Sunteți pe pagina 1din 195

Coordonator

Ioan LI


ndrumar pentru examenul de licen







Editura Universitii din Piteti
2014








Copyright 2014 Editura Universitii din Piteti

Toate drepturile asupra acestei ediii sunt rezervate
Editurii Universitii din Piteti.
Nicio parte din acest volum nu poate fi reprodus
sub orice form, fr permisiunea scris a autorilor.


Editor: lector univ. dr. Sorin FIANU

Contribuia autorilor:
Prof. dr. ing. Gheorghe erban Microprocesoare
l. dr. ing. Marian Rducu Circuite Electronice Fundamentale
l. dr. ing. Ionel Bostan Circuite Integrate Analogice, Circuite Integrate Digitale,
Proiectare logic
l. dr. ing. Alin Mazre Circuite Integrate Digitale, Proiectare logic
Prof. dr. ing. Ioan Li Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
l. dr. ing. aniel !i"an Comunicaii de Date
Prof. dr. ing. Ale#andru $ne Programare orientat pe oiecte
l. dr. ing. Adrian %afiu Inginerie !o"t#are
l. dr. ing. !aleriu Ionescu $eele de Calculatoare
.l. dr. ing. Lu&inia Mirela 'onstantinescu Teoria Circuitelor Electrice i Teoria C%mpului
Electromagnetic
l. dr. ing. 'onstantin (toica Con&ertoare Electromagnetice
.l. dr. ing. Mariana Iorgulescu Maini electrice

Refereni tiinifici:
- prof. univ. dr. ing. Silviu IONI
- conf. univ. dr. ing. tefan OPREA

ndrumar pentru examenul de licen
Coord: Ioan LI
e-ISBN: 978-606-560-383-7
Editura Universittii din Pitesti
(tr. )*rgu din !ale+ nr.,+
,,--.-+ Pite"ti+ /ud. Arge"
tel0fa#1 .-2.3 .4.2,.52
Cuvnt nainte
6n facultatea noastr a7e& 8atru 8rogra&e de studii 8entru care susine& anual licena1
$lectronic A8licat9 Reele "i (oft:are 8entru )eleco&unicaii9 'alculatoare9
$lectro&ecanic.
Pentru a obine di8lo&a de licen+ absol7enii acestor s8ecializri trebuie s 8ro&o7eze
un e#a&en for&at din dou 8ri1 o 8rob teoretic "i un 8roiect cu realizare 8ractic.
Pentru 8roba teoretic fiecare candidat 7a 8ri&i un set de ;ntrebri din disci8line
funda&entale "i un set de ;ntrebri din disci8line de s8ecialitate+ confor& tabelului de &ai
/os1
Program de studiu Discipline fundamentale Discipline de specialitate
$lectronic A8licat 'ircuite $lectronice
<unda&entale
'ircuite Integrate igitale
Micro8rocesoare
'ircuite Integrate Analogice
Reele "i (oft:are
8entru )eleco&unicaii
'ircuite $lectronice
<unda&entale
'ircuite Integrate igitale
)ehnici de
co&unicaii0'o&unicaii
analogice "i digitale
'o&unicaii de ate
'alculatoare Proiectare logic
Progra&are orientat 8e
obiecte
Inginerie (oft:are
Reele de 'alculatoare
$lectro&ecanic )eoria 'ircuitelor
$lectrice "i )eoria
'*&8ului
$lectro&agnetic
'on7ertoare $lectro&agnetice

Masini electrice

Aceast lucrare conine un 8achet de ;ntrebri de 7erificare a celor &ai i&8ortante
cuno=tine 8e care absol7enii trebuie s le aib la finalizarea studiilor. Preciz& c aceste
;ntrebri au fost elaborate cu s8ri/inul cadrelor didactice titulare "i se ;ncadreaz ;n
te&atica ;n 7igoare 8entru e#a&enele de licen. >i7elul acestor ;ntrebri este 7ariabil1 la
unele se 8oate rs8unde foarte ra8id iar altele sunt necesare anu&ite calcule 8entru a
a/unge la rs8unsul corect.
Lucrarea se dore"te a fi un 8ri& instru&ent de 7erificare a cuno=tinelor ;naintea susinerii
e#a&enului de licen "i+ 8e 7iitor+ ea 7a fi ;&buntit continuu.

Autorii

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
3


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: ELECTRONIC APLICAT

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Microprocesoare
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Circuite de memorie ROM, SRAM, DRAM utilizate in sisteme cu microprocesoare
(organizare, capacitate, realizarea de exensii de memorie, conectarea la magistralele
microprocesoarelor).
2 Structura generala a unui microprocesor; structura generala a unui microsystem.
3 Procesoare CISC; procesoare microprogramate; procesoare interpretoare; caracteristici,
structura.
4 Procesoare RISC; procesoare realizate n logic cablat; procesoare executive;
caracteristici, structura.
5 Structura unitatilor aritmetico-logice din microprocesoare; indicatori de stare.
6 Mecanisme specifice existente in microprocesoare: stiva, intreruperi, lucrul cu subrutine,
memoria cache; caracteristici.
7 Operarea cu microprocesoare, instruciuni.


Bibliografie:

[1]. David PATTERSON, John HENNESSY Computer Organization and Design The
Hardware/Software Interface, 4th ed., Morgan Kaufmann Elsevier 2009 (a se vedea i traducerea n
lb. romn David A. Patterson, John L. Hennessy Organizarea i proiectarea calculatoarelor,
Interfaa hardware/software; Editura All, Bucureti, 2002);
[2]. Andrew S. TANENBAUM Structured Computer Organization, 4th ed., Prentice-Hall, Inc., 2001
(a se vedea i traducerea n lb. romn Andrew S. Tanenbaum Organizarea Structurat a
Calculatoarelor, Agora, Tg. Mure, 2004)
[3] Barry BREY, The Intel Microprocessors Architecture, Programming and Interfacing, Prentice
Hall, 8th ed., 2009


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
4


1. Caracteristici generale ale unui procesor RISC.

2. Caracteristici generale ale unui procesor CISC.

3. Schema de principiu a unui procesor Von Neuman (Princeton).

4. Schema de principiu a unui procesor Harvard.

5. Simbolul unei memorii ROM de 8koctei.

6. Simbolul unei memorii ROM de 16koctei.

7. Simbolul unei memorii ROM de 32koctei.

8. Simbolul unei memorii ROM de 256koctei.

9. Simbolul unei memorii ROM de 64koctei.

10. Simbolul unei memorii ROM de 128koctei.

11. Simbolul unei memorii ROM de 1Moctei.

12. Simbolul unei memorii SRAM de 8koctei.

13. Simbolul unei memorii SRAM de 16koctei.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
5


14. Simbolul unei memorii SRAM de 32koctei.

15. Simbolul unei memorii SRAM de 256koctei.

16. Simbolul unei memorii SRAM de 64koctei.

17. Simbolul unei memorii SRAM de 128koctei.

18. Simbolul unei memorii SRAM de 1Moctei.

19. Simbolul unei memorii DRAM de 4koctei.

20. Simbolul unei memorii DRAM de 16koctei.

21. Simbolul unei memorii DRAM de 64koctei.

22. Simbolul unei memorii DRAM de 256koctei.

23. Schema de principiu a unei memorii RAM.

24. Clasificarea memoriilor RAM.

25. Clasificarea memoriilor ROM.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
6


26. Organizarea memoriei interne la microcontroler-ul 8051.

27. Operarea cu stiva la microcontroler-ul 8051.

28. Notaii specifice folosite n limbajul de asamblare la microcontroler-ul
8051.

29. Tipuri de instruciuni de salt la microcontroler-ul 8051.

30. Tipuri de instruciuni pentru lucrul cu subrutinele la microcontroler-ul
8051.

31. Principiul de lucru cu ntreruperi la microcontroler-ul 8051.

32. Caracteristici ale canalelor timer de la microcontroler-ul 8051.

33. Caracteristici ale porturilor paralele la microcontroler-ul 8051.

34. Elemente de multifuncionalitate la microcontroler-ul 8051.

35. Configuraii de operare hardware la microcontroler-ul 8051.

36. Instruciuni de operare pe bit la microcontroler-ul 8051.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
7


37. Moduri de tratare a ntreruperilor la microprocesorul Z80 (generaliti).

38. Tratarea ntreruperilor n modul 2 la microprocesorul Z80.

39. Lucrul cu stiva la microprocesorul Z80.

40. Caracteristici ale circuitului timer Zilog Z80 CTC.

41. Caracteristici ale circuitului timer Intel 8253.

42. Caracteristici ale circuitului de tip port paralel Zilog Z80 PIO.

43. Caracteristici ale circuitului de tip port paralel Intel 8255.

44. Setul de regitri la microprocesorul Z80.

45. Setul de regitri la microcontroler-ul 8051.

46. Indicatorii de condiii de la microcontroler-ul 8051.

47. Rolul semnalului /EA la microcontroler-ul 8051.

48. Rolul semnalului ALE la microcontroler-ul 8051.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
8


49. Rolul semnalului /PSEN (/PSEL) la microcontroler-ul 8051.

50. Indicatorii de condiii de la microprocesorul Z80.

51. Semnale din magistrala de control a microprocesorului Z80 i funcia
lor.

52. Instruciuni de salt la microprocesorul Z80.

53. Instruciuni pentru lucrul cu subrutine la microprocesorul Z80.

54. Ce efect are execuia instruciunii EXX la microprocesorul Z80?

55. Ce efect are execuia instruciunii LD (1234h),HL la microprocesorul
Z80?

56. Ce efect are execuia instruciunii DAA la microprocesorul Z80?

57. Ce efect are execuia instruciunii CPL la microprocesorul Z80?

58. Ce efect are execuia instruciunii LD (1234h),HL la microprocesorul
Z80?

59. Ce efect are execuia instruciunii LDIR la microprocesorul Z80?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
9


60. Ce efect are execuia instruciunii CPIR la microprocesorul Z80?

61. Ce efect are execuia instruciunii JR et1 la microprocesorul Z80?


62. Ce efect are execuia instruciunii MOV 31h,#31h la microcontrolerul
8051?

63. Ce efect are execuia instruciunii MOV @R0,#31h la microcontrolerul
8051?

64. Ce efect are execuia instruciunii MOVX @DPTR,A la
microcontrolerul 8051?

65. Ce efect are execuia instruciunii MUL A,B la microcontrolerul 8051?

66. Ce efect are execuia instruciunii JB 21h,et1 la microcontrolerul 8051?

67. Ce efect are execuia instruciunii MUL A,B la microcontrolerul
8051?

68. Ce efect are execuia instruciunii DIV A,B la microcontrolerul
8051?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Microprocesoare
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Gheorghe erban
10


69. Ce efect are execuia instruciunii MOV 31h,32h la microcontrolerul
8051?

70. Ce efect are execuia instruciunii MOVC A,@A+DPTR la
microcontrolerul 8051?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
11


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: ELECTRONIC APLICAT

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Circuite Electronice Fundamentale
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Amplificatoare de semnal mic cu reacie negativ
1.1 Definire, clasificare i caracterizare fizic
1.2 Principalele topologii de amplificatoare cu reacie
1.3 Efectele reaciei negative asupra caracteristicilor amplificatoarelor (amplificare, banda de
frecven, neliniaritate, rezisten de intrare/ieire)
2 Stabilizatoare electronice de tensiune
2.1 Definire, clasificare i caracterizare fizic
2.2 Stabilizatoare parametrice de tensiune
2.3 Stabilizatoare electronice cu reacie negativ
3 Oscilatoare armonice
3.1 Definire, clasificare i caracterizare fizic
3.2 Oscilatoare armonice RC i LC
3.3 Frecvena i condiiile de oscilaie


Bibliografie:

[1] E. Sofron, Bazele electronicii analogice, Ed. MATRIX ROM, Bucureti, 2009.
[2] M. Raducu - Circuite electronice fundamentale. Note de curs, Piteti, 2009, 2010, 2011, 2012.
[3] M. Rducu, Electronic analogic. Teorie i aplicaii, Editura MATRIX ROM, Bucureti, 2009.
[4] D. Dasclu, L. Turic, I. Hoffman - Circuite electronice, E. D. P., Bucureti, 1981.
[5] D. Dasclu, A. Rusu, M. Profirescu, I. Costea, - Dispozitive i circuite electronice, E.D.P.,
Bucureti, 1982.




Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
12


1. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea emitor
comun.

2. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea sarcin
distribuit.

3. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea colector
comun.

4. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea baz
comun.

5. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea surs
comun.

6. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea dren
comun.

7. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea poart
comun.

8. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea sarcin
distribuit.

9. S se deseneze un amplificator cu amplificarea n tensiune, av -1.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
13


10. S se deseneze un amplificator cu impedan mare de intrare i
amplificarea n tensiune, av 1.

11. S se deseneze schema unui amplificator cu impedan mare de intrare.

12. S se deseneze schema unui amplificator cu amplificare mare n
tensiune.

13. S se precizeze influena reaciei negative asupra: amplificrii i benzii
de frecven.

14. S se precizeze influena reaciei negative asupra: distorsiunilor de
neliniaritate i impedanelor de intrare i de ieire la un amplificator.


15. Pentru circuitul din fig. alturat se cere
s se identifice tipul de reacie negativ
i elementele reelei de reacie negativ;



16. Pentru circuitul din fig. alturat se
cere s se identifice tipul de reacie
negativ i elementele reelei de
reacie negativ.

v
i
V
CC

v
o
R
L
T
C

R
1
R
2
R
E
v
i
V
CC

v
o
R
C
T
C

R
1
R
B
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
14


17. Pentru circuitul din fig. alturat se
cere s se identifice tipul de reacie
negativ i elementele reelei de reacie
negativ.




18. Pentru circuitul din fig. alturat se
cere s se identifice tipul de reacie
negativ i elementele reelei de
reacie negativ.



19. Se consider un amplificator de tensiune cu av = 1000. Asupra sa se
aplic o reacie negativ, funcia de transfer a reelei de reacie fiind, fv
= 0,1. Se cere amplificarea n tensiune a circuitului cu reacie negativ.

20. Se consider un amplificator de tensiune cu av = 10000. Asupra sa se
aplic o reacie negativ, funcia de transfer a reelei de reacie fiind, fv
= 0,01. Se cere amplificarea n tensiune a circuitului cu reacie negativ.





v
i
V
CC

R
3
T
1
C

V
I
R
1
R
2
T
2

R
4
R
5
v
o
V
CC

R
4
T
1
C
2

R
2
R
3
T
2

R
5
R
6
v
o
v
i
C
1
R
1
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
15


21. Se consider un amplificator de tensiune cu av = 100000. Asupra sa se
aplic o reacie negativ, funcia de transfer a reelei de reacie fiind, fv
= 0,001. Se cere amplificarea n tensiune a circuitului cu reacie
negativ.

22. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip serie la intrare
i serie la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena de intrare
i cea de ieire?

23. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip serie la intrare
i paralel la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena de
intrare i cea de ieire?

24. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip paralel la
intrare i serie la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena de
intrare i cea de ieire?

25. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip paralel la
intrare i paralel la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena
de intrare i cea de ieire?

26. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator de tensiune? (Nu uitai c un amplificator ideal de
tensiune are Ri i Ro 0).
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
16


27. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator de tensiune cu
reacie negativ. (Poate fi cu AO).

28. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator de curent? (Nu uitai c un amplificator ideal de curent
are Ri 0 i Ro ).

29. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator de curent cu
reacie negativ. (Poate fi cu AO).

30. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator transimpedan?

31. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator transimpedan
cu reacie negativ. (Poate fi cu AO).

32. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator transadmitan?

33. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator transadmitan
cu reacie negativ. (Poate fi cu AO).

34. S se prezinte o schem de oscilator armonic de tip RC.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
17


35. S se dimensioneze reeaua Wien a unui oscilator armonic astfel nct
frecvena de oscilaie s fie, fo = 2 kHz.

36. S se dimensioneze reeaua Wien a unui oscilator armonic astfel nct
frecvena de oscilaie s fie, fo = 10 kHz.

37. S se prezinte un exemplu de schem de oscilator n trei puncte Colpitts.
Care este relaia de calcul pentru frecvena de oscilaie?

38. S se prezinte un exemplu de schem de oscilator n trei puncte Hartley.
Care este relaia de calcul pentru frecvena de oscilaie?

39. Condiia de oscilaie Barkhausen (condiia de amplitudine i condiia de
faz).

40. S se deseneze o schem de etaj diferenial de amplificare cu
tranzistoare bipolare i s se estimeze amplificarea diferenial de
tensiune.

41. S se deseneze o schem de etaj diferenial de amplificare cu TEC-J i
s se estimeze amplificarea diferenial de tensiune.

