3,Indicatiile punctiei biopsii mamare

Biobsia este efectuata pentru unul din doua motive:

-biopsia se efectueaza cand se pune sub semnul intrebarii natura unui nodul sau mase
tisulare din structura glandei mamare;

-pentru tumorile cunoscute, biopsia se efectueaza pentru a evalua efectul terapeutic sau pentru a
obtine tesut pentru diferite alte studii.
7,material necesare si metoda in pct biopsie mamara
MATERIALE NECESARE
1. Ecograf de preferat cu sistem de vizualizare 3D/4D
2. Pistol biopsie Ex: Bard Magnum, Gallini, etc.
3. Ace biopsie Ex: Tru-cut ( 14 Gauge, 16 cm)
4. Seringi, echogel steril,comprese sterile, manusi sterile, dezinfectant, pansament
5. Anestezic local lidocaina 1%
6. Recipient biopsie cu solutie cloroform 10%
METODA
nainte de nceperea procedurii propriu-zise se efectueaza dezinfecia prealabil a
tegumentului cu betadin sau cu soluie alcoolic
Acoperirea transductorului cu o husa sterila
Se acopera regiunea toracica anterioara cu un camp steril prevazut cu o fanta la nivelul
glandei mamare
Se utilizeaza gelul ecografic steril
Dup dezinfecia tegumentului se practica anestezia local prin infiltrarea tegumentului i a
planurilor superficiale cu soluie de lidocain 1%
Dup instalarea anesteziei se efectueaza o microincizie la nivelul tegumentului pentru a
facilita introducerea acului de biopsie cu minimalizarea discomfortului pacientelor.
Acul de biopsie se insera ntotdeauna longitudinal, cat mai paralel cu transductorul pt
vizualizarea lui ecografic pe toat lungimea
Se patrunde cu varful acului pana la marginea tumorii si apoi se declansaza pistolul de
biopsie
Punctiile se realizeaza dinspre planul profund spre cel superficial, deoarece pe traiectul acului
poate patrunde aer care reduce vizibilitatea locala
Numrul de fragmente este variabil de la caz la caz, n funcie de calitatea fragmentelor
tisulare i de gradul hemoragiei de la locul biopsiei.
La sfritul procedurii se aplica bandaj compresiv 5-10 minute i locul microinciziei va fi
pansat
Cilindrii tisulari se recolteaza in recipiente cu soluie de formol 10%.
Datele din literatura sugereaz necesitatea prelevrii a minimum 6 fragmente bioptice n
cazul microcalcifierilor i a minim 3 sub ghidaj ecografic 3D
Probele se trimit catre centrul de anatomie patologica in vederea examenului histopatologic
10,complicatiile punctiei biopsii mamare
Complicatiile semnificative depind de localizare
Cele mai frecvente sunt hematoamele si echimozele
Exista un risc, atunci cand fragmentele biopsiate sunt foarte mici (citeva celule), de a rata
celulele problematice rezultind un raspuns fals negativ al testului.
Mai exista riscul ca aceste celule sa fie insuficiente pentru a se stabili un diagnostic definitiv.
Leziuni de vena sau artera axilara, sangerare abundenta, pneumotorax
Biopsia histologic percutan are o valoare deosebit n diagnosticul leziunilor mamare, att
n strategiile de screening ct i n cele de diagnostic.
n cazul leziunilor maligne n care intervenia chirurgical este primul pas terapeutic puncia
biopsic pozitiv permite planificarea corespunztoare a tipului de intervenie.
2, indicatiile punctiei biopsie hepatice
Sunt numeroase situatiile in care este necesara biopsia hepatica, fara efectuarea ei nefiind
posibil diagnosticul corect si desigur nici tratamentul corect.
Cele mai frecvente situatii in care biopsia hepatica este necesara sunt:
Hepatite cronice cu virus C, D sau B
Tumori hepatice descoperite la ecografie sa examen computer tomograf
Icter de cauza neprecizata
Hepatomegalie (marirea ficatului) de cauza necunoscuta
Analize de laborator care sugereaza o boala de ficat, dar nu pot preciza diagnosticul
Febra de cauza neprecizata
Boala de ficat de cauza medicamentoasa, alcoolica, boli de sange, etc
Urmarirea evolutiei starii ficatului la bolnavul care a primit un transplant de ficat (urmarirea
rejetului hepatic)
5,materiale necesare si metoda in punctia biopsie hepatica
1. Ecograf de preferat cu sistem de vizualizare 3D/4D
2. Pistol biopsie Ex: Bard Magnum, Gallini, etc.
3. Ace biopsie Ex: Tru-cut ( 14 Gauge, 16 cm)
4. Seringi, echogel steril,comprese sterile, manusi sterile, dezinfectant, pansament
5. Anestezic local lidocaina 1%
6. Recipient biopsie cu solutie cloroform 10%
nainte de efectuarea investigaiei, este necesar evaluarea coagulrii sngelui prin coagulogram i
hemogram (puncia nu se face dac exist risc mare de sngerare
Pacientul este aezat pe partea stng (decubit lateral stng)
Se face o ecografie abdominal pentru a se stabili locul din care se va face puncia
Apoi se face anestezie local cu xilin.
Apoi se face puncia sub control ecografic, cu un pistol cu ac subire.
Dup extragerea de esut hepatic se face pansament local. Pacientul rmne sub
supraveghere medical 24 ore.
Imediat dup puncie, pacientul va rmne culcat pe partea dreapt 2 ore.
n acest interval de timp nu va mnca.
