ENERGIA EOLIAN

1. INTRODUCERE
1.1. Definitie
Energia eoliana este energia continuta de
forta vantului ce bate pe suprafata pamantului.
Exploatata, ea poate fi transformata in energie
mecanica pentru pomparea apei, de exemplu, sau
macinarea graului, la mori ce functioneaza cu
ajutorul vantului. Prin conectarea unui rotor la un
generator electric, turbinele de vant moderne
transforma energia eoliana, ce invarte rotorul, in
energie electrica.

1.2. Avantaje
n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai
important reducerea dependenei de aceti combustibili.
Energia eolian sa dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic
global. !tilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de
energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare,
prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de
energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa. "ipuri de sisteme
eoliene de mici capacitati# $isteme eoliene autonome
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane
poluante i gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili.
Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic
producerea nici a unui fel de deeuri.
Costuri reduse pe unitate de ener!ie produs". %ostul energiei electrice
produse n centralele eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajung&nd n
$.!.'. s fie c(iar mai mici dec&t n cazul energiei generate din combustibili, c(iar
dac nu se iau n considerare externalitile negative inerente utilizrii combustibililor
clasici.
n )**+, preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii
,*, iar previziunile sunt de continuare a scderii acestora, deoarece se pun n
funciuni tot mai multe uniti eoliene cu putere instalat de mai muli mega-ai.
Costuri reduse de scoatere din func#iune. $pre deosebire de centralele
nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de c&teva ori
mai mare dec&t costurile centralei, n cazul generatoarelor eoliene, costurile de
scoatere din funciune, la captul perioadei normale de funcionare, sunt minime,
acestea put&nd fi integral reciclate.
Ferm de energie eolian n Tarifa, Spania
1.$. Dezavantaje
.a nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost
preul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor.
n ultimii ani, ns, preul de producie pe unitate de energie electric a sczut drastic,
ajung&nd p&n la cifre de ordinul /+ euroceni pe 0ilo-att or, prin mbuntirea
parametrilor te(nici ai turbinelor.
!n alt dezavantaj este i 1poluarea vizual1 adic, au o apariie neplcut i
de asemenea produc 1poluare sonor1 2sunt prea glgioase3. 'lii susin c turbinele
afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omor&nd psri i necesit&nd
terenuri mari virane pentru instalarea lor.
'rgumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de v&nt au o apariie
atractiv stilizat, c mainile omoar mai multe psri pe an dec&t turbinele i c alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind crbunele, sunt cu mult
mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser.
!n dezavantaj practic este variaia n viteza v&ntului. 4ulte locuri pe Pm&nt
nu pot produce destul electricitate folosind puterea eolian, i din aceast cauz
energia eolian nu este viabil n orice locaie.

1.%. &ori de vant

Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata
de vant atunci cand au navigat pe 5il in amonte, in jurul
secolului 67 i.8r. Peste secole vasele cu panze aveau sa
domine marile si oceanele lumii, servind in principal
transportului comercial, dar si in scopuri militare si stiintifice.
4arile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze
pentru a controla si domina marile.
'ceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa sunt construite cu
ec(ipamente moderne. !tilizarea lor este, insa, cu totul alta fie ca vase sportive, fie
ca ambarcatiuni de agrement.
Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand
prima moara de vant a fost construita in vec(ea Persie in
secolul 766. 9e atunci morile de vant sunt folosite pentru
macinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau
pentru furnizarea altor forme de energie mecanica. 6nsa
exploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul ::,
odata cu aparitia ;morilor de vant< moderne = turbinele de
vant ce pot genera o energie de )>* pana la /** de 0ilovati.


Vas fenician Vas american
Pentru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de
vant sunt instalate in tarile dezvoltate si acolo unde
intensitatea vantului permite puterii eoliane sa poata fi
exploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie
electrica, precum caldura degajata de arderea carbunilor.

6mbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor,
combinate cu o crestere a numarului de turbine instalate, a
dus la o marire a puterii energiei eoliene cu circa ?>*@
din ?AA*. 6n ?AAB, de exemplu, piata mondiala a energiei
eoliene manipula in jur de / miliarde de dolari.

4oara de v&nt este strmoul generatoarelor eoliene. Ea a aprut n Evul
4ediu n Europa. Ea a funcionat la nceput cu ax vertical.
Imagine a dou mori de vnt
4ai t&rziu, morile se orientau dup direcia v&ntului i au fost puse p&nze
pentre a capta mai bine energia v&ntului.
Imagine a unei mori de vnt cu pnze
Prima moar de v&nt cu pale profilate a aprut n secolul doisprezece. %(iar
dac era foarte simpl, este totui vorba de prima cercetare aerodinamic a palelor.
'cestea au fost utilizate n principal pentre pomparea apei sau pentru mcinarea
gr&ului.
n perioada Cenaterii, inventatori celebrii ca .eonardo da 7inci sau
interesat foarte intens de morile de v&nt, ceea ce a condus la numeroase inovaii,
uneori inutile. 9e atunci, morile sau nmulit n Europa.
Cevoluia industrial a oferit un nou nceput pentru morile de v&nt, prin
apariia de noi materiale. n consecin, utilizarea metalului a permis modificare
formei turnului i creterea considerabil a mainilor pe care le numim pe scurt
1eoliene1.
Moar de vnt (ermania de !ord"
Evoluia electricitii n secolul :: a determinat apariia primelor eoliene
moderne. Este studiat profilul palelor, iar inginerii se inspir dup profilul aripilor de
avion.
Eolian modern
n prezent, eolienele sunt, aproape n totalitate cu ax orizontal, cu excepia
modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor $avonius i 9arrieus, care sunt nc utilizate,
dar sunt pe cale de dispariie.
!ltimele inovaii permit funcionarea eolienelor cu vitez variabil, respectiv
reglarea vitezei turbinei eoliene n funcie de viteza v&ntului.

$tocare
acumulatori
Energie
cinetic
v&nt
Energie
mecanic
rotor
Energie
electric
generator
Ceea de
distribuie