42. Modelul natural de semnal mic al tranzistorului bipolar.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
18


43. Modelul de semnal mic cu parametrii hibrizi pentru tranzistorului
bipolar.

44. Modelul de semnal mic al tranzistorului unipolar.

45. S se defineasc rezistena de ieire, RO pentru un stabilizator electronic
de tensiune.

46. S se defineasc coeficientul de stabilizare a tensiunii de ieire, n raport
cu variaia temperaturii ambiante,
T
S .

47. Modelul liniar al diodei Zener n regiunea de strpungere.

48. Schem de stabilizator electronic de tensiune parametric cu dioda Zener.

49. Schem de stabilizator parametric de tensiune cu diod Zener i
tranzistor bipolar.

50. Schem de stabilizator parametric cu diod Zener i tranzistoare bipolare
n configuraie Darlington.

51. Schem de stabilizator de tensiune cu VO = 5V.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
19


52. Schem de stabilizator de tensiune cu VO = 12V.

53. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode
Zener cu anodul la mas.

54. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode
Zener cu catodul la +VCC.

55. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu AO, cu reacie negativ.

56. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu Vo < VREF.

57. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu Vo > VREF.

58. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu Vo = VREF.

59. Schem de SET cu limitarea curentului de ieire la valoare constant,
Isc=1A.

60. Schem de SET cu limitarea curentului de ieire la valoare constant,
Isc=2A.

61. Care este rolul referinei de tensiune ntr-un stabilizator electronic de
tensiune? Exemplu de referin de tensiune.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
20


62. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip serie la intrare i serie la ieire. Ce tip de amplificator se utilizeaz
(de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

63. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip serie la intrare i paralel la ieire. Ce tip de amplificator se utilizeaz
(de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

64. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip paralel la intrare i serie la ieire. Ce tip de amplificator se utilizeaz
(de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

65. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip paralel la intrare i paralel la ieire. Ce tip de amplificator se
utilizeaz (de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

66. S se deseneze o schem cu dou TB cu amplificare mare de curent i s
se estimeze amplificarea n curent.

67. Reeaua Wien: schem electric i funcie de transfer pentru R1=R2 i
C1 = C2.



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
21


68. Un circuit electronic are patru borne: dou borne de alimentare i dou
borne de ieire. Tensiunea de ieire este sinusoidal. Ce funcie
realizeaz circuitul?

69. Exist circuite electronice care au i reacie negativ i reacie pozitiv?
Dac da, desenai schema unui astfel de circuit i precizai care sunt cele
dou reele de reacie.

70. Care este rolul unui stabilizator electronic de tensiune ntr-o surs de
alimentare?










Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
22


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: ELECTRONIC APLICAT

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Circuite integrate analogice
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Recunoaterea n schemele electronice a principalelor blocuri funcionale specifice CIA
(surse de curent constant, oglinzi de curent, referine de tensiune, etaje difereniale, etaje
de amplificare cu sarcini active, etaje de ieire, circuite de compensare a fazei);
2 Cunoaterea principalilor parametrii electrici ce caracterizeaz funcionarea blocurilor
funcionale enumerate la subpunctul 1;
3 Calculul parametrilor electrici pentru o schem dat de oglind/surs de curent (valoarea
curentului de ieire, rezistena intern);
4 Calculul parametrilor electrici pentru o schem dat de amplificator diferenial folosind
conceptul de semicircuit pe:
a. modul diferenial (amplificare diferenial; rezisten de intrare diferenial);
b. modul comun (amplificare n tensiune pe mod comun; rezisten de intrare pe
mod comun, rejecia modului comun);
5 Calculul parametrilor electrici pentru o schem tipic de AO cu structur Miller:
a) calculul curenilor statici de polarizare i a puterii disipate;
b) calculul rezistenei de intrare pe modul diferenial i pe modul comun;
c) calculul amplificrii n tensiune pe modul diferenial;
6 Multiplicatoare analogice;
7 Aplicaii liniare i neliniare cu AO;

Bibliografie:

[1] Paul Vulpoiu, Emil Sofron, Amplificatoare Operaionale n tehnologie CMOS. Manual de
proiectare, Ed. MatrixRom, 2008;
[2] P. R. Gray, R. G. Meyer - Circuite integrate analogice. Analiz i proiectare, Ed. Tehnic, Buc.,
1983, 1997.
[3] B. Razavi, Design of Analog CMOS IC, Univ. of California, McGraw-Hill, 2001.
[4] A. Sedra, K. Smith, Microelectronic Circuits, Oxford University Press, 2004.
[5] M. Ciugudean, s.a., Culegere de probleme date la concursul naional studenesc Tudor
Tnsescu, Timioara, 2006.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
23


Pentru schemele din figura 1, se considera: I
EE
=1mA , V
BE
=0,6V, =200, r
0
=.


Fig. 1

1. Care este schema cu cea mai mare amplificare n tensiune pe modul
diferenial (Ad)?

2. Care este schema cu cea mai mica amplificare n tensiune pe modul
diferenial (Ad)?

3. Care este schema cu cea mai mare rezisten de intrare pe modul
diferenial (Rid)?

4. Care este schema cu cea mai slaba rejecie a modului comun?

5. Care este schema cu comportare liniar pentru cel mai mare domeniu al
tensiunilor de intrare?

6. Care este modulul amplificrii difereniale pentru schema din Fig. 1b?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
24


7. Care este modulul amplificrii difereniale pentru schema din Fig. 1c?

8. Ce valoare are rezistena de intrare pe modul diferenial pentru schema
din Fig. 1b?

9. Ce valoare are rezistena de intrare pe modul diferenial pentru schema
din Fig. 1d?

10. Ce valoare are rezistena de intrare pe modul diferenial pentru schema
din Fig. 1c?

11. Care este puterea disipat de schema din figura Fig. 1c?

Pentru schemele din figura 2, se considera: V
BE
=0,6V, =, r
0
=.


Fig. 2
12. Care schem electric din figura 2 este greit?

13. Pentru Fig. 2a se cere valoarea rezistenei R2 pentru a obine I0=60A.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
25


14. Pentru Fig. 2b se cere valoarea rezistenei R2 pentru a obine
I0=120A.

15. Pentru Fig. 2d se cere valoarea rezistenei R2 pentru a obine I0=30A.

16. Pentru Fig. 2a se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul
Q2 in ipoteza ca R1 =20k

17. Pentru Fig. 2b se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul
Q2 in ipoteza ca R1 =20k.

18. Pentru Fig. 2d se cere valoarea curentului de colector prin tranzistorul
Q3 in ipoteza ca R1 =10k
Pentru schemele din figura 3, n ipoteza c I
DD
=0,5mA i =0, rspundei la
urmtoarele ntrebri: (! Atenie la modul n care se face ieirea din
diferenial)


Fig. 3

19. Care este schema cu cea mai slab rejecie a modului comun (RMC).
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
26


20. Care este schema cu cea mai mic amplificare in tensiune pe modul
diferenial (Ad)?

21. Care este modulul amplificrii difereniale pentru schema din Fig. 3c?

22. Care este schema cu cea mai mare amplificare in tensiune pe modul
diferenial (Ad)?

23. Care este puterea disipata de circuitul din Fig. 3b?

24. Care este puterea disipata de circuitul din Fig. 3d?

25. Care este schema cu cel mai mare domeniu de comportare liniara fata
de tensiunea de intrare?

Pentru circuitele din figura 4 (reprezentnd oglinzi de curent sau surse de
curent), se consider Vcc=6V i tranzistoare caracterizate prin: =100,
V
BE
=0,6V i V
A
=.


Fig. 4

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
27


26. Care este schema cu cea mai mare rezisten interna?

27. Care schem reprezint o surs Widlar?

28. Care schem reprezint o surs Wilson?


29. Care schem reprezint o oglind simpl de curent?

30. Ce rol are tranzistorul Q3 din Fig. 4b ?

31. Care schem poate fi folosit pentru generarea curenilor foarte mici
(IO<< IREF)?

32. Pentru schema din Fig. 4a, considernd infinit, se cere valoarea
rezistenei R pentru a obine IO=200A;

33. Pentru schema din Fig. 4b, considernd infinit, se cere valoarea
rezistenei R pentru a obine IO=200A;

34. Pentru schema din Fig. 4c, considernd infinit, se cere valoarea
rezistenei R pentru a obine IO=100A;

35. n ipoteza c tranzistoarele au finit, se cere expresia algebric a
raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4c


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
28


36. n ipoteza c tranzistoarele au finit, se cere expresia algebric a
raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4b

37. n ipoteza c tranzistoarele au finit, se cere expresia algebric a
raportul de oglindire (Io/IREF), pentru schema din Fig. 4c

38. Care este schema cu cel mai slab raport de oglindire (raportul
REF
O
I
I

mult diferit de valoarea unu )?

Pentru circuitele din figura 5 (reprezentnd oglinzi de curent sau surse de curent),
se cer:


Fig. 5.

39. Care este schema cu cea mai mare rezisten interna?

40. Care este schema cu cea mai mic rezisten interna?

41. Care schem reprezint o surs Wilson?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
29


42. Care schem reprezint o surs de curent de tip cascod?

43. Care schem reprezint o surs de curent de tip Sackinger?

44. Pentru care schem/scheme este adevrat relaia: Iout = 0,5Iref ?

45. Pentru care schem/scheme este adevrat relaia: Iout = Iref ?

46. Pentru care schem/scheme este adevrat relaia: Iout = 2Iref ?

47. Care este expresia aproximativ a rezistenei interne pentru schema din
figura 5d?

Pentru circuitele din figura 6, reprezentnd amplificatoare de curent continuu
realizate cu AO, se folosete o alimentate diferenial de 6V. Rspundei la
urmtoarele ntrebri:


Fig. 6
48. Care este amplificare n tensiune pentru schema din figura 6a?

49. Care este amplificare n tensiune pentru schema din figura 6b?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
30


50. Care este amplificare n tensiune pentru schema din figura 6c?

51. Ce rol are rezistenta R3 din figura 6a?

52. Ce rol are rezistenta R3 din figura 6d?

53. Care este valoarea corecta pentru R3 din figura 5a?

54. Care este valoarea corecta pentru R3 din figura 5d?

55. Care este cea mai mare amplificare n tensiune ce poate fi ntlnit
pentru schema din figura 6b, dac ambele rezistene folosite au o
toleran de 5%?

56. Care este cea mai mica amplificare n tensiune ce poate fi ntlnit
pentru schema din figura 6b, dac ambele rezistene folosite au o
toleran de 5%?


57. Care este cea mai mare amplificare n tensiune ce poate fi ntlnit
pentru schema din figura 6c, dac ambele rezistene folosite au o
toleran de 5%?

58. Care este cea mai mica amplificare n tensiune ce poate fi ntlnit
pentru schema din figura 6c, dac ambele rezistene folosite au o
toleran de 5%?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
31


Pentru schema din figura 7 se cunosc:
Io=0,1mA , R
1
=22k ;
n
C
ox
= 80A/V
2
,
V
TN
= 0,75V;
N
= 0 ;

59. Ce valoare are tensiunea V2

60. Ce valoare are tensiunea V1



Fig. 7

Pentru schema din figura 8 se cunosc:

V
1
=1,5V; V
2
=3,5V; I
1
=120A,
L
1
=1m, L
2
=1m,

n
C
ox
= 120A/V
2
, V
TN
= 1V;
N
= 0 ;

61. Determinai W1 i W2 pentru cele dou
tranzistoare

Fig. 8

Pentru schema din figura 9 se cunosc:

V
1
=1,5V, V
2
=3,5V, I
1
=90A,
W
1
=16, W
2
=8,

n
C
ox
= 90A/V
2
, V
TN
= 1V;
N
= 0 ;

62. Determinai L1 i L2 pentru cele dou
tranzistoare

Fig. 9
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
32











64. Care este expresia tensiunii de
ieire pentru schema din figura 11.
Vout = f (V1, V2, Ra, Rb)




Fig. 11

65. Care este expresia tensiunii de
ieire pentru schema din figura 12.
Vout = f (V1, R1, R2, R3, R4, R5)




Fig. 12




Pentru schema din figura 10 se cunosc:

I
1
=100A,
2
16
=
L1
W1
,
4
32
2
2
=
L
W
,

n
C
ox
= 100A/V
2
, V
TN
= 1V;
N
= 0 ;

63. Determinai tensiunile V1 i V2




Fig. 10
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
33


66. Care este expresia tensiunii de
ieire pentru schema din figura 13.
Vout = f (V1, R, n, x)



Fig. 13

67. Se cere schema electric i valorile rezistenelor pentru un amplificator
de tensiune cu AO, alimentat la 5V, cu amplificarea AO = -20.

68. Se cere schema electric i valorile rezistenelor pentru un amplificator
de tensiune cu AO, alimentat la 5V, cu amplificarea AO = +10.


Pentru schema din figura 14 se folosete un AO caracterizat de Voff = 2mV,
restul parametrilor sunt ideali. Caracteristica de transfer in tensiune pentru
acest amplificator este prezentat mai jos.



Fig. 14

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Analogice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan
34


69. Ct este valoarea tensiunii V1, respectiv a tensiunii V2?

70. Determinai valorile tensiunilor de intrare Vmin, respectiv Vmax, la
care AO intr n saturaie. Vout = f (V1, R1, R2, R3, R4, R5)







Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
35


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: ELECTRONIC APLICAT

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Circuite Integrate Digitale
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Pori logice (simboluri, tabele de adevr, expresii algebrice);
2 Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris
printr-un tabel de adevr dat;
3 Utilizarea diagramelor Veitch Karnaugh pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC
descris printr-un tabel de adevr dat;
4 Determinarea expresiei algebrice i a tabelului de adevr pentru un CLC cu schem logic
dat;
5 DCD, (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
6 MUX, (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
7 DMUX (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
8 Utilizarea circuitelor MUX, DMUX n implementarea funciilor binare;
9 Bistabili (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
10 Numrtor binare asincrone si sincrone (structur intern, forme de und); realizarea de
numrtoare cu bistabili; configurarea numrtoarelor.
11 Automate FSM (definiii, clasificri, scheme bloc de principiu)


Bibliografie:

[1]. Gh. Toace, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005, http://dannicula.ro/ed_ci/
[2] Gh. Stefan, Circuite si sisteme digitale, Ed. Tehnica, 2000.
[3] Gh.Stefan, V.Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000
[4] J.F.Wakerly, Circuite digitale Principiile i practicile folosite n proiectare, Ed. Teora , 2003.
[5] Ionel Bostan, Metode clasice si moderne in studiul circuitelor digitale - lucrari practice de
laborator, Ed. MatrixRom, 2006.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
36


1. Poarta SI cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

2. Poarta SAU NEGAT cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

3. Circuitul de echivalen (coiinciden); simbol, tabel de adevr.

4. Circuit pentru suma modulo 2; simbol, tabel de adevr.

5. Poarta SI NEGAT cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

6. Poarta AND cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

7. Poarta NOR cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

8. Circuitul XOR; simbol, tabel de adevr.

9. Circuit XNOR; simbol, tabel de adevr.

10. Poarta NAND cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

11. Poarta SAU cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

12. Poarta OR cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

13. Multiplexor 8:1; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

14. Decodor BCD 7 segmente; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
37


15. Demultiplexor 1:8; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

16. Bistabil de tip D; simbol, funcionare.

17. Bistabil de tip T; simbol, funcionare.

18. Bistabil de tip JK; simbol, funcionare.

19. Numrtor asincron pe 4 bii; structur, funcionare

20. Numrtor sincron pe 4 bii; structur, funcionare.

21. Diferen ntre numrtor sincron i numrtor
asincron.

22. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.

23. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
38




24. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.


25. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou
forme canonice.

26. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou
forme canonice.


27. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
39




28. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.

29. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.


30. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.


31. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
40




32. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



33. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



34. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



35. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
41



36. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



37. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



38. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
42




39. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



40. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



41. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
43







42. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul
de adevr de mai jos. Se cere implementarea
functiei folosind MUX 8:1.


43. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.


44. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
44


45. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.


46. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.

47. Care este deosebirea dintre un automat Mealy si unul Moore

48. Care este deosebirea dintre un automat Mealy imediat si un automat
Mealy cu ntrziere

49. Care este deosebirea dintre un automat Moore imediat si un automat
Moore cu ntrziere

50. Cte celule de memorie are nevoie un automat Moore imediat cu 8 stri.

51. Folosind relaiile de definire ale operatorilor logici, demonstrai
teoremele lui DeMorgan.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
45

52. Cum legai ntre ele mai multe pori AND cu 2 intrri pentru a obine o
funcie logic similar unui AND cu 4 intrri?

53. Demonstrai c poarta NAND poate fi folosit pentru implementarea
oricrui pori logice cu 2 intrri (AND, OR, NOR, XOR, XNOR).



54. Care sunt porile logice cu 2 intrri ce pot fi utilizate n locul unui
inversor? Care este modul de conectare a intrrilor?

55. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice OR? Care este
starea logic a ieirii n acest caz?

56. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice AND? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?

57. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice NOR? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?

58. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice NAND? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?


59. Cum obinei un DMUX 1:4 dintr-un circuit DMUX 1:8?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
46

60. De ce se recomanda trasarea unor suprafee ct mai mari atunci cnd
folosim diagrama Karnough n minimizarea funciilor logice?

61. Este diagrama Karnaugh un instrument necesar i suficient n
simplificarea funciilor binare? Motivai rspunsul cu un exemplu
sugestiv.

62. Care este deosebirea dintre un circuit secvenial i unul combinaional?

63. n ce situaii se avantajoas utilizarea DCD n implementarea funciilor
binare?

64. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe zero logic


65. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe zero logic


66. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazare, Sl. dr. ing. Ionel Bostan
47

alturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieiri
active pe zero logic.


67. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr
alturat. Se cere implementarea functiei folosind
un DCD cu ieiri active pe zero logic.

68. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.


69. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.

70. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
48


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: REELE I SOFTWARE DE TELECOMUNICAII

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
pentru examenul de LICENA -2014


Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Comunicatii cu modulatie liniara (ML)
1.1 Modulatia si demodulatia banda laterala dubla (BLD);
1.2 Modulatia si demodulatia in amplitudine (MA);
1.3 Modulatia si demodulatia banda laterala unica (ML-BLU);
2 Comunicatii cu modulatie exponentiala (ME)
2.1 Forma analitica a semnalelor cu ME; Indicii deviatiilor de faza si frecventa; Forma generala a
semnalelor cu ME;
2.2 Modulatoare cu modulatia faza si in frecventa
2.3 Demodularea pentru semnale cu ME


Bibliografie:

[1] I. Lita, D. Visan, Tehnici de laborator pentru comunicatii analogice si digitale, Ed Universitatii
din Pitesti, 2003
[2] I. Constantin, I. Marghescu, Transmisiuni analogice si digitale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1995
[3] I. Lita, Ghidul tehnicilor de comunicatie analogica si digitala, Ed Universitatii din Pitesti, 2002






Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
49


1. Ce este modulatia BLD?.

2. Ce este modulatia MA-PS?

3. Ce este o purtatoare?

4. Care este expresia matematica a semnalului modulat BLD?

5. Ce este infasuratoarea semnalului BLD?

6. Ce este un modulator de produs?

7. Dati un exemplu de multiplicator in doua cadrane cu AO si TEC-J - n?

8. Ce este multiplicatorul in 4 cadrane?

9. Ce este modulatorul BLD echilibrat?

10. Care este schema unui modulator BLD cu retea neliniara?

11. Ce este un modulator BLD cu comutare in paralel?

12. Ce este un modulator BLD cu comutare in serie?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
50


13. Pentru un semnal t cos m(t)
m
= cu kHz 10 f
m
= si o purtatoare
t cos A c(t)
c
= , cat poate fi
c
f

14. Pentru un semnal t cos m(t)
m
= cu kHz 10 f
m
= si o purtatoare
t cos A c(t)
c
= cu kHz 100 f
c
= sa se reprezinte in frecventa
BLD
S .

15. Care este schema bloc a unui modulator MA?

16. Care este expresia matematica a semnalului modulat MA?

17. Reprezentati grafic in timp un semnal modulat BLD.

18. Reprezentati grafic in timp un semnal modulat MA.

19. Reprezentati un modulator de produs de tip MA.

20. Dati exemplu de modulator MA cu retea neliniara de gradul al II-lea.

21. Dati exemplu de modulator in amplitudine cu comutator serie (chopper).

22. Care este schema bloc a unui demodulator sincron pentru semnale BLD?

23. Demonstrati matematic principiul demodularii sincrone?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
51


24. Ce sunt erorile de faza la demodularea sincrona BLD?


25. Ce sunt erorile de frecventa la demodularea sincrona BLD?

26. Ce este un demodulator asincron pentru MA?

27. Care este schema bloc a unui demodulator pseudosincron cu inserare de
purtatoare BLD?

28. Ce este modulatia de frecventa?

29. Ce este modulatia de faza?

30. Ce este modulatia exponentiala?

31. Care este principiul realizarii modulatiei MF?

32. Care este schema bloc a unui generator de semnale modulate de faza si
banda ingusta (GMPBI)?

33. Ce este metoda directa de modulare MF?

34. Care este metoda generala de demodulare ME?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
52


35. Care este principiul demodulatorului MF cu mediere in timp; explicatia
cu forme de unda.

36. Care este principiul demodulatorului MF cu masurarea perioadei;
explicatia cu forme de unda.

37. Schema bloc a demodulatorului MF cu mediere in timp?

38. Schema bloc a demodulatorului MF cu masurarea perioadei?

39. Reprezentati spectral un semnal modulat BLD?

40. Reprezentati spectral un semnal modulat MA?

41. Ce este modulatia BLU?

42. Ce reprezinta BLI in contextul modulatiilor?

43. Ce reprezinta BLS in contextul modulatiilor?

44. Explicati modulatia BLU in contextul reprezentarii spectrale?

45. Care este expresia analitica in timp a semnalului BLU?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
53


46. Care este schema bloc a modulatorului BLU cu defazare?

47. Comparati banda de frecventa la modulatiile BLD si BLU?

48. Comparati banda de frecventa la modulatiile BLD si MA?

49. Comparati banda de frecventa la modulatiile MF si MA?

50. Enumerati parametrii modulatiei MF?

51. Prezentati necesitatea modulatiei/demodulatiei in comunicatii?

52. Care sunt asemanarile principale intre MA si BLD?

53. Precizati cateva criterii de alegere a unui tip de modulatie (ex. MA/MF)
in emisia/receptia unui semnal?

54. Ce este o modulatie liniara si de ce este denumita asa?

55. Ce este o modulatie exponentiala si de ce este denumita asa?

56. Ce este indicele de modulatie MA?

57. Ce este indicele de modulatie MF?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
54


58. Ce este deviatia de frecventa la MF?

59. Cum se defineste banda semnalului MF?

60. Fie o purtatoare sinusoidala. Pornind de la un semnal modulator
sinusoidal, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate
obtinute, de tip MA si BLD?

61. Fie o purtatoare sinusoidala. Pornind de la un semnal modulator
dreptunghiular, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate
obtinute, de tip MA si BLD?

62. Fie o purtatoare sinusoidala. Pornind de la un semnal modulator
triunghiular, sa se reprezinte grafic, comparativ, semnalele modulate
obtinute, de tip MA si BLD?

63. Explicati functionarea modulatorului principial din figura?


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Tehnici de comunicaii/Comunicaii analogice i digitale
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Ioan Li
55


64. Explicati functionarea modulatorului principial din figura?

65. In ce domeniu de valori trebuie sa se mentina indicele de modulatie MA
pentru o transmisie corecta; argumentati?

66. Care dintre modulatiile MA, MF, BLD prezinta o rezistenta mai mare la
perturbatii; argumentati?

67. Care dintre modulatiile MA, MF, BLD este mai eficienta energetic;
argumentati?

68. Descrieti o schema de principiu pentru un modulator MF cu dioda
varicap?

69. Sa se reprezinte grafic un semnal dreptunghiular modulat MF avand
purtatoare sinusoidala?

70. Care este schema bloc a unui generator de semnale sinusoidale
comandat in tensiune, folosit ca modulator MF?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
56


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: REELE I SOFTWARE DE TELECOMUNICAII

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Circuite Electronice Fundamentale
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Amplificatoare de semnal mic cu reacie negativ
1.1 Definire, clasificare i caracterizare fizic
1.2 Principalele topologii de amplificatoare cu reacie
1.3 Efectele reaciei negative asupra caracteristicilor amplificatoarelor (amplificare, banda de
frecven, neliniaritate, rezisten de intrare/ieire)
2 Stabilizatoare electronice de tensiune
2.1 Definire, clasificare i caracterizare fizic
2.2 Stabilizatoare parametrice de tensiune
2.3 Stabilizatoare electronice cu reacie negativ
3 Oscilatoare armonice
3.1 Definire, clasificare i caracterizare fizic
3.2 Oscilatoare armonice RC i LC
3.3 Frecvena i condiiile de oscilaie


Bibliografie:

[1] E. Sofron, Bazele electronicii analogice, Ed. MATRIX ROM, Bucureti, 2009.
[2] M. Raducu - Circuite electronice fundamentale. Note de curs, Piteti, 2009, 2010, 2011, 2012.
[3] M. Rducu, Electronic analogic. Teorie i aplicaii, Editura MATRIX ROM, Bucureti, 2009.
[4] D. Dasclu, L. Turic, I. Hoffman - Circuite electronice, E. D. P., Bucureti, 1981.
[5] D. Dasclu, A. Rusu, M. Profirescu, I. Costea, - Dispozitive i circuite electronice, E.D.P.,
Bucureti, 1982.




Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
57


1. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea emitor
comun.

2. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea sarcin
distribuit.

3. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea colector
comun.

4. S se deseneze schema unui amplificator cu TB n conexiunea baz
comun.

5. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea surs
comun.

6. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea dren
comun.

7. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea poart
comun.

8. S se deseneze schema unui amplificator cu TU n conexiunea sarcin
distribuit.

9. S se deseneze un amplificator cu amplificarea n tensiune, av -1.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
58


10. S se deseneze un amplificator cu impedan mare de intrare i
amplificarea n tensiune, av 1.

11. S se deseneze schema unui amplificator cu impedan mare de intrare.

12. S se deseneze schema unui amplificator cu amplificare mare n
tensiune.

13. S se precizeze influena reaciei negative asupra: amplificrii i benzii
de frecven.

14. S se precizeze influena reaciei negative asupra: distorsiunilor de
neliniaritate i impedanelor de intrare i de ieire la un amplificator.


15. Pentru circuitul din fig. alturat se cere
s se identifice tipul de reacie negativ
i elementele reelei de reacie negativ;



16. Pentru circuitul din fig. alturat se
cere s se identifice tipul de reacie
negativ i elementele reelei de
reacie negativ.

v
i
V
CC

v
o
R
L
T
C

R
1
R
2
R
E
v
i
V
CC

v
o
R
C
T
C

R
1
R
B
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
59


17. Pentru circuitul din fig. alturat se
cere s se identifice tipul de reacie
negativ i elementele reelei de reacie
negativ.




18. Pentru circuitul din fig. alturat se
cere s se identifice tipul de reacie
negativ i elementele reelei de
reacie negativ.



19. Se consider un amplificator de tensiune cu av = 1000. Asupra sa se
aplic o reacie negativ, funcia de transfer a reelei de reacie fiind, fv
= 0,1. Se cere amplificarea n tensiune a circuitului cu reacie negativ.

20. Se consider un amplificator de tensiune cu av = 10000. Asupra sa se
aplic o reacie negativ, funcia de transfer a reelei de reacie fiind, fv
= 0,01. Se cere amplificarea n tensiune a circuitului cu reacie negativ.





v
i
V
CC

R
3
T
1
C

V
I
R
1
R
2
T
2

R
4
R
5
v
o
V
CC

R
4
T
1
C
2

R
2
R
3
T
2

R
5
R
6
v
o
v
i
C
1
R
1
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
60

21. Se consider un amplificator de tensiune cu av = 100000. Asupra sa se
aplic o reacie negativ, funcia de transfer a reelei de reacie fiind, fv
= 0,001. Se cere amplificarea n tensiune a circuitului cu reacie
negativ.

22. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip serie la intrare
i serie la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena de intrare
i cea de ieire?

23. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip serie la intrare
i paralel la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena de
intrare i cea de ieire?

24. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip paralel la
intrare i serie la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena de
intrare i cea de ieire?

25. S se deseneze un amplificator cu reacie negativ de tip paralel la
intrare i paralel la ieire. Cum influeneaz reacia negativ rezistena
de intrare i cea de ieire?

26. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator de tensiune? (Nu uitai c un amplificator ideal de
tensiune are Ri i Ro 0).

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
61

27. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator de tensiune cu
reacie negativ. (Poate fi cu AO).

28. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator de curent? (Nu uitai c un amplificator ideal de curent
are Ri 0 i Ro ).

29. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator de curent cu
reacie negativ. (Poate fi cu AO).

30. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator transimpedan?

31. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator transimpedan
cu reacie negativ. (Poate fi cu AO).

32. Ce tip de reacie (serie/paralel la intrare, serie/paralel la ieire) se aplic
unui amplificator transadmitan?

33. Prezentai un exemplu de circuit pentru un amplificator transadmitan
cu reacie negativ. (Poate fi cu AO).

34. S se prezinte o schem de oscilator armonic de tip RC.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
62

35. S se dimensioneze reeaua Wien a unui oscilator armonic astfel nct
frecvena de oscilaie s fie, fo = 2 kHz.

36. S se dimensioneze reeaua Wien a unui oscilator armonic astfel nct
frecvena de oscilaie s fie, fo = 10 kHz.

37. S se prezinte un exemplu de schem de oscilator n trei puncte Colpitts.
Care este relaia de calcul pentru frecvena de oscilaie?

38. S se prezinte un exemplu de schem de oscilator n trei puncte Hartley.
Care este relaia de calcul pentru frecvena de oscilaie?

39. Condiia de oscilaie Barkhausen (condiia de amplitudine i condiia de
faz).

40. S se deseneze o schem de etaj diferenial de amplificare cu
tranzistoare bipolare i s se estimeze amplificarea diferenial de
tensiune.

41. S se deseneze o schem de etaj diferenial de amplificare cu TEC-J i
s se estimeze amplificarea diferenial de tensiune.

42. Modelul natural de semnal mic al tranzistorului bipolar.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
63

43. Modelul de semnal mic cu parametrii hibrizi pentru tranzistorului
bipolar.

44. Modelul de semnal mic al tranzistorului unipolar.

45. S se defineasc rezistena de ieire, RO pentru un stabilizator electronic
de tensiune.

46. S se defineasc coeficientul de stabilizare a tensiunii de ieire, n raport
cu variaia temperaturii ambiante,
T
S .

47. Modelul liniar al diodei Zener n regiunea de strpungere.

48. Schem de stabilizator electronic de tensiune parametric cu dioda Zener.

49. Schem de stabilizator parametric de tensiune cu diod Zener i
tranzistor bipolar.

50. Schem de stabilizator parametric cu diod Zener i tranzistoare bipolare
n configuraie Darlington.

51. Schem de stabilizator de tensiune cu Vo = 5V.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
64


52. Schem de stabilizator de tensiune cu Vo = 12V.

53. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode
Zener cu anodul la mas.

54. Exemplu de schema de generator de curent pentru polarizarea unei diode
Zener cu catodul la +VCC.

55. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu AO, cu reacie negativ.

56. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu Vo < VREF.

57. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu Vo > VREF.

58. Schem de stabilizator electronic de tensiune cu Vo = VREF.

59. Schem de SET cu limitarea curentului de ieire la valoare constant,
Isc=1A.

60. Schem de SET cu limitarea curentului de ieire la valoare constant,
Isc=2A.

61. Care este rolul referinei de tensiune ntr-un stabilizator electronic de
tensiune? Exemplu de referin de tensiune.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
65


62. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip serie la intrare i serie la ieire. Ce tip de amplificator se utilizeaz
(de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

63. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip serie la intrare i paralel la ieire. Ce tip de amplificator se utilizeaz
(de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

64. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip paralel la intrare i serie la ieire. Ce tip de amplificator se utilizeaz
(de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

65. S se deseneze schema bloc a unui amplificator cu reacie negativ de
tip paralel la intrare i paralel la ieire. Ce tip de amplificator se
utilizeaz (de tensiune, de curent, transadmitan sau transimpedan)?

66. S se deseneze o schem cu dou TB cu amplificare mare de curent i s
se estimeze amplificarea n curent.

67. Reeaua Wien: schem electric i funcie de transfer pentru R1=R2 i
C1 = C2.



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Electronice Fundamentale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Marian Rducu
66


68. Un circuit electronic are patru borne: dou borne de alimentare i dou
borne de ieire. Tensiunea de ieire este sinusoidal. Ce funcie
realizeaz circuitul?

69. Exist circuite electronice care au i reacie negativ i reacie pozitiv?
Dac da, desenai schema unui astfel de circuit i precizai care sunt cele
dou reele de reacie.