Apoi va rmne n pat alte 2 ore putnd s mnnce alimente uoare, care nu baloneaz (ap
plat, supe de zarzavat, iaurt, compot).
8, riscuri,complicatii ale pct biopsii hepatice
Exista riscuri, dar in cazul biopsiei hepatice acestea sunt foarte rare, dar exista chiar si un
deces la 10.000 de biopsii hepatice.
Cele mai semnalate incidente ale punctiei hepatice sunt:
sangerare la piele
sangerare in ficat
sangerare in peritoneu
rupturi de ficat
perforatia colecistului sau altui organ
Riscuri mai mari de complicatii au persoanele cu urmatoarele afectiuni:
Ciroza hepatica avansata
Hemangiom hepatic
Chiste hepatice
Alte tumori hepatice cu risc sangerand
Tulburari de coagulare
Persoane care iau tratamente anticoagulante, antiagregante trombocitare sau
antiinflamatoare nesteroidiene
Infectii ale pielii din zona de biopsie
4,indicatiile punctie biopsii renale
orice patologie renal pentru care examenul anatomo-patologic al esutului renal prelevat
prezint un beneficiu terapeutic;
sindromul nefrotic;
insuficiena renal acut care nu este determinat de necroza tubular acut;
proteinurie sau hematurie de cauz necunoscut;
afeciuni sistemice asociate cu disfuncie renal precum: lupusul eritematos sistemic (LES), sindromul
Goodpasture, granulomatoza Wegener pentru a confirma afectarea renal;
suspectarea rejetului de gref renal, pentru a o diferenia de alte cauze de insuficien
renal;
insuficien renal acut care, dup 3 sptmni de tratament nu prezint o mbuntire,
ameliorare a funciei renale;
glomerulonefrita rapid progresiv;
pentru ghidarea tratamentului: pentru a vedea dac sub tratamentul actual afectarea renal
s-a ameliorat sau s-a agravat.
6,materiale necesare si metoda in pct biopsii renale
Puncia biopsie renal se realizeaz n cadrul unei uniti spitaliceti cu toate dotrile
necesare; n timpul procedurii pacientul poate suferi o uoar sedare; local se realizeaz
anestezie, naintea introducerii acului.
Poziia pacientului n vederea executrii procedurii va fi aceea de decubit ventral (ntins pe
burt), iar pacienii ce au rinichi transplantai se poziioneaz n decubit dorsal.
Se marcheaz locul de intrare a acului de puncie, se antiseptizeaz zona cu betadin sau
alcool iodat i se injecteaz anestezicul local.
Pentru puncia biopsie renal percutanat, se utilizeaz un echipament cu ultrasunete sau raze X n
vederea localizrii rinichiului anterior realizrii procedurii.
Pacientul este rugat s i in respiraia n timpul realizrii manevrei ce dureaz aproximativ
30 de secunde sau, cteodat mai mult atunci cnd se are n vedere prelevarea de mai multe
fragmente bioptice.
ntreaga procedur dureaz aproximativ 1 or incluznd timpul necesar localizrii rinichilor,
antiseptizarea locului de realizarea a biopsiei renale, injectarea anestezicului local i prelevarea
esutului bioptic.
n situaii particulare cnd sngerarea nu se oprete de la sine, transfuzia de snge poate fi
necesar n vederea nlocuirii pierderilor sanguine.
Majoritatea pacienilor prsesc spitalul n aceeai zi. Se poate observa o eventual
hematurie n urmtoarele 24 de ore dup procedur. O complicaie rar a punciei biopsiei
renale este infecia.
Dup procedur pacienilor li se recomand repaus la pat n cadrul spitalului, n decubit
dorsal pentru cteva ore. n aceast perioad, personalul va monitoriza tensiunea arterial,
frecvena cardiac i va preleva probe de snge pentru a identifica o eventual hemoragie
(scderea hemoglobinei, a hematocritului) .
9, complicatiile punctiei biopsii renale
glob vezical;
durere cu intensitate progresiv crescnd la nivelul locului biopsiei;
vertij sau lipotimie;
pneumotorax;
puncia unui vas major de snge ce poate necesita transfuzie sanguin, angiografie renal,
embolizare sau chirurgie.
1, ce reprezinta radiologia interventionala si avantajele utilizarii ei
Radiologia Interventionala (RI) este o subspecialitate de radiologie-imagistica medicala ce reuneste
totalitatea metodelor si tehnicilor instrumentale de abord percutan ghidat radio-imagistic,
practicate in scop diagnostic sau/si therapeutic
Implica:
Tratamente intite cu ghidaj imagistic.
Comparativ cu chirurgia clasic mai puin durere, mai puine riscuri i o recuperare mai
rapid.
Radiologii intervenionali sunt medici acreditai.
Radiologia intervenional (RI) o subspecialitate medical care utilizeaz imagistica pentru
a realiza proceduri minim invazive n tratamentul bolilor.
Specialitate tnr.
Specialitate nerecunoscut.
Una din specialitile cele mai avansate din punct de vedere tehnologic.
Charles Dotter, MD - printele radiologiei intervenionale, a fost
nominalizat la Premiul Nobel n medicin n 1978.
Avantaje:
Majoritatea procedurilor pot fi realizate la pacieni din ambulator sau necesit o spitalizare
scurt.
De obicei nu este necesar anestezia general.
Sunt reduse n mod semnificativ riscurile, durerea i timpul de recuperare.
Procedurile sunt mai puin costisitoare dect chirurgia sau alte alternative