$arcini izolate
2ex# sate izolate3

Energia de origine eolian face parte din energiile regenerabile. 'ero
generatorul utilizeaz energia cinetic a v&ntului pentru a antrena arborele rotorului
su# aceasta este transformat n energie mecanic, care la r&ndul ei este transformat
n energie electric de ctre generatorul cuplat mecanic la turbina eolian.
'cest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dac turbina i generatorul au
viteze de acelai ordin de mrime, fie se poate realiza prin intermediul unui
multiplicator de vitez. n sf&rit, exist mai multe posibiliti de a utiliza energia
electric produs# fie este stocat n acumulatori, fie este distribuit prin intermediul
unei reele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate.
$itemele eoliene de convesie au i pierderi. 'stfel, se poate meniona un
randament de ordinul a >A @ pentru rotorul eolienei, AD@ al multiplcatorului. "rebuie
luate n considerare, de asemenea, pierderile generatorului i ale eventualelor sisteme
de conversie.
Imagine a unei eoliene cu trei pale de #$% &'
C'iar dac" tur(ine)e eo)iene moderne au intrat pe pia#"* c)asice)e
sisteme de producere a ener!iei sunt fo)osite +n specia) +n re!iuni)e izo)ate i sunt
deose(it de eficiente +n )oca)it"#i)e mici
%ercettorii mai dau o ans morilor de v&nt i
spun c pot fi folosite i astzi pentru producerea
energiei n mod eficient. n ntreaga lume exist peste
douzeci de productori de mori de v&nt clasice.
Principalele companii care fabric astfel de mecanisme pentru producerea
energiei sunt n $tatele !nite ale 'mericii, 5oua Eeeland, 'ustralia i 4area
Fritanie.
Pe l&ng faptul c v&ntul nu cost nimic, ca surs energetic el poate fi o
alternativ bun pentru localitile mici, aflate departe de sursele tradiionale. n
Europa, principalii utilizatori de mori de v&nt sunt Glanda, 9anemarca, $pania,
4area Fritanie, dar i Polonia, %e(ia, !craina, Estonia i Hrana. 'cestor ri li se
adaug $!', 'ntigua, Farbados, 'frica de $ud, 5oua Eeeland i Iaponia.
n unele dintre aceste state, morile de v&nt se mai folosesc i acum pentru
mcinarea cerealelor. 9e asemenea, pompele cu palete multiple, acionate de v&nt
sunt folosite pentru a obine apa din puuri n regiunile izolate, n special n 'ustralia
i 'frica de $ud. 'pa pompat este depozitat ntrun turn din apropiere.
Desi!nu)* nesc'im(at de sute de ani
9ei n mod obinuit se numesc mori de v&nt, aceste mecanisme sunt numite
maini de v&nt i pompe de v&nt. G pomp de v&nt obinuit are o roat cu diametrul
detreipatru metri, cu circa )* de palete. Coata este montat pe un st&lp, av&nd
nlimea medie de opt metri. Hora v&ntului pe o deriv
vertical din spate menine roata cu faa spre v&nt.
ns deriva este conceput s ntoarc roata numai c&nd
v&ntul devine extrem de puternic, pentru a preveni
vtmarea mecanismului.
n cele mai multe cazuri, morile de v&nt sunt aezate n
apropierea r&urilor i atunci rotaia paletelor este
transformat ntro micare de susjos pentru a aciona
pompa. Pentru c morile de v&nt au fost at&t de eficiente
i durabile, designul lor nu a fost sc(imbat de sute de ani.
Ener!ia eo)ian"* com(inat" cu cea so)ar"
4oara de v&nt de la Jimbledon e punct turistic
$pecialitii n eficien energetic atrag atenia c morile de v&nt trebuie folosite n
funcie de clim. ntrun studiu recent, cercettorii danezi au artat c, n condiiile
climaterice din 9anemarca, sistemele fotoelectrice sunt efective doar n proporie de
?,@ n ianuarie i de ?**@ numai n iulie. Eficacitatea lucrului staiilor eoliene este
i ea cuprins ntre >>@ n iulie i ?**@ n ianuarie.
9anezii spun c varianta optim este combinarea instalaiilor morilor de v&nt
cu cele solare. $pecialitii n resurse energetice mai arat c litoralurile marine i
munii au potenialul eolian cel mai ridicat. 9ar exist multe alte teritorii cu un
potenial eolian necesar pentru utilizare. %a surs energetic, v&ntul poate fi mai greu
de calculat spre deosebire de soare, dar n anumite perioade prezena v&ntului se
observ pe parcursul ntregii zile.
Eficacitatea resurselor eoliene depinde de relieful pm&ntului i de prezena
obstacolelor plasate la nlimi de p&n la ?** metri.
n localitile montane, spre exemplu, dou suprafee pot avea potenial solar
egal, ns potenialul v&ntului poate fi diferit datorit diferenei dintre direciile
maselor de aer. n legtur cu aceasta, planificarea locului pentru amplasarea unei
mori de v&nt are nevoie de studii mai detaliate dec&t montarea unui sistem solar.
,!omotu) a fost mu)t redus
%(iar dac morile de v&nt de prim generaie erau teribil de greu de suportat
din cauza zgomotului pe care l fceau continuu, n prezent noile te(nologii au permis
reducerea considerabil a polurii sonore fcute de astfel de instalaii. 'cum, pe scara
surselor de zgomot, morile de v&nt se situeaz undeva ntre zgomotul produs de un
v&nt slab i zgomotul din interiorul unei locuine, respectiv la aproximativ +>
decibeli.
-ermania i Danemarca fo)osesc ce) mai mu)t eo)iene)e
%ei care vor si instaleze o moar de v&nt pentru producerea energiei trebuie
s calculeze costurile i eficiena acesteia. %ea mai ieftin moar de v&nt cost
aproximativ ).>** dolari americani.
%eea ce duce la producerea unui 0ilo-at la un pre mai mic fa de cel al unuia
produs de o instalaie eolian modern. $e estimeaz c instalarea unui 0J eolian
impune ac(iziionarea unei aparaturi de aproximativ ?.*** euro.
$pecialitii spun ns c preul unui 0J( depinde de preul instalrii eolienei,
ca i de cantitatea de energie produs anual. 'cest pre variaz n funcie de locaie i
scade pe msura dezvoltrii te(nologiei.
Krile cele mai avansate n privina folosirii
sistemelor eoliene sunt Lermania i 9anemarca, unde
investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori.
n cele dou state exist tendina ca sistemele
eoliene s fie folositede populaie. n plus, energia
eolian este perceput ca o cale de diversificare a
produciei agricole. n 9anemarca, ?**.*** de familii
dein aciuni n energia eolian.
$istemele eoliene au permis crearea de locuri de
munc pentru danezi i germani n diverse sectoare, precum cele de producere a
eolienelor i a componentelor acestora, instalrii eolienelor, exploatrii i ntreinerii.
n prezent exist peste ?>.*** de angajai n 9anemarca i /*.*** n Lermania
implicai n filiera eolian.
Densitatea aeru)ui tre(uie s" fie mare
Pentru a funciona n parametrii optimi, morile de v&nt trebuie amblasate acolo
unde masa aerului e mai mare. %u c&t aceasta e mai mare, cu at&t mai repede se rotesc
elicele, produc&nd o cantitate sporit de energie. $pecialitii spun c, atunci c&nd
amplasm o moar de v&nt, trebuie s inem cont i de densitatea local a aerului.
9iferene notabile se nregistreaz ntre regiunile nalte i cele de la es. .a
c&mpie, densitatea aerului este mai mare, iar fora de aciune a v&ntului este mai
mare. .a presiunea atmosferic normal i temperatura de ?>M%, densitatea aerului
constituie ?,))> 0gNmc. ns, odat cu mrirea umiditii, densitatea mai scade puin.
Pe suprafeele plasate mai sus de nivelul mrii, n muni, spre exemplu,
presiunea atmosferic este mai mic i, corespunztor, este mai mic i densitatea
aerului, deci se produce o cantitate redus de energie pe suprafaa elicei.
&ori)e de v.nt* amp)asate pe rute)e )e(ede)or
n Glanda, lalelele sunt plantate n jurul morilor .%ercettorii britanici vor s
sc(imbe amplasarea morilor de v&nt n funcie de traseele psrilor migratoare ce vin
din 6slanda. 9irecia de migraie arat exact direcia din care bat cel mai eficient
v&nturi, pe care eolienele oamenilor lear putea folosi.
Pentru acest lucru ei au comandat un studiu despre o familie de apte lebede
care ierneaz n rezervaia britanic 9umfriess(ire. %ele apte lebede au fost urmrite
prin satelit din 6slanda i p&n c&nd au ajuns n 4area Fritanie.
%ercettorii spun c au (otr&t s monitorizeze lebedele pentru c nu tiau care
e traseul lor. OPtiam c ele prsesc 6slanda i se ndreapt spre $coia i 6rlanda, dar
nu tim nimic despre ruta lor p&n ajung aiciQ, a declarat Frian 4orrel, managerul de
proiect. 'cesta a adugat c, din datele obinute, sau obinut traseele perfecte de
amplasare a bateriilor de eoliene.
/rima moar" de v.nt a ap"rut +n Af!anistan
7&ntul este cunoscut omenirii drept surs energetic de peste ?*.*** de ani,
dar dovezile ar(eologice arat doar c egiptenii din 'ntic(itate foloseau v&ntul pentru
mori nc de acum >.*** ani. Prima moar de v&nt, aa cum o tim noi, a aprut n
jurul anului B**, pe teritoriul 'fganistanului. 9e atunci
dateaz i mainile eoliene cu ax vertical de rotaie,
care se utilizau pentru mcinarea grunelor.
%unoscutele instalaii eoliene asigurau
funcionarea unor sisteme de irigare pe insula %reta din
4area 4editeran. 4orile pentru mcinarea boabelor,
care funcionau pe baza v&ntului, sunt foarte cunoscute n
perioada medieval.
n secolul al :67lea, olandezii au mbuntit
modelul morilor de v&nt, rsp&ndite n Grientul 4ijlociu,
i au nceput utilizarea larg a instalaiilor eoliene la
mcinarea boabelor. n ?,>+, n $!' apare o pomp de ap care funciona pe baza
energiei v&ntului. 'ceast pomp semna cu modelul morilor de v&nt, dar avea mai
multe brae i un fluger pentru determinarea direciei v&ntului.
%tre anul ?A+*, americanii utilizau peste ase milioane de instalaii de acest
tip pentru pomparea apei i producerea energiei electrice. Ec(ivalentul modern al
morilor de v&nt este turbina de ap, larg utilizat pentru a furniza energia necesar
acionrii unor generatoare de electricitate imense n reelele (idroelectrice de azi. 9e
exemplu, 5orvegia produce cea mai mare parte a electricitii n acest fel.
A)te uti)izari
$a gasesti o sursa de curent pentru ati putea incarca telefonul mobil poate fi o
problema atunci cand te afli intro calatorie la munte sau, pur si simplu, ai uitat sa iti
iei incarcatorul cu tine. 6nsa, solutia acestei probleme poate fi mai simpla decat sar.
Lizmodo spune ca studentii de la 6ndian 6nstitute of "ec(nologR au venit cu o idee
extraordinara. Ei au creat o turbina portabila, alimentata de energia eoliana, care
poate fi atasata telefonului mobil pentru incarcare.
"e(nica nu este inca pe piata, insa departamentul a trimis o propunere
4inistrului $tiintei si "e(nologiei din 6ndia pentru a putea fabrica acest tip de turbina
la o scara mai larga, a afirmat Prof. .alit Sumar 9as, conducatorul 9epartamentului
de 9esign 6ndustrial. 'cest aparat este menit celor ce se afla pe zonele de coasta,
unde vantul este mai mereu prezent. 6nsa poate fi folosit peste tot, c(iar si in timpul
unei calatorii, atata timp cat exista curenti de aer. 'cest mecanism ar putea fi o
solutie ideala pentru cei ce nu au la indemana o sursa de electricitate.
$i in cazul in care va intrebati cine va cumpara un telefon celular, daca nu are
curent electric, sar putea sa ramaneti uimiti. 9e exemplu, populatia din %iosa,
Fistrita 5asaud, Comania, cumpara telefoane mobile, c(iar daca electricitatea e doar
un concept la care viseaza ca o sa ajunga intro buna zi si in satul lor.
$emnalul de retea in zona este bun, dar daca vor sa incarce un telefon, aeasta
inseamna un drum de , 0m pana la cel mai apropiat oras. 6ar acesta nu este un caz
izolat. Potrivit lui CoR $tear, de la HreeplaR EnergR, o companie care va produce si
vinde generatoare bazate energie eoliana, TSenRa are /* de miloane de oameni si /
milioane de utilizatori de telefoane mobile, insa numai )**,*** de case beneficiaza
de energie electrica<.
1.0. 1i!uranta ener!iei eo)iene
Energia eoliana e o sursa de putere electrica
promitatoare in viitor datorita ecologitatii si infinitatii
sale. "otusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul
zilei, sezonului sau anilor energia generata de vant e o
resursa intermitenta. 6n zonele de pe glob cu actiune
puternica a vantului turbinele actioneaza in jur de D*@
din timpul anului. %(iar si asa vantul poate fi
insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate maxima. %u toate acestea
te(nologia a reusit sasi adapteze creatiile imbunatatindule si producand si alte ce
folosesc acest tip de energie.

!av (ritanic pe pern de aer cu motoare ce pot folosi )i energia eolian
1.2. 1isteme eo)ine
Sistemul eolian simplu
%onfiguratia acestui tip de sistem este foarte simpla. .ipsa bateriilor pentru
stocarea energiei electrice reduce semnificativ pretul de cost. 'limentarea
consumatorilor se face direct in curent continuu fara controlul exact al tensiunii de
alimentare.
'plicatile care folosesc acest tip de sistem sunt#
pompare apa pentru irigatii
pompare apa uz casnic
6n general apa va fi stocata intrun bazin de unde va fi putea fi folosita cu un
debit mai mare decat cel furnizat de pompa.

Sistemul eolian hibrid
%onfiguratia sistem eolian (ibrid. 'cest sistem complex este dezvoltat prin
adaugarea unui generator diesel, care are rolul de a compensa lipsa energiei electrice
in situatii critice, neprevazute.

$unt folosite baterii pentru stocarea energiei electrice. 'limentarea
consumatorilor se face in curent continu 29%3 sau alternativ 2'%3.