70. Care este rolul unui stabilizator electronic de tensiune ntr-o surs de
alimentare?










Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
67


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: REELE I SOFTWARE DE TELECOMUNICAII

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Circuite Integrate Digitale
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Pori logice (simboluri, tabele de adevr, expresii algebrice);
2 Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris
printr-un tabel de adevr dat;
3 Utilizarea diagramelor Veitch Karnaugh pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC
descris printr-un tabel de adevr dat;
4 Determinarea expresiei algebrice i a tabelului de adevr pentru un CLC cu schem logic
dat;
5 DCD, (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
6 MUX, (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
7 DMUX (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
8 Utilizarea circuitelor MUX, DMUX n implementarea funciilor binare;
9 Bistabili (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
10 Numrtor binare asincrone si sincrone (structur intern, forme de und); realizarea de
numrtoare cu bistabili; configurarea numrtoarelor.
11 Automate FSM (definiii, clasificri, scheme bloc de principiu)


Bibliografie:

[1]. Gh. Toace, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005, http://dannicula.ro/ed_ci/
[2] Gh. Stefan, Circuite si sisteme digitale, Ed. Tehnica, 2000.
[3] Gh.Stefan, V.Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000
[4] J.F.Wakerly, Circuite digitale Principiile i practicile folosite n proiectare, Ed. Teora , 2003.
[5] Ionel Bostan, Metode clasice si moderne in studiul circuitelor digitale - lucrari practice de
laborator, Ed. MatrixRom, 2006.



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
68


1. Poarta SI cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

2. Poarta SAU NEGAT cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

3. Circuitul de echivalen (coiinciden); simbol, tabel de adevr.

4. Circuit pentru suma modulo 2; simbol, tabel de adevr.

5. Poarta SI NEGAT cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

6. Poarta AND cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

7. Poarta NOR cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

8. Circuitul XOR; simbol, tabel de adevr.

9. Circuit XNOR; simbol, tabel de adevr.

10. Poarta NAND cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

11. Poarta SAU cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

12. Poarta OR cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

13. Multiplexor 8:1; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

14. Decodor BCD 7 segmente; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
69


15. Demultiplexor 1:8; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

16. Bistabil de tip D; simbol, funcionare.

17. Bistabil de tip T; simbol, funcionare.

18. Bistabil de tip JK; simbol, funcionare.

19. Numrtor asincron pe 4 bii; structur, funcionare

20. Numrtor sincron pe 4 bii; structur, funcionare.

21. Diferen ntre numrtor sincron i numrtor
asincron.

22. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.

23. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
70




24. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.


25. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou
forme canonice.

26. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou
forme canonice.


27. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
71




28. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.

29. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.


30. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.


31. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
72


32. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



33. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



34. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



35. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
73


36. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



37. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



38. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
74


39. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



40. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



41. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:





Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
75



42. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul
de adevr de mai jos. Se cere implementarea
functiei folosind MUX 8:1.


43. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.


44. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.


45. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
76


46. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.

47. Care este deosebirea dintre un automat Mealy si unul Moore

48. Care este deosebirea dintre un automat Mealy imediat si un automat
Mealy cu ntrziere

49. Care este deosebirea dintre un automat Moore imediat si un automat
Moore cu ntrziere

50. Cte celule de memorie are nevoie un automat Moore imediat cu 8 stri.

51. Folosind relaiile de definire ale operatorilor logici, demonstrai
teoremele lui DeMorgan.

52. Cum legai ntre ele mai multe pori AND cu 2 intrri pentru a obine o
funcie logic similar unui AND cu 4 intrri?

53. Demonstrai c poarta NAND poate fi folosit pentru implementarea
oricrui pori logice cu 2 intrri (AND, OR, NOR, XOR, XNOR).


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
77


54. Care sunt porile logice cu 2 intrri ce pot fi utilizate n locul unui
inversor? Care este modul de conectare a intrrilor?

55. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice OR? Care este
starea logic a ieirii n acest caz?

56. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice AND? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?

57. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice NOR? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?

58. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice NAND? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?


59. Cum obinei un DMUX 1:4 dintr-un circuit DMUX 1:8?

60. De ce se recomanda trasarea unor suprafee ct mai mari atunci cnd
folosim diagrama Karnough n minimizarea funciilor logice?

61. Este diagrama Karnaugh un instrument necesar i suficient n
simplificarea funciilor binare? Motivai rspunsul cu un exemplu
sugestiv.

62. Care este deosebirea dintre un circuit secvenial i unul combinaional?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
78


63. n ce situaii se avantajoas utilizarea DCD n implementarea funciilor
binare?

64. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe zero logic


65. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe zero logic


66. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr
alturat. Se cere implementarea functiei folosind
un DCD cu ieiri active pe zero logic.


67. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr
alturat. Se cere implementarea functiei folosind
un DCD cu ieiri active pe zero logic.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Circuite Integrate Digitale
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Alin Mazre, l. dr. ing. Ionel Bostan
79


68. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.


69. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.

70. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.







Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
80


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Specializarea: REELE I SOFTWARE DE TELECOMUNICAII

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Comunicaii de Date
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Modelul unui sistem de comunicaii de date
1.1 Elementele specifice unui sistem de comunicaii de date
1.2 Transmisia simplex, duplex, semiduplex
1.3 Transmisia paralel i transmisia serial
1.4 Transmisia asincron i transmisia sincron a datelor
2 Transmisia datelor n banda de baz
2.1 Capacitatea de transmisie a canalelor de comunicaii
2.2 Rata de transmisie, rata de semnalizare
2.3 Coduri de linie
3 Transmisia datelor prin modularea unui purtator
3.1 Transmisia datelor utiliznd modulaii cu salt (ASK, FSK, PSK, DPSK)
3.2. Transmisia datelor utiliznd modulaii n cuadratur (QPSK, QAM)
3.3 Transmisia datelor utiliznd modulaii cu spectru mprtiat (FHSS, DSSS)
3.4 Multiplexarea ortogonal cu diviziune n frecven (OFDM)


Bibliografie:

[1] I. Lita, D. Vian, Comunicaii de date, Ed. MatrixRom, Bucureti, 2010.
[2] I. Bnic, Comunicaii de date, Ed. Universitii Politehnica Bucureti, 2000.
[3] I. Li, D. Vian: Introducere n comunicaii de date, Ed. Universitii din Piteti, 2002.
[4] I. Li, D. Vian, Echipamente i coduri pentru comunicaii n reelele de calculatoare, Ed.
Universitii din Piteti, 2002.
[5] I. Lita, D. Vian, Tehnici de laborator pentru comunicaii analogice i digitale, Ed Universitii
din Piteti, 2003.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
81


1. Prezentati schema bloc a unui sistem de comunicatii de date.

2. Care sunt elementele specifice unui sistem de comunicaii de date?

3. Realizati descrierea unui sistem de comunicaii de date pe baza
circuitului universal de date cu apte componente?

4. Care sunt cerinele specifice cele mai importante impuse unui sistem de
comunicaii de date?

5. Ce inseamna comunicatie simplex? Realizati o schema bloc pentru
exemplificarea acestui mod de transmisie.

6. Ce inseamna comunicatie duplex? Realizati o schema bloc pentru
exemplificarea acestui mod de transmisie.

7. Ce inseamna comunicatie semiduplex? Realizati o schema bloc pentru
exemplificarea acestui mod de transmisie.

8. Prezentati principiul transmisiei paralele a datelor.

9. Prezentati principiul transmisiei seriale a datelor.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
82


10. Prezentati principiul transmisei asincrone. Realizati o diagrama pentru
exemplificarea acestui mod de transmisie.

11. Prezentati principiul transmisei sincrone. Realizati o diagrama pentru
exemplificarea acestui mod de transmisie.

12. Definiti metodele de transmisie punct-la-punct i punct-la-multipunct.
Realizati o diagrama pentru exemplificarea acestor moduri de
transmisie.

13. Prezentati o metoda de sincronizare pentru transmisia asincrona de date.

14. Ce este rata de semnalizare in comunicatiile de date? Care este unitatea
de masura a acestui parametru?

15. Cum se defineste rata de transmisie in comunicatiile de date? Care este
unitatea de masura a acestui parametru?

16. Care este capacitatea de transmisie a unui canal de comunicaii de date?

17. Propuneti doua metode pentru cresterea capacitatii de transmisie a unui
canal de comunicaii de date.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
83

18. Ce inluenta are raportul semnal/zgomot asupra capacitatii de transmisie
a unui canal de comunicaii de date?

19. Cum se realizeaza reprezentarea electric a datelor n banda de baz?
Prezentati reprezentarea unipolar si bipolara a datelor.

20. Ce distorsiuni i erori apar n sistemele de comunicaii de date?

21. Ce influenta are cuplajul n curent alternativ asupra transmisiei datelor
prin linii de comunicaie metalice? Exemplificati grafic.

22. Care este regula de codare in cazul codului RZ? Exemplificati grafic
pentru secventa 11000101.

23. Care este regula de codare in cazul codului AMI? Exemplificati grafic
pentru secventa 10010110.

24. Care este regula de codare in cazul codului CMI? Exemplificati grafic
pentru secventa 11000101.

25. Care este regula de codare in cazul codului Manchester? Exemplificati
grafic pentru secventa 11000101.

26. Ce este un circuit scrambler si pentru ce este utilizat? Prezentati
diagrama de principiu a unui circuit scrambler.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
84


27. Ce este un circuit descrambler si pentru ce este utilizat? Prezentati
diagrama de principiu a unui astfel de circuit.

28. Ce fenomene conduc la apariia interferenelor intersimbol (ISI) in
comunicatiile de date?

29. Ce este diagrama ochiului si la ce este ea utilizata in comunicatiile de
date?

30. Enuntati criteriile cele mai importante de alegere a metodei de
modulaie n transmisiunile de date?

31. Ce este modulatia ASK? Exemplificati grafic pentru secventa 100101.

32. Ce este modulatia OOK? Exemplificati grafic pentru secventa 100101.

33. Ce este modulatia FSK? Exemplificati grafic pentru secventa 100110.

34. Prezentati schema bloc simplificata a unui modulator FSK cu faz
discontinu.

35. Prezentati principiile de demodularea a semnalelor FSK binare (BFSK).


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
85


36. Ce este modulatia BPSK? Exemplificati grafic pentru secventa 010110.

37. Cum arata diagrama fazoriala pentru BPSK?

38. Prezentati schema bloc a unui modulator BPSK.

39. Prezentati schema bloc a unui demodulator BPSK cu circuit de
extragere a ceasului

40. Ce este modulaia QPSK?

41. Prezentati principiul de generare a semnalului modulat QPSK.

42. Care este diagrama fazorial a semnalului QPSK?

43. Prezentati principiul unui receptor pentru semnale QPSK?

44. Ce este modulaia QAM?

45. Prezentati o schema simpla, de principiu, pentru generarea unui semnal
QAM cu 16 puncte.

46. Prezentati un exemplu de constelaie de puncte pentru semnalul 16
QAM?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
86


47. Prezentati un exemplu de constelaie de puncte pentru semnalul 4
QAM?

48. Explcati de ce utilizarea unui semnal 16 QAM permite o viteza de
transmisie a datelor mai mare dect 4 QAM?

49. Cum este influentat raportul semnal/zgomot prin utilizarea unui semnal
16 QAM n schimbul unui semnal 4 QAM? Explcati motivele acestei
influente.

50. Care este diferenta dintre modulatiile QPSK si QAM?

51. Care este principala cerin avut n vedere la proiectarea constelaiei
QAM in comunicatii de date?

52. Care dintre modulatiile QAM si QPSK permite o rata mai mare de
transmisie a datelor? Justificati raspunsul.

53. Ce influenta are offset-ul de curent continuu asupra transmisiei de date
bazate pe modulaia QAM?

54. Care sunt avantaje ale folosirii tehnicilor de transmisie cu spectru
mprtiat:?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
87

55. Ce este tehnica DSSS?

56. Ce este tehnica FHSS?

57. Care este principiul pe care se bazeaza transmisia de date cu spectru
mprtiat?

58. Care sunt proprietile sistemelor de comunicatii de date bazate pe
transmisie spectru mprtiat?

59. Prezentati un exemplu de transmisie a unui semnal de date unipolar,
utiliznd tehnica DSSS.

60. Prezentati grafic imprtierea si recuperarea spectrului unui semnal de
date utiliznd tehnica DSSS.

61. Care sunt avantajele si dezavantaje tehnicii de transmisie DSSS?

62. Ce efect are imprtierea si recuperarea spectrului unui semnal de date
asupra amplitudinii interferenelor?

63. Prezentati o schema bloc de generare a semnalelor FHSS si spectrul
obtinut.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Comunicaii de Date
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Daniel Vian
88


64. Prezentati o schema bloc pentru achiziia iniial (sincronizare) a
semnalelor de tip DSSS.

65. Ce este tehnica OFDM?

66. Care este diferena cea mai importanta ntre tehnicile OFDM i FDM?

67. Prezentati grafic o comparaie ntre tehnica de transmisie cu
subpurttoare ortogonale i tehnica clasic de mutiplexare n frecven.

68. Care sunt avantajele principale ale tehnicii OFDM?

69. Prezentati grafic ce influena are fading-ul asupra unei transmisii de
date OFDM.

70. Explicati mecanismul prin care se obtine reducerea interferenelor
intersimbol (ISI) in cazul tehnicii OFDM.






Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
89


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: CALCULATOARE I TEHNOLOGIA INFORMAIEI
Specializarea: CALCULATOARE

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Proiectare logic
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Pori logice (simboluri, tabele de adevr, expresii algebrice);
2 Utilizarea formelor canonice pentru deducerea unei scheme logice a unui CLC descris
printr-un tabel de adevr dat;
3 Determinarea expresiei algebrice i a tabelului de adevr pentru un CLC cu schem
logic dat;
4 DCD, (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
5 MUX, (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
6 DMUX (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
7 Utilizarea circuitelor MUX, DMUX n implementarea funciilor binare;
8 Bistabili (simboluri, tabele de adevr, ecuaii funcionale);
9 Numrtor binare asincrone si sincrone (structur intern, forme de und,
avantaje/dezavantaje fa de structurile sincrone); realizarea de numaratoare cu bistabili.
10 Automate FSM (definiii, clasificri, scheme bloc de principiu)

Bibliografie:

[1] Gh. Toace, D. Necula, Electronica digitala, Ed. Teora, Buc., 2005/1994; a se vedea
http://dannicula.ro/ed_ci/
[2] Gh. Stefan, Circuite si sisteme digitale, Ed. Tehnica, 2000.
[3] Gh. Stefan, V. Bistriceanu, Circuite integrate digitale. Probleme. Proiectare, Ed. Albastra, 2000
[4] J.F. Wakerly, Circuite digitale Principiile i practicile folosite n proiectare, Ed. Teora , 2003.
[5] Ionel Bostan, Metode clasice si moderne in studiul circuitelor digitale - lucrari practice de
laborator, Ed. MatrixRom, 2006.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
90


1. Poarta SI cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

2. Poarta SAU NEGAT cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

3. Circuitul de echivalen (coiinciden); simbol, tabel de adevr.

4. Circuit pentru suma modulo 2; simbol, tabel de adevr.

5. Poarta SI NEGAT cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

6. Poarta AND cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

7. Poarta NOR cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

8. Circuitul XOR; simbol, tabel de adevr.

9. Circuit XNOR; simbol, tabel de adevr.

10. Poarta NAND cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

11. Poarta SAU cu 3 intrri; simbol, tabel de adevr.

12. Poarta OR cu 2 intrri; simbol, tabel de adevr.

13. Multiplexor 8:1; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

14. Decodor BCD 7 segmente; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
91


15. Demultiplexor 1:8; simbol, tabel de adevr i rolul pinilor.

16. Bistabil de tip D; simbol, funcionare.

17. Bistabil de tip T; simbol, funcionare.

18. Bistabil de tip JK; simbol, funcionare.

19. Numrtor asincron pe 4 bii; structur, funcionare

20. Numrtor sincron pe 4 bii; structur, funcionare.

21. Diferen ntre numrtor sincron i numrtor
asincron.

22. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.

23. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
92




24. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou forme
canonice.


25. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou
forme canonice.

26. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cer expresiile algebrice ale celor dou
forme canonice.


27. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
93




28. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.

29. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.


30. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.


31. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr de
mai jos. Se cere minimizarea folosind diagrama
Veitch-Karnaugh.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
94




32. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



33. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



34. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



35. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
95



36. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



37. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



38. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
96




39. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



40. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:



41. Care este expresia algebrica a funciei realizate de circuitul de mai jos:

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
97







42. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul
de adevr de mai jos. Se cere implementarea
functiei folosind MUX 8:1.


43. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.


44. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
98


45. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.


46. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr de mai jos. Se cere implementarea functiei
folosind MUX 8:1.

47. Care este deosebirea dintre un automat Mealy si unul Moore

48. Care este deosebirea dintre un automat Mealy imediat si un automat
Mealy cu ntrziere

49. Care este deosebirea dintre un automat Moore imediat si un automat
Moore cu ntrziere

50. Cte celule de memorie are nevoie un automat Moore imediat cu 8 stri.

51. Folosind relaiile de definire ale operatorilor logici, demonstrai
teoremele lui DeMorgan.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
99

52. Cum legai ntre ele mai multe pori AND cu 2 intrri pentru a obine o
funcie logic similar unui AND cu 4 intrri?

53. Demonstrai c poarta NAND poate fi folosit pentru implementarea
oricrui pori logice cu 2 intrri (AND, OR, NOR, XOR, XNOR).



