Academia de Studii Economice

- sat turistic -






Studente : Scrieciu Mdlina Cristina
Semeniuc Paula Larisa
An II, Seria A, Gr.326.




Bucureti
2014


Analiza satului turistic
CIOCNETI


Romnia este o ar fondat pe o tradiie bogat. Ne bucurm c n anumite zone, obiceiurile
strvechi s-au pstrat cu sfinenie.
Comuna turistica Ciocanesti - Bucovina, este o comuna cu totul deosebita, declarata
comunamuzeu prin hotararea Consiliului local nr.39 din 22.12.2004, ca urmare a caracterului
sau unitar si unic n tara si n lume prin motivele nationale traditionale, sculptate pe fatadele
caselor majoritatii gospodarilor din Ciocanesti si Botos, recunoscuta si cautata atat de turistii
romni ct si de cei din strainatate, se identifica ca o oaza de frumusete traditionala n Carpatii
Romaniei si chiar n ntreaga Europa. Conferirea acestui titlu de comuna-muzeu dupa ce zeci
si sute de ani aceasta vale frumoasa a Bistritei poleita cu "Aur" cntata in poeme si legende,
recunoscuta de scriitori si poeti, ndragita si mult iubita de inaintasii nostri n frunte cu Marii
Domnitori si Voievozi.

Comuna turistica Ciocanesti , este asezata n partea de sud - vest a judetului Suceava, la
o distanta de 106 km de resedinta de judet. Comuna este dispusa de o parte si de alta a rului
Bistrita Aurie, si a drumului national 18, pe o distanta de 16 km n bazinul superior al rului
Bistrita, la o altitudine de 800-900 m pe vale, cuprinznd sectorul cu albia majora si terasele,
arie n care se afla satele componente Ciocanesti si Botos si zone de versant si culme.
Comuna Ciocanesti este asezata din punct de vedere geografic n partea de nord a
carpatilor Orientali n subtinutul muntilor zonei cristaline mezozoice-grupa nordica.
Teritoriul Comunei Ciocanesti include portiuni din doua subunitati montane distincte : muntii
Suhard si Obcina Mestecanisului.

Ramura montana nalta din jurul comunei bareaza calea maselor de aer, nct se realizeaza un
climat de relativa adapostire, cu o dinamica a atmosferei la nivelul solului n general mai
moderata, precipitatii mai reduse si frecvente inversiuni termice.