%onsumatorii din curent continu vor fi consumatori eficienti , pentru realiza o
diminuare semnificativa a consumului de energie

2. 1TRUCTUR 3 4I 5UNC6IONARE
2.1. /"r#i)e componente a)e unei tur(ine
Compunerea sistemu)ui7
?. *ale
Horma si conceptia lor este esentiala
pentru a asigura forta de rotatie
necesara. 'cest design este propriu
fiecarui tip de generator electric.
). !acela
%ontine generatorul electric
asigurand si o protectie mecanica
/. *ilon
'sigura strucura de sustinere si
rezistenta a ansamblului superior.
+. Fundatie
'sigura rezistenta mecanica a
generatorului eolian.
2.2. 5orme constructive
Orientarea a8u)ui
Exist mai multe tipuri de eoliene. $e disting ns dou mari familii# eoliane cu
ax verti cal i eoliene cu ax orizontal.
6ndiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru
a antrena generatorul.
Eoliene cu ax vertical
Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mic, av&nd nlimea de *,?
*,> din nlimea rotorului. 'ceasta permite amplasarea ntregului ec(ipament de
conversie a energiei 2multiplicator, generator3 la piciorul eolienei, facilit&nd astfel
operaiunile de ntreinere. n plus, nu este necesar utilizae unui dispozitiv de
orientare a rotorului, ca n cazul eolienelor cu ax orizontal. "otui, v&ntul are
intensitate redus la nivelul solului, ceea ce determin un randament redus al eolienei,
aceasta fiind supus i turbulenelor de v&nt. n plus, aceste eoliene trebuiesc
antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicitri mecanice importante.
9in acest motive, n prezent, constructorii de eoliene sau orientat cu
precdere ctre eolienele cu ax orizontal.
%ele mai rsp&ndite dou structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaz pe
principiul traciunii difereniale sau a variaiei periodice a incidenei#
U Rotoru) )ui 1avonius n cazul cruia, funcionarea se bazeaz pe principiul
traciunii difereniale. Eforturile exercitate de v&nt asupra fiecreia din feele uni corp
curbat au intensiti diferite. Cezult un cuplu care determin rotirea ansamblului.
Sc+ema de principiu a rotorului lui Savonius
Sc+ema rotorului lui Savonius
U Rotoru) )ui Darrieus se bazeaz pe principiul variaiei periodice a incidenei. !n
profil plasat ntrun curent de aer, n funcie de diferitele ung(iuri, este supus unor
fore ale cror intensitate i direcie sunt diferite. Cezultanta acestor fore determin
apariia unui cuplu motor care rotete dispozitivul.

Imaginea unei eoliene ,arrieus Sc+ema rotorului lui ,arrieus
Eoliene cu ax orizontal
Huncionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaz pe principiul morilor de
v&nt. %el mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil
aerodinamic, deoarece astfel se obine un bun compromis ntre coeficientul de putere,
cost i viteza de rotaie a captorului eolian, ca i o ameliorare a aspectului estetic, fa
de rotorul cu dou pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sut mai puin supuse unor
solicitri mecanice importante i au un cost mai sczut.
Imaginea unei eoliene cu a- orizontal )i a unei mori de vnt
Exist dou categorii de eoliene cu ax orizontal#
U Amonte# v&ntul sufl pe faa palelor, fa de direcia nacelei. Palele sunt rigide, iar
rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dup direcia v&ntului.
Sc+ema unei eoliene cu a- orizontal amonte
U Ava)# v&ntul sufl pe spatele palelor, fa de nacel. Cotorul este flexibil i se auto
orienteaz.
Sc+ema unei eoliene cu a- orizontal aval
9ispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizat, deoarece este mai simpl
i d cele mai bune rezultate la puteri mari# nu are suprafee de direcionare, eforturile
de manevrare sunt mai reduse i are o stabilitate mai bun.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate n funcie de
direcia i fora vntului. Pentru aceasta, exist dipozitive de orientare a nacelei pe
direcia v&ntului i de orientare a palelor, n funcie de intensitatea acestuia..
n prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezint cel mai ridicat
interes pentru producerea de energie electric la scar industrial.
2.$. &odu) de asam()are a) nace)ei
E)emente)e constructive a)e nace)ei 9reprezentare $D:
.egend
? = elice ?? = bra de ridicare
) = suportul elicelor ?) = cilindru de divizare
/ = elementele de fixare ?/ = semiforma inferioar
+ = arbore principal ?+ = turnul
> = generator secundar ?> = controlul alunecrii
D = cutia de viteze ?D = angrenaj cu biel
B = fr&n cu discuri ?B = inelul alunecrii
, = rcitor cu ulei ?, = angrenajul alunecrii
A = arborele cardanic ?A = unitatea primar de control
?* = generator principal )* = unitatea (idraulic
2.%. 1c'ema func#iona)" a unei tur(ine
Cum functioneaza o tur(ina eo)iana ;
$istemul se bazeaza pe un principiu simplu. 7antul pune in miscare palele care
la randul lor actioneaza generatorul electric. $istemul mecanic are in componenta si
un multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.
%urentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit
apoi cu ajutorul unui invertor 9%'% in cazul turbinelor de mica capacitate , fie
livrat direct retelei de curent alternativ 2 '%3 spre distribuitori.
$. TI/URI DE 1I1TE&E EO<IENE
$.1. 1istem te)ecom izo)at a)imentat cu ener!ie eo)iana

Hiabilitatea alimentarii cu energie electrica a unui dispozitiv de telecomunicatii
important, este esentiala. G noua aplicatie a energiei alternative este alimentarea cu
energie electrica a unui sistem telecom pentru furnizare acces internet, aflat intro
zona fara access la reteaua publica. Pentru aceasta aplicatie se poate opta pentru
alimentare folosind generatoare eoliene.
9e foarte multe ori operatorii de televiziune prin cablu 2 %'"7 3, sau
furnizorii de internet 2 6$P 3 au avut dificultati te(nice uriase pentru instalarea unor
ec(ipamente in locatii fara acces la retea sau unde costurile instalarii ei este foarte
mare.
Hiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intrun mod
foarte riguros. 9e aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de
cost.
Pentru a determina pretul de cost al unui ec(ipament este necesar sa
determinam care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este
intervalul de timp in care ei functioneaza.
Emitatorul trebuie sa funtioneze non=stop , 2%' din 2% ore timp de $20 zi)e pe
an, indiferent de conditile meteo si anotimp. $istemul de alimentare trebuie sa
acopere integral consumul in timp de iarna si sa nu produca intreruperi de energie.
.ocatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic#
7ant continu la ?)mNs timp de + ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul va folosi sau o turbina eoliana
care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica.
'cest consumatori are nevoie de ),,J( pe zi timp de B zile pe saptamana sau
putem considera aproximativ un consum de >*2%?@'A)una.
$istemul trebuie sa aiba o autonomie de $ zi)e, adica poate furniza energia
necesara timp de / zile de la turbina eoliana. 'cest mod de proiectare va permite
detectarea in timp util a oricarei avarii, eliminand complet eventualitatea unei
intreruperi de energie a consumatorului.

9escrierea funcional a unui sistem eolian
Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente
principale#
"urbina eoliana
'cumulatori 2baterii reincarcabile3 la ?) 7
Cegulator de incarcare a bateriei
Ec(ipamente si conectori pentru subansamble.
Pentru aceasta aplicatie sau ales urmatoarele componente #

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea
nevoie de #
? turbina eoliana de +**J tip 'ir :
? regulatoare de incarcare $teca pentru panouri 2 turbina eoliana include un
regulator propriu 3
? 'cumulator cu ciclu profund tip $?)N)/*'
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si
implementarea lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor
si costurilor 2care pot suferii ajustari importante3 specifice fiecarei locatii.
Feneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme
furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala si
este foarte fiabil.