54. Care sunt porile logice cu 2 intrri ce pot fi utilizate n locul unui
inversor? Care este modul de conectare a intrrilor?

55. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice OR? Care este
starea logic a ieirii n acest caz?

56. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice AND? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?

57. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice NOR? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?

58. Cu ce stare logic blocai funcionarea unei pori logice NAND? Care
este starea logic a ieirii n acest caz?


59. Cum obinei un DMUX 1:4 dintr-un circuit DMUX 1:8?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
100

60. De ce se recomanda trasarea unor suprafee ct mai mari atunci cnd
folosim diagrama Karnough n minimizarea funciilor logice?

61. Este diagrama Karnaugh un instrument necesar i suficient n
simplificarea funciilor binare? Motivai rspunsul cu un exemplu
sugestiv.

62. Care este deosebirea dintre un circuit secvenial i unul combinaional?

63. n ce situaii se avantajoas utilizarea DCD n implementarea funciilor
binare?

64. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe zero logic


65. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe zero logic


66. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
101

alturat. Se cere implementarea functiei folosind un DCD cu ieiri
active pe zero logic.


67. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire. Funcia
logic a circuitului este dat prin tabelul de adevr
alturat. Se cere implementarea functiei folosind
un DCD cu ieiri active pe zero logic.

68. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.


69. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.

70. Se consider un CLC cu 3 intrri si o ieire.
Funcia logic a circuitului este dat prin tabelul de
adevr alturat. Se cere implementarea functiei
folosind un DCD cu ieiri active pe unu logic.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Proiectare logic
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Ionel Bostan, l. dr. ing. Alin Mazre
102








Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
103


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: CALCULATOARE I TEHNOLOGIA INFORMAIEI
Specializarea: CALCULATOARE

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Programare orientat pe obiecte
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Clase elementare.Variabile de instan. Metode. Specificatori de acces.Constructori.
Exemple de clase elementare.
2 Instantiere obiecte si apelare metode publice din afara clasei.
3 Vectori intrinseci. Aplicaii.
4 Clasa String. Aplicaii.
5 Motenire.
6 Polimorfism.
7 Excepii.
8 Fiiere text.


Bibliografie:

[1] Al. Ene, C. tirbu - Programare orientat pe obiecte. Teorie i aplicaii n Java., Ed.
Universitii din Piteti, 2008
[2] Al. Ene, C. tirbu - 100 de probleme rezolvate n Java., Ed. Universitii din Piteti,
2007
[3] t.Tanas,C. Olaru, t. Andrei Java de la 0 la expert, Ed. Polirom, 2003







Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
104


1. Ce este un constructor, ntr-o clas? Dai un exemplu.

2. Se d clasa A definit astfel:
class A{
private int x;

}
Dai definiia constructorului ce iniializeaz variabila de instan x, cu o
valoare dat ca parametru.

3. Se d clasa A definit astfel:
class A{
private int x; private int y;

}
Dai definiia constructorului ce iniializeaz variabilele de instan x i y cu
valori date ca parametrii.







Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
105


4. Se d clasa A definit astfel:
class A{
private int x; private int y; private int z;

}
Dai definiia constructorului ce iniializeaz variabilele de instan x, y i z
cu valori date ca parametrii.

5. Se d clasa A definit astfel:
class A{
private int x; private String y;

}
Dai definiia constructorului ce iniializeaz variabilele de instan x i y cu
valori date ca parametrii.

6. Enumerai cteva diferene intre variabilele de instan dintr-o clas si
variabilele locale unei metode dintr-o clas.


7. Ce este o constant? Declarai constanta NR_ZILE_IN_SAPTAMANA
atribuindu-i valoarea 7.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
106


8. Se da clasa A al crei constructor are semntura:
public A(int x);
Artai cum se instaniaz un obiect din clasa A.

9. Se d clasa A al crei constructor are semntura:
public A(int x, int y);
Artai cum se instaniaz un obiect din clasa A.


10. Se d clasa A al crei constructor are semntura:
public A(int x, int y, int z);
Artai cum se instaniaz un obiect din clasa A.

11. Se d clasa A al crei constructor are semntura:
public A(int x, String y);
Artai cum se instaniaz un obiect din clasa A.

12. n clasa Math este definit metoda random( ) ce genereaz un numar
aleator intre 0 si 1.
Metoda are semntura:
public static double random();
Dai un exemplu de apel a acestei metode, dintr-o alt clas.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
107


13. n clasa Random este definit metoda nextInt( ), ce are semnatura:
public int nextInt( int N );
Dai un exemplu de apel a acestei metode, dintr-o alt clas.

14. Ce se inelege prin polimorfism parametric? Exemplificai pentru
constructorul unei clase.

15. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static int f( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

16. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static void f(int x );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

17. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static void f(int x, int y );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

18. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static int f(double x );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
108


19. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static double f(int x, int y);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

20. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static double f(double x);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

21. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static void f( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

22. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static void f(String s);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

23. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static int f(String s);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

24. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static int f(int a[ ] );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
109


25. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static int f(int a[ ][ ] );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

26. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static boolean f(int x, int y);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

27. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static boolean f(int a[ ], int b[ ] );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

28. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static int f(int a[ ], int b[ ]);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

29. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static boolean f(int x);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

30. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public static boolean f(String s1, String s2);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
110


31. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public int f( );
Constructorul clasei A are semnatura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

32. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public void f(int x );
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

33. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public void f(int x, int y );
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

34. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public int f(double x );
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
111


35. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public double f(int x, int y);
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dati un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

36. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public double f(double x);
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

37. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public void f( );
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

38. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public int f(int nr);
Clasa A are trei variabile de instan private: x, z i y, de tip int.
Constructorul clasei A are semntura:
public A(int x, int y, int z);
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
112


39. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public void f(String s);
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

40. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public int f(String s);
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

41. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public int f(int a[ ] );
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

42. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public int f(int a[ ][ ] );
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
113


43. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public boolean f(int x, int y);
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

44. Ce este motenirea, in POO ? Cum se implementeaz n limbajul Java?

45. Cum se trateaz in Java, o excepie care este obligatoriu de tratat? Dai
un exemplu.

46. n clasa A avem definit metoda f( ), ce are semntura:
public char f(String s);
Constructorul clasei A are semntura:
public A( );
Dai un exemplu de apel, din afara clasei A al acestei metode.

47. Specificatorii de acces private i public , pentru variabilele de instan si
metodele unei clase.

48. Cum se compar doua stringuri s1 i s2, dac au acelasi coninut? (in
limbajul Java)


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
114


49. Cum se instaniaz un vector in limbajul Java?

50. Cum se instaniaz o matrice in limbajul Java?

51. Clasa Punct are ca variabile de instan coordonatele x, yi z ale unui
punct ( de tipul int ). Scriei constructorul aceste clase.

52. Clasa Punct are ca variabile de instan coordonatele x, z i y ale unui
punct ( de tipul int ). Constructorul clasei are semntura:
public Punct(int x, int y, int z)
Instaniai un obiect Punct p.

53. Scriei clasa Cerc ce are ca variabile de instan raza cercului i
coordonatele centrului (de tip int), i ca metode:
constructorul, ce iniializeaz variabilele de instan
arie( ) ce returneaz aria cercului.

54. Clasa Cerc are ca variabile de instan raza cercului i coordonatele
centrului (de tip int). Constructorul clasei are semntura :
public Cerc(int r, int x0, int y0).
n clasa Cerc este definit metoda arie( ) ce returneaz aria cercului, cu
semntura: public double arie( )
Dai un exemplu de apel al metodei arie( ) din afara clasei Cerc.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
115


55. Scriei clasa Cerc ce are ca variabile de instan raza cercului i
coordonatele centrului (de tip int), i ca metode:
setRaza( ) ce seteaz raza cu o valoare dat ca parametru
getRaza( ) ce returneaz raza
perimetru( ) ce returneaz perimetrul cercului.

56. Scriei clasa Cerc ce are ca variabile de instan raza cercului i
coordonatele centrului x0 i y0(de tip int), i ca metode:
setX0( ) ce seteaz pe x0 cu o valoare dat ca parametru
setY0( ) ce seteaz pe y0 cu o valoare dat ca parametru
getX0( ) ce returneaz valoarea lui x0
getY0( ) ce returneaz valoarea lui y0
arie( ) ce returneaz aria cercului.

57. Scriei clasa Cerc ce are ca variabil de instan raza cercului (de tip int),
i ca metode:
constructorul, ce iniializeaz variabila de instan
setRaza( ) ce seteaz raza cu o valoare dat ca parametru
getRaza( ) ce returneaz valoarea razei
afisare( ) ce afieaz raza cercului.

58. Scriei clasa Cerc ce are ca variabile de instan raza cercului (de tip int)
i culoarea cercului de tip String, i ca metode:
constructorul, ce iniializeaz variabilele de instan
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
116

setCuloare( ) ce seteaz culoarea cu o valoare dat ca parametru
getCuloare( ) ce returneaz culoarea
diametru( ) ce returneaz diametrul cercului.

59. S se scrie clasa Dreptunghi, ce are ca variabile de instan private, dou
numere ntregi a i b, ce reprezint lungimile laturilor unui dreptunghi.
n aceast clas trebuie scrise metodele:
metoda afisare( ), ce afieaz lungimile laturilor dreptunghiului
metoda suntEgale(), ce are ca parametru un dreptunghi d i scoate ca
rezultat true dac dreptunghiul curent (cel pentru care se apeleaz metoda)
este egal cu dreptunghiul d.

60. S se scrie clasa Unghi, ce are ca variabil de instan privat un numr
ntreg x, msura n grade a unui unghi, i ca metode:
constructorul;
metoda suntComplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, i care
returneaz true dac unghiul u este complementar cu unghiul curent;

61. S se scrie clasa Unghi, ce are ca variabil de instan privat un numr
ntreg x, msura n grade a unui unghi, i ca metode:
suntSuplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, i care returneaz
true dac unghiul u i unghiul curent au mpreun 180 de grade;
conversieRadiani(), ce returneaz valoarea exprimat n radiani a unghiului
curent x.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
117


62. S se scrie clasa Dreptunghi, ce are ca variabile de instan private, dou
numere ntregi a i b, ce reprezint lungimile laturilor unui dreptunghi.
n aceast clas avem ca metode:
constructorul, ce face iniializrile;
metoda calculPerimetru(), ce returneaz perimetrul dreptunghiului;

63. S se scrie clasa Dreptunghi, ce are ca variabile de instan private, dou
numere ntregi a i b, ce reprezint lungimile laturilor unui dreptunghi.
n aceast clas trebuie scrise metodele:
metoda calculArie(), ce returneaz aria dreptunghiului;
metoda estePatrat(), ce returneaz true dac dreptunghiul este ptrat;

64. Clasa FileReader este folosit pentru a citi un fiier text caracter cu
caracter. Constructorul acestei clase are semntura:
public FileReader(String numeFisier)
tiind c la instanierea unui obiect FileReader se poate genera o excepie de
tipul IOException, obligatoriu de tratat, s se instanieze un obiect
FileReader folosit pentru citirea fiierului date.txt






Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
118


65. S se scrie clasa Unghi, ce are ca variabil de instan privat un numr
real x, msura n radiani a unui unghi, i ca metode:
constructorul;
metoda suntComplementare(), ce are ca parametru un alt unghi u, i care
returneaz true dac unghiul u este complementar cu unghiul curent;
metoda conversieRadiani(), ce returneaz valoarea exprimat n radiani a
unghiului curent x.

66. S se scrie clasa Unghi, ce are ca variabil de instan privat un numr
real x, msura n radiani a unui unghi, i ca metode:
afisare( ), ce afieaz valoarea unghiului
metoda conversieGrade( ), ce returneaz valoarea exprimat n grade a
unghiului curent x.

67. S se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instan private dou
numere ntregi re i im (partea real i partea imaginar a unui numr
complex) i ca metode:
constructorul ce face iniializrile;
metoda modul(), ce returneaz modulul numrului complex;





Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Programare orientat pe obiecte
- ntrebri Licen -
Prof. dr. ing. Alexandru Ene
119


68. S se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instan private dou
numere ntregi re i im (partea real i partea imaginar a unui numr
complex) i ca metode:
metoda getRe(), ce returneaz partea real a numrului complex;
metoda getIm(), ce returneaz partea imaginar a numrului complex;
metoda metoda afisare( ) ce afieaz valorile celor dou variabile de
instan.

69. S se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instan private dou
numere reale re i im (partea real i partea imaginar a unui numr
complex) i ca metode:
constructorul ce face iniializrile;
metoda suma(), ce are ca parametru un numr complex c, prin care la
numrul complex curent se adun numrul complex c (rezultatul se depune
n numrul curent);

70. S se dezvolte clasa Complex, ce are variabile de instan private dou
numere reale re i im (partea real i partea imaginar a unui numr
complex) i ca metode:
metoda getRe(), ce returneaz partea real a numrului complex;
metoda getIm(), ce returneaz partea imaginar a numrului complex;
metoda suntEgale(), ce are ca parametru un numr complex c i scoate ca
rezultat true dac numrul complex curent (cel pentru care se apeleaz
metoda) este egal cu numrul complex c.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Inginerie Software
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Adrian Zafiu
120


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: CALCULATOARE I TEHNOLOGIA INFORMAIEI
Specializarea: CALCULATOARE

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Inginerie Software
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Fazele ingineriei programrii
2 Metodologii de dezvoltare a programelor
3 Managementul unui proiect software
4 Implementarea unui proiect software. Comparaie ntre limbaje de programare
5 Analiza orientat pe obiect (identificarea i extragerea cerinelor)
6 Testarea programelor
7 ntretinerea programelor
8 Modelarea conceptual (limbajul de modelare UML)
9 Diagrame UML (interaciune, secvene, colaborare, activiti, stri, pachete,
implementare, componente, de lansare etc.)
10 Psihologia si etica programrii

Bibliografie:

[1] Stephen R. Schach, Classical and object-oriented software Engineering with UML and C++,
Fourth Edition, McGraw-Hill, 1998
[2] Teodor Rus, Mecanisme formale pentru specificarea limbajelor, Ed. Academiei Romne, 1983
[3] S. W.Ambler: The Diagrams of UML 2.0, http://www.agilemodeling.com/essays/
umlDiagrams.htm, 2003
[4] R. Burback: Software Engineering Methodology: The WaterSluice, PhD Dissertation, Stanford
University, http://www-db.stanford.edu/~burback/watersluice/node299.html, 1999
[5] O. Gheorghie, A. Apetrei: Ingineria programrii, http://thor.info.uaic.ro/~ogh/ip/ index.php,
2002
[6] K. Johnson: Software Cost Estimation: Metrics and Models, Department of Computer Science,
University of Calgary Alberta, Canada, http://sern.ucalgary.ca/courses/seng/621/
W98/johnsonk/cost.htm

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Inginerie Software
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Adrian Zafiu
121


1. Cu ce se ocupa ingineria programrii?

2. Care sunt fazele ingineriei programrii?

3. Ce este faza de analiz a cerintelor?

4. Ce contine documentul cerinelor?

5. Ce se nelege prin scenariu tipic?

6. Ce se nelege prin scenarii atipice?

7. Ce sunt cerinele incomplete sau nemonotone?

8. Ce scop are faza de proiectare?

9. Ce se intelge prin planul de implementare?

10. Ce se nelege prin planul de test?

11. Ce este faza de implementare?

12. Care sunt componentele unui sistem software?

13. Ce sunt interfeele?

14. Ce se inelege prin comportamentul unei componente?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Inginerie Software
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Adrian Zafiu
122


15. Ce este nelege prin proiectarea arhitectural?

16. Ce este nelege prin proiectarea detaliat?

17. n ce const faza de implementare a unui sistem software?

18. Ce se nelege prin scrierea codului?

19. Ce se nelege prin integrarea modulelor?

20. Care sunt clasele de erori ce exista intr-un sistem?

21. Ce sunt erorile critice?

22. Ce sunt erorile necritice?

23. Ce sunt erorile necunoscute?

24. Ce sunt erorile de regresie?

25. Ce este faza de testare?

26. Ce sunt testele de aur?

27. Ce este testarea intern?

28. Ce este testarea unitilor?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Inginerie Software
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Adrian Zafiu
123


29. Ce este testarea aplicaiei?

30. n ce const testarea la stres?