Comuna Ciocanesti este asezata de o parte si de alta a rului Bistrita Aurie,pe albia
majora , ntr-un sector n care valea este larga ntre comunele :Crlibaba (N-NV),
Dorna Candrenilor (V), Fundul Moldovei (NE), Pojorta (E) si Vatra Dornei (SE).
Comuna Ciocanesti este n ansamblu o regiune umeda, ceea ce permite dezvoltarea padurilor
de molid si a pajistilor bogate. Comuna Muzeu Ciocanesti s-a gasit de timpuriu pe o artera de
circulatie foarte cautata, n mijlocul sectiunii muntoase pe care o strabate drumul care prin
curmatura Mestecanisului (1096 m) si Depresiunea Dornelor, pasul Tihuta (1227 m), face
legatura Moldovei de nord cu Ardealul. Dinspre Maramures, prin pasul Prislop (1414 m) si pe
valea Bistritei Aurii se poate ajunge n Depresiunea Dornelor si mai departe prin pasul
Paltinis (1205 m).
Comuna Muzeu Ciocanesti este atestata documentar din anul 1400, ntr-un hrisov prin care se
consemneaza primirea muntelui Suhard, de catre Alexandru Cel Bun, de la doamna sa Ana, ca
danie de domnie.
Ciocanesti a fost prima asezare locuita aparuta n calea ctitorilor Moldovei, incepnd cu
Bogdan si Dragos, ntemeietorul de tara, pna la Stefan Cel Mare si Sfnt, n secolul al XV -
lea si continuand cu alti domni ai Moldovei care au venit in Ciocanesti, unde pe lnga suflet
romnesc, au gasit mesteri faurari pentru armele lor. De aici vine si denumirea comunei
Ciocanesti, de la mesterii ciocanari de arme din atelierele lui Stefan cel Mare, din aceasta
zona, care I-au ajutat sa apere si sa pastreze pentru noi si pentru urmasii urmasilor nostri ,
pamntul sfnt si roditor al Moldovei.
n anul 1774, localitatea Ciocanesti este amintita n documente austriece, odata cu anexarea
Nord-Vestului Moldovei, denumit ulterior Bucovina (Tara Padurilor de Fagi n traducere),
la Imperiul Habsburgic, urmare a Tratatului de la Kuciuk-Kainardji.
Cu toate acestea trecnd peste influientele austriece, predominante n localitatile vecine,
Ciocanestiul si-a pastrat autenticitatea si specificul romnesc, lucru ilustrat si astazi n
existenta si mentinerea ornamentelor si motivelor nationale traditionale viu colorate, nu numai
pe costumele populare ci si pe cladirile si locuintele cetatenilor din comuna.
Festivalul National al Oualor ncondeiate scoate la lumina traditia national - romneasca si
provoaca la o reprezentare a autenticului pe plan european si de ce nu si mondial.
Reluarea si punerea n valoare cu caracter artistic dar si economic-traditia plutasilor, dar si a
plutaritului de pe valea bistritei, Ciocanestiul avnd marea onoare de a avea n viata un numar
important de, "Academicieni " ai plutaritului, confera comunei Ciocanesti posibilitatea de a
completa paleta traditionalului autentic.
Aurul podoaba a Bucovinei, a Bistritei Aurii - menit de asemeni de a constitui una din
valorile traditionale prin reluarea expolatarii cu caracter turistic, asa cum odinioara
nfrumuseta sabia, arcul, buzduganul, dar si nobilnd ritualul tainic al casatoriei prin inelul ce
consfinteste cununia, una din cele mai mari taine administrate de credinta ortodoxa
traditionala, aparata cu pretul vietii prin traditii din cele mai vechi timpuri.
Ospitalitatea Ciocanesteana, parte a ospitalitatii Bucovinene, cu alese traditii n ierarhia
primirilor de oaspeti, recunoscuta de toti cei ce au avut parte de ea, pastrata si n zilele noastre
cuprinde n primul rnd educatia de la parinti, mosi si stramosi, dar si cea primita de la
dascalii din toate timpurile dar si din ziua de azi, de la educatori la preot si care tot n mod
traditional se pastraza pe ct posibil nealterata ceia ce face ca trecatorul sa se mai ntoarca cu
drag.
Pastravul si apa curata, simboluri ale curateniei sufletesti al existentei noastre, ridicate la rang
de festivitate nationala prin Festivalul National al Pastravului la Ciocanesti, duc pe mai
departe traditia de a pastra curatenia de orice fel a apei, care mpreuna cu aerul nseamna si
latura de baza a existentei vietii noastre, nu oricum ci asa cum au mostenit-o. Participnd
la Festivalul National al Obiceiurilor si Traditiilor Populare, veti putea vedea ca traditia se
pastreaza si este dusa mai departe de batrnii , tinerii si copii satului .
n Ciocanesti exista o biserica ortodoxa din lemn, construita in secolui al XIX-lea, n anul
1859.
Comuna, pastreaza bogate si nealterate fonduri etnografice, folclorice si marturii despre
stravechile ocupatii ale locuitorilor acestor meleaguri, despre datini si obiceiuri, cntece
si dansuri, arta portului popular, mestesuguri artistice.
Costumul popular, este specific zonei etnografice a tarii Dornelor, care se distinge prin
camasa femeiasca cu altita, baticul de pe cap cu motive geometrice, catrinta tesuta cu arste si
motive florale brodate cu acul. Costumul barbatesc se distinge prin camasa alba cu broderie
alba de matase, itari din lna si chimir de piele brodat cu margele colorate. Ca piesa comuna
pentru portul femeiesc si pentru cel barbatesc, se distinge bondita brodata cu motive florale
colorate.