$.2. Centra)a e)ectrica eo)iana
Potentiali beneficiari %onsumatorii autonomi de mica putere
9E$%C6ECEN %'C'%"EC6$"6%6 $PE%6'.E
6novatia se refera la te(nica eoliana si poate fi folosita pentru asigurarea cu
energie a diferitor consumatori. %entralele electrice eoliene pot fi folosite atit in mod
independent, cit si in componenta unor sisteme mixte# eoliene = solare sau eoliene cu
9iesel.
%entralele electrice eoliene cunoscute pina in prezent nu sunt fiabile in
special, in cazul in care intensitatea vintului este mare = deoarece, motorul eolian are
rezistenta joasa la sarcinile inalte provocate de vint,
fapt ce reduce simtitor eficacitatea lucrului. 6n plus,
centrala electrica eoliana are randament scazut,
intrucit, pentru rotirea rotii eoliene, se foloseste
numai capacitatea portanta a vintului care actioneaza
asupra paletelor.
Problema pe care o rezolva inovatia te(nica propusa consta in sporirea
randamentului si eficacitatii lucrului, pe baza maririi fiabilitatii centralei electrice
eoliene. $uplimentar, in centrala electrica eoliana, pe sectoarele platformei turnate
care este executata ca niste aripi, sunt amplasate baterii solare, ceea ce permite
obtinerea de energie indiferent de viteza vintului.
ABANTACE
4arirea randamentului motorului eolian pina la *,> = *,D
4arirea eficacitatii de lucru a centralei electrice eoliene
Posibilitatea obtinerii energiei si in cazul cind vintul este slab si timpul este
linistit
%onstructia este rigida si ec(ilibrata in spatiu
Ceducerea probabilitatii aparitiei batailor cind puterea vintului este diferita.
$tadiul de dezvoltare 9isponibil pentru demontatii
!nde a fost aplicataNtestata 6n gospodariile vinicole din raionul %omrat
"ip de colaborare dorita Parteneriat, investitii, comercializarea produsului
finit
$.$. Insta)atie e)ectrica eo)iana
Potentiali beneficiari fermieri, agenti
economici, persoane particulare ce au nevoie de sursa
autonoma de energie
9E$%C6ECEN%'C'%"EC6$"6%6 $PE%6'.E
6nventia se refera la instalatiile de transformare a
energiei eoliene in energie mecanica. 'ceasta poate fi
folosita pentru producerea diverselor tipuri de energie.
6nstalatia include consecutiv, legate intre ele si
alcatuind un circuit inc(is.
un motor eolian cu axa de rotatie verticala care este unit cinematic cu pompa,
continind stuturile de presiune si de absorbtie
un mecanism de actionare a generatorului electric si a pompei de circulatie
un generator, un acumulator termic cu incalzitor si sc(imbator de caldura
o pompa de circulatie.
5outatea consta in faptul ca, in circuitul inc(is
format la stutul de presiune al pompei sunt cuplate
consecutiv acumulatorul pneumatic, regulatorul de
presiune, colectorul de distribuire care contine doua
sau mai multe strangulatoare. Pompa dispune de un rotor
central si de cel putin doua rotoare sateliti, care se afla in
angrenare cu el.
Cezultatul consta in majorarea randamentului instalatiei si extinderea
domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate.
ABANTACE
4ajorarea randamentului instalatiei
Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
%resterea coeficientul de conversiune 2coeficientul Fetz3
4icsorarea totala a impactului negativ asupra mediului inconjurator
Hunctionarea la diferite viteze ale vintului
$tadiul de dezvoltare "estari in teren. 9isponibil pe piata
"ip de colaborare dorita Partener strategic pentru producerea si
comercializarea produselor finite.
$.%. Insta)atie ener!etica eo)iana
Potentiali beneficiari persoane particulare, intreprinderi mici.
ABANTACE
Posibilitatea de a mentine automat turatia
nominala necesara la variatia vitezei vintului
4arirea duratei de exploatare a instalatiei
!n grad inalt de mentenanta
4arirea sigurantei de exploatare a instalatiei la
variatiile considerabile ale vitezei vintului.
6ndependent de directia vintului, motorul eolian se roteste intro directie
planificata. .a o presiune puternica si indelungata a vintului, cind instalatia eoliana
depaseste numarul de rotatii maxim admisibile se pune automat in functiune
regulatorul centrifug. 6n consecinta, se produc frinarea, reducerea si stabilizarea
numarului turatiilor pina la cele planificate.
$tadiul de dezvoltare "estari in teren
"ip de colaborare dorita %ooperarea, investitii
$.0. &otor eo)ian
Potentiali beneficiari Lospodarii induviduale,
fermieiri, ntreprinderi mici
Este cu mult mai puternic decit cel obisnuitV
6nventia se refera la instalatiile pentru transformarea
energiei cinetice a vintului n energie mecanica si poate
fi utilizata pentru obtinerea energiei electrice.
Cezultatul inventiei consta n majorarea puterii
motorului eolian.
4otorul eolian cunoscut permite de a transforma
energia vintului n energie mecanica pina la o anumita limita, determinata de
dimensiunile rotorului. Problema pe care o rezolva prezenta inventie consta n
majorarea puterii motorului eolian prin combinarea a doua rotoare activN reactiv si
9arieus. 4ajorarea puterii nu se efectueaza din contul maririi numarului de rotatii, ci
din contul majorarii momentului de rotatie. 'ceasta permite de a folosi vintul de
putere diferita, deoarece, eficacitatea rotorului motorului eolian si a paletelor
rotorului 9arieus ating valoare maxima la diferite viteze ale vintului.
ABANTACE
4ajorarea puterii si eficacitatii de functionare a motorului eolian
%ostul raportat la ? 0J instalat este de D** W B** !$9 cei de ) ori mai redus decit
costurile existente
4otorul eolian este compact si are un grad nalt de fiabilitate
Cezistenta mare la vinturi puternice
Permite majorarea suprafetei de lucru a rotorului.
$tadiul de dezvoltare 9isponibil pentru demonstratii testari n teren.
"ip de colaborare dorita %omercializarea produsului finit, parteneriat,
investitii
$.2. &otor eo)ian caruse) 9variante:
Potentiali beneficiari 6ntreprinderi, agenti economici, persoane particulare
ABANTACE
%(eltuieli reduse costurile producerii energiei electrice cu ajutorul noului
motor eolian sunt situate la B>@ din costurile necesare pentru producerea de curent
electric prin metodele conventionale.
Cegleaza turatiile arborelui la devierile curentilor de vint, fapt ce contribuie
la majorarea termenului de functionare si a randamentului motorului eolian carusel
6ntretinerea motorului eolian nu costa mult
4arirea duratei de functionare, datorita vitezei de rotatii mici de ?*?>
oriNmin.
Energie neconventionala, regenerabila si cu efecte de poluare nule sau foarte
mici
%ostul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti
combustibili
"imp redus de montaj al motorului
6n procesul de exploatare nu este necesara participarea omului
$tadiul de dezvoltare Haza de dezvoltare N sc(ita te(nica
"ip de colaborare dorita Parteneriat, comercializare
$.D. &otor eo)ian cu transportor
Potentiali beneficiari 6ntreprinderi, agenti economici, persoane particulare
Costuri mici* functiona)itate ina)taE
6nventia se refera la instalatiile de transformare a energiei eoliene in energie
mecanica, care poate fi folosita pentru producerea automata a diverselor tipuri de
energie. Cezultatul inventiei consta in intensificarea curentilor de aer si stabilizarea
vitezei de rotatie a rotii eoliene.
6nstalatia include consecutiv, legate intre ele si alcatuind un circuit inc(is# un
motor eolian cu axa de rotatie verticala unit cinematic cu pompa continind stuturile
de presiune si de absorbtieX un mecanism de actionare a generatorului electric si a
pompei de circulatieX un generatorX un acumulator termic cu incalzitor si sc(imbator
de caldura si o pompa de circulatie.
9ispozitivul permite reglarea vitezei de rotatie. 'stfel, motorul eolian
functioneaza atit la vitezele mici, cit si mari ale vintului, iar viteza nominala a
arborelui principal este reglata in mod automat.
ABANTACE
6ntensificarea curentilor de aer si stabilizarea vitezei de rotatie a rotii eoliene
Extinderea domeniului de utilizare a energiei eoliene transformate
%osturile producerii energiei electrice cu ajutorul motorului eolian sunt situate la
B>@ din costurile necesare pentru producerea de curent electric prin metodele
conventionale
6ntretinerea motorului eolian nu costa prea mult
9atorita vitezei de rotatie mici de ?* = ?> oriN min, durata de functionare se
mareste
%ostul de producere nu este influentat de fluctuatiile pretului celorlalti
combustibili
6n procesul de exploatare nu este necesara participarea omului.
$tadiul de dezvoltare Haza de dezvoltare proiect te(nic
"ip de colaborare dorita Parteneriat, comercializare
$.>. Tur(ina e)icoida)a eo)iana
Potentiali beneficiari %onsumatori de energie izolati 2fermieri, reprezentanti
ai micului bussines in spatiul rural.
ABANTACE
4ajorarea coeficientului de utilizare a energiei vintului datorita diferentei
vitezelor aerului pe cele ) suprafete ale paletei 2aparitia fenomenului de injectie3
Hunctionare eficienta la viteze mici ale vintului
Productivitate mare a energiei electrice, termice si mecanice, datorita noii
constructii a turbinei elicoidale eoliene. 'ceasta contine axul 2?3, pe care sunt fixate
rigid pe linie elicoidala cu pas constant paletele 2)3, care au in sectiune normala profil
aerodinamic.
Ceducerea frinarii vintului in turbinele de o lungime mai mare, deoarece
paletele pot fi instalate cu pas diferit al liniei elicoidale si anume, cu majorare spre
iesirea din turbina.
Paletele au in sectiune profil aerodinamic, care asigura un efect suplimentar
generat de injectia periferica a maselor de aer.
"urbina elicoidala este cu autoorientare la directia vintului. Poate fi
instalata cu ax orizontal, cu ax amplasat sub un ung(i sau cu ax vertical. 9e
asemenea, turbina poate fi executata cu suprafata exterioara cilindrica sau conica.
$implitatea constructiva, deoarece nu este necesar mecanismul de orientare
a turbinei la directia vintului
$tadiul de dezvoltare 9isponibil pentru demonstratii testari in teren
"ip de colaborare dorita 6nvestitii
%. E1TI&3RI 5INANCIARE
%.1. Ba)oarea investi#iei unui sistem de ener!ie eo)ian"
)a o cas" de vacan#"
!na din cele mai comune aplicatii a energiei alternative este alimentarea cu
energie electrica a unei case de vacanta sau cabana, aflata intro zona fara access la
reteaua publica. Pentru aceasta aplicatie se poate opta pentru alimentare folosind
panouri fotovolatice sau generatoare eoliene. Holosirea lor combinata este intodeauna
posibila.


Hiecare sistem care foloseste energia alternativa trebuie proiectat intrun mod
foarte riguros. 9e aceasta proiectare si optimizare va depinde eficienta si pretul lui de
cost. Pentru a determina pretul de cost al unui ec(ipament este necesar sa determinam
care sunt consumatorii care vor folosii aceasta energie si care este intervalul de timp
in care ei functioneaza.

6n acesta locatie se vor folosi urmatorii consumatori de energie #
1. Consumatori In curent a)ternativ 9AC:
Ore de ,i)e de
/utere functionare functionare
9@: pe ,i saptamana
Hrigider 2$tand. ?+ cu. ft3 )** ?* B
"elevizor color ?>* + B
Ceceptor satelit /* + B
Cadio%9 plaRer /> D B
Cezerva de energie >* / B


2. Consumatori in curent continu 9DC:
Ore de ,i)e de
/utere functionare functionare
9@: pe ,i saptamana
FecD*eco ??J +buc ++ ) B

.ocatia dispune de urmatoarele caracteristici de potential energetic#
7ant continu la ?)mNs timp de + ore pe zi
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi un generator eolian
2turbina eoliana3 care trebuie sa produca tot necesarul de energie electrica. 'cesti
consumatori au nevoie de + SJ( pe zi timp de B zile pe saptamana sau putem
considera aproximativ un consum de 12%?@'A)una.

$istemul are o autonomie de 2 zi)e, adica poate furniza energia necesara timp
de ) zile c(iar daca nu avem nici un aport de energie de la turbina eoliana.

Pentru acesta aplicatie vom avea nevoie de urmatoarele componente
principale#
"urbina eoliana
Lrup de acumulatori 2baterii reincarcabile3 la D 7
Cegulator de incarcare a bateriei
6nvertor de curent continu 2?)73 curent alternativ 2))*73
.ampi economice de curent continu
Ec(ipamente si conectori pentru subansamble.
Pentru aceasta aplicatie sau ales urmatoarele componente #

Pentru acesta aplicatie pentru acoperirea necesarului de consum vom avea
nevoie de #
? turbina eoliana de ?***J tip J(isper J86)**
? regulatoare de incarcare $teca
?* baterii acumulatori cu ciclu profund tip $FDN//*'
? invertor $teca C6 de >**J putere la iesirea de ))*7'%
+ becuri economice de ??J curent continu
Estimarile sunt facute in baza unor valori ipotetice iar realizarea si
implementarea lor necesita o proiectare riguroasa pentru optimizarea performantelor
si costurilor 2care pot suferii ajustari importante3 specifice fiecarei locatii.
6n cazul in care reteaua de energie electrica se afla la o distanta mai mare de
)**/**m de locatia cabanei 2 casei de vacanta 3, alimentare cu energie alternativa
devine cea mai rentabila solutie.
Feneficile sistemului sunt exceptionale. Pe langa faptul ca aceste sisteme
furnizeaza energie ecologica, aceste sisteme ofera independenta energetica totala.
'cesta este solutia de a obtine energie electrica gratuita.