31. Ce se nelege prin validarea unui sistem software?

32. Ce este verificarea?

33. Ce este ntreinerea?

34. Enumerati metodologiile generale?

35. Ce este metodologia de dezvoltare secvenial?

36. Care sunt avantajele metodologiei secventiale?

37. Care sunt dezavantajele metodologiei secventiale?

38. Ce este metodologia ciclic?

39. Care sunt avantajele metodologiei ciclice?

40. Care sunt dezavantajele metodologiei ciclice?

41. Ce este metodologia hibrid ecluz?

42. Care sunt avantajele metodologiei hibrid ecluz?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Inginerie Software
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Adrian Zafiu
124


43. Care sunt dezavantajele metodologiei hibrid ecluz?

44. Enumerati metodologiile concrete?

45. Ce este metodologia cascad?

46. Care sunt avantajele metodologiei cascada?

47. Care sunt dezavantajele metodologiei cascada?

48. Ce este metodologia spiral?

49. Enumerati ciclurile metodologia spirala?

50. Ce este metodologia spirala WinWin?

51. Ce este prototipizarea software?

52. Enumerati avantajele prototipizarii.

53. Ce neajunsuri pot aduce prototipurile din punct de vedere al relatiei cu
clientul?

54. n ce const metodologia Booch?

55. Ce sunt metodele formale?

56. Care sunt avantajele metodelor formale?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Inginerie Software
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Adrian Zafiu
125


57. Care sunt dezavantajele metodelor formale?

58. Ce se nelege prin extreme programming?

59. Ce se intelege prin abordarea sistemica a unui proiect de dezvoltare
software?

60. Enumerati elementele importante ce apar n planul unui proiect
software?

61. Ce se nelege prin controlul proiectului?
62. Ce este managementul configuratiei?

63. Ce este linia de baza (baseline)?

64. Dai exemple de entitati de configuratie.

65. Cum sunt tratate cererile de modificare?

66. Ce se nelege prin istoricul reviziei entitii?

67. Descrieti schema GNU.

68. Ce este patch-ul?

69. Care este diferena dintre update i upgrade?

70. Ce se nelege prin managementul echipei?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Reele de Calculatoare
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Valeriu Ionescu
126


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: CALCULATOARE I TEHNOLOGIA INFORMAIEI
Specializarea: CALCULATOARE

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Reele de Calculatoare
pentru examenul de LICENA -2014

Nr.
crt.
Denumirea temei
1 Modelele de referin n reele de calculatoare TCP/IP i OSI: Niveluri, protocoale i
ncapsulare. Canale de comunicaie i echipamente folosite n reele de calculatoare.
Arhitectura peer to peer i arhitectura server-client.
2 Adresarea n reele de calculatoare. Rutarea. Algoritmi de rutare.
3 Servicii n reele de calculatoare: web, e-mail, partajare de fiiere, DNS, DHCP.
4 Securitatea reelelor de calculatoare. Politica de securitate a reelei. Firewall. Criptarea
simetric i criptarea asimetric.
5 Traficul n reele de calculatoare. Factori de influena, tipuri de trafic. Metode de
planificare a pachetelor si metode pentru planificarea fluxului de date.
6 Virtualizarea n reele de calculatoare. Tipuri de virtualizare. Structuri pentru virtualizare:
cluster, grid, cloud.


Bibliografie:

[1] Andrew S. Tanenbaum - "Reele de calculatoare", Ed. Teora, 2004;
[2] Tatiana Radulescu Qos in retelele IP multimedia , Ed. ALBASTRA, 2007
[3] R.,Rughini, R., Deaconescu, R., Ciorba, A., Doinea, B. Reele locale, Ed. Printech, 2008







Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Reele de Calculatoare
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Valeriu Ionescu
127


1. Modelul OSI

2. Modelul TCP/IP

3. ncapsularea datelor in reele de calculatoare. Uniti de protocol
utilizate.

4. Comutaia de circuite

5. Comutaia de pachete

6. Comutaia de celule

7. Protocolul Telnet

8. Protocolul SSH

9. Protocolul IP

10. Protocoale specifice nivelului transport al modelului TCP/IP

11. Protocolul UDP. Caracteristici si aplicaii

12. Protocolul UDP. Antetul protocolului

13. Protocoale de nivel aplicaie bazate pe protocolul UDP.

14. Protocolul TCP. Caracteristici si aplicaii
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Reele de Calculatoare
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Valeriu Ionescu
128


15. Protocolul TCP. Antetul protocolului

16. Protocolul TCP. Rolul si stabilirea conexiunii TCP

17. Protocoale de nivel aplicaie bazate pe protocolul TCP.

18. Protocoale de nivel aplicaie al modelului TCP/IP

19. Protocolul DNS

20. Protocolul FTP

21. Protocolul HTTP

22. Protocolul DHCP

23. Protocoale pentru transferul de email

24. Medii de transmisie wireless in reele de calculatoare:Infrarou.
Caracteristici

25. Medii de transmisie wireless in reele de calculatoare:Bluetooth.
Caracteristici

26. Medii de transmisie wireless in reele de calculatoare:Wi-Fi.
Caracteristici


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Reele de Calculatoare
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Valeriu Ionescu
129


27. Medii de transmisie prin fir in reele de calculatoare: Fibra optica.
Caracteristici

28. Medii de transmisie prin fir in reele de calculatoare: Cablul torsadat.
Caracteristici

29. Medii de transmisie prin fir in reele de calculatoare: Cablul coaxial.
Caracteristici

30. Detecia erorilor in reele de calculatoare. Cyclic Redundancy Check

31. Calcul numeric valoare Cyclic Redundancy Check

32. Echipamente folosite in reele de calculatoare: switch

33. Echipamente folosite in reele de calculatoare: router

34. Arhitectura peer to peer i arhitectura server-client.

35. Adresarea n reele de calculatoare. Calcul adresa de reea IPv4.

36. Adresarea n reele de calculatoare. Calcul adresa de broadcast IPv4.

37. Subretele de calculatoare. Calcul adresa de reea pentru o subretea IPv4.

38. Subretele de calculatoare. Calcul adresa de broadcast pentru o subretea
IPv4.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Reele de Calculatoare
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Valeriu Ionescu
130


39. Adrese private IPv4

40. Rutarea in reele de calculatoare.

41. Algoritmul de rutare:RIP.

42. Algoritmul de rutare:OSPF.

43. Explicai termenii: masca de reea, adresa de reea, adresa de broadcast,

44. Rolul gateway in reele de calculatoare.

45. Explicai rolul porturilor in reelele de calculatoare

46. Servicii n reele de calculatoare: web, e-mail, partajare de fiiere, DNS,
DHCP.

47. Securitatea reelelor de calculatoare. Politica de securitate a reelei.
Firewall.

48. Criptarea cu chei simetrice

49. Criptarea cu chei asimetrice

50. Traficul n reele de calculatoare

51. Tipuri de trafic:flux elastic TCP

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Reele de Calculatoare
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Valeriu Ionescu
131


52. Tipuri de trafic:flux streaming UDP

53. Variaii predictibile si nepredictibile ale traficului in reele de
calculatoare

54. Factori de influena ai calitii serviciului: latena

55. Factori de influena ai calitaii serviciului: Jitter

56. Metode de planificare a pachetelor: Priority Queuing

57. Metode de planificare a pachetelor: Fair Queuing

58. Metode de planificare a pachetelor: Round Robin

59. Metode de planificare a pachetelor: Deficit Round Robin

60. Comparaie Metode Leaky Bucket si Token Bucket

61. Metode pentru planificarea fluxului de date

62. Explicare termeni folosii in virtualizare datelor in reele de calculatoare:
IaaS, PaaS, SaaS.

63. Tipuri de virtualizare: virtualizare hardware

64. Tipuri de virtualizare: virtualizare software

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Reele de Calculatoare
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Valeriu Ionescu
132


65. Tipuri de virtualizare: virtualizare memorie

66. Tipuri de virtualizare: virtualizare stocare date

67. Tipuri de virtualizare: virtualizare reele de calculatoare

68. Structuri pentru virtualizare: cluster

69. Structuri pentru virtualizare: grid

70. Structuri pentru virtualizare: cloud.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
133


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRIC
Specializarea: ELECTROMECANIC

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
pentru examenul de
Nr.
crt.
LICENA -2014

Denumirea temei
1 Principalele mrimi fizice primitive i derivate ale teoriei macroscopice a
electromagnetismului
1.1 Mrimi ce caracterizeaz strile electromagnetice ale corpurilor
1.1.1 Starea de electrizare: starea de ncrcare electric; starea de polarizare
1.1.2 Starea de magnetizare
1.1.2 Starea electrocinetic
1.2 Mrimi ce caracterizeaz cmpul electromagnetic
2 Legile teoriei macroscopice a electromagnetismului form integral
2.1 Legile de material: legea polarizaiei electrice temporare; legea magnetizaiei
temporare; legea conduciei electrice
2.2
Legile generale: legea legturii ntre vectorii D, E i P ; legea fluxului electric;
legea conservrii sarcinii electrice; legea legturii ntre vectorii B , H i M ; legea
fluxului magnetic; legea transformrii de energie n conductoare; legea circuitului
magnetic; legea induciei electromagnetice; legea electrolizei.
3 Metode de rezolvare a circuitelor electrice liniare n regim permanent
3.1 Circuite electrice de curent continuu
3.2 Circuite electrice monofazate n regim armonic permanent
3.3 Circuite electrice trifazate


Bibliografie:

[1] Constantinescu L. M. Note de curs: Teoria Circuitelor Electrice, Teoria Cmpului
Electromagnetic
[2] Voicu, N., Constantinescu, L. M., Gavril, D. - Teoria cmpului electromagnetic, Editura
MATRIX ROM Bucureti, 2005


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
134


1. Enumerai mrimile primitive ale electromagnetismului i semnificaia lor
fizic.

2. Ce este starea de electrizare i prin ce se caracterizeaz?

3. Ce este sarcina electric? Care este simbolul i unitatea de msur a
sarcinii electrice?

4. Scriei expresia forei care se exercit ntre dou corpuri punctiforme
ncrcate cu sarcin electric i plasate n vid la o distan dat.

5. Scriei expresia forei
21
F exercitat n vid de un mic corp ncrcat cu
sarcina electric
1
q , ce genereaz cmpul electric de intensitate
1
E , asupra
unui mic corp ncrcat cu sarcina electric
2
q , aflat la distana
12
r fa de
primul.

6. Scriei expresia forei electrice care se exercit asupra unui corp ncrcat
cu sarcina electric q plasat ntr-un cmp electric de intensitate E .

7. Definii tensiunea electric,
AB
u , de-a lungul unei curbe (C), ntre
punctele A i B, situat ntr-un cmp electric de intensitate E . Care este
expresia tensiunii electromotoare (t.e.m.)?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
135


8. Ce este starea de polarizare i prin ce se caracterizeaz?

9. Ce este momentul electric ? Care este simbolul i unitatea de msur a
momentului electric?

10. Ce este starea de magnetizare i prin ce se caracterizeaz?

11. Ce este momentul magnetic ? Care este simbolul i unitatea de msur a
momentului magnetic?

12. Ce este starea electrocinetic i prin ce se caracterizeaz?

13. Ce este intensitatea curentului electric de conducie? Care este simbolul
i unitatea de msur a acestuia?

14. Cum se numete mrimea fizic ce caracterizeaz local, ntr-un punct
starea electrocinetic a unui conductor? Care este simbolul i unitatea de
msur a acesteia?

15. Care este expresi forei magnetice, Lorentz, care se exercit asupra unui
mic corp ncrcat electric aflat n micare ntr-un cmp magnetic?



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
136


16. Care este expresia forei electromagnetice, Laplace, care se exercit
asupra unui element de conductor de lungime l parcurs de curentul i i
situat ntr-un cmp magnetic de inducie B ?

17. Definii trei mrimi derivate integrale ale electromagnetismului i
precizai semnificaia fizic a acestora.

18. Definii trei mrimi derivate locale ale electromagnetismului i precizai
semnificaia fizic a acestora.

19. Precizai mrimile ce caracterizeaz local, ntr-un punct, starea cmpului
electric? Simbol, uniti de msur.

20. Precizai mrimile ce caracterizeaz local, ntr-un punct, starea cmpului
magnetic? Simbol, uniti de msur.

21. Legea polarizaiei electrice temporare: enun, expresie matematic i
semnificaia mrimilor fizice (pentru medii liniare i izotrope).

22. Legea legturii ntre vectorii inducie electric, intensitatea cmpului
electric i polarizaie: enun, expresie matematic i semnificaia mrimilor
fizice. Care este expresia matematic pentru medii liniare fr polarizaie
permanent?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
137


23. Legea fluxului electric: enun, expresia matematic a formei integrale i
semnificaia mrimilor fizice.

24. Legea conservrii sarcinii electrice: enun, expresia matematic a formei
integrale i semnificaia mrimilor fizice. Care este forma integral a legii n
regim static? Dar n regim staionar?

25. Legea conduciei electrice n forma local i integral: enun, expresii
matematice i semnificaia mrimilor fizice.

26. Legea conduciei electrice: enun, expresia matematic a formei
integrale i semnificaia mrimilor fizice. Teorema lui Ohm.

27. Ce este [m] ? Dar [S/m]?

28. Definii rezistena unui conductor omogen realizat dintr-un material cu o
rezistivitate cunoscut, avnd o anumit lungime i o anumit seciune
transversal.

29. Definii conductana unui conductor omogen realizat dintr-un material
cu o conductivitate cunoscut, avnd o anumit lungime i o anumit
seciune transversal.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
138


30. Legea transformrii de energie n conductoare aflate n regim
electrocinetic (legea J oule-Lenz): enun, expresia matematic a formei
integrale i semnificaia mrimilor fizice.

31. Legea transformrii energiei n conductoare aflate n regim
electrocinetic: forma particular pentru un circuit neramificat nchis.
Interpretare.

32. Legea magnetizaiei temporare: enun, expresie matematic i
semnificaia mrimilor fizice (pentru medii liniare i izotrope). Care este
expresia matematic pentru medii liniare i izotrope fr magnetizaie
permanent?

33. Legea legturii dintre vectorii M H B , , : enun, expresie matematic i
semnificaia mrimilor fizice (pentru medii liniare i izotrope).

34. Legea fluxului magnetic: enun, expresia matematic a formei integrale
i semnificaia mrimilor fizice.

35. Legea circuitului magnetic: enun, expresia matematic a formei
integrale i semnificaia mrimilor fizice.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
139


36. Care este forma integral a legii circuitului magnetic n regim
cvasistaionar (teorema lui Ampere )?

37. Legea induciei electromagnetice: enun, expresia matematic a formei
integrale i semnificaia mrimilor fizice.

38. Care este legea care st la baza deducerii primei teoreme a lui Kirchhoff
n regim electric static i staionar? Justificai.

39. Care este legea care st la baza deducerii primei teoreme a lui Kirchhoff
pentru circuite magnetice n regim staionar? Justificai.

40. Care sunt legile electrostaticii? Prezentai una dintre ele avnd n vedere:
enun, expresia matematic a formei integrale i semnificaia mrimilor
fizice.

41. Care sunt legile electrocineticii? Prezentai una dintre ele avnd n
vedere: enun, expresia matematic a formei integrale i semnificaia
mrimilor fizice.

42. Care sunt legile magnetostaticii? Prezentai una dintre ele avnd n
vedere: enun, expresia matematic a formei integrale i semnificaia
mrimilor fizice.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
140


43. Care sunt legile electrodinamicii? Prezentai una dintre ele avnd n
vedere: enun, expresia matematic a formei integrale i semnificaia
mrimilor fizice.

44. Enunai o lege de material dintre legile electrotehnicii, precizai
expresia matematic, semnificaia mrimilor fizice care intervin i unitile
de msur.

45. Enunai o lege de general din legile electrotehnicii, precizai expresia
matematic, semnificaia mrimilor fizice care intervin i unitile de
msur.

46. Care este expresia fluxului electric i a fluxului magnetic printr-o
suprafa dat aflat n cmp electric sau magnetic? Precizai semnificaia
mrimilor fizice care intervin i unitile de msur.

47. Ct este inducia electric a cmpului generat de o sarcin electric,
distribuit volumetric n interiorul unei sfere de raz a cu densitatea
v


constant, la distana b de centrul acesteia (b>a)?

48. Ct este intensitatea cmpului magnetic la distana a de un conductor
filiform, rectiliniu, infinit lung, parcurs de curentul I ?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
141


49. Se consider un conductor filiform, rectiliniu, infinit lung, parcurs de un
curent I. n plan cu acesta, la distana d, se afl un cadru conductor pe care
culiseaz o bar conductoare cu viteza v constant fa de conductor, ca n
figur. Se va induce t.e.m. n cadru la un anumit moment de timp t ? Dac
da, ce fel de tensiune se induce, una de transformare sau una de micare?



50. Se consider un conductor filiform , rectiliniu, infinit lung, parcurs de
curentul i = I
m
sin t. n plan cu acesta se afl un cadru dreptunghiular fix i
rigid, la distana d fa de conductor, ca n figur. Se va induce t.e.m. n
cadru la un anumit moment de timp t ? Dac da, ce fel de tensiune se induce,
una de transformare sau una de micare?