Locuitorii acestor meleaguri au pastrat cu sfintenie ocupatiile traditionale: cresterea
animalelor, exploatarea fondului forestier, probnd capacitatea de adaptare a populatiei la
factorii specifici de mediu.
Casele din aceasta zona se individualizeaza prin zugraveala exterioara.
n comuna Ciocanesti, au loc anual manifestari cu o nsemnatate deosebita la dezvoltarea
patrimoniului cultural national si universal:

Festivalul National al Oualor ncondeiate

Festivalul National al Pastravului

Festivalul National de Datini si Obiceiuri din strabuni

Aceste manifestari social-culturale, reusesc sa reuneasca o participare extrem de numeroasa si
de valoroasa n acelasi timp prin varietate si bun gust.
Astfel, anul acesta la Festivalul National al Oualor ncondeiate, si-au anuntat prezenta
peste 100 de ncondeietori din toata tara, programul manifestarilor cuprinznd cu generozitate
momente poetice, ctece religioase, serate teatrale, momente vesele expozitii cu specific
artizanal , focuri de artificii si de tabara, cine traditionale, si concursul de oua ncondeiate.
Acest festival se relizeaza n fiecare an, anul acesta ajungnd la editia a VII-a, si se va
desfasura pe durata a trei zile. Participa ncondeietori de oua din tara si din strainatate,
organizndu-se concursul de incondeiat oua ,premiate fiind talentele care pastreaza stilurile
autentice dar si creatia noua n spiritul artei traditionale,fiind identificate pna la cea de-a treia
editie inclusiv, 15 sectiuni la nivel de tara.
Tinerele talente si gasesc locul printre participanti si concurenti, dar si printre cstigatorii de
premii.
La Ciocanesti functioneaza o scoala de arta a ncondeierii oualor, condusa de cele mai
talentate ncondeietoare, scoala fregventata att de copii din localitate, din tara, dar si din
strainatate.
n programul Festivalului sunt cuprinse si alte activitati culturale traditionale inclusiv
expozitii de creatii artistice din diferite domenii de arta populara traditionala.
Festivalul National al Pastravului , este la fel de cuprinzator n manifestari : corale
crestine, spectacole omagiale, momente religioase, comemorari istorice, plutarit concursuri
de, pescuit sportiv, gastronomice, parada portului popular, spectacole folclorice si de
divertisment, expozitii, degustari de vinuri, muzica de fanfara, baluri, mese cmpenesti si cine
traditionale.
Organizatorii sunt Primaria Comunei Ciocanesti, Casa de CulturaFlorin Gheuca din
Ciocanesti, Scoala generala de 8 ani Ciocanesti, Ministerul Culturii prin structurile n
domeniu de la nivelul Jude tului Suceava, oameni de afaceri din tara si nu numai, populatia
locala, presa, radioul, televiziunea, alte structuri turistice, oameni de cultura si arta, sponsori
iubitori de arta traditionala populara, din tara si strainatate, personalitati ale vietii publice.
Miscarile artistice din cadrul comunitatii ciocanestene, sunt bine conturate de catre Ansamblul
folcloric Bistrita Aurie si Ansamblul folcloric de copii si tineret Bistricioara .
La Ciocanesti apare periodicul cultural - informativ JURNAL DE CIOCANESTI
ZONA CIOCANESTI - se evidentieaza mai ales prin bogata sa zestre etnografica si
folclorica.
Satul Ciocanesti , prin frumusetea de unicat a caselor sale, este o adevarata localitate-muzeu.
Chiar daca Ciocanestiul pare un simplu sat de munte, locuitorii au facut din comuna lor un
adevarat obiectiv turistic. Calatorii care au trecut pe aici au ramas impresionati de Muzeul
Satului , o casa veche care apartine batrnei Leontina.
ntre zidurile decorate cu motive populare sunt asezate la loc de cinste covoare, carpete si
stergare lucrate ntr-o viata de taranca. Micul muzeu cuprinde si costume populare traditionale
din zona Bucovinei, pastrate cu grija de gazda. Pe mesele din cele doua camarute sunt expuse
fotografii nramate cu grupurile de straini care au trecut pragul muzeului.
Batrna Leontina, trecuta de 80 de ani, locuieste n casuta de alaturi, ntr-o camaruta cu un
singur pat, care tine loc si de bucatarie. si duce singura batrnetile si se bucura cnd turistii i
viziteaza casa si ies pe poarta cu lumina si ncantare n suflet.
Cele mai multe familii din localitate poarta numele de Ciocan, de unde provine si denumirea
comunei Ciocanesti. Aici locuiau vechii artizani de arme din timpul voievozilor Bogdan,
Dragos si Stefan cel Mare. Legenda spune ca sageata care a marcat locul altarului de la
Manastirea Putna a fost facuta de ciocanarii de aici si aurita cu aur din Bistrita Aurie.
Pe aceste locuri se mai vad si astazi semnele lasate de vechea ndeletnicire a oamenilor din
zona: exploatarea aurului din Bistrita. Pe malurile rului exista nca mari movile de pamnt
ramase dupa ce localnicii de odinioara cerneau nisipurile Bistritei.
Casele din comuna sunt ornate cu motive traditionale care se regasesc pe bunditele, catrintele,
camasile si alte obiecte din portul popular al romnilor.

