, ele se desfasoara identic.
!ar acest lucru nu este valabil si in cazul obiectelor macroscopice. Paharele de vin se spar& in zeci de cioburi,
dar rareori vedem cioburi de pahar ce se apuca sa formeze pahare de vin. <izicienii pot e*plica de ce cioburile
de sticla nu formeaza pahare de vin prin postularea e*istentei $sa&etii termodinamice a timpului%.
Termidinamica e in esenta o &rupare de le&i. (himistul P.C. 't@ins o rezuma ca fiind.
E*ista 5 le&i. (ea de a treia, ,e&ea a !oua, a fost formulata primaD prima le&e, ,e&ea Eero, a fost formulate
ultimaD Prima ,e&e a fost cea de a douaD iar cea de a treia s)ar putea sa nu fie nici macar o le&e asemenea
celorlalte%.
Esenta acestei idei e ca universul tinde sa devina dezordonat. 'ceasta dezordine se numesteentropie si
credem ca e in continuua crestere. "imeni nu stie de ce e in continua crestere, dar e foarte clar acest lucru
din multitudinea de e*perimente realizate. 'cesta e motivul pentru care caldura se Fscur&e% in zonele mai
reci si niciodata nu se intampla invers. (aldura nu e nimic altceva decat particulele dintr)un sistem ce
vibreaza aleatoriu, o stare dezordonata. ,ucrurile reci sunt mult mai ordonate deoarece particulele ce le
formeaza se misca mai &reu. 'cesta e motivul pentru care obiectele macroscopice au interactiuni ireversibile.
'ceasta e o diferenta clara fata de spatiu. !aca ne &andim la manifestarea spatiala a unei mese, asta nu
inseamna ca un capat al ei este mai dezordonat decat celalalt, dar masa respectiva va deveni mai
dezordonata in viitor, in comparatie cu momentul in care a fost facuta. !e aceea este o distinctie clara intre
timp si spatiu.
Este timpul reversibil?
!aca Ftrecerea% timpului intr)o sin&ura directie e o iluzie, atunci ce ne opreste sa ii inversam cursul;
Teoretic, nimic7
,a#rence Schulman, de la 3niversitatea (lar@son din "e# Gor@, crede ca timpul poate fi parcurs si in sens
invers. (ioburile de sticla pot deveni pahare de vin, oamenii devin mai tineri si universul devine din ce in ce
mai mic. Schulman sustine ca e*ista asemenea zone de timp inversat sub forma de spatii in cadrul
universului nostru. O simulare virtuala a aratat ca re&iunile cu directii temporale diferite nu se anuleaza si
nici nu interactioneaza reciproc.
O alta posibilitate e ca directia temporala a universului (din punct de vedere termodinamic se va inversa
natural odata ce istoria universului ajun&e intr)un anumit punct. 'cest lucru creaza o simetrie perfecta in
univers. Evident ca nu e*ista nici o dovada care sa sustina aceste idei, dar nu e*ista nici impotriva lor.
!eci ce este timpul; O dimensiune asemenea spatiului; (hiar Ftrece% sau e doar o iluzie; Este continuu sau
asemenea cadrelor unui film; Poate fi inversat sau manipulat; "u putem da raspunsuri certe la asemenea
intrebari, dar data viitoare cand va mai intreaba cineva ce este timpul, poate va &anditi la un raspuns diferit.