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
142


51. Ce este un circuit de c.c. i care sunt sursele de energie electric n
acesta?

52. Precizai i desenai elementele active i pasive care pot s apar ntr-un
circuit electric de c.c..

53. Desenai o surs ideal i o surs real de t.e.m. i scriei tensiunea la
bornele acestora la funcionarea n gol i n sarcin.

54. Desenai o surs ideal i o surs real de curent i scriei curentul
debitat de acestea la funcionarea n gol i n sarcin.

55. Desenai dou surse de energie comandate, preciznd relaiile i
parametrii dintre mrimile comandate i mrimile de comand.

56. Enunai teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele liniare de c.c..

57. Prezentai algoritmul de rezolvare a circuitelor electrice de c.c. utiliznd
teoremele lui Kirchhoff.

58. Ce alte metode de rezolvare a circuitelor electrice liniare de c.c. , n
afar de cea utiliznd teoremele lui Kirchhoff mai cunoatei? Prezenati o
asfel de metod i precizai avantajul acesteia fa de metoda anterioar.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
143


59. Precizai ce posibiliti de verificare a soluiilor obinute n urma
rezolvrii circuitelor de c.c. exist?

60. Care este condiia ca o surs real de tensiune s debiteze putere maxim
pe un consumator?

61. Ct este randamentul de transmitere a puterii de la surs ctre
consumator, n cazul unui consumator care satisface condiia de adaptare la
surs? n ce domeniu este util adaptarea consumatorului la receptor, n
electroenergetic sau n electrocomunicaii?

62. Ct este rezistena electric a unui conductor omogen de lungime l,
seciune S, rezistivitate i conductivitate ?

63. Comportarea bobinei ideale i a condensatorului ideal n c.c.: schema
electric i ecuaiile de funcionare.

64. Comportarea unei bobine reale n c.c. i c.a.: schema electric i
ecuaiile de funcionare.

65. Pentru o surs real de tensiune determinai curentul de scurtcircuit i
tensiunea la mers n gol.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
144


66. Care este rezistena electric
e
R a n rezistoare de rezistene
k
R ,
k=1n, grupate n serie?

67. Care este rezistena electric
e
R a n rezistoare de rezistene
k
R ,
k=1n, grupate n paralel?

68. Desenai un divizor de tensiune format din dou rezistoare de rezistene
R
1
i R
2
. Ct este cderea de tensiune pe R
1
, dac tensiunea total este U?

69. Desenai un divizor de curent format din dou rezistoare de rezistene R
1

i R
2
. Ct este curentul prin R
1
, dac curentul total este I?

70. Calculai rezistena echivalent a gruprii de rezistoare din fig.


71. Calculai rezistena echivalent a gruprii de rezistoare din fig.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
145


72. Calculai rezistena echivalent a gruprii de rezistoare din fig.



73. Calculai rezistena echivalent a gruprii de rezistoare din fig.



74. Calculai rezistena echivalent a gruprii de rezistoare din fig.



75. Care sunt relaiile de echivalen ntre parametrii a dou surse de
energie, n cazul echivalrii unei surse reale de tensiune, cu o surs real de
curent?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
146


76. Precizai i desenai elementele active i pasive care pot s apar ntr-un
circuit electric de c.a.

77. Pentru un semnal sinusoidal cu frecvena de 50Hz s se calculeze
perioda i pulsaia.

78. Se cunoate legea de variaie n timp a unei tensiuni de forma
( )

+ =
2
1000 sin 2 200

t t u (V). Care este imaginea n complex
simplificat a acesteia?

79. Se cunoate legea de variaie n timp a unei tensiuni de forma
( )
400 2cos 1000
2
u t t


=


(V). Care este imaginea n complex
simplificat a acesteia?

80. Se cunoate legea de variaie n timp a unei t.e.m. de forma
( ) ( )
220 2sin 1000 e t t = (V). Care este imaginea n complex simplificat a
acesteia?




Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
147


81. Se cunoate legea de variaie n timp a unei tensiuni de forma
( )
380sin 314
4
u t t


= +


(V). Care este imaginea n complex simplificat a
acesteia?

82. Se cunoate imaginea n complex simplificat a intensitii unui curent
j I 5 5+ = . Care este valoarea instantanee a acestui curent (n domeniul
timpului)?

83. Se cunoate imaginea n complex simplificat a intensitii unui curent
10 10 I j = . Care este valoarea instantanee a acestui curent (n domeniul
timpului)?

84. Se cunoate imaginea n complex simplificat a intensitii unui curent
15 I = . Care este valoarea instantanee a acestui curent (n domeniul
timpului)?

85. Se cunoate imaginea n complex simplificat a intensitii unui curent
6 I j = . Care este valoarea instantanee a acestui curent (n domeniul
timpului)?

86. S se calculeze reactana unei bobine cu inductana 0,05/ L = H, la
frecvena industrial.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
148


87. Pentru un circuit electric dat n fig. se cer:


88. Care este expresia inductivitii unui circuit electric parcurs de curentul
i, care produce un flux magnetic prin suprafaa mrginit de circuit?

89. Precizai inductivitile electrice care pot s apar ntre dou bobine cu
N
1
i N
2
spire, parcurse respectiv de curenii i
1
i i
2
200/ C =
.

90. Cum se reprezint, n circuite electrice, dou bobine cuplate magnetic?
Cum se stabilete tipul cuplajului?

91. Care este expresia energiei magnetice a unei bobine, de inductivitate L i
parcurs de curentul i? Unde se nmagazinat aceast energie?

92. S se calculeze reactana unui condensator care are capacitatea electric
F, la recvena industrial.





- relaia ntre u i i;
- imaginea n complex simplificat a acestei relaii ( ) (I f U = ).
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
149


93. Pentru un circuit electric dat n fig. se cer:


94. Care este expresia energiei electrice a unui condensator, de capacitate C,
cu tensiunea la borne U i cu sarcina de pe armtura pozitiv q? Unde se
nmagazinat aceast energie?
95. Pentru un circuit electric dat n fig. se cer:


96. Pentru un circuit electric dat n fig. se cer:





- relaia ntre u i i;
- imaginea n complex simplificat a acestei
relaii ( ) (I f U = ).

- relaia ntre u i i;
- imaginea n complex simplificat a acestei relaii ( ) (I f U = ).
- relaia ntre u i i;
- imaginea n complex simplificat a acestei
relaii ( ) (I f U = ).
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
150


97. Pentru un circuit electric dat n fig. se cer:


98. Un circuit R, L, C serie n c.a. are tensiunea la borne U U = . Care este
condiia ca acest circuit s se afle la rezonan i ct este curentul prin
circuit n acest caz?

99. Un circuit R, L, C paralel n c.a. absoarbe de la reea curentul I I = .
Care este condiia ca acest circuit s se afle la rezonan i ct este tensiunea
la bornele circuitului n acest caz?

100. Care sunt puterile definite n regim armonic permanent, expresia lor i
unitaile de msur?

101. Care este expresia de calcul a puterii complexe pentru un diplol liniar
pasiv cu valoarea efectiv complex a tensiunii U i valoare efectiv
complex a cutentului I . Ct este modulul acesteia? Ce reprezint din punct
de vedere fizic aceasta?


- relaia ntre u i i;
- imaginea n complex simplificat a acestei
relaii ( ) (I f U = ).
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
151


102. Scriei relaiile dintre Z , R, X; Z, R, X; S , P, Q; S, P, Q pentru un
dipol liniar pasiv care funcioneaz n c.a..

103. Scriei expresia puterilor disipate pe un rezistor, o bobin i un
condensator, ideale, n regim armonic permanent?

104. Scriei expresia impedanei complexe n regim armonic permanent
pentru un circuit R, L, C serie.

105. Care este expresia de calcul a valorii medii a intensitii curentului
electric ( ) i i t = dintr-un circuit n regim variabil de funcionare? Dar dac
circuitul funcioneaz n regim armonic permanent, ct este valoarea medie
a curentului?

106. Care este expresia de calcul a valorii efective a unei tensiuni
sinusoidale ( ) u u t = ? Care este relaia dintre aceasta i valoarea maxim
(amplitudinea) a tensiunii?

107. Care este forma normal n sinus a unei mrimi sinusoidale
(armonic) ) (t x x = ? Dar reprezentarea analitic (n complex simplificat) a
acesteia?


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
152


108. Care este expresia de calcul a impedanei unui circuit R,L serie aflat n
regim armonic permanent?

109. Care este expresia de calcul a impedanei unui circuit R,C serie aflat n
regim armonic permanent?

110. Care este expresia de calcul a impedanei unui circuit L,C serie aflat n
regim armonic permanent?

111. Scriei expresiile puterile ce caracterizeaz un circuit R, L serie aflat n
regim armonic permanent, care este alimentat cu tensiunea
) sin( 2
u
t U u + = i absoarbe curentul ) sin( 2
i
t I i + = ?

112. Scriei expresiile puterile ce caracterizeaz un circuit R, C serie aflat n
regim armonic permanent, care este alimentat cu tensiunea
) sin( 2
u
t U u + = i absoarbe curentul ) sin( 2
i
t I i + = ?

113. Scriei expresiile puterile ce caracterizeaz un circuit L, C serie aflat n
regim armonic permanent, care este alimentat cu tensiunea
) sin( 2
u
t U u + = i absoarbe curentul ) sin( 2
i
t I i + = ?



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
153


114. Care este expresia general de calcul a factorului de putere
p
k ? Ce
form are pentru un circuit aflat n regim sinusoidal?

115. Precizai expresia de calcul a impedanei complexe a unui dipol liniar
pasiv caracterizat prin tensiunea la borne U i curentul absorbit I .
Admitana ct este?

116. Care este condiia de adaptare a unei sarcini de impedan complex Z
la un generator de tensiune real cu impedana interioar complex
g
Z ,
pentru a obine transferul maxim de putere activ?

117. Ct este randamentul de transmitere a puterii active de la surs ctre
consumator, n cazul unui consumator care satisface condiia de adaptare la
surs? n ce domeniu este util adaptarea consumatorului la receptor, n
electroenergetic sau n electrocomunicaii?

118. Ce este rezonana ntr-un circuit R,L,C i cum se poate obine?

119. Ce caracteristici prezint un circuit R,L,C serie la rezonan? Cum se
numete rezonana?

120. Ce caracteristici prezint un circuit R,L,C paralel la rezonan? Cum se
numete rezonana?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
154


121. Ce metode de rezolvare a circuitelor electrice n regim armonic
permanent cunoatei?

122. n ce const analogia dintre schemele electrice din c.c. i schemele
electrice din c.a. n complex simplificat? n ce caz analogia este complet.
Dai dou exemple de elemente de circuit analoage.

123. Precizai ce posibiliti de verificare a soluiilor obinute n urma
rezolvrii circuitelor de c.a. exist?

124. Care sunt avantajele utilizrii unui sistem trifazat fa de unul
monofazat? Explicai.

125. Care sunt caracteristicile unui sistem trifazat simetric de tensiuni, n
succesiunea direct?

126. Cum se realizeaz un receptor n conexiune stea? Desenai schema
electric.

127. Pentru un receptor trifazat echilibrat n stea cu fir neutru alimentat de la
un sistem trifazat simetric de tensiuni, de succesiune direct, care este
valoarea intensitii curentului prin conductorul de nul? Justificai.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
155


128. Ct este curentul prin conductorul de nul la un receptor trifazat
dezechilibrat n stea cu fir neutru?

129. Cum se realizeaz un receptor n conexiune triunghi? Desenai schema
electric.

130. Ct este curentul prin conductorul de nul la un receptor trifazat
dezechilibrat n triunghi? Justificai.

131. Pentru un receptor trifazat echilibrat n triunghi, ce relaie exist ntre
intensitatea curentului de linie i intensitatea curentului de faz?

132. Care este numrul minim de conductoare care se poate utiliza pentru
transmiterea energiei de la reea la un consumator dezechilibrat/echilibrat n
stea sau tringhi, n cazul utilizrii a trei sisteme monofazate fa de un
sistem trifazat? Justificai.

133. Care este expresia puterii active pentru un receptor trifazat echilibrat n
conexiune stea cu fir neutru, dac se cunosc mrimile mrimile de faz i
caracterul impedanelor de faz?

134. Care este expresia puterii active pentru un receptor trifazat echilibrat n
conexiune triunghi, dac se cunosc mrimile mrimile de linie i caracterul
impedanelor de faz?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Teoria Circuitelor Electrice i Teoria Cmpului Electromagnetic
- ntrebri Licen -
.l. dr. ing. Luminia Mirela Constantinescu
156


135. Care este expresia puterii reactive pentru un receptor trifazat echilibrat
n conexiune stea cu fir neutru, dac se cunosc mrimile mrimile de faz i
caracterul impedanelor de faz?

136. Care este expresia puterii reactive pentru un receptor trifazat echilibrat
n conexiune triunghi, dac se cunosc mrimile mrimile de linie i
caracterul impedanelor de faz?

137. Cnd un receptor trifazat este echilibrat? Cum se numete reeaua dac
tensiunile de linie sau de faz ale sale formeaz un sistem trifazat simetric?

138. Care este relaia dintre intensitatea curentului de faz i intensitatea
curentului de linie la un receptor trifazat echilibrat n conexiune stea? Dar la
unul n conexiune triunghi?

139. Care este relaia dintre tensiunea de faz i tensiunea de linie la un
receptor trifazat echilibrat n conexiune triunghi? Dar la unul n conexiune
stea?

140. Care sunt expresiile de calcul ale puterilor la un receptor trifazat
echilibrat n conexiune stea sau triunghi, alimentat de la un sistem trifazat
simetric de tensiuni, cu defazajul ntre tensiunea i curentul de faz?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
157


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRIC Specializarea: ELECTROMECANIC

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Convertoare Electromagnetice
pentru examenul de
Nr.
LICENA -2014

Denumirea temei
1 Introducere. 1.1 Legile si teoremele campului electromagnetic cu aplicatie in teoria
convertoarelor electromagnetice
1.2 Modelul fizic si caracterizarea din punct de vedere energetic a
convertorului electromagnetic.
1.3 Materiale utilizate in constructia convertoarelor electromagnetice.
2 Sisteme de
conversie
electromeca
nica a
energiei.
2.1 Circuite magnetice.Inductivitati.
2.2 Procedee de conversie electromecanica a energiei in camp magnetic.
2.2.1 Procedeul electromagnetic.
2.2.2 Procedeul anizotropiei de forma.
2.2.3 Procedeul histerezisului.
3 Transformat
orul electric.
3.1 Definitie. Elemente constructive ale transformatorului monofazat.
3.2 Date nominale. Simboluri. Studiul transformatorului ideal.
3.3 Principiul de functionare al transformatorului. Fluxurile magnetice .
3.4 Schema electrica echivalenta. Ecuatiile de functionare.
3.5 Transformatorul trifazat.
4 Masina de
curent
alternativ
trifazata.
4.1 Definitie. Elemente constructive ale masinii asincrone trifazate.
4.2 Principiul de functionare in regim de motor electric.
4.3 Producerea campurilor magnetice invartitoare cu ajutorul infasurarilor
de c.a.
4.4 Schema echivalenta a m.c.a. Ecuatiile tensiunilor la m.c.a.
4.5 Cuplul electromagnetic.
4.6 Caracteristica mecanica si a randamentului la un motor asincron
trifazat.
5 Masina de
curent
alternativ
monofazata.
5.1 Elemente constructive ale masinii asincrone monofazate.
5.2 Principiul de functionare al motorului asincron monofazat.
5.3 Cuplul electromagnetic al motorului asincron monofazat.
5.4 Pornirea masinii asincrone monofazate.
5.5 Motorul monofazat cu poli ecranati.

Bibliografie:

[1] STOICA C Note de curs Convertoare Electromagnetice
[2] GHITA C. Parametrii Convertoarelor Electromagnetice, Editura MATRIX ROM Bucureti, 2003
[3] GHITA C. Masini Electrice, Editura MATRIX ROM Bucureti, 2005
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
158


1. Prezentati o analiza comparativa a procedeelor de tip electric respectiv de
tip magnetic privind conversia energiei, plecand de la raportul
densitatilor volumice de energie.