Prezentarea bazei tehnico materiale

Pensiuni agroturistice din comuna Muzeu Ciocanesti
n comuna Ciocanesti exista o retea agroturistica dezvoltata, cu un numar de 15
pensiuni omologate si un numar de 15 pensiuni agroturistice in curs de omolgare. Pensiunile
omologate sunt clasificate la 1, 2, si 3 margarete :



Nr
Crt.
PENSIUNE NR.CAMERE NR. LOCURI DE
CAZRE
Clasificare
margarete
1 LAURENTIA 3 6-8 2
2 OLGUTA 6 12 2
3 VIORICA 8 16 2
4 VICTORIA 4 8-10 2
5 DAFINA 3 6-8 2
6 CATALINA 4 8 2
7 DANA 3 6 2
8 VERA 3 6-8 2
9 ANGELA 2 4-8 2
10 MIHAELA 4 8 2
11 SC.GABIMAR 9 18 3
12 VLADIMIR 4 10 2 **
13 CECILIA 3 6 3
14 OITA 5 10 3
15 BR ADUTUL 8 23 3

Analiza stadiului actual de valorificare a resurselor turistice
Pe tot cuprinsul comunei Ciocanesti se pot practica o multitudine de forme de turism:
turismul itinerant cu valente culturale, turismul balnear, turismul rural, ecoturismul, turismul
de tranzit, turismul pentru vnatoare si pescuit, turismul pentru echitatie, turismul pentru
sporturile de iarna, turismul de congrese si reuniuni, turismul de odihna, recreere si
agrement. Turismul cultural prezint a mari posibilitati de atractie pentru turistii straini. n
plus, o atractie deosebita a zonei o constituie numeroasele activitati artizanale ce au loc aici :
pictarea icoanelor , ncondeierea ou alelor (20 de ateliere de artizanat), mestesugul lemnului,
sculptori n lemn, tesutul si lucraturile din piele, blanarie, masti populare.
Turismul balnear necesita multe mbunatatiri pe linia modernizarii bazei materiale.
Turismul rural , forma particulara de turism, mai complexa, cuprinznd att activitatea
turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, prestare de servicii suplimentare),
ct si cea economica (de regula agricola), gaseste n comunele Ciocanesti si Crlibaba
premise favorabile de dezvoltare.
Spatiul rural dispune de un bogat potential turistic care exista att n zonele montane, ct si n
cele submontane.
Pe lnga monumentele istorice si naturale interesul turistic este crescut de existenta unor
valoroase resurse n cmpul biodiversitatii. Au aparut ONG-uri care se ocupa de asemenea
activitati, cum sunt: Agentia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural ANTREC,
Federatia Romna de Dezvoltare Montana si Rurala FRDMR, Asociatia GEC Bucovina
etc.
Turismul de tranzit necesita mbunatatiri multiple legate de modernizarea si extinderea
cailor rutiere si feroviare, ct si a serviciilor aferente.
Turismul pentru vnatoare si pescuit , ca si cel pentru practicarea sporturilor
nautice necesita a fi promovat avnd n vedere potentialul existent - cinegetic, piscicol si
hidrografic.
Turismul pentru echitatie - S-au pus bazele turismului ecvestru, construindu-se un
adapost pentru 10 cai dar si pentru calareti cu mini pista de calarie.
Turismul pentru sporturi de iarna este practicat n zona, dar acesta poate cunoaste o
extindere mult mai mare.
Turismul extrem se poate desfasura ntr-un mediu in care conditiile geografice sunt
favorabile ( peisaje naturale atractive, obiective naturale originale etc.). Ca parte componenta
a turismului n general, turismul extrem este sinonim cu turismul de aventura, cuprinznd
activitati specifice: alpinismul, parapanta, calatoriile cu mijloacele motorizate, snowboarding
extrem, etc. Muntii celor doua comune ofera excelente conditii pentru practicarea unor
activitati ce tin de turismul de aventura. n perioada verii, Muntii Suhard mai ales, sunt pe
placul celor care doresc sa faca drumetii sau sa se deplaseze cu bicicletele pe traseele montane
de creasta, sport cunoscut sub numele de mountain biking. n zona se pot organiza, de
asemenea, activitati specifice sporturilor extreme si turismului de aventura cum ar fi: river
rafting-ul, mountain biking ul. Un alt sport extrem practicat la Ciocanesti este parapanta,
datorita conditiilor deosebite oferite de Muntii Suhardului, n special n Vrful Ousorul, care
este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea sporturilor aeronautice, n
special a parapantei si deltaplanului.
Alpinismul este practicat mai ales n Suhard, att vara, ct si iarna. Escalada sportiva ncepe
n luna mai si se termina n octombrie.
Traversarea tiroliana ( lansarea asigurata, pe coarda ntinsa ntre 2 puncte fixe pereti de
stnca, copaci, maluri etc.), alaturi de rapel ( coborre controlata pe coarda asigurata pe lnga
un perete de stnca) sunt alte activitati sportive extreme ce pot fi practicate n zona.
Raftingul-ul ( lb. engleza whitewater rafting rafting de apa alba) este una dintre cele mai
rapid dezvoltate activitati sportive si de agrement n aer liber si presupune coborrea ntr-o
barca gonflabila a unui ru cu apa repede. Alaturi de acesta, whitewater kayaking ( creek
kayaking parcurgerea unor ruri de munte cu debite mari, pe distante cuprinse ntre 50 m,
pna la cteva sute; rodeo kayaking se face aproape static, pe portiuni mici de ru, cu
vrtejuri, valuri mari pe care se fac figuri acrobatice ) se poate practica pe rul Bistrita Aurie.
Alte forme de turism extrem care ar putea fi practicate n cele doua comune sunt: orientarea (
utiliznd hatti, busole, enomenele meteo si astrologice, reperele naturale etc.), paintball ( lupta
simulata ntre doua echipe dotate cu arme speciale ce lanseaza bile cu vopsea ), supravietuirea
( n salbaticie, n conditii ostile), caving ( incursiune ghidata n pestera, orientare si depasirea
unor variate obstacole).
Satul turistic Ciocanesti merita sa fie vizitat deoarece este realmente deosebit prin motivele
sale traditionale.

Bibliografie


http://comuna-ciocanesti-suceava.blogspot.ro/
http://www.ciocanestibucovina.eu/
http://www.mediafax.ro/cultura-media/localitatea-ciocanesti-din-judetul-suceava-desemnata-satul-
cultural-al-romaniei-2014-foto-12078746