Estimarea financiara a sistemu)ui

%osturile aferente ec(ipamentelor folosite in acest exemplu, publicate mai jos,
sunt doar estimative, urmand ca la evaluarea finala a fiecarui proiect sa fie aplicate
reduceri de preturi corespunzatoare topologiei si dimensiunii fiecarei aplicatii.
9atorita unicitatii fiecarui proiect costurile aferente fiecarei aplicatii pot sa difere
semnificativ.
Preturile estimative ale ec(ipamentelor folosite in cadrul acestui exemplu sunt#
Panou fotovoltaic ?D>J 4odel# !$P?>* Pret# B>? Euro
"urbina eoliana J(isper 4odel# J86)** Pret# )>** Euro
Cegulator incarcare 4odel# "arom+/* Pret# )D* Euro
'cumulator D7 N //*'( 4odel# $FDN//*' Pret# /A, Euro
6nvertor $teca >**J 4odel# >>* 6 Pret# +,> Euro
Fec economic ??J 4odel# E$.?? Pret# ?* Euro
*re/urile sunt estimate n euro )i includ TV01
%.2. O centra)" eo)ian" pentru curte
G central eolian de dimensiuni mici i relativ ieftin va aprea pe pia n
luna septembrie n $tatele !nite.
$0Rstream /.B, dezvoltat de $out(-est
Jindpo-er n Hlagstaff, 'rizona, are ntre
?? i /* de metri nlime i cost cam
jumtate dintro central eolian
convenional.
$out(-est Jindpo-er plnuiete s
produc turbina n serie mare, lucru ce iar
permite s o v&nd la un pre cuprins ntre
?*.***Y i ?).***Y cu instalarea inclus,
cost njumtit fa de alte turbine de
aceei putere, dar care sunt produse n serie
mic. $istemul ar putea oferi economii
cuprinse ntre >**Y i Y,** pe an. %ostul energiei produse de alte sisteme similare
este ntre ?>/>ceniN0J(.
9up ce o turbin $0Rstream este instalat, casa folosete energia v&ntului c&nd este
disponibil i energie de la furnizorul local de electricitate c&nd viteza v&ntului este
prea mic. n funcie de zona n care este instalat, turbina ar putea acoperi ntre +*
A*@ din necesitile unei case obinuite. n plus, n funcie de furnizorul de energie
electric, energia n exces poate fi trimis n sistem, rduc&ns i mai mult factura de
curent.
n Com&nia, preul mare i dificultile administrative au mpiedicat p&n n prezent
energiile regenerabile s intre cu adevrat n competiie cu combustibilii fosili. 5u
putem dec&t spera c acest lucru se va sc(imba c&t de cur&nd
%.$. 1istem eo)ian minima)
%.%. 1istem eo)ian Coner!F
%.0. 1istem @'isperAConer!F
%.2. /re#uri tur(ine eo)iene i accesorii
0. &AR?ETIN-
0.1. Deve)opin!u) G &arHetin!u) ener!iei eo)iene
5erme eo)iene
5erma eo)iana $1=&@ 5enner
&adison CountF* NI
Desc'isa iunie 2JJ2
5erma eo)iana K=&@ 1omerset
Desc'isa in Octom(rie 2JJ1
0.2. 1trate!ii de marHetin!7
alinierea la reglementarile specifice ale !niunii EuropeneX
descoperirea de noi locatii optime pentru dezvoltarea energiei eoliene, analiza
locatiilor din punct de vedere al potentialului eolian, studii de vant pentru
determinarea randamentului centralelor eoliene, alegerea solutiilor optime de
finantare si cofinantare a proiectelor din domeniul energiei eoliene X
exploatarea in conditii optime a potentialului eolianX
dezvoltarea productiei de energie electrica in Comania din surse regenerabile
atragerea capitalului privat in domeniul producerii energiei electrice din surse
regenerabileX
imbunatatirea sistemului de management al calitatii si sistemului de management
al mediului in conformitate cu cerintele 6$G A**? si 6$G ?+**?.
4ediul legislativ si financiar pentru promovarea energiei eoliene este clar
definit, in cadrul general dat de documentele 8L ++/N)**/ sau 8L ?>/>N)**/.
4inisterul Economiei si Hinantelor promoveaza un mecanism financiar specific
pentru incurajarea dezvoltarii surselor regenerabile de energie# un sistem de cote
obligatorii si comertul cu %ertificate 7erzi. 6n acest fel, pentru ? 4J( produs se pot
obtine peste B> Euro. Este posibila o imbunatatire a facilitatilor de piata acordate
energiei verzi.
6n concluzie, aparitia proiectelor eoliene importante este iminenta, c(iar daca
astazi realizarile concrete sunt modeste. 6nvestitorii sunt gata sa intre pe piata
aplicatiilor eoliene. 'ctiuni pregatitoare pentru investitii sunt#
identificarea prin analize si studii preliminare a amplasamentelor
avantajoase,
inceperea unor masuratori ale parametrilor vantului in amplasamentele alese,
in vederea acumularii datelor necesare calculelor te(nicoeconomice finale.
in paralel, asigurarea terenurilor respective 2concesionare, cumparare etc3.
2. I&/ACTU< /ARCURI<OR EO<IENE A1U/RA &EDIU<UI
2.1. Lncadrarea +n peisaj
5otm n primul r&nd c ntrun parc eolian, mai ales dac este situat n teren
plat, din considerente de valorificare maximal a energiei eoliene, distana medie
dintre dou turbine eoliene este de D?* diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari
nseamn de la c&teva sute de metri la peste un 0ilometru. Cezult c turbinele de
mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de nalt tensiune, care
apar aproape oriunde n peisajul din jurul nostru, dar cu care neam obinuit i pe care
nu le mai considerm cu un impact negativ asupra peisajului.
"uraia rotoarelor turbinelor mari
este foarte lent n jur de ?* rotaiiNminut,
deci nu provoac i nici nu induce nici un
fel de senzaie negativ.
7izual turbinele au design elaborat,
atrgtor i sunt vopsite n culori pastelate
sau alb 2cel mai frecvent3. %el puin la
nceputul promovrii parcurilor eoliene
industriale n Com&nia, apreciem c acestea
vor constitui o atracie turistic semnificativ, iar vizitarea parcului cu urcarea in
nacela unei turbine poate deveni un punct important de atractie.
Gcuparea terenului este minima n arealul amenajat 2circa *,?@ din total3 ca
i n cazul liniilor electrice = put&nduse utiliza n continuare terenul pentru
agricultur sau punat.
2.2. Eo)iene)e ca surs" de z!omot i vi(ratii
%a orice ec(ipament industrial i turbinele eoliene produc n funcionare
zgomote, datorit sistemelor mecanice n funcionare, a despicrii aerului de palele n
rotire sau a trecerii palelor prin dreptul st&lpului de susinere, cand se produce o
comprimare a aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ n special n zonele dens populate, sursele
de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanii de turbine i se iau msuri
te(nologice speciale pentru fiecare surs. 'a se face c n urma unor msurtori n
natur, fabricanii dau garanii ferme
asupra limitei superioare a zgomotelor
produse de turbina respectiv.
Putem afirma ns c turbinele de
v&nt moderne nu sunt zgomotoase,
majoritatea fabricanilor garant&nd c la
nivelul rotorului turbinei zgomotul
2presiunea sunetului3 nu depete ?**
dF 2'3, ec(ivalent cu un zgomotul din
orice industrie prelucrtoare.
n cazul n care v&ntul bate n
direcia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distan de +* m de o turbin
tipic este de >*D* dF2'3, ceea ce ec(ivaleaz cu nivelul unei conversaii umane
obinuite. .a ?>* m zgomotul scade la +>,> dF2'3, ec(ivalent cu zgomotul normal
dintro locuin, iar la distana de peste /** m zgomotul funcionrii unor turbine se
confund cu zgomotul produs de v&ntul respectiv. 9ac v&ntul bate din direcie
contrar, nivelul zgomotului recepionat scade cu circa ?* dF2'3.
%onform specificului fiecrui amplasament n parte, pentru ca nivelul de
zgomot s fie cel acceptat, trebuie avut n vedere pstrarea unei distane suficiente
fa de aezrile umane, diverse anexe gospodreti, instituii publice, monumente
istorice i de ar(itectur, parcuri, scuare, spitale i alte aezminte de interes public.
n ce privete vibraiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
2.$. Impactu) asupra p"s"ri)or z(ur"toare
Principalul impact pus n discuie pentru protejarea mediului este cel legat de
impactul psrilor zburtoare cu rotoarele turbinelor eoliene n micare, precum i
perturbarea (abitatului 2la sol3, dac n areal se afl colonii semnificative de psri.
'ceast problem a suscitat = nc de acum mai bine de un deceniu intense dispute
n rile vest europene promotoare ale te(nologiei. 9in acest motiv, n multe ri au
fost demarate multiple studii de impact cu psrile.
'stzi n rile vesteuropene
ecologitii i promotorii centralelor
eoliene au ajuns la un consens#
impactul dintre turbinele eoliene i
psri este mai mic dec&t se
afirmase la nceput i n orice caz
mai redus dec&t impactul altor
activiti umane ca v&ntoarea,
transportul rutier i aerian, sau c(iar
existena structurilor statice ca st&lpii i liniile electrice ori a cldirilor nalte, de care
psrile se ciocnesc deoarece le vd greu.
'ceast concluzie a permis dezvoltarea exploziv a energetici v&ntului n toate
trile !E. 'a cum artam existau peste +*.*** 4J nstalai la finele anului )**>.
!n studiu olandez 2ntocmit de Firoul teritorial pentru energia v&ntului n
cooperare cu Hundaia olandez pentru protecia psrilor3 estimeaz c anual sunt
omor&te ?>** psri prin v&ntoare, ?*** de liniile electrice, )*** de traficul rutier i
numai )* psriN?*** 4J de turbinele eoliene. Cezult c numrul psrilor
omor&te de maini este de /** ori mai mare dec&t numrul psrilor omor&te de
turbinele de v&nt, iar cel al v&ntorii de B* ori mai mare.
'ceste estimri sunt confirmate de un studiu al 4inisterului 4ediului din
9anemarca, ce conclude c st&lpii i liniile de nalt tensiune sunt un pericol mult mai
mare pentru psri dec&t turbinele eoliene, care n rotaie fiind constituie un
avertisment vizual i sonor semnificativ pentru psri, acestea evit&nd zona. $tudiile
radar din "jaeborg vestul 9anemarcei unde funciona o turbin de ) 4J, arat c
psrile au avut tendina si sc(imbe ruta de zbor cu ?**)** m fa de turbine i
trec pe l&ng sau pe deasupra lor la o distan sigur. 'cest comportament a fost
observat at&t ziua c&t i noaptea.
.a Portla5ouvelle n sudul Hranei,
cinci turbine sunt plasate ntro important
rezervaie de psri, prin care trec mii de psri,
inclusiv prdtoare, mai ales n timpul
migraiilor. $tudiul, ntocmit de .iga Hrancez
pentru Protecia Psrilor a constatat c
majoritatea psrilor mai mari zburau n mod deliberat n jurul turbinelor. n cinci ani
de exploatare a parcului eolian nu sa raportat la lig nici o pasre rnit sau omor&t.
'ceaste constatri extrem de pozitive nu elimin necesitatea unei analize
specifice n fiecare amplasament,care s in cont de faptul c sunt sau nu sunt
semnalate psri din specii protejate cu (abitat stabil i dac speciile respective pot
suferi o extincie prin realizarea parcului eolian,sau dac pasajul psrilor cltoare
trece exact pe deasupra ampasamentului propus.
n aceste cazuri se impun unele precauii suplimentare cum ar fi creterea
distanei dintre turbine, amplasarea lor n msura posibilului te(nicsub creasta
culmilor 2n cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri3, iar n cazuri extreme
nedemararea execuiei proiectului p&n la efectuarea unui studiu concret al
organismelor abilitate ale 4inisterului 4ediului care s determine efectele posibilului
impact.$untem ns convini c aceste concluzii nu pot fi dec&t pozitive, aa cum sa
nt&mplat n toate celelalte ri care au dezvoltat productia din energie eolian.
2.%. Interferen#a e)ectroma!netic"
!ndele radio i microundele sunt folosite ntro gama variata n scopul
comunicarii.
Grice structura mare mobil poate produce interferene electromagnetice.
"urbinele de v&nt pot cauza interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice
de palele turbinelor, astfel nc&t receptorii din apropiere preiau at&t semnalul direct
c&t si cel reflectat. 6nterferena se produce deoarece semnalul reflectat este int&rziat
at&t datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei c&t si efectului 9oppler
datorat rotirii palelor.
6nterferena este mai pronunat pentru
materiale metalice 2puternic reflectante3 i mai slaba
pentru lemn sau epoxi 2absorbante3. Palele moderne,
construite dintrun longeron metalic de rezistenta,
mbracat cu poliester armat cu fibr de sticla sunt
partial transparente la undele electromagnetice.
Hrecventele de comunicatie nu sunt afectate
semnificativ dac lungimea de unda a emitatorului
este de + ori mai mare dec&t naltimea totala a
turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita
frecventei este de ?,>) 8z 2?>* )** m3. "eoretic nu
exista o limita superioara.
"ipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate
prin interferenta electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio
siteleviziune, microundele, comunicaia radio celular si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.
%onsultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o
solutie corecta evident ca primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de
emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta acestora n apropierea parcului de
turbine.
6nterferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema
ocazionala care sepoate rezolva printro gama relativ ieftina de masuri te(nice, ca de
exemplu folosirea mai multor transmitatori iNsau receptori directionati, sau difuzarii
prin retea de cablu.
2.0. Riscu) dec)an"rii unor avarii cu impact major
%ea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de v&nt este avariere
fr&narii rotorului n timpul functionarii 2adic la viteze ale v&ntului de /)> mNs3 de
exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.'ceasta conduce la ambalarea turbinei, care
n ultima instanta poate duce la ruperea unor
bucati de pala, cu impact gravitational la sol.
9esi la ec(ipamentele moderne acest tip de
avarie este din ce n ce mai rar nt&lnit,
utilizatorul va trebui sa ia masuri de
avertizare si interdictie a accesului sub raza
de giratie a turbinelor cu precizarea riscurilor
posibile.
5otam nsa ca n tarile care au
dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt
de tip general si montate numai la accesele
spre parcul eolian respectiv, n orice caz fara
restrictii de utilizare a terenului 2de exemplu pentru agricultura3. .a
turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.
2.2. A)te tipuri de impact
5u exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate
ecosistemele acvatice si nici folosinta apelor.
5u exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna
terestra.5eexist&nd emisii de poluanti n aer datorita realizarii unor astfel de proiecte,
nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului.
4odificarile intervenite n calitatea si n structura solului si a subsolului
datorita realizarii drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a
turnarii fundatiilor 2din beton armat3, a realizarii camerei de comanda si liniilor
electrice de racord la retea sunt minore. 4asurile preconizate prin proiecte 2de
refacere a a solului, de inerbare .a.3 dupa lucrarile
de constructii montaj sunt suficiente.
!n efect care poate fi receptat si de la
distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini
ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al
palelor c&nd sunt batute direct de soare, care ar
putea fi deranjant. 'cest fenomen se produce numai
n zilele senine de la rasaritul soarelui p&na la pr&nz si este perceput numai c&nd
v&ntul bate din spre directia privitorului, ceea ce nseamna cel mult c&teva zeci de ore
pe an, practic n orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Prin faptul
ca palele sunt vopsite n alb fenomenul este mult estompat.
Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre1
.a trecerea v&ntului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa /* @ din
energia cinetica a v&ntului transform&ndo n energie electrica, iar imediat n aval de
turbine viteza scade cu circa ?> @. 9atorita acestui scaderi de viteza a v&ntului este
de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu c&teva procente. Prin
cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra
ntregului lant trofic din acest areal.
9in trecerea n revista a experientei occidentale putem afirma ca parcurile
eoliene mari, cu un numar semnificativ de turbine, daca sunt amplasate rational, n
majoritatea amplasamentelor nu vor produce impacte majore asupra aerului, apelor de
suprafata si subterane,vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra
asezarilor umane sau altor obiective din zona.
"e(nologia n sine ofera unele avantaje ntre care au
fost mentionate#
la trecerea v&ntului prin rotoarele turbinelor, viteza scaz&nd
este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa
creasca,fapt care poate conduce la o dezvoltare mai buna a
vegetatiei cu efecte bune asupra ntregului lant trofic zonal.
peisagistic, parcurile eoliene nu numai ca nu deranjeaja dar
pot constitui o atractie turistica semnificativa, iar vizitarea parcului poate deveni un
punct important din programul turistic local.
9esi nu se refera strict la populatia dintro anumita zona cu parc eolian, nu
putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de
%G
)
,$G
)
si 5Gx prin producere de energie electrica utiliz&nd forta v&ntului.'ceste
reduceri sunt evaluate la#DB* Sg %G
)
N4J(, ),+Sg $G
)
N 4J( si )***Sg 5GxN
4J(.
Hara sa se intrevad impacte majore asupra mediului, n amplasamente din
zone sensibile din punct de vedere ecologic 2spre exemplu Cezervatia 5aturala 9elta
9unarii sau alte arii protejate3, si lipsiti fiind de o experienta specifica nationala,
consideram ca e necesar c(iar de la momentul demararii proiectului sa se faca sub
egida 4inisterului 4ediului investigatii specifice pentru aprecierea concreta a
impactului de mediu. %oncluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta at&t n
r&ndul specialistilor rom&ni c&t si al populatiei si vor fi utile ntregii dezvoltari a
energeticii v&ntului n Com&nia.
D. UTI<I,AREA ENER-II<OR RE-ENERAMI<E IN TARI<E DIN
EURO/A 1I /E /<AN &ONDIA<.
D.1. -enera)itati
5oile cerine n domeniul dezvoltrii durabile au determinat statele lumii s i
pun problema metodelor de producere a energiei i s creasc cota de energie
produs pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la SRoto angajeaz statele
semnatare s reduc emisiile de gaze cu efect de ser. 'cest acord a determinat
adoptarea unor politici naionale de dezvoltare a eolienelor i a altor surse ce nu
degaj bioxid ce carbon.
"rei factori au determinat ca soluia eolienelor s devin mai competitiv#
U noile cunotine i dezvoltarea electronicii de putereX
U ameliorarea performanelor aerodinamice n conceperea turbilor eolieneX
U finanarea naional pentru implantarea de noi eoliene.
n prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile n producerea
energiei electrice, este sczut. $ poate spune c potenialul diferitelor filiere de
energii regenerabile, este subexploatat. "otui, ameliorrile te(nologice au favorizat
instalarea de generatoare eoliene , ntrun ritm permanent cresctor n ultimii ani, cu o
evoluie exponenial, av&nd o rat de cretere de )>@ n )**/.
Hiliera eolian este destul de dezvoltat n Europa, dein&nd poziia de lider n
topul energiilor regenerabile. 'cest tip de energie regenerabil asigur necesarul de
energie electric pentru ?* milioane de locuitori. 9ealtfel, A* @ din productorii de
eoliene de medie i mare putere, se afl n Europa.
Cepartiia n Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arat
diferene ntre state. Lermania este liderul pe piaa european, n ciuda unei ncetiniri
n )**/ a instalrilor. $pania, pe poziia a doua, continu s instaleze intensiv parcuri
eoliene. 9anemarca este pe a treia poziie, av&nd dezvoltate eoliene offs(ore i
trec&nd la modernizarea eolienelor mai vec(i de ?* ani.

(Sursa2 'ind energ3 (arometer4Euro5(serv6E7 8%%9"
%osturile i eficiena unui proiect eolian trebuie s in seama at&t de preul
eolienei, c&t de cele ale instalrii i ntreinerii acesteia, precum i de cel al v&nzrii
energiei. G eolian este scump. "rebuiesc realizate nc progrese economice pentru
a se putea asigura resursele dezvoltrii eolienelor. $e estimeaz c instalarea unui 0J
eolian, cost aproximativ ?*** Euro. Progresele te(nologice i producia n cretere
de eoliene din ultimii ani permit reducerea constant a preului estimat. Preul unui
0J( depinde de preul instalrii eolienei, ca i de cantitatea de energie produs anual.
'cest pre variaz n funcie de locaie i scade pe msura dezvoltrii te(nologie.
n Lermania i 9anemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie
particulari sau agricultori. 'ceast particularitate tinde s implice populaia n
dezvoltarea eolienelor. Energia eolian este perceput ca o cale de diversificare a
produciei agricole. n 9anemarca, ?** *** de familii dein aciuni n energia eolian.
Hiliera eolian a permis, de asemenea, crearea de locuri de munc n diverse sectoare,
ca cele de producere a eolienelor i a componentelor acestora, instalrii eolienelor,
exploatrii i ntreinerii, precum i n domeniul cercetrii i dezvoltrii. $e
nregistreaz peste ?> *** de angajai n 9anemarca i /* *** n Lermania, direct sau
indirect implicai n filiera eolian.
D.2 /erspective
Energia eolian este considerat ca una din opiunile cele mai durabile dintre
variantele viitorului, resursele v&ntului fiind imense. $e estimeaz c energia eolian
recuperabil la nivel mondial se situeaz la aproximativ >/ *** "J( 2"erraJattor3,
ceea ce reprezint de + ori mai mult dec&t consumul mondial actual de electricitate.
n Europa, potenialul este suficient pentru asigurarea a cel puin )*@ din
necesarul de energie electric p&n n )*)*, mai ales dac se ia n considerare noul
potenial offs(ore.
$cara zgomotelor (Sursa2 7evue Sciences et 0venir, iulie 8%%9"
%(iar dac eolienele de prim generaie erau deranjante din punct de vedere
sonor, se pare c n prezent, dezvoltrile te(nologice au permis reducerea
considerabil a zgomotului produs de astfel de instalaii.
'stfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situeaz undeva ntre
zgomotul produs de un v&nt slab i zgomotul din interiorul unei locuine, respectiv la
aproximativ +> dF. Evoluia nivelului sonor n funcie de numrul de eoliene este
logaritmic, respectiv instalarea unei a doua eoliene determin creterea nivelului
sonor cu / dF i nu dublarea acestuia.
Pentru diminuarea polurii sonore exist mai multe ci#
multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. n plus, se ncearc
favorizarea acionrilor directe, fr utilizarea multiplicatoarelor.
profilul palelor face obiectul unor cercetri intense pentru reducerea polurii
sonore determinat de scurgerea v&ntului n jurul palelor sau a emisiilor datorate
nacelei sau pilonului. 'rborii de transmisie sunt prevzui cu amortizoare pentru
limitarea vibraiilor.
antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.
nceputa cu cca. /* de ani n urma, utilizarea energiilor regenerabile n special
a energiei solare, eoliene, apelor geotermale si a mareelor, provocata de prima criza a
petrolului din ?AB), a ajuns n prezent sa reprezinte un procent important din balanta
de furnizare a energiei n multe tari ce poseda potential in acest domeniu, printre care
citam#
?3 $uedia # (idro >>@,
)3 6slanda # (idro ?B@, geotermala >>@
/3 Elvetia # (idro +/@
+3 "urcia # biomasa A@, geotermala ?@
>3 Lermania # eoliana +*@ din capacitatea mondiala
n aceste tari se depaseste cu mult pragul propus prin 9irectivele !E p&na n
anul )*?* n domeniul utilizarii energiilor regenerabile de ?)@, legat si de
respectarea prevederilor protocolului de la SRoto.
Principalele p&rg(ii n acest domeniu sunt#
a. 6nvestitiile masive de la > miliarde dolari din ?AA> p&na la peste )* miliarde
dolari in )**/ pe plan mondial, economiile anuale realizate la energie primara
2carbune, (idrocarburi3 fiind estimate numai in $!' la cca. /D miliarde de dolari pe
an ncepand din )**>. Energia verde fiind nepoluanta rezulta ca n plus se
economisesc si c(eltuielile ascunse cum ar fi cele pentru sanatate publica si cele
legate de pierderi de recolte visavis de ploile acide.%eea ce este ciudat este faptul
ca, pentru producerea energiei electrice cu cele mai poluante te(nologii n centralele
pe carbune si cele nucleare, se investesc si in prezent cca. A*@ din fondurile
disponibile, pe c&nd utiliz&nd te(nologii curate doar c&teva procente, desi acestea se
implementeaza usor si nu au efecte nocive asupra mediului nconjurator.
(. $ubventii importante care ajung p&na la ??* E N m
)
de colectori solari
folositi pentru incalzirea spatiilor n Lermania. n conformitate cu prevederile %artii
albe pentru energii regenerabile 2?AAB3 se prevede ca pna n )*?* sa fie instalati ?**
milioane m
)
de colectori solari n toata Europa. $e mentioneaza ca n prezent n
$pania sunt instalati mai mult de >**.*** m
)
de colectori solari. n Lermania se
acorda deasemeni subventii importante pentru montarea de celule fotovoltaice
integrate n special n acoperisurile si ferestrele cladirilor existente.
c. mbunatatirea te(nologiilor de producere a instalatiilor care duce la scaderea
pretului de cost 2de ex. la celule fotovoltaice de la /* YN- n urma cu /* de ani la
cca./+ EN-, n prezent3.
Pe plan mondial la nivelul anului )**/ capacitatile instalate de utilizarea
energiilor regenerabile se prezinta astfel#
'ceasta capacitate reprezinta cca. ?A@ din capacitatea instalatiilor (idro mari
si + @ din capacitatea totala instalata pentru producerea energiei electrice.
ntre tarile n curs de dezvoltare se remarca pasii mari facuti n ultimul timp de
%(ina care are cca. >>@ din numarul total de colectoare solare montate pe plan
mondial.
$i in Com&nia au existat preocupari n domeniul utilizarii energiei solare
2colectoare solare cu serpentina de %u, pe litoral3 energiei v&ntului 2$f. L(eorg(e3,
energiei geotermale 2n special in 'rdeal3.
n lipsa preocuparii si a intretinerii corespunzatoare, aceste instalatii au fost
practic abandonate.
Pentru anul )**> sau fixat prin lege, n sarcina producatorilor de energie
electrica procente din productia anuala ce urmeaza a fi realizate cu utilizarea
energiilor regenerabile 2de exemplu *,B@ utiliznd energie solara3.
%onform analistului 'xel Eun(off de la Fanca de 6nvestitii Fear $tearns
6nternational, in Europa energia provenita din centrale eoliene va ajunge la D>.***
4J, iar sumele necesare investitiilor vor fi D*B* mld. euro.
6n urmatorii , ani va fi instalata o putere de ??*.*** 4J in centralele eoliene.
9aca acestea sau dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi
unitati in interior pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici
intreprinderi.
%ea mai dezvoltata zona eoliana in Lermania este Jestfalia regiunea
$intfeld, unde sunt montate D> de instalatii cu o capacitate de ?,* milioane 0J( pe
an 2adica suficient pentru >*.*** gospodarii3.
%el mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Hlender Lmb8,
care livreaza +*@ din toate centralele eoliene instalate in lume 2Europa, $!' si
%(ina3.
G intreaga industrie sa dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru
servicii de montaj, intretinere, exploatare.
%entralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand de la ?** 0J la >
4JNunitate. !nde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a obtine puteri
mai mari.
6ndustria romaneasca ar putea sa se implice intro piata de D*B* mld.euro
2estimata pe , ani3, putand produce o serie de componente cum ar fi# motoare si
generatoare electrice, componente mecanice arbori grei, stalpi de sustinere, carcase,
reductoare, confectii metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive.
'proximativ ,*@ din energia eoliana din lume este produsa acum in
%alifornia, dar energia eoliana este pe cale de raspandire 4id-estul american, in
Europa in special in Felgia si in alte regiuni.
D.$. /oten#ia)u) eo)ian a) Rom .niei
%onform unui studiu P8'CE, potentialul eolian al Comaniei este de circa
?+.*** 4J putere instalata, respectiv )/.*** LJ(, productie de energie electrica pe
an. 'cesta este potentialul total. %onsiderind doar potentialul te(nic si economic
amenajabil, de circa ).>** 4J, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi
de aproximativ D.*** LJ( pe an, ceea ce ar insemna ??@ din productia totala de
energie electrica a tarii noastre.
6nvestitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa ? milion
euroN 4J instalat. G capacitate instalata de ?** 4J presupune o investitie de circa
?** milioane euro. 9esi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia sar
amortiza in aproximativ B ani, termen extrem de rezonabil pentru o investitie
energetica.
Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de
crestere mai mare decit al oricarui alt domeniu energetic.
Energia eoliana nu poate sa inlocuiasca toate celelalte forme de energie, ci doar
sa fie o optiune din grupul de posibilitati existente, o parte a mixului energetic. Pe
termen mediu, sursele regenarabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la
sursele conventionale, dar cert ca, datorita avantajelor pe care le au resurse locale,
abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri si crize mondiale acestea
trebuie utilizate impreuna cu combustibilii fosili si energia nucleara. Exista suficienta
experienta si destule modele de succes de dezvoltare a domeniului, oferite de tari
precum $pania, Lermania sau 9anemarca. 4odelul spaniol arata foarte clar cum
poate fi gestionata aceasta dezvoltare intro maniera sustenabila si transformata intro
veritabila forta. "inta pe care sia propuso guvernul spaniol este de )*.*** 4J
putere instalata in centrale eoliene, pina in )*??. 9aca in $pania dezvoltatorii de
proiecte si fabricantii de turbine eoliene vor atinge aceasta tinta, atunci energia va
furniza in jur de ?>@ din necesarul de energie al intregii tari. $pania ofera un model
de dezvoltare a sectorului energiei eoliene, care poate fi aplicat oriunde in lume cu
conditia implementarii unei legislatii ferme care sa aiba ca obiectiv dezvoltarea
domeniului.
%onsiderind doar potentialul te(nic si economic amenajabil, de circa ).>**
4J, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ D.*** LJ(
pe an, ceea ce ar insemna ??@ din productia totala de energie electrica a tarii noastre.
Pentru a intelege semnificatia cifrelor de mai sus trebuie subliniate citeva lucruri#
D.*** LJ( se pot obtine prin aderarea a D.>**.*** tone de carbune, ?,>
miliarde metri cubi de gaz sau ?.)**.*** tone pacuraX
D.*** LJ( Z ?.)**.*** tone pacura Z /**.***.*** Y anual. 'ltfel spus o
reducere a importurilor de pacura cu peste ?,) milioane tone si o economie anuala de
peste /** milioane de dolari.
D.*** LJ( energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la
eliminarea in atmosfera a peste B milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea
aceleiasi cantitati de energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.
D.*** LJ( energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la
crearea unui numar de peste B.>** locuri de munca permanente si cel putin inca pe
atit locuri de munca temporare. 6n Lermania, facind comparatie intre numarul de
locuri de munca din domeniul energiei eoliene si cel al energiei nucleare raportul este
de ?* la ? in favoarea energiei eoliene. 'ceeasi unitate energetica creeaza de ?* ori
mai multe locuri de munca.
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice
consistente. 6n momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european
a masurilor de protejare a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza
unitati de emisii de %G). 4ai exact spus de reducere a emisiilor de %G). Pretul pe
tona de reducere de %G) a ajuns la un moment dat la valoarea de /* euro,
stabilizinduse ulterior la circa )* euroN tona %G). $e estimeaza, insa, o crestere la
tranzactionarea pina la +* euroN tona sau c(iar mai mult. $int analisti care estimeaza
ca pretul pe tona de %G) va ajunge la ?** euro in )*?*.Prin comercializarea emisiilor
de %G), Comania ar putea obtine peste ?>* miioane euro anual. Emisiile de %G)
asociate sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru
mai mult de >*@ din efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al
caror principal efect este cel al modificarilor climatice.
Avantajele pe care le ofera energia eoliana:
energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit
Pamintul va primi energie de la $oareX
producerea energiei electrice avind ca ca sursa energia eoliana nu duce la
poluarea mediului. 6ntro lume care a scapat de sub control modul de gestionare a
propriilor produsi metabolici, acest lucru devine pe zi ce trece tot mai important.
%(eltuielile care ar trebui efectuate pentru refacerea ecologica a unor zone, cum ar fi
cele miniere sau cele in care sa exploatat petrol, sint atit de mari, incit societatea nu
si le poate permiteX
in comparatie cu petrolul sau gazele naturale, obtinerea energiei din resurse
eoliene nu ameninta in vreun fel viata oamenilor. 5u este de conceput ca vor avea loc
razboaie pentru asigurarea resurselor eoliene, asa cum se intimpla in cazul petrolului
sau gazelor naturale, iar proasta functionare a instalatiilor eoliene nu va duce la
dezastre ecologice care sa puna in pericol viata oamenilorX
energia eoliana este disponibila in proportie de doua treimi in perioadele reci
ale anului, ceea ce face ca energia eoliana sa fie complementara energiei
(idroelectrice, resursele de apa scazind foarte mult in perioadele reciX
producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri
1externalizate1.
%osturile externalizate sint acele costuri care nu pot fi gasite in facturile
consumatorilor de electricitate, dar care sint suportate de societate, cum ar fi costurile
datorate poluarii mediului, costurile pentru sanatate, accidente de munca, costuri
legate de transportul si securizarea transporturilor resurselor energetice, costuri
datorate dezastrelor, cum a fost cazul accidentului de la %ernobil, c(eltuieli militare,
etc. %osturile externalizate sint in mod clar asociate te(nologiilor traditionale de
obtinere a energiei din combustibili fosili sau nucleari si pina in prezent au fost
costuri 1ascunse1.
Presiunea acestora asupra societatii a devenit, insa, din ce in ce mai mare, asa
incit peste nu foarte mult timp va trebui ca ele sa fie introduse in pretul energiei. 9aca
se va face acest lucru, pretul energiei electrice produse in termocentrale se va dubla,
conform unui studiu efectuat la nivelul !niunii Europene. "otalul costurilor
externalizate 2fara sa se includa costurile asociate sc(imbarilor climatice3 este estimat
la circa ? )@ din P6Ful !E ec(ivalentul a ,> ?B* miliarde euro 2preturi )**?3X
te(nologia de producere a energiei eoliene este o te(nologie sigura, ajunsa la
maturitate, care sa imbunatatit continuu in ultima perioada de timp si ale carei
costuri au cunoscut o scadere dramatica. 6nvestitiile necesare in domeniul energiei
energiei eoliene sint de circa ? milion euroN 4J instalat. G capacitate instalata de
?** 4J presupune o investitie de circa ?** milioane euro. 9esi pare o cifra mare,
este de retinut faptul ca investitia sar amortiza in aproximativ B ani, termen extrem
de rezonabil pentru o investitie energeticaX
costurile de producere e nergiei electrice din resuse eoliene sint in momentul
de fata comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. 'ceasta
fara sa se tina seama de ceea ce am subliniat anterior si anume costurile
1externelizate1. 9aca sar lua si acestea in calcul, energia eoliana ar fi una dintre cele
mai ieftine forme de energie.
%(iar daca pentru foarte multi specialisti raspunsul in ceea ce priveste
utilizarea energiei eoliene este de domeniul evidentei, trebuie tinut cont de faptul ca
un sistem energetic are o inertie uriasa si ca orice modificareN sc(imbare este respinsa
cu ve(ementa de aparatorii lui. 9e aceea, este necesara o permanenta si sustinuta
activitate de informare si constientizare, astfel incit presiunuile asupra factorilor de
decizie sa creasca.
Narta poten#ia)u)ui eo)ian +n Rom.nia
Pe litoralul 4arii 5egre, platforma continentala a marii si zona montana exista
potential eolian corespunzator pentru aplicatii. 6n munti, cea mai potrivita zona se
afla la altitudini intre A** si ?)** m, deoarece asigura compromisul intre potential
eolian si acces la drum si retea electrica. 'mplasamentele bune ofera la inaltimea
axului rotoric al turbinelor eoliene, viteze ale vantului medii de peste D,> mNs. 9e
mentionat ca datele statistice de vant disponibile de la reteaua meteorologica nu sunt
foarte sigure pentru calcule eoliene, dar mai multi investitori fac masuratori
profesionale ale parametrilor vantului, in amplasamente concrete 2peste )* de stalpi
montati in 9obrogea3.
Puterea eolian instalat i predicii pe !!"#$%%& Sursa:'orld 'ind Energ( Association
.a sf&ritul anului )**D, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de
B/A*+ 4J, acestea produc&nd ceva mai mult de ?@ din necesarul mondial de
energie electric.
9ei nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea rilor,
producia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre ?AAA i )**D, ajung&ndu
se ca, n unele ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s fie
semnificativ# 9anemarca 2)/@3, $pania 2,@3, Lermania 2D@3.
Tur(ine de vnt
7&nturile sunt formate din cauz c soarele nu nclzete Pm&ntul uniform,
fapt care creeaz micri de aer. Energia cinetic din v&nt poate fi folosit pentru a
roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. !nele turbine pot
produce > 4J, dei aceasta necesit o vitez a v&ntului de aproximativ >,> mNs, sau
)* de 0ilometri pe or. Puine zone pe pm&nt au aceste viteze ale v&ntului, dar
v&nturi mai puternice se pot gsi la altitudini mai mare i n zone oceanice.
Energia eolian este folosit extensiv n ziua de astzi, i turbine noi de v&nt se
construiesc n toat lumea, energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid
cretere n ultimii ani. 4ajoritatea turbinelor produc energie peste )>@ din timp,
acest procent cresc&nd iarna, c&nd v&nturile sunt mai puternice.
$e crede c potenialul te(nic mondial al energiei eoliene poate s asigure de
cinci ori mai mult energie dec&t este consumat acum. 'cest nivel de exploatare ar
necesita ?),B@ din suprafa Pm&ntul 2excluz&nd oceanele3 s fie acoperite de
parcuri de turbine, presupun&nd c terenul ar fi acoperit cu D turbine mari de v&nt pe
0ilometru ptrat. 'ceste cifre nu iau n considerare mbuntirea randamentului
turbinelor i a soluiilor te(nice utilizate.
D.%. Conc)uzii.
.umea se sc(imba. 6ncet, incet 2poate uneori prea incet3 incepem sa ne dam
seama ca ne taiem craca de sub picioare. $i o punem pe foc. $i pentru ca suntem
fiinte inteligente, ne adaptam. 7ec(ile centrale care ard carbuni si innegresc cerul si
plamanii vor deveni o amintire 2neagra = evident3 a unei epoci de cosmar pentru
stratul de ozon.
Putem spune astfel ca omul, ca fiu al Planetei, se maturizeaza. Pana acum a
supt de la sanul mamei in copilarie, ia luat si camasa de pe spate in adolescenta, iar
acum, ajuns pe picioarele lui, isi ingrijeste maica batrana si bolnava.
$a speram ca el, omul, nu se va lasa pagubas.
Mi()io!rafie
---.universulenergiei.educatia.roN
---.enero.roN
(ttp#NNro.-i0ipedia.orgN-i0iNEnergie[eolian@%+@,/
(ttp#NN---.escoala.roNreferateNgeografie[eoliana.(tml
(ttp#NN---.referat.roNreferateNEnergia[Eoliana[BD+).(tm
(ttp#NNenergreen.strainu.roNarticolete(niceNimpactulparcuriloreolieneasupra
mediuluiparteaaiiiaN
(ttp#NN---.-indbro0ers.comN
(ttp#NN---.-indbro0ers.comNindex.p(pW
pxcZ??)*)?/?+?>?\currentZen\currentZproducts\currentZcatalog\currentZvie-c
ategorR\idZ?
(ttp#NN---.lpelectric.roNroNproductsN-ind[ro.(tml
(ttp#NNenergieverde.-ordpress.comN
(ttp#NN---.energieeoliana.orgN
(ttp#NN---.algepemisenergR.roNeolian.(tm
$% 6F%GE5ECL $C. ;$tudiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine
eoliene n Iudetul "ulcea<
European %ommision9irectorat Leneral :66 ;Externalities of EnergR. 7ol D#
J659\8]9CG<, ?AA>.
European %ommision< Jind EnergR t(e facts. 7ol + #"(e Environment<,?AAA.
European Jind EnergR 'ssociation Cevista ;J659 96CE%"6G5$< , )***)**D.