2. Prezentati schema generala a unui convertor cu energie magnetica
intermediara.

3. Prezentati schema generala a unui convertor cu energie electrica
intermediara.

4. Definiti proprietatile energiei electromagnetice.

5. Prezentati o schema ce pune in evidenta conversia energiei
electromagnetice in alte forme de energie.

6. Definiti convertorul electromagnetic.

7. Definiti convertorul electromecanic.

8. Studiul unui convertor electromagnetic se poate realiza pe baza a doua
modele:
a) Modelul de camp sau modelul Maxwell.
b) Modelul de circuit sau modelul Kirchhoff.
Care sunt ecuatiile lui Maxwell si cum se definesc cele doua modele
asociate convertoarelor.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
159


9. Prezentati materialele, proprietatile lor si pierderile care au loc in
sistemul electric.

10. Prezentati proprietatile si materialele utilizate in constructia sistemului
magnetic.

11. Definiti pierderile care au loc in circuitele magnetice si metodele de
diminuare a pierderilor.

12. Definiti rolul materialelor electroizolante si cele sapte clase indicand
temperaturile caracteristice.

13. Definiti inductivitatile proprii si mutuale specifice unui ansamblu de
doua bobine cu w
1
respectiv w
2
spire, parcurse de curentii i
1
respectiv
i
2

.
14. Definiti inductivitatile utile si de dispersie specifice unui ansamblu de
doua bobine cu w
1
respectiv w
2
spire, parcurse de curentii i
1
respectiv
i
2

.
15. Cu ajutorul a 3 desene in care reprezentati cate 2 bobine cu sensurile de
parcurs ale curentilor in infasurari, puneti in evidenta urmatoarele:
a) Cuplaj mutual aditional sau solenatie aditionala.
b) Cuplaj mutual diferential sau solenatie diferentiala.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
160

c) Cuplaj mutual nul.


16. Prezentati procedeul electromagnetic de conversie electromecanica a
energiei si cuplul de interactiune a doua bobine parcurse de curent.

17. Prezentati procedeul electromagnetic de conversie electromecanica a
energiei si cuplul de interactiune a unei bobine si un magnet permanent.

18. Prezentati procedeul anizotropiei de forma specific conversiei
electromecanice a energiei.

19. Prezentati procedeul histerezisului specific conversiei electromecanice a
energiei.

20. Definiti transformatorul electric.

21. Prezentati pe scurt cele 5 sisteme componente ale unui transformator
electric.

22. Prezentati o analiza a transformatorului ideal si concluziile valabile
pentru transformatorul real.



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
161




23. Pentru transformatorul de mai jos se dau: i
1
(t)=I
m
sin t ; w
1-
nr spire

in primar ; w
2
-nr spire in secundar; B
c
- inductia magnetica in coloana;
S
c
- sectiunea coloanei. Sa se calculeze: u
2

(t); sa se defineasca si
reprezinte fluxurile magnetice ale infasurarilor primara si secundara.

Fig. 1

24. Pentru cazul transformatorului care funcioneaz n sarcin, t.e.m. din
secundar produce un curent de intensitate i
2
. Acest curent determin
apariia unui flux magnetic
2
. Care este sensul acestui flux fa de
fluxul magnetic
1

?
25. Cum este ca valoare, pentru un transformator ridictor de tensiune,
fluxul magnetic secundar
2
fa de fluxul magnetic
1


din primar?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
162




26. Schema electric echivalent a transformatorului considernd
pierderile n miez si infasurari cu reprezentarea n complex a
mrimilor electrice este urmatoarea:


Fig.2
Sa se definesca toate marimile reprezentate in circuitul din Fig.2

27. Sa se reprezinte sensurile de parcurgere a ochiurilor si sa se scrie
ecuatiile tensiunilor pentru infasurarea primara si secundara din Fig.2.

28. Definiti regimul de functionare in gol al transformatorului si deduceti
circuitul echivalent la gol din circuitul din Fig.2.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
163

29. Definiti regimul de functionare in scurtcircuit al transformatorului si
deduceti circuitul echivalent la functionare in scurtcircuit din circuitul
din Fig.2.


30. La functionarea in sarcina a unui transformator electric se defineste
factorul =I
2
/I
2n

. Cum se numeste acest factor? Care este intervalul
de variatie? Ce semnificatie are?
31. Reprezentati graficul ce defineste caracteristica externa U
2
=f(I
2

) a
unui transformator monofazat pentru cele 3 tipuri de sarcini : rezistiva
( R ), rezistiv-inductiva( R+L ), capacitiva (C).
32. Reprezentati graficul ce defineste caracteristica randamentului = f()
si in ce conditii randamentul admite valoarea maxima?

33. Prezentati circuitul magnetic si modul de conexiune a infasurarilor
unui transformator trifazat in conexiunea
0

.
34. Prezentati circuitul magnetic al unui transformator de sudura cu sunt
magnetic si caracteristica externa.

35. Ce conditii trebuie sa indeplinesca doua transformatoare trifazata
pentru a functiona in paralel pe aceeasi sarcina ?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
164


Fig.3

36. Prezentati avantajele si dezavantajele unui autotransformator electric
comparativ cu un transformator electric.

Fig.4

37. Sa se descrie elementele constructive ale masini asincrone trifazate.

38. Sa se explice principiul de functionare al motorului asincron trifazat
cu rotor in scurtcircuit.

39. Definiti relatia fortei Laplace ce se exercita asupra barelor din
infasurarea rotorului si semnificatia marimilor: i,l,B

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
165

40. Definiti parametrii: s, n, n

1

41. Ce relatie matematica exista intre parametrii s, n, n
1

?
42. Sa se defineasca datele nominale ale motorului asincron trifazat.




43. Sa se definesca parametrii infasurarilor de curent alternativ,
m,p,y
d
,q,numarul de straturi, felul pasului y
1

al infasurarii.
44. Sa se exprime campul magnetic invartitor produs cu ajutorul unei
infasurari statorice monofazate cu p=1, q=1.

45. Sa se demonstreze ca o armatura mobila echipata cu un sistem de
magneti continui produce in intrefierul unei masini electrice un camp
magnetic invartitor obtinut pe cale mecanica.

46. Sa se demonstreze ca o infasurare trifazata simetrica imobila, parcursa
de un sistem trifazat simetric de curenti, produce in intrefierul unei
masini electrice un camp magnetic invartitor circular obtinut pe cale
electrica, avand turatia n
1

.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
166

47. Daca frecventa curentului din infasurarea statorului este f
1
=50 Hz ,
p=1 cat este n
1

? Dar daca frecventa creste la valoarea f=60Hz ce se
intapla cu turatia motorului?
48. Definiti regimurile de generator si frana electrica ale masinii
asincrone.





49. Definiti parametrii schemei echivalente a motorului asincron trifazat
prezentata mai jos.

Fig.5

50. Scrieti ecuatiile de functionare in regim de motor asincron trifazat pe
ochiurile de circuit din schema de mai sus.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
167

51. Definiti bilantul puterilor electrice la functionarea in gol a unui motor
asincron trifazat.

52. Calculati t.e.m. induse in infasurarile masinilor de current alternativ.

53. Prezentati schematic bilantul puterilor electrice intr-o sectiune
longitudinala printr-un motor asincron trifazat.




54. Exprimati cuplul electromagnetic al motorului asincron pentru
alunecari s de valori foarte mici s(0,s
cr

)
55. Exprimati cuplul electromagnetic al motorului asincron pentru
alunecari s de valori mari s(s
cr

,1)
56. Definiti formula de calcul a cuplului electromagnetic pentru motorul
asincron trifazat.

57. Ce parametrii ai masinii asincrone trifazate influenteaza cuplul
electromagnetic in mod direct proportional dar invers proportional?

58. Reprezentati graficul caracteristicii cuplu-alunecare a motorului
asincron trifazat M=f(s).

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
168

59. Reprezentati graficul caracteristicii mecanice a motorului asincron
trifazat n=f(M).









60. Analizati conexiunile celor doua infasurari pentru a defini doua
infasurari cu nr. de perechi de poli diferiti. Care sunt avantajele
utilizarii acestor infasurari ?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
169


Fig.6
61. Care sunt procedeele pentru modificarea turatiei motorului asincron
trifazat.

62. Prezentati o schema de pornire directa a m.c.a

63. Prezentati o schema de pornire stea-triunghi. Ce conditii trebuie sa
indeplinesca un motor electric trifazat pentru a putea functiona in
triunghi la sistemul trifazat standard: 3*220; 3*380 ?

64. Prezentati o sectiune transversala printr-un motor asincron monofazat
cu elementele constructive.

65. Prezentati principiul de functionare al motorului asincron monofazat.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Convertoare Electromagnetice
- ntrebri Licen -
l. dr. ing. Constantin STOICA
170


66. Prezentati o schema de pornire in monofazat, a motorului asincron
trifazat.

67. Reprezentati graficul cuplului electromagnetic al motorului asincron
monofazat.

68. Definiti metodele de pornire ale motorului asincron monofazat.

69. Calculati valoarea condensatorului de pornire pentru un motor
asincron monofazat avand puterea nominala P
n

=1,5kW.
70. J ustificati de ce motorul monofazat cu poli ecranati prezentat mai jos
are cuplu de pornire.

Fig.7

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
171


Facultatea: ELECTRONIC, COMUNICAII I CALCULATOARE
Departamentul: ELECTRONIC, CALCULATOARE I INGINERIE ELECTRIC
Domeniul: INGINERIE ELECTRONIC I TELECOMUNICAII
Domeniul: INGINERIE ELECTRIC, Specializarea: ELECTROMECANIC

Programa de evaluare a cunotinelor fundamentale la disciplina
Masini electrice
pentru examenul de
Nr.
crt.
LICENA -2014

Denumirea temei
1 Maina sincron
1.1 Construcia mainii sincrone
1.2 Principiul de funcionare al mainii sincrone polifazate
1.3 Ecuaiile tensiunilor i solenaiilor la maina sincron
1.4 Caracteristicile de funcionare ale mainii sincrone
1.5 Conditii de cuplare in paralel a masinii sincrone
1.6 Pornirea motorului sincron
2 Maina de curent continuu
2.1 Constructia masinii de curent continuu cu colector. Tipuri de excitatie. Regimuri de
functionare
2.2 Principiul de funcionare al masinii de curent continuu
2.3 Ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu in regim de generator
2.4 Ecuatiile de functionare ale masinii de curent continuu in regim de motor
2.5 Bilantul puterilor la masina de curent continuu
2.6 Caracteristici de functionare ale masinii de curent continuu

Bibliografie:

[1] I. Boldea, Transformatoare i maini electrice.: Ed. Did. i Pedagogic, R.A, Bucureti 1994.
[2] Bala Constantin, Maini electrice : Teoria i ncercri.Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti 1982.
[3] Constantin Ghita, Modelarea si parametrii convertoarelor electromagnetice, Ed. Printech 2003
[4] M. Iorgulescu, Masini electrice(note de curs)

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
172


1. Elemente constructive ale masinii sicrone.

2. Definiti unghiul intern al masinii sincrone.

3. Definiti reactanta sincrona a masinii si impedanta acesteia.

4. Prezentati deosebirea din punct de vedere constructiv a masinii sincrone
cu poli inecati fata de cea cu poli aparenti.

5. Regimuri de functionare ale masinii. Aplicatii ale acestor regimuri.

6. Miezul rotoric al masinii sincrone are doua variante contructive conform
figurii rmatoare:




Faceti o prezentare a fiecarui tip.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
173


7. Prezentati infasurarea de excitatie a masinii sincrone.

8. Prezentati conditiile de functionare in paralel a generatoarelor sincrone.

9. Importanta respectarii conditiilor e functionare la cuplarea
generatoarelor la reteaua electrica este prezentata in figura de mai jos.
Detaliati.



10. Prezentati caracteristica mecanica a motorului sincron. Metode de
pornire ale motorului sincron.

11. Care este puterea motorului asincron folosit la pornirea unui motor
sincron raportata la puterea acestuia din urma?

12. Avantajele utilizarii motorului sincron.
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
174


13. Dezavantajele utilizarii motorului sincron.

14. Care sunt avantajele si dezavantajele pornirii directe a motorului
sincron?

15. Ce caracteristica este cea din figura:



Carui tip de motor apartine aceasta?
16. Prezentati caracteristica la functionarea in gol a generatorului sincron.



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
175


17. Prezentati caracteristica mecanica unghiulara a motorului sincron din
fig. de mai jos.



18. Explicati caracteristica externa a masinii sincrone





Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
176


19. Comentati caracteristica de reglaj a masinii sincrone prezentata in figura
de mai jos:



20. Bilantul puterilor masinii sincrone in regim de motor este cel din figura:


Care sunt marimile care intervin?

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
177


21. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dinte cuplul
electromagnetic si unghiul intern al masinii, trasata la tensiune si current
absorbit constant?

22. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dintre
tensiunea la bornele statorului si curentul de excitatie, cnd curentul
debitat de stator este nul, viteza rotorului mentinndu-se, de asemenea,
constanta?

23. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dintre
tensiunea de la bornele statorului si curentul debitat pe retea
(consumatori) de catre masina cnd curentul de excitatie se mentine
constant ca si turatia rotorului?

24. Ce caracteristica a masinii sincrone reprezinta dependenta dintre
curentul de excitatie si curentul debitat n retea de catre stator , atunci
cnd tensiunea la borne si turatia rotorului se mentin constante,caracterul
sarcinii mentinndu-se de asemenea constant cosct.?

25. Definiti regimul de functionare pentru masina sincrona care
functioneaza supraexcitata si are Q>0?



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
178


26. Elementele constructive ale masinii de current continuu sunt cele din
figura urmatoare:



27. Rotorul masinii de cc este realizat din urmatoarele parti componente.
Dezvoltati.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
179


28. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie
independenta.

29. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie independenta



30. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie derivatie.


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
180


31. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie derivatie.



32. Ecuatiile in regim stationar ale generatorului de cc cu excitatie mixta.



33. Ecuatiile in regim stationar ale motorului de cc cu excitatie mixta.



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
181


34. Ecuatiile in regim stationar ale motde cc cu excitatie serie.



35. Explicati regimul de generator al masinii de cc





Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
182


36. Explicati regimul de motor al masinii de cc



37. Prezentati marimile care intervin in expresia t.e.m. induse totale in
masina de cc:

E = K.

38. Prezentati marimile care intervin in expresia constantei masinii de cc:




Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
183


39. Marimile care intervin in expresia cuplului electromagnetic al masinii de
cc sunt:


40. Pentru masina electrica de cc ecuatia de functionare a masinii n regim
de generator este data de relatia:

Care sunt marimile din aceasta ecuatie?

41. Prezentati semnificatia expresiei de mai jos si a marimilor care intervin:


42. Prezentati semnificatia expresiei de mai jos si a marimilor care intervin:


43. Prezentati semnificatia expresiei de mai jos si a marimilor care intervin:


44. Prezentati semnificatia expresiei de mai jos si a marimilor care intervin:



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
184

45. Pentru masina electrica de cc ecuatia de functionare a masinii n regim
de motor este data de relatia:
Care sunt marimile din aceasta ecuatie?

46. Ecuatia cuplurilor masinii de cc in regim de motor este:

Care sunt marimile din aceasta ecuatie?

47. Definiti tipul pierderilor in masina de cc dat de relatia:


48. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de motor.





Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
185


49. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de
generator.


50. Prezentati schematic bilantul puterilor masinii de cc in regim de frana.







Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
186


51. Caracteristica externa a generatorului cu excitatie mixta este cea din fig.


Faceti comentarii pe baza acesteia.

52. Caracteristica de reglaj a generatorului cu excitatie mixta este cea din fig

Faceti comentarii pe baza acesteia.



Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
187


53. Definiti reactia indusului la masina de cc. Prezentati metoda de reducere
a efectelor reactiunii indusului.

54. Prezentati marimile care intervin figura urmatoare si fenomenul ce il
caracterizeaza



55. Prezentati fenomenul care se desfasoara conform figurii de mai jos


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
188


56. Definiti fenomenul de comutatie la masina de cc. Prezentati metodele de
imbunatatire a comutatiei in masina de cc.

57. Comentati caracteristica de externa a generatorului de cc cu excitatie
independenta


58. Prezentati caracteristica generatorului de cc cu excitatie separata la
functionarea in gol


Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
189


59. Explicatii asupra caracteristicii de reglaj a generatorului de cc cu
excitatie independenta



60. Pe baza caracteristicii de mai jos prezentati motivul pentru care
generatorul cu excitatie serie nu se utilizeaza in practica




Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
190


61. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie
independenta si derivatie.



62. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie serie.
Functionarea acestui tip de motor la cupluri mici. Aplicatii ale acestuia
in industrie.




Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
191


63. Prezentati caracteristica mecanica a motorului de cc cu excitatie mixta.
Aplicatii ale acestuia in industrie.




64. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicii
de mai jos:



Care este tipul de reglaj folosit. Explicatii.

Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
192


65. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicii
de mai jos:


Care este tipul de reglaj folosit. Explicatii.

66. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicilor
de mai jos


Care este tipul de motor si reglaj utilizat?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
193


67. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicilor
de mai jos

Pentru ce tip de motor se aplica acest reglaj? Explicatii.

68. Reglarea vitezei motorului de cc se efectuaeaza conform caracteristicilor
de mai jos



Care este masina pentru care se aplica acest reglaj si care este tipul
acestuia?
Evaluarea cunotinelor fundamentale la disciplinele
Masini electrice
- ntrebri Licen -
.l.dr.ing. Mariana Iorgulescu
194


69. Prezentati pricipiul franarii conform figurii urmatoare



70. Prezentati pricipiul franarii conform figurii urmatoare: