CUPRINS

CAPITOLUL I
CONSIDERAII INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA CONTRACTUL
COLECTIV DE MUNC
1.1. Definiie.
1.2. Terminologia contractului colectiv de munca.
1.3. Natura juridic a contractului colectiv de munc.
1.!. Im"ortana contractului colectiv de munc.
1.#. Scurt i$toric al contractului colectiv de munc %n Rom&nia
1.'. Categorii de contracte colective de munc
1.(.Prile contractului colectiv de munc)criterii de re"re*entativitate "entru
$indicate +i "atronate
CAPITOLUL II
NEGOCIEREA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNC
2.1. Scurt i$toric
2.2. Caracteri$ticile negocierii colective
2.3. Parteneri $ociali, SINDIC-TU. /I P-TR0N-TU.
2.!. Procedura negocierii
CAPITOLUL III
DURATA , NCHEIEREA, FORMA I NREGISTRAREA CONTRACTELOR
COLECTIVE DE MUNC
3.1. Durata
3.2. 1nc2eierea
3.3. 3orma
3.!. 1nregi$trarea contractelor colective de munc
CAPITOLUL IV
CONINUTUL I EFECTELE CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNC
!.1. Coninutul contractului colectiv de munc
!.2. 4fectele contractului colectiv de munc
CAPITOLUL V
EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA I NCETAREA
CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNC
#.1. 45ecutarea +i inter"retarea contractului colectiv de munc
#.2. 6odificarea contractului colectiv de munc
#.3. Su$"endarea contractului colectiv de manca
#.!. 1ncetarea contractului colectiv de munc
CAPITOLUL I
CONSIDERAII INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA
CONTRACTUL COLECTIV DE MUNC
1.1. Definiie.
n dreptul muncii, de-a lungul timpului, o important crescnd a fost alocat
contractului colectiv de munc. El a fost reglementat att de acte normative ct i de
literatura juridic. Astfel se impune ca un prim punct o definiie a acestuia, definiie prin
care se arat interesul asupra acestui subiect. Comport diferite definiii astfel! dup unele
opinii, contractul colectiv este un regulament care stabilete "ntre dou grupuri sociale un
fel de lege "n conformitate cu care va trebui s ne "nc#eiate pe viitor contracte individuale
de munc
$
. % alt opinie consider contractul colectiv acordul prealabil intervenit "ntre o
colectivitate de lucrtori i un patron sau o colectivitate de patroni, privitoare la condiiile
de munc i salari&are
'
. (egea asupra contractelor de munc )$*'*+, prin definiia pe care o
d, arat eforturile fcute de doctrin, "n timp, dar i practica de aproape $, ani de cnd se
"nc#eiau contracte colective. (egea asupra contractelor de munc consider acest contract
ca o convenie scris, privitoare la condiiile de munc i salari&are "nc#eiate, pe de o parte,
de unul sau mai muli "ntreprin&tori, de grupri sau asociaii ale acestora i, pe de alt
parte, de asociaii profesionale sau grupuri de salariai.
Avnd "n vedere intervenia statului "n economia centrali&at, Codul muncii din $*-,
definea contractul convenia care se "nc#eie "ntre comitetul sindical din "ntreprinderi i
instituii, ca repre&entant al muncitorilor i funcionarilor, pe de o parte, i cei care
angajea&, pe de alt parte. .rin acest contract se stabilesc angajamentele celor dou pri
privind desfurarea procesului de munc pentru "ndeplinirea planului de stat,
"mbuntirea condiiilor de munc i trai ale muncitorilor.
(iteratura juridic occidental privete contractul de munc ca pe o convenie
colectiv - contract "nc#eiat "ntre prile "mputernicite s reali&e&e contractul colectiv,
destinat s reglemente&e drepturile i obligaiile prilor i s stabileasc norme legale, "n
special cele ce privesc "nc#eierea, coninutul i "ncetarea contractelor individuale de munc.
Ct privete definiia actual a contractului colectiv dat de legea $/0$**$ se
consider c este cuprin&toare i edificatoare. (egea $/0$**$, conform articolului 1,
definete contractul colectiv convenia dintre patron i salariai prin care se stabilesc, "n
limitele prev&ute de lege, clau&e privind condiiile de munc, salari&area i alte drepturi ce
decurg din raporturile de munc.
.entru prima oar, aa cum am mai artat, negocierea colectiv a fost statuat prin
(egea nr.$/0$**$
/
privind contractul colectiv de munc. (a un interval de cinci ani, ca
1
2. .lastra - Contractul Colectiv de Munc, revista Democraia, nr. $,0 $*$*, pag./
2
1.Emandi - Contractul Colectiv de Munc, &iarul Universul 3ucureti, $*--, pag.$4
/
.ublicat "n 5onitorul %ficial, partea 1, nr. /' din ' septembrie $**$.
urmare a e6perienei acumulate de partenerii sociali, a fost adoptat o nou lege "n materie,
(egea nr. $/,0$**7
4
modificat la scurt timp prin (egea nr. $4/0$**8 i apoi "n anul $**9.
Codul muncii consacr "ntreg titlul al :111-lea, art. '/7 - '48, contractelor colective de
munc % asemenea reglementare ine seama de prevederile Conveniei %rgani&aiei
1nternaionale a 5uncii nr. $-40$*9$ privind promovarea negocierii colective, ratificat de
;omnia prin (egea nr. $$'0$**,.
Contractul colectiv de munc este conform art. '/7 alin. $ din Codul muncii i art. $
din (egea nr. $/,0$**7 convenia "nc#eiat "n form scris "ntre patron sau organi&aia
patronal, pe de o parte i salariaii repre&entai prin sindicate ori "n alt mod prev&ut de
lege, de cealalt parte, prin care se stabilesc clau&e privind condiiile de munc, salari&area
precum i alte drepturi i obligaii ce decurg din raporturile de munc
-
.
.rin aceste definiii date "n diferite timpuri i regiuni, se arat c "ntr-o activitate
prestat de o colectivitate este foarte important un contract colectiv de munc.
1.2. Terminologia contractului colectiv de munca.
<in definiia pre&entat reiese c termenul cel mai folosit este acela de contract
colectiv de munc. <ar, potrivit unei opinii din perioada interbelic, aceast terminologie
este improprie, c#iar nonsens. =e preci&ea& c ar fi corect termenul de convenie, pentru c
numai acesta d fora i efectele actului normativ. .rin esena lui, contractul este un act
individual i creea& situaii juridice individuale. =e stabilete o situaie juridic concret,
care nu interesea& dect prile contractante. >u se poate avea i contract i colectiv. ?rile
cu economie de pia folosesc termenul de convenie, termen ce se regsete i "n
documentele %rgani&aiei 1nternaionale a 5uncii, "n @rana este considerat mai potrivit s
se vorbeasc de convenie dect de contract, pentru c noiunea de contract, avnd efecte
mai restrnse, nu satisface deplin interesele salariailor, "n doctrina france& este o opinie
fondat pe art. $$,.$ Codul Civil, conform cruia contractul este o specie a conveniei,
convenia poate crea, stinge, transmite drepturi, pe cnd contractul ar putea numai s cree&e
sau s transmit astfel de drepturi i obligaii.
Aermenul folosit de legiuitor "n legislaia noastr este cel de contract colectiv de
munc. Aermenul de contract este sinonim cu cel de convenie. Aceast conclu&ie re&ult
din articolul *4' din Codul Civil, potrivit cruia ! Contractul este acordul dintre dou sau
mai multe persoane spre a constitui sau stinge "ntre dnii un raport juridic ct i din
articolul l din (egea $/0*$, conform creia contractul colectiv este o convenie, "n acelai
sens trebuie adugat c art. *4' se gsete "n Aitlul 111 al Codul Civil intitulat <espre
contracte i convenii.
Etimologic, nu se poate reali&a diferena dintre convenie i contract. =e poate folosi
la fel de bine att termenul de Bconvenie colectivC ct i cel de Bcontract colectivC. Acest
lucru se e6plic i din raiuni istorice de continuitate. Att "n Codul muncii $*-,, ct i cel
din $*8', legea contractelor din $*'*, precum i cele dou proiecte de acte normative din
4
.ublicat "n 5onitorul %ficial, partea 1, nr. $94 din $* mai $**9.
-
1on Araian Dtefnescu, Tratat de dreptul muncii,. vol. 1, Editura militar, 3ucureti, ',,/, p. $97.
$*,* i $*', "n materie se folosete noiunea de contract colectiv de munc. Acest contract
anali&at se consider a fi colectiv pentru c-i produce efectele asupra unei sfere de
persoane. %rice act juridic nu poate s vatme i nici s profite altor persoane dect celor
care l-au "nc#eiat. Contractul colectiv de munc "i "ntinde efectele asupra tuturor
angajailor )salariailor+ i raiunilor la care se refer, nu numai celor care au participat la
"nc#eierea lui. Aceast e6tindere repre&int o e6cepie de la principiile relativitii efectelor
contractului, e6cepie care operea& att sub aspectul laturii active, ct i sub cel al laturii
pasive a obligaiilor.
1.3. Natura juridic a contractului colectiv de munc.
Ca natur juridic, contractul colectiv de munc este un contract regulamentar, adic
creator de norme de drept
7
. Art. /9 alin. - din Constituia ;omniei dispune! E<reptul la
negocieri colective "n materie de munc i caracterul obligatoriu al conveniilor colective
sunt garantateC. Aa cum se arat "n literatura de specialitate, contractul colectiv de munc
are caracter de drept privat, dar produce efecte ca i normele de drept public.
Contractul colectiv de munc repre&int un i&vor de drept deoarece! are caracter
general, "n sensul c vi&ea& raporturile de munc pentru un colectiv de salariai este
permanent, pe perioada valabilitii sale i obligatoriu, "nclcarea clau&elor sale fiind
sancionat de lege
8
.
<in punct de vedere al efectelor sale, contractul colectiv de munc seamn cu
contractele civile, precum i cu contractele individuale de munc
9
, el fiind un act juridic
bilateral, sinalagmatic, numit, oneros. "n principiu comutativ, care presupune prestaii
succesive
n doctrina european, te&a naturii juridice dualiste este unanim recunoscut se
consider c o asemenea convenie colectiv creea& norme specifice, constituind sursa
principal a ordinii juridice socio-profesionale, distinct de ordinea statal edictat prin
lege.
<ou mari principii de drept stau la ba&a negocierii i "nc#eierii contractului colectiv
de munc! principiile egalitii i libertii prilor. % convenie "nc#eiat "n atare condiii
are putere de lege "ntre prile contractante, dispo&iiile alin. ultim al art. '/7 fiind o
reflectare a principiului pacta sunt servanda, respectiv al forei obligatorii a contractelor
"nc#eiate conform dispo&iiilor legale.
*
7
=ofia .opescu, Teoria general a dreptului, Editura (umina (e6, 3ucureti, ',,,, p. $7'.
8
1. A. Dtefnescu, op.cit, p. $*,
9
Ale6andru ?iclea, C. Aufan, Dreptul muncii , voi. 1, Editura All 3ecF, 3ucureti ',,, p. $7'.
9
1. A. Dtefnescu, op.cit, p. $*/
1.!. Im"ortana contractului colectiv de munc.
% latur a acestei importante ne este artat de influenta sa asupra dreptului muncii.
.rin "nc#eierea contractului colectiv, dreptul muncii devine un drept de origine
convenional, creat de patroni i salariai, "n raport de condiiile economice i sociale, ca i
de interesele celor dou pri, "n concepia legiuitorului, contractul colectiv de munc
repre&int forma de e6primare concret a normelor juridice de munc. Autoritatea public
)statul+ repre&int forma de e6primare, factorul care orientea& doar aciunile i iniiativele
celor dou pri "n procesul muncii, stabilind anumite limite-msur de protecie general a
salariailor. .roporiile dintre pri, condiiile de munc sunt stabilite de ele, "n urma
negocierii, prin intermediul contractului colectiv de munc. <ei e6ist o legislaie a
muncii unitar, aceeai pe "ntreg cuprinsul trii, aplicarea legislaiei datorit contractului
colectiv ca i a celui individual comport unele trsturi specifice, fapt ce duce la
diferenieri de la o ramur de activitate la alta, de la un grup de uniti la altul, iar "n
condiiile pluralismului sindical c#iar i "n snul aceleai ramuri, grupuri de uniti, "ntre
diferite uniti.
Clau&ele fiecrui contract colectiv au valoare normativ, ele alctuiesc un drept
special al muncii propriu, al celor care "l "nc#eie.
n ara noastr, dreptul muncii se repre&int sub forma a trei cercuri concentrice!
legea, contractul colectiv de munc , contractul individual de munc. (egea este cea care
stabilete cadrul general al raporturilor de munc, contractul colectiv la anumite niveluri
concreti&ea& i de&volt dispo&iiile legale "ntr-un grad mai mare sau mai mic de
speciali&are, iar contractul individual caracteri&ea& prevederile contractului colectiv de la
nivelul unitii pentru fiecare salariat "n parte. Contractul individual de munc nu poate s
prevad clau&e contrare contractului colectiv de munc, iar acesta, la rndul su, nu poate
cuprinde clau&e care s conduc la acordarea unor drepturi salariailor sub nivelul minim
prev&ut de legislaia muncii sau care s fie contrare ordinii de drept. .rin intermediul
contractului colectiv se reali&ea& nu numai reglementarea drepturilor i obligaiilor
prilor, ci i armoni&area unor interese ale salariailor i patronilor, promovarea unor relaii
de munc ec#itabile, de natur s asigure protecia social, diminuarea sau eliminarea
conflictelor colective de munc i implicit a grevelor.
1.#. Scurt i$toric al contractului colectiv de munc %n Rom&nia
=fritul secolului G1G i "nceputul secolului GG va duce la de&voltarea industrial a
crei consecin este necesitatea reglementrii raporturilor dintre patroni i lucrtori. Hn
instrument capabil de acest lucru s-a dovedit a fi contractului colectiv de munc. Apariia i
ipunerea sa sunt considerate ca mare succes al micrii muncitoreti. El a fost folosit
"nainte de a fi legiferat, sub forma "nelegerilor dintre patroni i repre&entanii sindicatelor,
"n urma grevelor, ca mijloc de re&olvare a conflictelor de munc. <e aceea, contractul
colectiv de munc a fost numit copilul grevelor.
Convenia colectiv de munc - se meniona i "n literatura de specialitate interbelic-
este una dintre cele mai mari reforme sociale reali&ate "n veacul al G1G-lea i repre&int o
considerabil importan pentru muncitori. 2raie ei, condiiile de munc nu se mai
stabilesc "ntre un muncitor slab, ros de foame i un patron puternic. (ucrtorii se pre&int
unii )"n aceast convenie+, ei repre&int o for egal cu cea a patronului i pot discuta cu
el "n condiii de egalitate.
n ara noastr s-a vorbit pentru prima dat de contractul colectiv de munc "n anul
$*,*, cu oca&ia pre&entrii legii %rleanu, cnd s-a recunoscut importana acestui contract
pentru pacea social. Contractul colectiv a fost reglementat iniial pe cale indirect, prin
(egea conflictelor colective de munc, din $*',. Acest act normativ - se arat "n e6punerea
de motive a legii contractelor de munc din $*'* - introducnd procedura obligatorie a
conciliaiunii i "n unele ca&uri arbitrajul obligatoriu, a impus pe cale legal, dar indirect,
regimul conveniilor colective de munc, cci de cele mai multe ori, re&ultatul, ca i
#otrrea de arbitraj, "mbrac forma unui contract colectiv de munc. ;eferire direct la
acest contract face (egea sindicatelor profesionale, din $*'$, dar folosete alt
terminologie, "n articolul /' se prevedea c sindicatul profesional are dreptul s stea "n
justiie pentru fapte i&vorte din convenii colective, necesitile practice au dus la
"ntocmirea unui proiect de lege special asupra reglementrii contractului colectiv de munc
"n $*$*, care "ns nu a fost adoptat de parlament. C#iar i nereglementat e6pres, contractul
colectiv este tot mai des folosit "n practic, astfel "nct legiferarea sa va deveni o realitate "n
anul $*'*, prin (egea asupra contractelor de munc. Adoptarea acestei legi nu a adus
modificri substaniale "n situaia "nc#eierii contractelor colective pe perioada $*'*-l*/8 a
fost institutionali&at "ns o stare de fapt, fiind creat cadrul juridic necesar "nc#eierii,
e6ecutrii i "ncetrii contractelor respective.
1nstaurarea dictaturii regale, la $, februarie $*/9 a avut drept consecin di&olvarea
sindicatelor i "nfiinarea breslelor, singurele competente de a "nc#eia conveiuni colective
de munc, "ns se constat o cretere a numrului de contracte "n acea perioad.
Hn anumit recul s-a produs "n privina contractelor colective dup adoptarea (egii
regimului muncii "n timp de r&boi din ' octombrie $*4$. Aceast lege nu a modificat
formal regimul contractelor colective, dar a fcut ca factorii de producie s ajung "n
puine ca&uri s "nc#eie contracte de munc. .rin aceast lege, muncitorii nu sunt
repre&entai prin delegaii lor alei, ci prin delegai numii de inspectoratul de munc.
5ilitari&area "ntreprinderilor, starea de asediu i asprimea regimului au pus muncitorii "n
imposibilitatea s-i aleag delegai i s formule&e "mpreun un program de revendicri.
<up '/ august $*44, sindicatele, potrivit art /' din (egea nr. -'0$*4- se bucurau -
printre alte avantaje - de acela de a "nc#eia fie prin patroni i&olai, fie prin asociaii de
patroni contracte colective de munc, "n decembrie $*4- s-a "ntocmit un contract model
adaptabil la specificul fiecrei industrii, care a facilitat "nc#eierea de contracte pe termen de
7 luni. Contractul colectiv de munc devine, "n noile condiii, din ce "n ce mai mult, nu doar
un instrument de reglementare a raporturilor dintre cele dou pri "n procesul muncii, ci
cel prin care salariaii "i iau sarcina de a "ndeplinii i depii planul de producie, iar
"ntreprinderea s-i duc la bun sfrit sarcinile i s ridice nivelul de via al celor ce
muncesc.
Codul muncii din $*-, a abrogat i (egea asupra contractelor de munc din - aprilie
$*'* )prin art. $/*+. "ntreg capitolul 11 era consacrat contractului colectiv de munc "n art.
/ se prevedea c prin intermediul procesului acestuia se stabilesc aranjamentele ambelor
pri. Att sub imperiul acestui cod, ct i al codului din $*8', clau&ele principale ale unui
contract colectiv - cele privind salari&area, concedii, timp de lucru, erau "nlocuite cu
dispo&iiile legii, rolul contractului fiind acela de a mobili&a i stimula iniiativa creatoare a
oamenilor muncii, "n acelai conte6t, includerea contractului colectiv era obligatorie, pentru
meninerea unitar a concepiei i asigurarea dispo&iiei legii erau "ntocmite i utili&ate
contracte tip, cu clau&e prestabilite. .rin aceste contracte se stabileau msurile pe care
colectivele oamenilor muncii i conducerea unitii se angajea& s le ia "n scopul utili&rii
mai bune a capacitii de producie, creterii productivitii, reducerii consumurilor
specifice, obinerea de beneficii peste nivelul planificat.
1.'. Categorii de contracte colective de munc
(egea nr. $/0$**$, prin art. 7, face o clasificare a contractelor colective de munc.
Astfel, se pot "nc#eia contracte colective la nivel naional, la nivelul unitii, grupurilor de
uniti i ramurilor de activitate.
n mod normal, ierar#i&area contractelor colective de munc este urmtoarea! "ntr-o
prim fa&, se "nc#eie contractul la nivel naional, apoi cele de ramur. Hrmea& "nc#eierea
contractelor colective la nivelul grupurilor de uniti din cadrul aceleiai ramuri, iar "n final
are loc "nc#eierea contractelor colective la nivelul unitilor. .revederile acestui contract
colectiv la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care negocierea "ncepe la
contractele colective de munc la niveluri inferioare.
Este posibil ca aceast ierar#i&are s nu fie respectat. =e poate s aib loc mai "nti
"nc#eierea unui contract colectiv de munc la nivel de uniti fat de "nc#eierea contractului
colectiv la nivel superior, "n acest ca& are loc adaptarea primului la clau&ele contractului
superior. 5ai este posibil ca la anumite niveluri s nu se "nc#eie contracte colective,
situaie "n care cele de la nivelul unitilor vor avea la ba& dect contractul "nc#eiat la
nivel naional, "n aceast ierar#ie a contractului colectiv nu intr contractele colective de la
nivelul unitilor unde nu e6ist sindicate, sau dac e6ist nu sunt afiliate la nici o federaie
sau confederaie sindical care a "nc#eiat un contract colectiv la nivel superior.
n condiiile unui pluralism sindical destul de accentuat, "n tara noastr e6ist
posibilitatea "nc#eierii mai multor contracte colective la nivel naional, aa cum a fost "n
anul $**'. n $**' s-au "nc#eiat trei contracte colective la nivel naional. Astfel, contractul
nr. -/$$7 din '9 ianuarie $**', la 5inisterul 5uncii i .roteciei =ociale, "nc#eiat de
Confederaiile grupate "n Comisia naional 5i6t 2uvern- =indicate contractul nr.
-//-404' din ', martie, "nc#eiat de sindicatele constituite "n 3locul >aional =indical
contractul la nr. -*$/- din /$ ianuarie $**', "nc#eiat de Confederaiile grupate "n Consiliul
>aional al =indicatelor din ;omnia.
n $**/ s-a "nc#eiat un singur contract colectiv de munc la nivel naional, de ctre
cele $- confederaii sindicale, nr.-/''- din $, martie $**/. >u s-a "nc#eiat nici un contract
"n anul $**4. .entru anul $**-, semnalm un singur contract "nregistrat la
nr.-/'4,0,*0$,.,/.$**- de ctre patru confederaii sindicale! C.>.=.(.;.-@;I?1A,
Confederaia >aional =indical, Cartelul A(@A, 3iroul >aional =indical, Convenia
Confederaiilor =indicale >ealiniate. (egea nr. $/0$**$ dispune c "n unitile unde sunt
organi&ate sindicate, sau "n care, dei sunt organi&ate, nu toi muncitorii sunt membrii de
sindicat, sau al aceluiai sindicat, repre&entanii salariailor care particip la "nc#eierea
contractului colectiv sunt alei prin vot secret, pe liste. =e arat c la nivelul unitii nu se
poate "nc#eia dect un singur contract colectiv de munc. Avnd "n vedere aciunea unor
sindicate diferite, care repre&int federaii diferite la nivelul ramurilor i grupurilor de
uniti, "n cadrul aceleiai ramuri sau grupuri de uniti pot fi "nc#eiate mai multe contracte
colective de munc.
1.(. Prile contractului colectiv de munc
.rile contractului colectiv de munc sunt, de regul! patronul, care "n "nelesul legii,
art. $ alin. ' din (egea nr. $/,0$**7, este persoana juridic ce angajea& salariai prin
"nc#eierea contractelor individuale de munc persoanele juridice care angajea& salariai
fiind denumite uniti. (a negocierea i "nc#eierea contractelor colective de munc,
patronul poate fi repre&entat, la nivel de unitate, prin organul de conducere al acesteia, la
nivel de grup de uniti, de ramur i la nivel naional, prin asociaiile patronale legal
constituite salariaii, adic persoanele angajate cu contract individual de munc, pot fi
repre&entai, la nivel de unitate de ctre organi&aiile sindicale legal constituite, sau prin
repre&entanii alei ai salariailor, la nivelul grupului de uniti i al ramurilor, prin
organi&aii sindicale de tip federativ, iar la nivel naional, de organi&aii sindicale de tip
confederativ, legal constituite i repre&entative.
Criteriile de repre&entaivitate a prilor la negocierea i "nc#eierea contractelor
colective de munc, sunt prev&ute e6pres de lege. Astfel, asociaiile patronale, trebuie s
"ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii! a+ la nivel naional: s aib independen
organi&atoric i patrimonial! s repre&inte patronii ale cror uniti funcionea& "n cel
puin jumtate din numrul total al judeelor repre&int patroni ale cror uniti "i
desfoar activitatea "n cel puin '-J din ramurile de activitate repre&int patroni ale
cror uniti cuprind minimum 8J din efectivul salariailor din economia naional b+ la
nivel de ramur: s aib independen organi&atoric i patrimonial s repre&inte patronii
ale cror uniti cuprind minimum $,J din numrul salariailor din ramura respectiv.
ndeplinirea condiiilor de repre&entativitate se constat, potrivit art. $- alin. ' din
lege, de ctre Aribunalul 5unicipiului 3ucureti, la cererea asociaiei patronale #otrrea
este supus recursului.
(a nivel de unitate, legea nu introduce i nici nu putea s introduc criterii de
repre&entativitate pentru patron repre&entativitatea sa este general "n ba&a <ecretului nr.
/$0$*-4, a (egii nr. 770$**/ etc.
.otrivit art. $8 din lege, la negocierea contractelor colective de munc la nivel
naional, de ramur, i de unitate particip organi&aiile sindicale care "ndeplinesc
cumulativ urmtoarele condiii! a+ la nivel naional: au statut legal de confederaie
sindical au independen organi&atoric i patrimonial ce au "n componen structuri
sindicale proprii, "n cel puin jumtate din numrul total al judeelor au "n componen
federaii sindicale din cel puin '-J din ramurile de activitate repre&int, cumulat, cel
puin -J din efectivul salariailor din economia naional b+ la nivel de ramur: au statut
legal de federaie sindical au independen organi&atoric i patrimonial au, cumulat, un
numr de cel puin 8J din efectivul salariailor din ramura respectiv c+ la nivel de
unitate
10
: au statut legal de organi&aie sindical numrul de membrii ai sindicatului
repre&int cel puin o treime din numrul salariailor unitii.
Constatarea repre&entaivitii confederaiilor i federaiilor sindicale intr "n
competena Aribunalului 5unicipiului 3ucureti, iar repre&entativitatea sindicatelor din
uniti se stabilete de judectoria "n a crei ra& teritorial se afl sediul unitii.
n unitile "n care nu e6ist organi&aii sindicale sau acestea nu "ndeplinesc condiiile
de repre&entativitate prev&ute de lege, "n conformitate cu art. ', din lege, salariaii "i aleg
repre&entani la negociere prin vot secret. (a alegerea repre&entanilor salariailor vor
participa cel puin jumtate plus unu din numrul total al salariailor. ;epre&entanii
salariailor sunt desemnai "n raport cu numrul voturilor obinute, dobndind un mandat
special, limitat ca durat.
(a negocierea i "nc#eierea contractelor colective de munc "n instituiile bugetare,
prile sunt repre&entate de ctre conductorul instituiei bugetare sau de ctre lociitorul de
drept al acestuia, respectiv de ctre sindicatele repre&entative, sau de ctre repre&entanii
alei ai salariailor
$$
.
;epre&entativitatea asociailor patronale i organi&aiilor sindicale este valabil pentru
orice contracte colective de munc "nc#eiate "n termen de 4 ani de la data rmnerii
definitive a #otrrii judectoreti de constatare a repre&entativitii lor.
Kotrrile judectoreti prin care se constat repre&entativitatea unor parteneri sociali
se comunic 5inisterului 5uncii, =olidaritii =ociale i @amiliei, care ine evidena
acestora.
$,
Ale6andru ?iclea, 1n legtur cu repre&entativitatea sindicatelor la nivelul unitii, "n <reptul nr.
'0',,$, p. $,4 - $,8.
$$
1. A. Dtefnescu, op. cit., vo(,. 1, p. $*9. 87
CAPITOLUL II
Negociere co!"rc"#$#i co$ec"i% &e '#!c(
2.1. Scurt i$toric
%riginea negocierii trebuie cutat "n secolul trecut, cnd micarea muncitoreasc a
"nceput s se organi&e&e "n formele de aprare a drepturilor profesionale "n raport cu
patronatul. 5uncitorimea simte nevoia de a constitui acele organisme care s le repre&inte
"n mod organi&at i s le apere drepturile. 2ama revendicrilor s-a e6tins de la simple cereri
salariale la alte drepturi care alctuiesc acum statutul juridic al salariatului. % aa abordare
defavorabil a raportului colectiv de munc a cedat ulterior unei anumite tolerante a statului
"n privina recunoaterii posibilitii negocierii colective.
Hn prim pas se observ "n 5area 3ritanie la "nceputul secolului GG. n perioada
menionat, termenul de negociere colectiv "i ctiga drept de cetate, fiind prima dat
folosit de 3eatrice Lebb "n studiul A#e cooperative movement in 2reat 3ritain cu referire
la negocierile purtate "n industria britanic din anul $9*$. Anterior, negocierea colectiv era
numit arbitraj, conciliere. Cu timpul, "n rile democratice, conveniile colective devin
instrumente juridice principale de stabilire a coninutului raportului juridic de munc,
e6tin&ndu-i ulterior efectele i "n privina salariailor care nu-i "nc#eiaser aa convenii
colective. Cu alte cuvinte, conveniile, pe lng rolul de mas juridic primordial pentru
prile contractului, repre&int un model de reglementare de inspiraie normativ pentru
"ntreprinderile care nu au participat la negocieri.
2.2. Caracteri$ticile negocierii colective
=uccesul negocierii colective i fi6area statutului profesional al salariatului "i gsete
multe aplicaii "nsi "n caracteristicile sale. Astfel!
- @le6ibilitatea mecanismelor de deci&ie pe care se "ntemeia& negocierea colectiv
confer acesteia adaptabilitate la situaii economice i sociale diferite, satisfacerea nevoilor
diverse ale sectoarelor economiei naionale, ca i interesele specifice fiecrei categorii
profesionale.
- % alt caracteristic a negocierii colective re&id i din faptul c aceasta
"ntruc#ipea& de&ideratul de ec#itate i justiie social "n planul vieii profesionale i a
pieei muncii. .articiparea colectiv a salariailor la negocierea condiiilor de munc
ec#ilibrea& inegalitatea economic unitar "n raport cu patronatul i garantea& ae&area
relaiilor de munc pe ba&e ec#itabile. >egocierea colectiv a condus la reducerea puterii
absolute a efului "ntreprinderii, amplificnd caracterul bilateral al deci&iei "n domeniul
profesional.
- Eficacitatea negocierii colective este dat de faptul c ea permite reali&area unui
acord de voin "ntre salariai i patron instaurnd o anumit stabilitate "n raportul de
munc, "n aducerea aportului la "nlocuirea relei voine i a supunerii oarbe cu
consimmntul liber.
Cmpul de aplicare - importana negocierii colective este ilustrat prin numrul
salariailor crora contractul colectiv li se aplic. >u ar fi dect s amintim c la nivelul
"ntreprinderilor, patronii aplic dispo&iiile contractului colectiv tuturor salariailor,
indiferent de calitatea de sindicalist, aspect evideniat i la nivelul ramurii de activitate,
numrul salariailor crora le sunt aplicate prevederile negocierii colective depete cu
mult pe cel al sindicalitilor. Aceast situaie nu se regsete dect "n rile unde iniierea
negocierii colective este determinat de e6istenta unei majoriti sindicale "n rndul
salariailor. >umrul contractelor colective este mai mare "n industrie, transport, servicii
publice. n ultimii ani se remarc mutaii "n legtur cu &onele predilecte de negocieri
colective, un rol crescnd deinndu-l contractul colectiv "nc#eiat "n domeniul serviciilor i
al serviciilor publice, concomitent cu o reducere a numrului conveniilor de munc "n
industrie.
2.3. Parteneri $ociali, $indicatul +i "atronatul
>egocierea colectiv repre&int un proces de deci&ie care reunete pe patron i pe
repre&entanii salariailor. Ea "i propune elaborarea i aplicarea unor reguli pe ba&a cruia
se fi6ea& regimul juridic al salariatului i condiiile de e6ecutare, "nc#eiere a contractului
colectiv. ;epre&int realitatea juridic specific rilor cu regim democratic pentru c prin
intermediul su se reali&ea& raportul juridic de munc. ;mne mijlocul juridic cel mai
important i fundamentarea drepturilor i obligaiilor sociale, negocierea colectiv "i
de&volt multiple funcii!
- instrument de democrati&are i alctuirea statutului juridic al salariatului pentru c
majoritatea drepturilor i obligaiilor acestuia este condus de contractul colectiv
- form de adoptare optim a relaiilor profesionale la realitatea micro i macro-
economic prin facilitile asimilrii tendinelor ce se manifest pe piaa muncii
- garanie a protejrii salariatului "mpotriva arbitrajului raional.
Ca o re&ultant a funciilor pe care le "ndeplinete negocierea colectiv, constituie "n
raport cu legea o re&ultant dinamic i fle6ibil a relaiilor de munc, barometrul sensibil
al raportului de forte pe piaa muncii i garania aprrii standardului economic al
salariatului.
.rotecia legal a salariailor este relevat de dispo&iiile art. / alin. $ din (egea nr.
$/,0$**7, care prevede c, negocierea colectiv, la nivel de unitate este obligatorie, cu
e6cepia ca&ului cnd unitatea are mai puin de '$ de salariai. E6plicaia pentru care
obligaia de a negocia este instituit numai la nivel de unitate re&ult din faptul c numai la
acest nivel contractul colectiv de munc are un rol esenial.
Ca natur juridic, obligaia de a negocia este o obligaie de diligent i nu de
re&ultat, nefiind obligatoriu ca negocierea s se finali&e&e cu "nc#eierea contractului.
>egocierea colectiv are loc, "n fiecare an, dup cel puin $' luni de la data negocierii
precedente, neurmat de "nc#eierea contractului colectiv de munc sau de la data intrrii "n
vigoare a contractului colectiv de munc sau cu cel puin /, de &ile anterior e6pirrii
contractelor colective de munc "nc#eiate pe un an. <urata negocierii colective nu va putea
depi 7, de &ile, termenul acesta fiind un termen de prescripie, cu toate consecinele ce
decurg de aici.
$'
1niiativa negocierii aparine, potrivit legii, patronului, care "n termen imperativ de $-
&ile de la data formulrii cererii de ctre organi&aia sindical sau de ctre repre&entanii
salariailor are obligaia s convoace prile "n vederea negocierii contractului colectiv de
munc.
(a prima reuniune a prilor se preci&ea& locul i calendarul reuniunilor, precum i
informaiile pe care patronul le va pune la dispo&iie delegailor sindicali sau ai salariailor,
informaii care s permit o anali& comparat a situaiei locurilor de munc, a clasificrii
profesiilor i meseriilor, a nivelului de salari&are, a duratei timpului de lucru i a organi&rii
programului de lucru. >e"ndeplinirea acestor obligaii atrage rspunderea contravenional
a patronului sub forma amen&ii.
Sindicatele
=alariaii sunt repre&entai la negociere de sindicate, ceea ce nu e6clude alte
organisme abilitate s negocie&e "n numele salariailor, "n unele ri ale .ieei Comune,
interesele salariailor sunt aprate de comitetele de "ntreprindere.
Capacitatea sindicatelor de a impune salariailor i cadrul negocierii colective este
strict determinat de nivelul lor de repre&entativitate i de coe&iune a aciunilor concrete.
.uterea de repre&entativitate ine de atitudinea de a stimula sindicali&area salariailor.
Criteriile de repre&entativitate la negociere sunt prev&ute e6pres de lege. .entru
organi&aiile sindicale trebuie "ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii!
a+ la nivel naional!
M au statut legal de organi&aii sindicale de tip confederativ
M au independent organi&atoric i patrimonial
M au "n componen organi&aii sindicale din cel puin jumtate din numrul total al
judeelor trii, inclusiv municipiul 3ucureti
M au "n componen organi&aii sindicale din cel puin '-J din domeniile de
activitate
M organi&aiile sindicale componente au, cumulat, un numr de membrii cel puin egal
cu -J din efectivul salariailor din economia naional.
b+ la nivel de ramur!
M au statut legal de organi&aii sindicale de tip federativ
M au independen organi&atoric i patrimonial
12
Ale6. ?iclea, C. Aufan, op. cit, p. $,$
M organi&aiile sindicale componente au, cumulat, un numr de membrii cel puin egal
cu 8J din efectivul salariailor din ramura respectiv
c+ la nivel de unitate!
M au statut legal, de organi&aie sindical
M numrul de membrii ai sindicatului repre&int cel puin -,J din numrul salariailor
unitii
Constatarea repre&entativitii confederaiilor i federaiilor sindicale intr "n
competenta Aribunalului 5unicipiului 3ucureti, "n timp ce repre&entativitatea sindicatelor
se stabilete de judectorie.
=tatisticile arat c "ntre anii $*---l*9,, gradul de sindicali&are a crescut constant pe
ansamblul rilor occidentale culminnd cu anii N9,. <up $*9, se arat o diminuare
accentuat a efectivelor sindicale, proces generat de cau&e ca!
M impactul cri&ei economice, determinat de ocul petrolier asupra stabiliti locului de
munc
M declinul constant al industriilor manufacturiere
M fle6ibilitatea sporit a programelor de lucru, fapt ce a "mpiedicat pre&enta
concomitent a salariailor la locurile de munc
M de&voltarea accentuat a "ntreprinderilor mici i mijlocii, care prin numrul redus de
muncitori nu creea& sindicate
M sc#imbul structurii foiei de munc prin creterea ponderii salariale din sectorul
teriar cu o atitudine diferit de aceea a muncitorilor fat de rolul sindicatelor
M fragmentarea i eterogeni&area pieei muncii, prin amplificarea formulei atipice i
precare ale relaiei de munc.
Acest proces
$/
nu evoluea& liniar pentru c o serie de fenomene acionea& "n sensul
creterii gradului de sindicali&are! "n &one unde influenta acestuia este redus, ca de
e6emplu! creterea gradului de sindicali&are a forei de munc feminine, implantarea
micrii sindicale "n rndul funcionarilor. <eosebirile de factur ideologic au diluat
unitatea aciunii sindicale i au valori&at conceptul pluralismului sindical )@rana, Canada+.
;mne o realitate c pluralismul sindical s-a concreti&at nu numai prin asumarea anumitor
ideologii, ci i prin apariia unor confederaii sindicale, organi&ate pe criteriul apartenenei
profesionale!
a. Confederaiile naionale - "n fiecare ar cu regim democratic, micarea sindical
este organi&at la nivel naional i confederaii a cror autoritate deriv din investirea lor cu
anumit competent de ctre sindicatele asociate. Confederaiile sunt c#emate ca prin
negocieri cu guvernul s iniie&e proiecte acte normative privind aciunile sociale ce
influenea& pe salariai, precum i dreptul de soluionare cu privire la problemele
sindicatelor afiliate. Ele ocup un rol secundar participrii lor la negocierea colectiv cu
toate c "n practica rilor occidentale apar situaii diferite!
$4
rile sau guvernele care dau o aciune concret pentru amorti&area politicii
economice cu prevederile contractului colectiv de munc
ri ale cror guverne urmresc ca asociaiile patronale i ale salariaiilor s
acione&e i concure&e pentru definirea politicii sociale
ri ale cror sindicate acionea& "n comun pentru asigurarea acordului unitar de
desfurare a negocierii colective, nu este surprin&tor faptul c guvernele urmresc
13
=anda 2#impu, Ale6. ?iclea, op. cit, p. $94.
14
Ale6. ?iclea, C. Aufan, op. cit, p. $,*
solidari&area organi&aiilor mondiale confederale la elaborarea i aplicarea politicii sociale,
"n multe ca&uri, confederaiile au "nc#eiat contracte sociale bi0tripartite avnd ca obiect
limitarea de salarii "n sc#imbul "mbuntirii sistemului de garanii a securitii locului de
munc )5area 3ritanic+.
.articiparea confederaiilor la elaborarea politicii sociale se reali&ea& diferit "n rile
occidentale. @rana, "n anii N7, s-a inaugurat politica consensului social, materiali&at prin
"nc#eierea unui acord la vrf, care regrupea& partenerii sociali prin organismele lor
naionale ce reglementea& o serie de aspecte privind formarea profesional, concediul de
maternitate, "n alte ri, rolul confederaiilor este caracteri&at prin faptul c a constat i "n
promovarea anumitor principii eseniale, pentru negocierea colectiv pe ba&a crora s-au
"nc#eiat contractele colective )2ermania+, "n rile unde reglementrile relaiilor
profesionale au un pronunat caracter centrali&at, confederaiile sindicale mandatate s
negocie&e cu patronatul regimul contractului de munc.
.entru aceste ipote&e ele intervin direct "n negocieri, mai ales cu privire la stabilirea
salariilor prin "nc#eierea unor acorduri cu acest obiect, sau, dup ca&, supervi&area sau
coordonarea negocierilor desfurate de organi&aiile sindicale afiliate )%landa+. Este de
remarcat c i "n pre&ent tendina dominant const "n descentrali&area negocierii colective
cu unele particulariti ce in de specificul naional al organi&rii relaiilor de munc.
Aceste diferene in de factorul economic i administrativ, mrimea rilor respective,
"n rile mici din Europa %ccidental, centrali&area negocierii "i gsete e6plicaia "n
necesitatea meninerii costului forei de munc la un nivel care s garante&e
competitivitatea produciei industriale naionale, "n timp ce aceeai raiune de favori&are a
centrali&rii negocierii este secundar "n rile mari cu potenial economic mare.
b. =indicatele locale - sunt sindicatele care grupea& salariaii dup criterii ca!
- domiciliul, locul de munc, profesia. Ct privete rolul sindicatelor locale i
negocierea colectiv, acesta trebuie e6aminat "n continuarea unor aspecte ce decurg din
po&iia la negocieri, "n rile "n care negocierea colectiv este descentrali&at, sindicatele
locale se bucur de o larg marj de manevr, fiind abilitate s negocie&e la condiiile de
angajare i munc, s controle&e modul de e6ecutare a conveniilor colective )=.H.A.,
Oaponia+. Este evident c o aa practic de descentrali&are a negocierii este refle6ul
autonomiei depline a organi&aiilor sindicale locale. .entru acest motiv, "n Europa
%ccidental, importana sindicatelor locale este mult mai redus i ca re&ultat al autonomiei
lor limitate. <in punct de vedere al organi&rii sindicatelor locale, se observ anumite
diferene, "n majoritatea rilor Europei %ccidentale, sindicatele locale se constituie pe
criteriul geografie- ora. "n alte ri, organi&area pe plan local a sindicatului se face inndu-
se cont de locul de munc. @a de sistemul de organi&are, se observ c sindicatul
organi&at )conform primului criteriu+ promovea& interesele salariailor din &ona
respectiv, pe cnd sindicatele constituite dup al doilea criteriu )locul de munc+ interesele
salariailor din anumite "ntreprinderi. <up al treilea criteriu )al apartenenei la o profesie+,
sindicatele locale grupea& persoane avnd acum profesie, indiferent de locul de munc, ori
persoane care au profesii diferite, dar lucrea& "n aceeai "ntreprindere, "n rile anglo-
sa6one, aciunea sindical este compo&it, coe6istnd sindicate pe ramuri cu cele
pluriprofesionale. C#estiunea esenial care se pune "n legtur cu eficiena acestor
sindicate locale este recunoaterea dreptului acestora de a repre&enta salariaii din
"ntreprinderile determinate. <esigur c "n rile unde autonomia sindicatelor este
recunoscut, sindicatele devin liantul obligatoriu "ntre negocierea colectiv se poate face!
delegarea competentei de a participa la negociere "n favoarea altor
organisme
constituirea sindicatelor din "ntreprinderi i abandonarea
criteriului geografic
stabilirea unor forme de repre&entare a sindicatelor "n "ntreprinderi.
.rima variant const "n organi&area de consilii de "ntreprindere care devin singurele
repre&entante ale salariailor la negocierea colectiv, soluie neagreat de sindicate.
A doua variant "i face loc cu dificultate "n practica negocierii colective. Este de
menionat c "n unele ri, aceast soluie a cptat legitimitate fie pe cale legislativ, fie
prin "nc#eierea unor acorduri naionale sau de ramur )3elgia+. Astfel, dreptul sindicatelor
de a se organi&a la nivelul "ntreprinderilor a fost recunoscut prin acordul 2renelle $*79,
fapt de a adus la creterea progresiv a numrului seciilor sindicale din "ntreprinderi i la
"ntrirea rolului acestora la negocierea contractelor colective de munc )(egea Aulau6-9',
@rana+, "n 3elgia, particularitile participrii sindicatelor la negocierea colectiv din
"ntreprinderi const i "n faptul c aceast participare sindical este permis e6clusiv "n
legtur cu negocierea salariilor i locurilor )condiiilor+ de munc, "n sistemul britanic,
sindicatele negocia& contractul colectiv "n "ntreprindere "n numele tuturor salariailor, dac
primesc mandatul acestora.
C. Comitetele de "ntreprindere )consilii+.
$-
Consiliile de "ntreprindere nu fac parte din structura sindicatului i nu subordonea&
organelor sindicale, "nfiinarea i modul de funcionare se stabilesc prin lege i "n mod
e6cepional prin conveniile colective "nc#eiate de confederaiile sindicale cu asociaiile
patronale. Cu titlu general, consiliile sunt investite cu dreptul de a repre&enta pe salariaii
dintr-o "ntreprindere determinat. Ele pot fi asemnate sindicatelor americane, care sunt
obligate la negocierea colectiv s repre&inte "n mod ec#itabil drepturile i interesele
salariailor din "ntreprindere. Este evident c "ntre consiliile de "ntreprindere i sindicate
e6ist puternice legturi, unele din ele sancionate prin lege. "n unele ri, legislaia permite
sindicatelor s pre&inte lista de candidai "n vederea alegerii "n consiliile de "ntreprindere,
fr ca acest drept s fie recunoscut e6clusiv "n beneficiul sindicatelor. =indicatele pot
asista la edinele consiliilor, pot da asistent acestora, "n principiu, consiliile de
"ntreprindere au ca principiu funcionarea, protejarea i repre&entarea intereselor
salariailor. .rotejarea intereselor salariailor a crescut considerabil prin abilitarea
consiliilor cu dreptul de a se pronuna asupra condiiilor de munc i salariilor. Acest drepte
se materiali&ea& fie printr-un drept de veto la unele deci&ii patronale, fie printr-un avi&
consultativ.
Ct privete rolul consiliilor de "ntreprindere la negocierea colectiv, trebuie
remarcat rivalitatea ce le opune sindicatelor "n aceast materie. =indicatele pstrea&
monopolul repre&entrii la negociere.
Compromisul care a ec#ilibrat o perioad interesele contrare ale sindicatelor, care
revendicau titlul de unic negociator, cu cel al consiliilor de "ntreprindere, care prin modul
lor de constituire asigur o repre&entare mai ec#ilibrat a salariailor, s-a obinut printr-o
departajare de competent "n sensul c acordurile de ramur negociate de sindicate sunt
e6ecutate la nivel de "ntreprinderi sub controlul consiliilor de "ntreprindere, "n ultimii ani s-
a acuti&at conflictul generat de dorina sindicatelor de a-i implanta structurile
repre&entative "n "ntreprinderi "n vederea monopoli&rii negocierii, de aciunea intensificat
15
Ale6. ?iclea, C. Aufan, op. cit, p. $49.
a consiliilor de "ntreprindere de a "nc#eia contracte colective sub alt titulatur. =e retine i
o inversare a rolurilor, "n sensul c consiliile de "ntreprindere devin tot mai mult negociatori
ai conveniilor colective, sindicatele preiau o parte din atribuiile consiliilor de
"ntreprindere.
$7
Aceste forme de repre&entare ale salariailor duc la conturarea conclu&iei c sindicatul
constituie o ba& a democraiei. =indicatele se constituie "n virtutea dreptului la asociere
consacrat de articolul /8 din Constituia ;omniei! cetenii se pot asocia liber "n partide
politice, "n sindicate i "n alte forme de asociere. .rin (egea -40$**$, sindicatele sunt
definite ca organi&aii ale salariailor, fr caracter politic, constituite "n scopul aprrii i
promovrii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale i sportive ale membrilor
lor i a drepturilor acestora, prev&ute "n legislaia muncii i "n contractele colective de
munc.
n pre&ent .ropunerea 2uvernului de a modifica anumite reglementari ale codului
muncii a iscat o alta isterie nationala pe dulcele plai mioritic. =indicatele nu doresc
modificarea, 2uvernul stabileste deja o data de implementare a noului cod, societatea
reactionea&a la franturi de informatie, presa solicita lamuriri specialistilor...
Arebuie sa recunoastem ca actualul cod al muncii este un cod al muncii socialist, negociat
de angajati )sindicate+ cu angajati )2uvernul conditionat de voturile sindicatelor+ pentru
angajati. <atorita conjucturii politice si economice din ',,/ angajatorii nu au avut prea
multe de spus in legatura cu principala lege ce reglementa relatiile de munca, desi sunt unul
din cei doi actori principali ai acestor reglementari. 5odificarea codului muncii devine
astfel o etapa fireasca in incercarea ;omaniei de a intra in normalitate. 3ineinteles ca foarte
important in aceasta etapa este gasirea ec#ilibrului intre drepturile si obligatiile celor doua
parti )angajat si angajator+ pentru a elimina, pe cat posibil, inec#itatile.
Patronatele
Alturi de sindicate, "n cadrul negocierii pentru "nc#eierea contractului colectiv de
munc "i conturea& clar po&iia patronatul. Este bine tiut rolul pe care "l are patronatul "n
orice societate fondat pe economia de pia.
$. .rin patroni se "neleg "n sensul legii $/,0$**7, regii autonome, societi
comerciale i celelalte persoane juridice sau fi&ice care folosesc fora de munc salariat, "n
momentul de fat, patronatul funcionea& att "n ba&a legii pentru persoanele juridice
nr.'$0$*'4, ca organi&aii de tip asociativ, ct i "n ba&a Kotrrii 2uvernului nr.-,/0$**$
care reglementea& constituirea organi&aiilor patronale ale regiilor autonome i societilor
comerciale cu capital integral de stat.
%rgani&aiile patronale la nivel naional sunt!
- Confederaia naional a .atronatului ;omn
- Consiliul >aional al .atronilor din ;omnia .atronatul >aional ;omn
Consiliul >aional al "ntreprinderilor 5ici i 5ijlocii, Hniunea 2eneral a 1ndustriailor
din ;omnia.
16
=anda 2#impu, Ale6. ?iclea, op. cit, p. $*'
%rgani&aiile patronale pot fi!
a+ de ramur, constituite prin asocierea regiilor i societilor comerciale cu capital
integral de stat, a cror activitate de ba& este specific unei ramuri economice.
b+ teritoriale, se constituie de ctre regiile sau societile comerciale cu capital
integral de stat dintr-o localitate, indiferent de specificul activitilor.
%rgani&aiile patronale de ramur sau teritoriale se pot asocia "n federaii patronale.
@iecare organi&aie patronal poate participa "n funcie de specificul activitii membrilor
si, la una sau mai multe federaii patronale. 5embrii sunt repre&entai de preedinii
organi&aiilor patronale.
@ederaiile patronale se pot asocia "ntr-o confederaie cu caracter naional care
repre&int interesele membrilor si fat de 2uvern i celelalte organe centrale, i ceea ce
interesea& direct dreptul muncii, "n raporturile cu organi&aiile sindicale de tip
confederativ.
'. Atribuiile patronatului i domeniul raporturilor juridice de munc.
Ca partener la dialogul social, .atronatul apare "n iposta&ele!
a+ la negocierea contractului colectiv de munc, la toate nivelurile, de la cel naional
i al ramurilor i pn la cel de la nivelul grupului de uniti i al unitii
b+ partener de dialog cu 2uvernul, cu rol consultativ "n re&olvarea i adoptarea
unor soluii "n diverse probleme economico-sociale. .atronatul este c#emat s contribuie la
adoptarea anumitor opiuni macro-economice. =e anali&ea& i adopt la scar naional
"n domenii care interesea& direct raporturile juridice de munc
c+ repre&int interesele organi&aiilor, patronatului romn la conferinele anuale
ale %rgani&aiei 1nternaionale a 5uncii.
n anul $**- a luat fiin 1nstituia .atronatului ;omn, for de coordonare a tuturor
organi&aiilor patronale i de reali&are a obiectivelor comune. .atronatul romn a dobndit
calitatea de membru al %rgani&aiei 1nternaionale a .atronilor, cu sediul la 2eneva.
1nteresele patronatului la negocierea colecia sunt repre&entate prin intermediul
asociaiilor de patroni. Ele trebuie deosebite de alte categorii de organisme care
promovea& interesele patronatului "n alte domenii - Camerele de Comer.
Asociaiile patronale. @uncii. Criteriul de repre&entativitate
<e la "nceput trebuie remarcat "mprejurarea c patronatul s-a organi&at "ntr-o msur
mai mare dect salariaii, "n asociaii avnd ca scop repre&entarea i protejarea intereselor
sale la negocierea contractului colectiv. E6plicaia interesului pentru organi&area
patronatului "n asociaii are raiuni ca!
- dorina patronatului de a-i proteja interesele prin intermediul unei structuri
organi&atorice cu pondere mare la nivel naional.
- pre&entarea "n fata opiniei publice i a statului a unei po&iii coerente i
unitare.
- furni&area unor servicii de specialiti e6trem de oneroase la nivelul
"ntreprinderilor.
n principiu, asociaiile patronale "ndeplinesc funciile!
a+ repre&int i promovea& interesele patronale pe lng administraia public
i organismele puterii legislative
b+ asigur constituirea i funcionarea serviciilor pentru informarea "n relaii cu
publicul pentru a face cunoscut opiniei publice, po&iia patronatului
c+ pregtete specialiti "n domeniul relaiilor profesionale
d+ furni&ea& servicii speciali&ate "n vederea negocierii colective.
<in punct de vedere organi&atoric, se poate vedea tendina formrii unor Confederaii
naionale, care "nglobea& toate asociaiile patronale. <ei, "n principiu, confederaiile
naionale nu particip la negocieri colective, "n ultima vreme, rolul lor a crescut, fapt
ilustrat de practica "nc#eierii unor acorduri naionale privind ansamblul drepturilor salariale
"n unele ri scandinave )=uedia+. Aendina descentrali&rii negocierii colective determin
pstrarea de ctre asociaiile patronale de ramur a po&iiei de negociatori privilegiai din
partea patronatului la negocierea contractului colectiv la nivel de ramur. Ct privete
negocierea colectiv local, ori la nivel de "ntreprindere, asociaiile patronale "ndeplinesc
rol de coordonare i consiliere furni&nd i serviciile speciali&ate necesare.
(egea nr. $/,0$**7 a introdus, spre deosebire de trecut, criteriile legale de
repre&entativitate a prilor la negocierea i "nc#eierea contractelor colective de munc. Ca
i sindicatele i patronatul )asociaiile patronale+ trebuie s "ndeplineasc, cumulativ,
condiii de repre&entativitate.
Criterii de repre&entativitate pentru asociaiile patrimoniale!
$8
a+ (a nivel naional
- au independent organi&atoric i patrimonial.
- repre&int pe patronii ale cror uniti "i desfoar activitatea "n cel puin jumtate
din numrul total al judeelor, inclusiv municipiul 3ucureti
- repre&int patronii ale cror uniti "i desfoar activitatea "n cel puin '-J din
ramurile de activitate
- repre&int patroni ale cror uniti cuprind minimum $,J din efectivul
salariailor din economia naional
b+ (a nivel de ramur
- au independenta organi&atoric i patrimonial
- repre&int patroni ale cror uniti cuprind minimum $,J din numrul
salariailor din ramura respectiv
c+ (a nivelul unitilor, legea nu a introdus i nici nu putea s introduc criterii de
repre&entativitate pentru patron, repre&entativitatea sa este general "n ba&a <.nr./$0$*-4 i
(.nr.770$**/.
;epre&entativitatea asociaiilor patronale i organi&aiilor sindicale, stabilit "n
condiiile legii este valabil pe durata negocierii, "nc#eierii i aplicrii contractului colectiv
de munc. Caracterul limitat "n timp, respectiv pe durata negocierii i aplicrii contractului
colectiv de munc caracteri&ea& repre&entativitatea. Criteriile de repre&entativitate se cer
"ntrunite numai pentru negocierea i "nc#eierea contractului colectiv de munc. n rest,
sindicatele, dei nu "ndeplinesc condiiile de repre&entativitate, au capacitatea legal de a-i
e6ercita celelalte drepturi i obligaii prev&ute "n Constituie, de (egea nr.-40$**$ i de
statutele proprii, "n termeni similari se pune problema i pentru asociaiile patronale.
17
Ale6. ?iclea, C. Aufan, op. cit, p. $78.
2.!. Procedura negocierii
.entru a garanta eficienta negocierii colective, partenerii sociali trebuie s
comunice asupra unor reguli obligatorii de procedur privind recunoaterea prilor, locul i
calendarul negocierii, ordinea de &i.
1. ;ECH>%ADAE;EA .I;?1(%; (A >E2%C1E;EA C%(ECA1:I
Aceast trebuie s fie )obligatoriu+ reciproc. <ac recunoaterea patronatului nu
pune probleme, recunoaterea sindicatului pune probleme, este o c#estiune tumultoas.
>e"nelegerile ivite "n recunoaterea sindicatelor "i au sorgintea "n situaii ca!
- refu&ul patronatului de a recunoate ca partener un anume sindicat.
- incertitudine asupra po&iiei salariailor "n legtur cu repre&entarea lor de
sindicat.
- pretenia mai multor sindicate de a fi recunoscute ca unice repre&entante ale
salariailor.
@at de aceste situaii rile occidentale au adoptat soluia potrivit creia
recunoaterea se reali&ea& pe ba&e voluntare, pe cnd sistemul nord-american se reali&ea&
prin soluia stabilirii prin lege a criteriilor "n raport de care are loc recunoaterea. Arebuie
spus c recunoaterea sindicatului ca partener la negocierea colectiv pe ba&e voluntare "i
gsete raiunea i "n autoritatea de necontestat a asociaiilor patrimoniale i sindicale la
nivel naional de a fi6a cu caracter principal cadrul juridic al negocierii.
11. %3(12A?1A <E A >E2%C1A
n rile unde recunoaterea prilor la negocieri are un caracter voluntar, obligaia de
a negocia are acelai regim juridic, "n sensul c ea repre&int o c#estiune privat a
partenerilor sociali, fr o constrngere juridic. =e poate constata c, dei "n majoritatea
rilor :est-europene obligaia de negociere nu este consacrat printr-o norm legal
imperativ, "n ultima vreme unele ri au adoptat legi prin care patronii sunt inui s
negocie&e, adic ei s iniie&e negocierea, "n rile cu tradiie "n domeniul negocierii
colective, obligaia de a negocia nu are un caracter juridic, deci obligatoriu, "n rile "n care
aceast obligaie capt semnificaie juridic, legislaia muncii reglementea& sanciuni
e6puse "n ca&ul "nclcrii sale.
n sistemul romnesc, obligaia de a negocia contractul colectiv de munc nu are
caracter juridic ci e6prim doar o necesitate social a crei materiali&are tine de raportul de
foie dintre partenerii sociali, negocierea este obligatorie la nivel de unitate, cu e6cepia
unitilor cu mai puin de '$ de salariai. %bligaia negocierii colective la nivel de unitate
repre&int o e6presie a preocuprilor pentru protecia legal a salariailor sub aspectul
naturii sale juridice, obligaia cu o negociere este o obligaie de diligent i nu una de scop.
Ea este instituit numai la nivel de unitate pentru c tocmai la acest nivel contractul
colectiv de munc trebuie s aib un rol esenial.
n unitile cu mai puin de '$ salariai, se poate totui negocia contractul colectiv
dac angajatorul i salariaii si sunt de acord. 1n ca& contrar, contractele individuale de
munc se vor conforma sau va fi la un nivel mai "nalt, pun clau&ele lor, fat de drepturile
prev&ute de contractele colective de la nivelele superioare. %bligaia negocierii colective
nu se refer la angajatorii - persoane fi&ice "n temeiul act. $99 Codul muncii i al art. $ din
(. >r. $/, 0l**7 prin unitate nu se "nelege un angajator sau patron, ci o persoan juridic,
"n consecin, fat de salariaii angajatorilor persoane fi&ice, contractele colective de munc
la nivel naional i 0 sau ramur nu produc efecte. >imic nu se opune ca i patronii i
salariaii si s "nc#eie un contract de munc, fr a - i revenii juridic obligaia de a
negocia, "n acest ca&, contractele colective de la nivelele superioare devin obligaii.
>egocierile colective au loc, "n fiecare an, dup cum urmea&!
- dup cel puin $' luni de la data negocierii precedente, neurmat de "nc#eierea
contractului colectiv de munc sau de la data intrrii i negocierii a contractului colectiv de
munc.
- cu cel puin ' luni anterior e6pirrii contractelor colective de munc, "nc#eiate pe un
an.
Aadar!
a+ - atunci cnd a avut loc o negociere anterioar care nu a dus la nici un re&ultat,
prile pot relua negocierile dup cel puin $' luni. Evident c negocierea poate avea loc i
mai tr&iu de $' luni. .rile vor trebui s negocie&e, "n orice ca&, pn la sfritul anului
calendaristic urmtor. <ac negocierea anterioar s-a soldat cu "nc#eierea unui contract
colectiv pe o durat de mai mare pe l an, urmtoarea negociere poate fi declanat dup cel
puin $' luni de la "nregistrarea contractului respectiv, "n acest ca&, negocierea prilor
trebuie s aib loc "n fiecare an i este necesar ca ultima negociere s se "nscrie "n interiorul
perioadei "n care contractul colectiv "i produce faptele, negocierea anual urmrete numai
adaptarea contractului colectiv "nc#eiat pe o perioad mai mare de " an la sc#imbrile
intervenite pe parcursul e6ecutrii sale numai "n ultimul an negocierea are ca obiectiv
"nc#eierea unui nou contract colectiv.
b+ "n situaia contractului colectiv "nc#eiat pe un an, termenul de ' luni este un termen
de recomandare. <eci, negocierea colectiv se poate "ncepe i mai devreme de acest
termen, "n orice ca&, patronul trebuie s declane&e negocierea colectiv astfel "nct s se
poat "nc#eia noul contract colectiv "nainte de "ncetarea celui "n curs de e6ecutare. ;e&ult,
c "n sistemul legii $/,0$**7, "nc#eierea contractelor colective se reali&ea&, "n toate
ca&urile, pe o durat determinat.
$9
>egocierea colectiv va avea ca obiect! salariile, condiiile de munc, durata timpului
de lucru, programul de lucru, "n sfera condiiilor de munc se va negocia obligatoriu,
potrivit legii *,0$**7 i msurile de protecie a muncii. =e pot negocia i prevederi
referitoare la protecia celor alei i organele de conducere ale sindicatelor. Este o
prevedere care rspunde i reglementrilor "n materie ale %rgani&aiei 1nternaionale a
5uncii.
1niiativa negocierii aparine, potrivit legii, patronului. <ac patronul nu angajea&
negocierea, aceasta are loc la cererea organi&aiei sindicale sau a repre&entanilor
salariailor, dup ca&. "n termen imperativ de $- &ile, de la data formulrii cererii de ctre
18
=anda 2#impu, Ale6. ?iclea, op. cit, p. $*9
organi&aia sindical, patronul are obligaia s convoace prile "n vederea negocierii
contractului colectiv de munc. (a prima "ntrunire a prilor se stabilesc!
$*
- informaiile pe care patronul le va pune la dispo&iia delegaiilor sindicali sau
a salariailor i data la care urmea& a "mplini aceast obligaie, "n acest fel se asigur
premisele pentru o anali& comparat a locurilor de munc, a clasificrii profesiilor i
meseriilor, a nivelului de salarii, duratei timpului de lucru i a organi&rii programului de
lucru.
- locul i calendarul reuniunilor.
(egea nu stabilete numrul persoanelor - din partea patronului i sindicatului - care
particip la negocierea contractului colectiv de munc. Acest numr se stabilete de pri,
de comun acord. .entru a se conferi eficien acestor prevederi, (egea preci&ea& c
ne"ndeplinirea obligaiei de a negocia de ctre patron constituie contravenie i se
sancionea& cu amend cuprins "ntre $ milion i - milioane de lei. <ac patronul
negocia&, dar refu& s "nc#eie contractul colectiv de munc, nu se poate aplica amenda
"n acest ca& se poate declana conflictul colectiv de munc a crui soluionare se face
conform legii nr. $-0$**$.
n sistemul negocierii colective din ;omnia nu este o practic a departajrii pe
obiect i raport cu nivelul negocierii. Aceast practic "n formare e6prim necesitatea
garantrii uniformitii statutului juridic al salariailor, precum i investiia cu fora juridic
superioar a conveniilor colective de munc "ntr-o perioad "n care coe6ist reglementri
legale din regimul trecut cu cele convenionale.
n majoritatea rilor occidentale, negocierea colectiv se desfoar "n cadrul unei
structuri ad-#oc, pe ba&a agrementului partenerilor sociali. =-a optat pentru instituirea unor
structuri de negociere stabilite prin lege ce privesc conveia colectiv, care
fi6ea& prile, repre&entare, obiective. E6emplul "l ofer 3elgia, unde sunt $,, de comisii
la nivel de ramur ce acoper cvasitotalitatea sectorului privat i economic. (a nivel
naional, aceast funcie este "ndeplinit de Consiliul >aional de 5unc, care este abilitat
s "nc#eie contracte de munc avnd drept obiect c#estiuni generale ale relaiilor
profesionale interesnd economia naional.
Ro$#$ )""#$#i *! !egociere co$ec"i%(
=tatul a privit iniial cu re&erv micarea sindical, care amenina, prin presiunea pe
care o e6ercita, funcionarea regulilor pieei libere, punnd "n discuie caracterul sacru al
contractului individual de munc. =fritul sec.G1G i "nceputul sec.GG ilustrea& o serie
de sc#imbri substaniale "n abordarea de ctre stat a problematicii raporturilor colective de
munc. .olitica legislativ din aceast a avut ca numitor comun, "n toate rile europene,
recunoaterea dreptului salariailor de a se organi&a "n asociaii profesionale. =e remarc un
progres legislativ important prin aceea c statul "i asum activ, sarcina interveniei
normative prin adoptarea unor reglementri avnd ca obiect! negocierea colectiv,
drepturile i obligaiile partenerilor sociali.
1ntervenia energic a statului "n direcia obligrii partenerilor sociali la negociere este
puin frecvent, e6emplul clasic repre&entndu-l =.H.A., unde dup adoptarea legii $*/-
asupra relaiilor profesionale, negocierea colectiv face obiectul unor dispo&iii legale,
imperative, care alctuiesc cadrul juridic obligatoriu de aciune al partenerilor, "n mod
19
Ale6. ?iclea, C. Aufan, op. cit, p. $87
concret, statul a influenat cadrul negocierii colective nu doar prin edictarea regulilor
proceduale necesare desfurrii ei, dar mai ales prin desfurarea direct a coninutului
negocierii, "n toate rile occidentale, politica statului este "n sensul de a conferi deplin
autonomie partenerilor sociali "n determinarea coninutului contract colectiv. ;egula non-
interventiei statului "n majoritatea negocierilor "i gsete fundamentul juridic "n faptul c
prile contractului colectiv sunt libere s stabileasc coninutul acordului lor de voin "n
limitele imperative ale legii. =tatul determin coninutul raportului de munc prin
participarea sa. "n 1talia, intervenia s-a concreti&at prin adoptarea unor legi, aa-&is
negociate al cror coninut reia pe cel al unor convenii colective "nc#eiate anterior. =e
poate vedea c intervenia statului "n procesul negocierii, poate fi, dup ca&, e6presia unei
politici globale care asocia& puterea public "n centrul sistemului relaiilor economice i
de munc, sau, doar un mod de a re&olva conjunctural situaii economice diferite. <ac
pentru prima variant opiunea statelor occidentale este relativ redus, pentru a doua
variant optea& majoritatea statelor, aspecte legat de politica acestora "n domenii ca!
"ng#earea salariilor, inde6area lor. ;olul statului "n aplicarea conveniilor colective de
munc este mai important datorit a dou categorii de prerogative pe care le are la
dispo&iie!
a..osibilitatea e6tinderii conveniilor colective
b. 2arantarea e6ecutrii acestora.
A. .osibilitatea e6tinderii conveniilor colective.
%rice convenie colectiv "i produce efecte juridice e6clusiv "ntre prile
participante. % particularitate a negocierilor colective la nivel de ramur const "n faptul c
orice convenie colectiv se aplic tuturor partenerilor sociali )patroni i salariai+ din acel
sector.
<impotriv, patronii i salariaii nu pot s se prevale&e de clau&ele contractului
colectiv la a crui negociere nu au participat direct, sau prin repre&entare. .entru aceste
motive, din lipsa unui acord cu patronatul "n vederea adunrii la dispo&iiile unei convenii
colective, s-a acreditat procedeul e6tinderii de ctre stat la cererea partenerilor sociali a
prevederilor contractului colectiv de munc. 5ecanismul e6tinderii conveniilor colective
este folosit "ntr-un numr mare de ri. E6tinderea conveniei colective de munc are drept
consecin faptul c prin intermediul su efectele acestuia se rsfrng asupra tuturor
patronilor i salariailor dintr-o ramur de activitate i nu doar asupra prilor semnatare, "n
plus, e6tinderea contractului colectiv are darul de transforma un acord privat "ntr-o
dispo&iie de natur legal care prin uniformitatea aplicrii i garantarea e6ercitrii ei de
ctre stat, devine lege.
3. E6ecutarea conveniilor colective
Este evident c orice litigiu trebuie soluionat prin intermediul organismelor
jurisdicionale ale statului. 1ntrevenia statului este bine determinat, pentru a pune la
dispo&iia prilor litigante, mecanisme jurisdicionale prin care urmea& a fi soluionat
conflictul ivit. .rin intermediul organelor judectoreti, revine statului prerogativa de a
interveni, la cererea unuia dintre partenerii sociali, #otrnd asupra modului de interpretare
a clau&elor contractului colectiv de munc. Aceast soluie este concordant cu faptul c "n
majoritatea rilor, partenerii sociali convin asupra forei juridice a contractului colectiv.
Hnele legislaii naionale reglementea& dreptul prilor contractante de a se adresa
tribunalului "n vederea obligrii partenerului contractului la e6ecutarea "ntocmai a
obligaiei asumate prin convenia colectiv.
(egislaiile rilor occidentale au acreditat ideea c puterea public, cu e6cepia
perioadei de cri& economic, nu are a se amesteca "n mecanismele de stabilire a salariilor
i a condiiilor de munc, "n ultimele dou decenii asistm la un proces de amplificare a
rolului statului "n reglementarea relaiilor de munc, inclusiv "n influenarea negocierii
colective. @enomenele economice generatoare de inflaie, omaj, au determinat intrarea "n
for a statului, a rolului statului "n reglementarea relaiilor de munc. =tatul s-a v&ut
nevoit s foloseasc mecanismele de autoritate pentru a limita inflaia, omajul,
concomitent cu pre&ervarea unei creteri economice de "ncurajare a investiiilor, reducerea
c#eltuielilor de protecie social i prin msuri de intervenie direct "n negocierea
contractului de munc.
1ntervenia statului "n negocierea colectiv s-a materiali&at pe / ci!
$. 5suri de influenare a negocierii colective.
'. .articipare direct sau indirect la negocieri.
/. Acte de autoritate.
5surile de influenare utili&ate de stat "n privina negocierii colective se
materiali&ea& i prin consultarea organi&aiilor sindicale naionale "n vederea obinerii unui
sprijin social puternic pentru reali&area politicii sale economice. 1nsuficienta unor forme de
influenare au determinat ca puterea public s se angaje&e direct "n negocierea colectiv
prin instituionali&area unor organisme tripartite competente s negocie&e salariile. Crearea
unui cadru juridic "n vederea elaborrii unor acorduri colective )avnd drept obiectiv
crearea+ tripartite este deja consolidat "n occident, "n acest tip de organisme, statul apare ca
un al treilea partener contribuind la elaborarea unor acorduri colective, avnd drept obiectiv
crearea locurilor de munc, reducerea impo&itelor. =pecificul acestor acorduri re&id "n
faptul c prin intermediul lor se urmrete concilierea obiectivelor politice, economiei
naionale cu revendicrile partenerilor sociali.
<up evenimentele din <ecembrie $*9*, ;omnia strbate o perioad de tran&iie, de
modificare a mecanismelor de conducere social comuniste, caracteri&at prin introducerea
sistemului de pia i a instituiilor de drept. (egislaia din ultimii ani i-a propus adecvarea
mecanismelor juridice la piaa muncii ca realitate "n devenire. Acest demers se reali&ea&
pe dou ci!
$. ;eglementarea unor instituii juridice specifice dreptului muncii
occidental, cum este negocierea colectiv.
'. <emocrati&area deci&iei normative prin diminuarea puterii publice "n
fi6area coninutului relaiei de munc "n favoarea normei negociate "n cadrul contractelor
colective de munc. 1deea de relaii de munc "ntr-o societate democratic trebuie s se
"nc#ege prin dialogul partenerilor sociali, statul fiind doar garantul e6ecutrii "ntocmai a
obligaiilor asumate de prile conveniei colective de munc.
;olul pe care statul "l are "n cadrul dialogului partenerilor sociali evidenia&
preocuparea acestuia pentru alinierea la standardele europene "n privina legislaiei muncii,
"n strategia de aderare a ;omniei la Hniunea European, 2uvernul are "n vedere ca pn
"n $**8 s "nainte&e .arlamentului proiectele de legi care s "nc#eie procesul de reform i
"n domeniul legislaiei muncii. .n "n anul ',,,, cnd se anticipea& c s-ar putea lua "n
discuie dobndirea de ctre ;omnia a calitii de membrii ai uniunii, ar urma s intre "n
vigoare legile care vor rspunde realitilor economico-sociale naionale i e6igentelor
internaionale "n vigoare. @undamental, ar fi un nou Cod al muncii.
CAPITOLUL III
DURATA , NCHEIEREA, FORMA I NREGISTRAREA
CONTRACTELOR COLECTIVE DE MUNC
3.1. Durata
.otrivit dispo&iiilor cuprinse "n art.'/ alin.$ din legea cadru, contractele colective de
munc se "nc#eie pe o perioad determinat, care nu poate fi mai mic de $' luni sau pe
durata unei lucrri determinate.
@ormularea generic a acestui te6t trebuie interpretat "n sensul c, regula perioadei
determinate de cel puin $' luni, este valabil pentru orice tip de convenie colectiv, att
cele de la nivelul unitilor, ct i pentru cele "nc#eiate pe grupuri de uniti, ramuri de
activitate i cel unic de la nivel naional.
.ractica de pn acum pare a consacra principiul anualitii contractelor colective de
munc, prelungite eventual prin acordul prilor. Aceasta corespunde dinamicii transform-
rilor economico sociale de la noi ct i a fluctuaiilor de ordin legislativ, i mai ales,
evoluiei procesului inflaionist.
<ac regula perioadei determinate este valabil pentru orice tip de contract colectiv
de munc, este evident c pe durata unei lucrri determinate se poate "nc#eia un contract
colectiv de munc doar la nivelul unitii sau ca ipote& de coal, pe un grup de uniti.
(egea mai prevede )"n art.'/ alin.' coroborat cu art./ alin.'+ c, mai "nainte cu cel
puin /, de &ile de la e6pirarea unui contract colectiv de munc "nc#eiat pe un an, prile
pot conveni s prelungeasc aplicarea "n continuate a vec#iului contract colectiv, fie "n
condiiile "n care a fost "nc#eiat, fie "n alte condiii asupra crora vor cdea de acord.
Este o soluie logic i "neleapt, "ntruct ea ofer prilor posibilitatea s pstre&e un
contract ale cror clau&e principale le convin, mai ales dac nu s-au sc#imbat prea mult
condiiile economico sociale, i s evite dificultile inerente ale unor noi negocieri. <e
asemenea, aceasta este "n avantajul stabilitii i continuitii raporturilor dintre pri,
precum i a raporturilor juridice de munc.
.unnd "n discuie viitorul cod al muncii, .relungirea termenului ma6im pe care se
poate inc#eia un contract de munca pe durata determinata de la $9 luni la '4 de luni nu
impune inc#eierea contractelor de munca pe perioada ma6ima. Angajatul este liber sa
negocie&e o perioada mai scurta ', 7, $9 luni sau sa negocie&e un contract pe perioada
nedeterminata. Hn angajat bine pregatit nu are de ce sa-si faca probleme. 1nteresul
angajatorului este sa motive&e si sa retina un astfel de angajat. =ingura diferenta notabila
intre cele doua forme de contract este data de posibila lipsa a preavi&ului. 1n ca&ul unui
contract de munca pe perioada determinate inc#eiat pana la data de /, martie, daca una din
parti nu doreste prelungirea contractului acesta incetea&a fara ca partea ce nu agrea&a
prelungirea sa datore&e o perioada de preavi& celelilate parti. Angajatul ce inc#eie un astfel
de contract trebuie sa porneasca de la premi&a ca la data limita contractul sau va e6pira si
nu sa se imbete cu apa rece si sa-si imagine&e ca sigur se va prelungi acest contract. Acelasi
angajat trebuie sa stie sa-si negocie&e pac#etul salarial. 1n toate statele civili&ate un angajat
temporar ) contract pe durata determinata+ este mai bine platit decat un angajat tipic. Hn
astfel de angajat castiga in 9 luni aceeasi bani )c#iar mai multi+ ca vecinul sau care pe
acelasi job a lucrat $' luni cu un contract pe durata nedeterminata. <iferenta P .rimul isi
permite sa se rela6e&e / luni si-si cauta job in cea de-a 4 Q Acelasi lucru este valabil si
pentru angajator ! un profesionist angajat pe durata determinata trebuie platit mai bine R
pentru a fi atras de o astfel de oferta- si inseamna 7,J sanse sa refu&e prelungirea
contractului.
3.2. 1nc2eierea
n ;omnia nu este reglementat o procedur formal de urmat pentru pregtirea i
desfurarea negocierilor "n vederea "nc#eierii contractului colectiv de munc.
',
=unt totui
unele preci&ri "n (egea nr. $/,0$**7 cu privire la iniiativa negocierilor, convocarea
prilor, obligaia informrii reciproce, prevederi care se coroborea& i cu unele meniuni
din (egea nr.-40$**$ cu privire la sindicate.
1niiativa aparine patronului care are obligaia s adrese&e "n acest scop o invitaie la
dialog i negociere sindicatului ori repre&entanilor salariailor.
<ac patronul nu are o astfel de iniiativ, negocierea poate fi declanat la cererea
sindicatului ori a repre&entanilor salariailor.
.atronul este obligat ca, "n termen de $- &ile de la data formulrii cererii de
negociere, s convoace prile la prima reuniune.
(a aceast prim reuniune, prile stabilesc, pe de o parte, informaiile pe care
patronul trebuie s le furni&e&e sindicatului sau repre&entanilor salariailor, precum i data
la care le va pre&enta, iar pe de alt parte, locul i calendarul reuniunilor urmtoare
necesare perfectrii contractului.
;eferitor la informaii, (egea nr. $/,0$**7 preci&ea& c acestea trebuie s se refere
la situaia comparat a locurilor de munc, clasificarea profesiilor i meseriilor, nivelul de
salari&are, durata timpului de lucru i organi&area programului de lucru. "n acelai sens
e6ist o obligaie similar "n (egea nr.-40$**$ care se refer generic la Sinformaiile
necesare pentru negocierea contractului colectiv de munc, precum i cele privind
constituirea i folosirea fondurilor destinate "mbuntirii condiiilor la locul de munc,
protecia muncii i unitilor sociale, asigurrilor i proteciei socialeS.
Articolul / alin.l din (egea nr. $/ ,0$**7 prevede "n termeni imperativi c negocierea
colectiv, la nivel de unitate, este obligatorie, cu e6cepia ca&ului "n care unitatea are mai
puin de '$ de salariai.
Aceast dispo&iie imperativ - corelat cu "mprejurarea c legislaia noastr "i
re&erv contractului colectiv de munc o importan deosebit "n reglementarea raporturilor
20
=anda 2#impu, Ale6.?iclea, <reptul muncii, Ediia a 11-a.p.877-879
de munc, stabilind e6pres multe aspecte ale acestor raporturi care urmea& s fie
reglementate de partenerii sociali prin contractele colective de munc - ar putea usti!ica
aparent conclu"ia o#ligativitii $nc%eierii contractelor colective de munc.
Asemenea altor muli autori
'$
, apreciem i noi c o astfel de conclu&ie nu corespunde
totui realitii, te& dominant i "n literatura juridic din ri cu tradiie "n domeniul
negocierii
''
.
Ae&a obligativitii "nc#eierii contractelor colective de munc ar "nclca "n primul
rnd principiul libertii contractuale i autonomia deplin a partenerilor sociali.
3.3. 3orma
n conformitate cu prevederile art.'- din legea cadru, contractele colective de munc
se "nc#eie "n form scris )cerin ad validitatem&, se semnea& de ctre prile care l-au
negociat i apoi se depun i se "nregistrea& la direciile de munc i solidaritate social
judeene sau la <irecia general de munc i solidaritate social a municipiului 3ucureti,
dup ca&.
3.!. 1nregi$trarea contractelor colective de munc
Contractele colective de munc "nc#eiate la nivelul grupurilor de uniti, al ramurilor
de activitate sau la nivel naional se depun i se "nregistrea& la 5inisterul 5uncii i
=olidaritii =ociale
'/
. Aceste contracte "i produc efectele de la data "nregistrrii lor, ca
regul. .rile pot conveni ca data aplicrii clau&elor negociate s fie ulterioar &ilei de
"nregistrare a contractului respectiv.
>u vor fi supuse "nregistrrii, potrivit art. '7, contractele care! sunt "nc#eiate fr s
se fi preci&at unitile "n care se aplic clau&ele negociate prile nu au fcut dovada
"ndeplinirii cerinelor legale de repre&entativitate nu sunt semnate de toi repre&entanii
prilor la negociere.
.rin %rdonana de 2uvern nr. *0',,4 a fost modificat art. '7 lit. c cu scopul de a nu fi
blocat negocierea i "nc#eierea contractului colectiv de munc, preci&ndu-se c
repre&entanii prilor la negociere care nu au semnat contractul colectiv de munc
repre&int sub o treime din numrul salariailor unitii, 8J din efectivul salariailor din
ramura respectiv sau sub -J din efectivul salariailor din economia naional, dup ca&.
21
=anda 2#impu, Ale6.?iclea,op.cit. prima ediie, p.$'4
22
Ale6andru At#anasiu, B<reptul securitii sociale, Edidura Actami, 3ucureti, $**-, pag. $,'.
'/
5agda :olonciu, 'nregistrarea (i pu#licitatea contractului colectiv de munc, "n =tudii de drept
romnesc, nr. $-'0$***, p. *- - **.
Ca e6cepie, se prevede c vor fi totui "nregistrate contractele care nu au semntura
tuturor repre&entanilor dac, unele asociaii patronale sau organi&aii sindicale
repre&entative au fost invitate la negociere i nu s-au pre&entat sau, au fost de acord cu
clau&ele negociate, dar refu& semnarea contractelor, situaie ce decurge din actele depuse
de pri.
%rganul administraiei publice nu poate refu&a "nregistrarea contractului colectiv de
munc dect "n situaiile e6pres prev&ute de lege
'4
.
(a "nregistrarea contractelor colective de munc. 5inisterul 5uncii i =olidaritii
=ociale sau <ireciile 2enerale Aeritoriale de 5unc i .rotecie =ocial vor verifica dac
acestea conin clau&e care "ncalc limitele i condiiile prev&ute de lege, fiind obligate s
sesi&e&e prile contractante. "n atare situaie se produc urmtoarele consecine! pn la
renegocierea lor, clau&ele nule absolut, sunt "nlocuite, potrivit art. '4 alin. 4 cu prevederile
favorabile cuprinse "n legislaia muncii sau "n contractul colectiv de munc "nc#eiat la nivel
superior dac prile persist "n a menine clau&ele respective, fiind cau&e de nulitate
absolut, putnd fi invocate de orice persoan interesat, deci i de organismul unde s-a
depus i se "nregistrea&, i acestea din urm au calitate procesual de a sesi&a organele de
jurisdicie a muncii "n vederea desfiinrii acestora. Contractele colective de munc fiind
contracte ce aparin sferei dreptului privat, validitatea lor constituie o problem "n care se
pot pronuna numai instanele judectoreti.
.entru a le conferi eficien practic, avnd caracter obligatoriu, contractele colective
de munc "nc#eiate la nivel naional i de ramur se public "n 5onitorul %ficial "n termen
de /, de &ile de la "nregistrarea lor, cu toate acestea data intrrii lor "n vigoare este totui
cea de la momentul "nregistrrii
'-
i nu de la data publicrii "n 5onitorul %ficial, cu
e6cepia ca&ului cnd prile au prev&ut o dat ulterior "nregistrrii pentru intrarea "n
vigoare a contractului colectiv de munc.
<ata intrrii "n vigoare la momentul "nregistrrii lor, a fost apreciat ca o aplicare
retroactiv, "ns o asemenea deficien de ordin formal este "nfrnt de una de ordin
raional, regimul juridic avantajos pentru salariai.
'7
'4
1. A. Dtefnescu, op. cit, voi. 1, p. '$7.
'-
1. A. Dtefnescu, op. cit., p. '$8.
'7
C. (. .opescu, Consideraii asupra constituionalitii datei de intrare "n vigoare a contractelor
colective de munc, "n <reptul nr. 90',,,, p. -'-7,.
CAPITOLUL IV
CONINUTUL I EFECTELE CONTRACTULUI
COLECTIV DE MUNC
!.1. Coninutul contractului colectiv de munc
>egocierea colectiv, potrivit art. / alin. 4 din (egea nr. $/,0$**7, are ca obiect
minimal, salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru i condiiile de munc. "n
contractele colective de munc pot fi cuprinse! clau&e care privesc drepturi de personal i
cuantumurile lor clau&e care privesc acordarea unor drepturi de personal "n cuantumuri
superioare celor prev&ute de legislaia muncii clau&e "n legtur cu drepturi cu privire la
care legislaia muncii nu conine reglementri.
<repturile salariailor cuprinse "n contractele colective de munc trebuie s fie
superioare sau cel puin egale cu cele cuprinse "n legislaia muncii i "n legislaia securitii
sociale
'8
, pe cnd obligaiile salariailor vor fi la nivelul ma6im admis de actele normative
sau la un nivel inferior "n toate ca&urile nu este posibil s se deroage de la normele
imperative, "n favoarea sau defavoarea salariailor.
<in contractele colective de munc fac parte, potrivit art. ' alin. ' i / din (egea nr.
$/,0$**7, acordurile dintre prile semnatare ale contractelor colective, prin care se
soluionea& conflicte colective de munc, precum i prevederi referitoare la protecia celor
alei sau delegai "n organele de conducere ale sindicatelor sau ai repre&entanilor
salariailor.
n contractele colective de munc sunt concreti&ate i clau&ele contractelor colective
"nc#eiate la nivel superior dac un contract la nivel naional cuprinde clau&e de ma6im
generalitate, un contract la nivel de unitate, cuprinde clau&e concrete, specifice acelei
uniti.
Art. '/9 din Codul muncii, "n privina contractelor colective de munc, stabilete c
nu pot conine clau&e care s stabileasc drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin
contractele colective de munc "nc#eiate la nivel superior.
ntre diferite categorii de contracte colective e6ist deosebiri "n privina clau&elor, un
anumit grad de generalitate "l vor avea contractele "nc#eiate la nivel naional, altul la nivel
de ramur, grupuri de uniti, sau unitate.
'9
.rin contractul colectiv de munc, potrivit art. $$ alin. /. prile pot conveni
constituirea unui fond prin contribuia patronatului, destinat activitilor "n domeniul
negocierilor colective.
(a negocierea clau&elor contractului prile sunt egale i "i e6prim liber
consimmntul, contractele colective de munc, "nc#eiate cu respectarea dispo&iiilor
27
1. A. Dtefnescu, op. cit, voi. 1, p. '',.
28
Ale6andru ?iciea, C. Aufan, op. cit., p. $78.
legale, constituie legea prilor. Clau&ele contractelor colective de munc pot fi stabilite
numai "n condiiile (egii nr. $/,0$**7. (a orice nivel, "n contractele colective de munc nu
pot fi incluse clau&e care "ncalc ordinea public i nici clau&e care s stabileasc drepturi
la un nivel inferior celui stabilit prin contracte colective de munc "nc#eiate la nivel
superior.
n fiecare contract colectiv de munc "nc#eiat la nivel de grup de uniti i ramur de
activitate, prile au obligaia s preci&e&e unitile "n cadrul crora se aplic clau&ele
negociate
'*
.
.otrivit art. '4 din (egea nr. $/,0$**7, clau&ele cuprinse "n contractele colective de
munc negociate cu "nclcarea prevederilor legale sunt lovite de nulitate absolut, care se
constat numai de ctre instana judectoreasc, la cererea prii interesate.
>ulitatea absolut este parial, "n sensul c nu afectea&C "ntregul contract, i, pn la
renegocierea drepturilor, clau&ele a cror nulitate a fost constatat sunt "nlocuite cu
prevederile mai favorabile cuprinse "n lege sau "n contractul colectiv de munc "nc#eiat la
nivel superior.
!.2. 4fectele contractului colectiv de munc
.otrivit art. '4$ din Codul muncii, clau&ele contractelor colective de munc produc
efecte dup cum urmea&! a+ pentru toi salariaii angajatorului, "n ca&ul contractelor
colective de munc "nc#eiate la acest nivel b+ pentru toi salariaii "ncadrai la angajatorii
care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a "nc#eiat contractul colectiv de munc
la acest nivel c+ pentru toi salariaii "ncadrai la toi angajatorii din ramura de activitate
pentru care s-a "nc#eiat contractul colectiv de munc la acest nivel d+ pentru toi salariaii
"ncadrai la toi angajatorii din ar, "n ca&ul contractului colectiv de munc la nivel
naional.
(egea nr. $/,0$**7, arta "n art. $$., c asemenea clau&e produc efecte pentru toi
salariaii din unitate, grupul de unitii, ramur de activitate sau din toate unitile din ar,
"n raport de nivelul la care se negocia& i se "nc#eie contractul colectiv de munc.
Evident c asemenea convenii colective. "nc#eiate cu respectarea dispo&iiilor legale
constituie legea prilor. =unt i opinii care susin c "n acest ca& contractul colectiv de
munc constituie o e6cepie de la principiul relativitii efectelor contractului, sau c "n
asemenea ca& producerea de efecte are loc prin efectul legii i nu pentru c aa au stabilit
prile
/,
.
(a fiecare dintre nivelurile prev&ute de lege se "nc#eie un singur contract colectiv de
munc., dispo&iie e6pres prev&ut "n art. '4, alin. ultim din Codul muncii.
'*
1. A. Dtefnescu, op. ci", p. '''.
/,
>. :oiculescu, op. cit, p. $$*.
Contractele colective de munc se pot "nc#eia i pentru salariaii din instituiile
bugetare, la nivelul administraiei sau al serviciilor publice locale, pentru instituiile din
subordinea acestora, i la nivel departamental pentru instituiile subordonate.
CAPITOLUL V
EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA I
NCETAREA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNC
#.1. 45ecutarea +i inter"retarea contractului colectiv de munc
>e"ndeplinirea obligaiilor asumate prin contractul colectiv de munc atrage
rspunderea prilor care se fac vinovate de aceasta
/$
, e6ecutarea contractului colectiv de
munc fiind obligatorie pentru ambele pri.
.e durata valabilitii unui contract colectiv, salariaii nu pot declana conflicte de
munc )de interese+
/'
, dispo&iii legale care urmresc a se respecta pacea social pe timpul
derulrii unui contract colectiv de munc.
Contractele colective de munc sunt obligatorii i fa de celelalte subiecte de drept
asupra crora se rsfrng efectele lor )autoriti publice, instane judectoreti+
//
.
n situaia "n care, la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramur nu e6ist
contract colectiv de munc, urmea& a se aplica contractul colectiv de munc "nc#eiat la
nivel superior, prevedere care reflect scopul legiuitorului de a proteja i interesele
salariailor care nu au negociat i "nc#eiat contract colectiv de munc.
Clau&ele contractului colectiv de munc pot fi interpretate fie prin acordul prilor fie
prin aplicarea regulilor generale de drept comun )art. *88 - *9- Cod civil+ cu
particularitatea c, sensul anumitor clau&e ec#ivoce trebuie apreciat "n favoarea salariailor.
Aoate regulile de interpretare, alctuiesc un tot indisolubil, i ca urmare trebuie
utili&ate "mpreun i, dac i "n aceste condiii e6ist divergene, angajatorul poate sesi&a
instana de judecat spre a se ajunge la o interpretare judiciar.
/4
#.2. 6odificarea contractului colectiv de munc
Clau&ele contractului colectiv de munc pot fi modificate - tot "n form scris - pe
parcursul e6ecutrii lui, cu respectarea condiiilor legii, ori de cte ori prile convin acest
lucru, o modificare prin actul unilateral al uneia din pri fiind imposibil. 5odificarea sau
adaptarea unui nou contract colectiv de munc atrage i modificarea ori completarea
/$
1. A. Dtefnescu, op. cit., voi. 1, p. ''/.
/'
2#eorg#e 3re#oi, Andrei .opescu, Con!lictul colectiv de munc (i greva, Editura @orum, 3ucureti,
$**$, p. 74.
33
>. :oiculescu, op. cit, p. $',.
/4
Ale6andru ?iclea, C. Aufan, op. cit, p. $*,.
contratelor individuale de munc, astfel "nct acestea s concorde cu clau&ele contractului
colectiv de munc
/-
.
5odificrile aduse contractului colectiv de munc se comunic, "n scris, organului la
care se pstrea& contractul colectiv de munc, modificrile devenind aplicabile de la data
"nregistrrii sau de la o dat ulterioar, potrivit conveniei prilor.
#.3. Su$"endarea contractului colectiv de munc
=uspendarea repre&int o "ncetare temporar a e6ecutrii obligailor asumate prin
contractul colectiv de munc, cu reluarea acestora dup trecerea unui interval de timp.
E6ecutarea contractului colectiv de munc sau a unor clau&e ale acestuia se suspend,
potrivit (egii nr. $/,0$**7! pe durata grevei, dac nu este posibil continuarea activitii de
ctre salariaii care nu particip la grev prin acordul prilor datorit forei majore sau
altui eveniment imprevi&ibil, inevitabil i insurmontabil care generea& imposibilitatea
temporar de e6ecutare a contractului colectiv de munc. Art. '47, din Codul muncii,
prevede suspendarea numai cnd ntervine acordul de voin al prilor ori "n ca& de for
major, spre e6emplu "n situaia "ntreruperii alimentrii cu energie, materii prime,
materiale, datorit interveniei acestor factori neprev&ui
/7
.
=uspendarea poate s priveasc "ntreg contractul colectiv de munc sau numai o parte
a clau&elor acestuia, de asemenea suspendarea poate opera de drept )"n ca&ul grevei sau al
forei majore+, ori ca urmare a "nelegerii prilor.
/8
(egea prevede obligativitatea notificrii suspendrii contractului colectiv de munc,
"n condiii similare ca "n ca&ul "ncetrii acestuia.
#.!. 1ncetarea contractului colectiv de munc
Contractul colectiv de munc "i "ncetea& efectele, potrivit art. '4- din Codul
muncii, "n urmtoarele situaii! la "mplinirea termenului sau la terminarea lucrrii pentru
care a fost "nc#eiat, dac prile nu convin prelungirea aplicrii acestuia la data di&olvrii
sau lic#idrii judiciare a unitii sau falimentului angajatorului! prin acordul prilor "n
ca&ul reorgani&rii persoanei juridice, "n raport cu modalitatea "n care are loc reorgani&area
respectiv.
/9
n ca&ul "n care, pe parcursul e6ecutrii unui contract colectiv de munc, una
/-
D. 3eligrdeanu, E6ist incompatibilitate "ntre durata nedeterminat a contractului individual de
munc i durata determinat a contractului colectiv de muncP, "n <reptul nr. 40$**', p. $8.
/7
1. A. Dtefnescu, op. cit, p. ''-.
37
Ale6andru ?iclea, C, Aufan, op. cit., p. $*/.
/9
.otrivit (egii nr,. 740$**-, republicat "n 5onitorul %ficial, partea 1, nr. 7,9 din $/ decembrie $***.
dintre pri "i pierde repre&entativitatea legal, contractul respectiv rmne "n fiin, adic
"i produce efectele "n continuare
/*
.
<eoarece "n sistemul dreptului nostru nu se pot "nc#eia contracte colective de munc
pe durat nedetenninat, ele nu pot "nceta prin denunare unilateral.
ncetarea contractului colectiv de munc se notific, potrivit art. // alin. 4 din (ege,
"n termen de - &ile, organului la care contractul a fost depus pentru "nregistrare.
n ca&ul transferului total sau parial al dreptului de proprietate asupra unei societi
comerciale, (egea nr. $/,0$**7 dispune c noul proprietar preia i drepturile i obligaiile
cuprinse "n contractul colectiv de munc "nc#eiat anterior cesiunii. =c#imbarea celui care
"ncadrea& "n munc, respectiv a angajatorului, nu antrenea& caducitatea contractului
colectiv de munc.
/*
1. A. Dtefnescu, op. cit, p. ''7.
-N478
C0NTR-CT C0.4CTI9 D4 6UNC- UNIC .- NI94. N-TI0N-. P4 -NII
2::#)2::'
%nc2eiat conform art. 1: $i 11 din .egea nr. 13:;1<<'= re"u>licat?= %nregi$trat la
6ini$terul 6uncii= Solidaritatii Sociale $i 3amiliei cu nr. 2:.:1;31.:1.2::#

C-PIT0.U. 1
Di$"o*itii generale
Art. $. - )$+ .artile contractante recunosc si accepta pe deplin ca sunt egale si libere in
negocierea Contractului colectiv de munca unic la nivel national si se obliga sa respecte in
totalitate prevederile acestuia.
)'+ .atronul recunoaste libera e6ercitare a dreptului sindical, conform conventiilor
internationale pe care ;omania le-a ratificat si legilor nationale, precum si libertatea de
opinie a fiecarui salariat.
Art. '. - )$+ Contractul colectiv de munca unic la nivel national cuprinde drepturile si
obligatiile patronilorT+ si ale salariatilor cu privire la conditiile generale de munca.
)'+ 1n ceea ce priveste conditiile specifice de munca, determinate conform legii,
drepturile si obligatiile partilor se vor stabili prin contractele colective de munca la nivel de
ramura, grup de unitatiT+, unitati si institutii.
T+ 1n sensul pre&entului contract!
- termenul patron desemnea&a pe cel care angajea&a - persoana juridica sau fi&ica
autori&ata potrivit legii, care administrea&a, utili&ea&a capital, indiferent de natura acestuia,
si care foloseste forta de munca salariata
- termenul unitate desemnea&a regiile autonome, companiile nationale, societatile
comerciale, alte organi&atii cu scop lucrativ, institutiile publice, asociatiile de orice fel si
organele de stat.
)/+ (a angajare si la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor asigura
egalitatea de sanse si tratament pentru toti salariatii, fara discriminari directe sau indirecte,
pe ba&a de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, se6,
orientare se6uala au orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea sau inlaturarea
recunoasterii, folosintei sau e6ercitarii drepturilor decurgand din contractele colective de
munca.
Art. /. - )$+ Clau&ele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum
urmea&a!
a+ pentru toti salariatii incadrati in unitatile din tara, indiferent de forma de capital
social )de stat sau privat, roman sau strain0mi6t+, in ca&ul contractelor colective de munca
la nivel national
b+ pentru toti salariatii incadrati in toate unitatile din ramura de activitate pentru care
s-a inc#eiat contractul colectiv de munca, indiferent de forma de capital social )de stat sau
privat, roman sau strain0mi6t+.
)'+ Contractele colective de munca se pot inc#eia si pentru salariatii institutiilor
publice. .rin aceste contracte nu pot fi negociate clau&e referitoare la drepturile a caror
acordare si al caror cuantum sunt stabilite prin dispo&itii legale.
)/+ 1n ca&ul in care, din diferite motive, partile au inc#eiat contracte colective de
munca la un nivel inferior inaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile
inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile
minimale ale acestora nu au fost atinse.
)4+ 1n contractele colective de munca inc#eiate la nivel de unitate, ba&ate pe negocieri
colective de catre sindicate in numele salariatilor, partile contractante vor conveni, printr-o
clau&a e6presa, plata unei contributii lunare de catre salariati, altii decat membrii de
sindicat, pentru desfasurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de ,,/J din
salariu si care sa nu depaseasca valoarea contributiei sindicale.
Art. 4. - )$+ .re&entul contract se inc#eie pe o perioada de doi ani.
)'+ <aca nici una dintre parti nu denunta contractul cu /, de &ile inainte de e6pirarea
perioadei pentru care a fost inc#eiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la inc#eierea
unui nou contract, dar nu mai mult de $' luni.
Art. -. - )$+ %rice cerere de modificare a pre&entului contract va face obiectul unei
negocieri.
)'+ Cererea de modificare se aduce la cunostinta, in scris, celeilalte parti cu cel putin
/, de &ile inainte de data propusa pentru inceperea negocierilor.
)/+ Cererile de modificare vor fi depuse de catre repre&entantul patronilor la
confederatiile sindicale semnatare, iar cele ale confederatiilor sindicale - la organi&atiile
patronale semnatare.
)4+ .artile convin ca in perioada negocierilor, atat in ca&ul in care se fac modificari,
cat si in ca&ul denuntarii contractului, sa nu efectue&e concedieri din motive neimputabile
salariatilor si sa nu declanse&e greve.
)-+ 5odificarile aduse contractului colectiv de munca se comunica, in scris, organului
la care se pastrea&a si devin aplicabile de la data inregistrarii sau de la o alta data ulterioara,
potrivit conventiei partilor.
Art. 7. - =uspendarea si incetarea contractului au loc potrivit legii.
Art. 8. - )$+ .entru re&olvarea problemelor ce apar in aplicarea prevederilor
pre&entului contract, partile convin sa instituie o comisie paritara.
)'+ Competenta, componenta, organi&area si functionarea comisiei paritare sunt
stabilite prin regulamentul din ane6a nr. $ la pre&entul contract.
Art. 9. - )$+ <repturile salariatilor preva&ute in pre&entul contract colectiv de munca
nu pot sa repre&inte cau&a reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost
stabilite prin contractele colective de munca inc#eiate la nivel de ramura, grupuri de unitati
si unitati inaintea inc#eierii Contractului colectiv de munca unic la nivel national.
)'+ 1n situatiile in care, in privinta drepturilor ce decurg din pre&entul contract
colectiv de munca, intervin reglementari legale mai favorabile, acestea vor face parte de
drept din contract.
)/+ .artile se obliga ca, in perioada de aplicare a pre&entului contract colectiv de
munca, sa nu promove&e si sa nu sustina proiecte de acte normative a caror adoptare ar
conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar
fi nivelul la care acestea au fost inc#eiate.
)4+ .artile convin sa faca interventiile necesare pentru respectarea prevederilor legale,
in vederea consultarii organi&atiilor sindicale si patronale semnatare, in toate ca&urile in
care se initia&a acte normative ce privesc relatiile de munca.
Art. *. - )$+ 1n scopul salari&arii si acordarii celorlalte drepturi preva&ute in pre&entul
contract pentru personalul institutiilor finantate de la bugetul de stat, sindicatele si
ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei
categorii de personal si pentru constituirea surselor, inainte de adoptarea bugetului de stat,
precum si in vederea modificarii ulterioare a acestuia.
)'+ .artile contractante vor purta negocieri in vederea includerii drepturilor respective
in actele normative prin care se reglementea&a astfel de drepturi, cu incadrarea in
prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea
c#eltuielilor suplimentare.
)/+ .e ba&a fondurilor aprobate in conditiile preva&ute la alin. $, partile vor negocia
utili&area acestora pentru stabilirea salariilor si a celorlalte drepturi de personal la
institutiile publice.

C-PIT0.U. 2
Tim"ul de munca

Art. $,. - )$+ <urata normala a timpului de munca este de 9 ore pe &i sau de 4, de ore
pe saptamana.
)'+ <urata ma6ima legala a timpului de munca nu poate depasi 49 de ore pe
saptamana, inclusiv orele suplimentare, calculata ca medie anuala.
)/+ 5unca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal,
preva&uta la alin. $, este considerata munca suplimentara.
)4+ .rin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerintele
productiei, se poate stabili un program saptamanal de /7 pana la 44 de ore, cu conditia ca
media lunara sa fie de 4, de ore de saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o
saptamana inainte.
)-+ 1n ca&ul tinerilor in varsta de pana la $9 ani, durata timpului de munca este de 7
ore pe &i si de /, de ore pe saptamana.
)7+ 1n functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o
reparti&are inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de
munca de 4, de ore pe saptamana.
)8+ 1n ca&urile in care durata normala a timpului de munca se stabileste potrivit
prevederilor alin. 7, durata timpului de munca &ilnic nu poate depasi $, ore.
)9+ (a locurile de munca unde, datorita specificului activitatii, nu e6ista posibilitatea
incadrarii in durata normala a timpului &ilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de
organi&are a timpului de lucru, dupa ca&, in tura, tura continua, turnus, program fractionat
locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organi&are, precum si
modalitatile concrete de organi&are si evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul
colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.
)*+ .artile semnatare, de comun acord, stabilesc ca, pentru salariatii angajati cu norma
intreaga, durata normala a timpului de munca este de 9 ore pe &i si de 4, de ore pe
saptamana. <urata ma6ima legala a timpului de munca nu poate depasi, in medie anuala,
49 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
)$,+ Cand munca se efectuea&a in sc#imburi, durata timpului de munca va putea fi
prelungita peste 9 ore pe &i si peste 49 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de
munca, calculata pe o perioada ma6ima de / saptamani, sa nu depaseasca 9 ore pe &i sau 49
de ore pe saptamana.
Art. $$. - )$+ .entru unele activitati, locuri de munca si categorii de personal,
preva&ute in contractele colective de munca de la unitati, pot fi stabilite programe de lucru
partiale, corespun&atoare unor fractiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 7, de
4 sau de ' ore pe &i. <repturile salariatilor care lucrea&a in astfel de situatii se acorda
proportional cu timpul lucrat.
)'+ (a cerere, salariatii cu program partial de lucru vor fi incadrati in program normal,
daca e6ista posturi vacante si daca intrunesc conditiile ocuparii acestor posturi.
Art. $'. - )$+ =alariatii care isi desfasoara activitatea in locuri de munca cu conditii
deosebite beneficia&a de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 9 ore pe &i, in
conditiile preva&ute de lege, si nu pot fi solicitati sa efectue&e ore suplimentare, cu e6ceptia
ca&urilor justificate de prevederi e6prese ale regulamentelor specifice activitatii respective
sau a unor situatii aparute fortuit.
)'+ <urata reducerii timpului normal de munca si categoriile de personal care
beneficia&a de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de
ramura, grupuri de unitati si unitati.
Art. $/. - )$+ %rele de incepere si terminare a programului vor fi stabilite prin
regulamentul intern.
)'+ 1n toate ca&urile in care se dovedeste ca este posibil, cei care angajea&a si
sindicatele vor purta negocieri pentru a fi6a orare fle6ibile de lucru si modalitati de aplicare
a acestora.
)/+ =tabilirea orarelor fle6ibile de lucru nu afectea&a drepturile preva&ute in
contractul colectiv de munca.
Art. $4. - )$+ %rele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru
stabilit in unitate sunt ore suplimentare.
)'+ =alariatii pot fi c#emati sa preste&e ore suplimentare numai cu consimtamantul
lor.
)/+ .entru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale, ale unor
accidente ori ale altor ca&uri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca
suplimentara ceruta de cel care angajea&a.
Art. $-. - )$+ 5unca suplimentara se compensea&a prin ore libere platite in
urmatoarele /, de &ile, dupa efectuarea acesteia.
)'+ 1n aceste conditii salariatul beneficia&a de salariul corespun&ator pentru orele
prestate peste programul normal de lucru.
Art. $7. - )$+ 5unca prestata in intervalul dintre orele '' si 7, cu posibilitatea abaterii
cu o ora in plus sau in minus fata de aceste limite, este lucru in timpul noptii.
)'+ .entru persoanele al caror program de lucru se desfasoara pe timpul noptii, durata
timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata timpului de munca prestata in
timpul &ilei, fara diminuarea salariului de ba&a si a vec#imii in munca.
)/+ .revederile alin. ' nu se aplica salariatilor care lucrea&a in locuri de munca cu
conditii deosebite, unde durata timpului de munca este mai mica de 9 ore.
)4+ Angajatorul care, in mod frecvent, utili&ea&a munca de noapte este obligat sa
informe&e despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.
)-+ =alariatii care urmea&a sa desfasoare cel putin / ore de munca de noapte sunt
supusi unui e6amen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si dupa aceea, periodic.
)7+ Conditiile de efectuare a e6amenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc
prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si
familiei si al ministrului sanatatii.
)8+ =alariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute
ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de &i pentru care sunt apti.
)9+ Ainerii care nu au implinit varsta de $9 ani nu pot presta munca de noapte.
)*+ @emeile gravide, lau&ele si cele care alaptea&a nu pot fi obligate sa preste&e
munca de noapte.
Art. $8. - )$+ =alariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in
varsta de pana la doi ani beneficia&a de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu '
ore pe &i, fara sa le fie afectate salariul de ba&a si vec#imea in munca. (a cererea lor se
poate acorda program decalat, cu alte ore de incepere a programului de lucru, daca
activitatea unitatii permite.
)'+ @emeile care au in ingrijire copii de pana la 7 ani pot lucra cu $0' norma, daca nu
beneficia&a de cresa sau camin, fara a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de
salariat. Aimpul in care au fost incadrate in aceste conditii se considera, la calculul vec#imii
in munca, timp lucrat cu o norma intreaga.
)/+ (a cererea intemeiata a salariatelor gravide, angajatorul va permite efectuarea de
controale medicale in timpul programului de lucru, conform recomandarilor medicului care
urmareste evolutia sarcinii, fara a le fi afectate drepturile salariale.
)4+ =alariata in cau&a este obligata sa pre&inte adeverinta medicala privind efectuarea
controalelor pentru care s-a invoit.
)-+ .rocedura de aplicare a prevederilor alineatelor precedente se stabileste prin
contractele colective de munca la nivel de unitate.
Art. $9. - 1n durata normala a timpului de munca nu intra timpii consumati cu
ec#iparea-de&ec#iparea la inceputul si sfarsitul programului.

C-PIT0.U. 3
Conditiile de munca $i "rotectia muncii

Art. $*. - )$+ .artile se obliga sa depuna toate eforturile pentru aplicarea riguroasa a
sistemului institutionali&at prin legislatia in vigoare, in vederea ameliorarii permanente a
conditiilor de munca.
)'+ 1n scopul reali&arii obiectivului preva&ut la alineatul precedent, partile
contractante vor asigura includerea in contractele colective a masurilor preva&ute de (egea
nr. *,0$**7, republicata.
)/+ (a stabilirea masurilor vi&and conditiile de munca, partile implicate vor tine
seama de urmatoarele!
a+ masurile incluse in contractul colectiv de munca sa fie de natura sa reali&e&e cel
putin asigurarea conditiilor de munca la nivelul parametrilor minimali preva&uti in norme
daca acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termen scurt
sau mediu pentru reali&are, pana la asigurarea parametrilor minimali salariatii beneficiind
de compensari banesti sau de alta natura
b+ masurile privind ameliorarea conditiilor de munca vor fi stabilite impreuna cu
repre&entantii sindicali, inc#eindu-se ane6e speciale la contractele colective de munca.
Art. ',. - )$+ %rgani&area activitatii prin stabilirea unei structuri organi&atorice
rationale, reparti&area tuturor salariatilor pe locuri de munca cu preci&area atributiilor si
raspunderilor lor, precum si e6ercitarea controlului asupra modului de indeplinire a
obligatiilor de serviciu de catre salariati sunt de competenta e6clusiva a celor care
angajea&a.
)'+ >ormarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati - muncitori, te#nicieni,
ingineri, economisti, cadre de alta specialitate si lucratori din activitatea administrativa atat
pentru cei salari&ati in acord, cat si pentru cei salari&ati in regie. >ormele de munca se
e6prima - in functie de caracteristicile procesului de productie sau ale altor activitati ce se
normea&a - sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfere de
atributii sau sub alte forme corespun&atoare specificului fiecarei munci. >ormele de munca
se elaborea&a de catre patroni cu acordul organi&atiilor sindicale corespun&atoare.
)/+ >ormele de munca aprobate de conducatorul unitatii constituie ane6a la contractul
colectiv de munca si se fac cunoscute salariatilor cu cel putin - &ile inainte de aplicare.
Art. '$. - )$+ Activitatea de normare a muncii se refera la toate categoriile de salariati,
potrivit specificului activitatii fiecareia, si se ba&ea&a pe te#nicile normarii muncii aceasta
se desfasoara ca un proces continuu, in permanenta concordanta cu sc#imbarile ce au loc in
organi&area si nivelul de dotare te#nica a muncii.
)'+ 1n toate situatiile in care normele de munca nu asigura un grad complet de
ocupare, conduc la o solicitare e6cesiva sau, dupa ca&, nu corespund conditiilor pentru care
au fost elaborate, se impune ree6aminarea lor. Aceasta poate fi ceruta atat de patron, cat si
de sindicate. 1n ca& de divergenta in ceea ce priveste calitatea normelor de munca se va
recurge la o e6perti&a te#nica ce va fi stabilita de comun acord. Conclu&iile e6perti&ei
te#nice sunt obligatorii pentru ambele parti.
)/+ ;ee6aminarea normelor de munca nu va putea conduce la diminuarea salariului de
ba&a negociat.
)4+ C#eltuielile oca&ionate de solutionarea divergentelor cu privire la modificarea
normelor de munca vor fi suportate de patroni pentru prima solicitare a sindicatelor.
Art. ''. - .atronul are obligatia sa asigure permanent conditiile te#nice si
organi&atorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca, iar salariatii trebuie sa
reali&e&e norma de munca sau, dupa ca&, sarcinile ce decurg din functia sau postul detinut.
Art. '/. - (ocurile de munca se clasifica in locuri de munca normale, locuri de munca
cu conditii deosebite si locuri de munca cu conditii speciale, stabilite potrivit
reglementarilor legale.
Art. '4. - )$+ .entru prestarea activitatii in locurile de munca cu conditii grele,
periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariatii au dreptul, dupa ca&, la sporuri
la salariul de ba&a, durata redusa a timpului de lucru, alimentatie de intarire a re&istentei
organismului, ec#ipament de protectie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii
suplimentare, preva&ute de contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de
unitati, unitati si institutii duratele de reducere a varstei pentru pensionare sunt cele
preva&ute in lege.
)'+ =alariatii incadrati in categoriile preva&ute la alin. $ vor fi supusi obligatoriu unui
e6amen medical efectuat de medicul de medicina muncii, in conditiile si la termenele ce se
vor stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si institutie.
)/+ 1n ca&ul in care una sau mai multe din conditiile deosebite se regasesc pentru toti
salariatii unei unitati, unei sectii, unui atelier sau ai unui loc de munca se vor stabili pentru
acestia prin negociere salarii de ba&a al caror cuantum nu va fi mai mic decat suma
salariului de ba&a si a sporurilor negociate.
)4+ (a locurile de munca cu conditii specifice, unde numai o parte dintre salariati
lucrea&a in astfel de conditii, acestia vor beneficia de sporuri.
Art. '-. - )$+ 1n ca&ul in care conditiile de munca se normali&ea&a, salariatii vor
beneficia pentru refacerea capacitatii de munca inca doua luni, daca au beneficiat anterior
de acestea, de spor pentru nocivitate si alimentatie de protectie a organismului.
)'+ <e drepturile preva&ute la alin. $ beneficia&a si salariatii care au lucrat cel putin
sase luni in conditiile alin. $ si isi sc#imba locul de munca din motive ce nu le sunt
imputabile, daca drepturile de aceeasi natura la noul loc de munca sunt mai mici.
Art. '7. - 1n toate ca&urile in care conditiile de munca s-au inrautatit, determinand
reclasificarea locurilor de munca, salariatii vor beneficia de drepturile aferente noii
clasificari incepand cu data sc#imbarii conditiilor de munca, indiferent de momentul
efectuarii reclasificarii de catre organele competente.
Art. '8. - )$+ .artile sunt de acord ca nici o masura de protectie a muncii nu este
eficienta daca nu este cunoscuta, insusita si aplicata in mod constient de salariati.
)'+ .atronul va asigura, pe c#eltuiala sa, cadrul organi&atoric pentru instruirea,
testarea si perfectionarea profesionala a salariatilor cu privire la normele de protectie a
muncii. .rin contractele colective de munca la nivel de unitati se vor prevedea masuri
specifice, periodicitatea, metodologia, obligatiile si raspunderile, precum si controalele
proprii, in conformitate cu reglementarile elaborate de 5inisterul 5uncii, =olidaritatii
=ociale si @amiliei si cu normele proprii. Aimpul aferent acestor activitati, inclusiv orele de
instructaj, se include in timpul de munca si este salari&at.
)/+ (a angajarea unui salariat sau la sc#imbarea locului de munca sau a felului
muncii, acesta va fi instruit si testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau
loc de munca si la normele de protectie a muncii, pe care este obligat in procesul muncii sa
le cunoasca si sa le respecte.
)4+ 1n ca&urile in care, in procesul muncii, intervin sc#imbari ce impun aplicarea unor
norme noi de protectie a muncii, salariatii vor fi instruiti in conditiile preva&ute la alineatul
precedent.
Art. '9. - )$+ Contravaloarea ec#ipamentului de protectie se suporta integral de catre
patron.
)'+ Contravaloarea ec#ipamentului de lucru se suporta potrivit prevederilor legale si
celor din contractele colective de munca de la celelalte niveluri.
)/+ 1n toate ca&urile in care, in afara ec#ipamentului de lucru preva&ut de lege,
patronul cere o anumita vestimentatie speciala, ca ec#ipament de lucru, contravaloarea
acesteia se suporta integral de catre patron.
Art. '*. - .rin contractele colective de munca la nivel de unitate sau institutie se vor
stabili parametrii de microclimat care vor fi urmariti la fiecare loc de munca, in vederea
luarii masurilor de protectie a muncii specifice, precum si programele de control al
reali&arii masurilor stabilite.
Art. /,. - )$+ 1n vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor de desfasurare a
activitatii, patronul va lua urmatoarele masuri de amenajare ergonomica a locului de
munca!
a+ asigurarea conditiilor de mediu )iluminat, microclimat, &gomot, vibratii,
temperatura, aerisire, umiditate+
b+ amenajarea ane6elor sociale ale locurilor de munca )vestiare, bai, grupuri sanitare,
sali de repaus+
c+ diminuarea pana la eliminarea treptata a emisiilor poluante.
)'+ 5asurile concrete, in sensul prevederilor alin. $, se stabilesc in contractele
colective de munca din unitati si institutii.
)/+ =alariatii sunt obligati sa pastre&e in bune conditii amenajarile efectuate de patron,
sa nu le deteriore&e si sa nu le descomplete&e ori sa sustraga componente ale acestora.
Art. /$. - )$+ .atronul va organi&a la angajare si, ulterior, o data pe an, e6aminarea
medicala a salariatilor, in scopul de a constata daca sunt apti pentru desfasurarea activitatii
in posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care le ocupa, precum si pentru prevenirea
imbolnavirilor profesionale. E6aminarea medicala este gratuita, iar c#eltuielile oca&ionate
de e6aminare se vor suporta conform legii. Conditiile concrete urmea&a sa fie stabilite la
nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.
)'+ 1n ca&ul in care dispo&itii legale speciale sau ale contractului colectiv de munca
prevad e6aminari medicale la termene mai scurte, determinate de conditiile deosebite de la
locurile de munca, se vor aplica aceste prevederi.
)/+ =alariatii sunt obligati sa se supuna e6amenelor medicale in conditiile organi&arii
potrivit prevederilor alin. $. ;efu&ul salariatului de a se supune e6aminarilor medicale
constituie abatere disciplinara.
)4+ E6aminarea medicala a salariatilor la angajare si, ulterior, o data pe an se face de
catre unitatile sanitare de specialitate acreditate de patronat si de 5inisterul =anatatii.
Art. /'. - (a cererea uneia dintre parti, medicii de medicina muncii si inspectorii de
protectia muncii vor fi consultati la modificarea duratei timpului de lucru si la acordarea de
concedii suplimentare.
Art. //. - )$+ .artile vor asigura un regim de protectie speciala a muncii femeilor si a
tinerilor in varsta de pana la $9 ani, cel putin la nivelul drepturilor specifice reglementate
de legislatia muncii si prevederile pre&entului contract.
)'+ =alariatele gravide, incepand cu luna a :-a de sarcina, precum si cele care
alaptea&a nu vor fi reparti&ate la munca de noapte, nu vor fi c#emate la ore suplimentare,
nu vor fi trimise in deplasare si nu vor putea fi detasate decat cu acordul lor.
)/+ (a solicitarea Comitetului de sanatate si securitate a muncii, angajatorul are
obligatia sa evalue&e riscurile pe care le presupune locul de munca al salariatei care anunta
ca este insarcinata, precum si al salariatei care alaptea&a si sa le informe&e cu privire la
acestea.
)4+ Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de
legislatia muncii pot fi stabilite prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri.
Art. /4. - .atronul nu va refu&a angajarea sau, dupa ca&, mentinerea in munca a
persoanelor cu #andicap, in ca&urile in care acestea sunt apte pentru indeplinirea
obligatiilor de serviciu aferente posturilor e6istente.
Art. /-. - 1n ca&ul recomandarilor medicale, patronul va asigura trecerea salariatilor in
alte locuri de munca si, dupa ca&, recalificarea acestora, in functie de posibilitatile fiecarei
unitati, care vor fi stabilite impreuna cu sindicatele.
Art. /7. - )$+ 1n vederea imbunatatirii conditiilor de munca, in fiecare unitate cu cel
putin -, de salariati se va constitui un comitet de securitate si sanatate in munca, avand
atributiile stabilite prin ;egulamentul sau de functionare intocmit in ba&a ;egulamentului-
cadru aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
)'+ Comitetul de securitate si sanatate in munca va fi constituit conform grilei
preva&ute in art. /' si art. // din >ormele generale de protectie a muncii. 1n unitatile in
care numarul angajatilor este mai mare de -,, iar femeile repre&inta cel putin ',J din
personal, comitetul de sanatate si securitate a muncii va avea in componenta cel putin o
femeie.
)/+ Aimpul de munca afectat activitatii in comitetele de securitate si sanatate in munca
se considera timp de lucru efectiv prestat si va fi preva&ut in contractul colectiv de munca
la nivel de unitate.
)4+ Activitatea comitetelor de securitate si sanatate in munca se va desfasura in ba&a
regulamentelor proprii.

C-PIT0.U. !
Salari*area $i alte dre"turi >ane$ti

Art. /8. - )$+ .entru munca prestata in conditiile preva&ute in contractul individual de
munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu in bani convenit la inc#eierea contractului
de munca.
)'+ (a unitatile producatoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati si
in natura. .lata in natura, stabilita prin negocieri colective in unitati, nu poate depasi /,J
din salariu.
)/+ .lata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite la art. $7, din Codul
muncii, este posibila numai daca este preva&uta e6pres in contractul colectiv de munca
aplicabil sau in contractul individual de munca.
)4+ =alariul cuprinde salariul de ba&a, indemni&atiile, sporurile, precum si alte
adaosuri.
Art. /9. - )$+ @ormele de organi&are a muncii si de salari&are ce se pot aplica sunt
urmatoarele!
a+ in regie sau dupa timp
b+ in acord
c+ pe ba&a de tarife sau cote procentuale din veniturile reali&ate
d+ alte forme specifice unitatii.
)'+ %rgani&area muncii si salari&area in acord pot avea loc intr-una din urmatoarele
forme!
a+ acord direct
b+ acord progresiv
c+ acord indirect.
)/+ Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
)4+ @ormele de organi&are a muncii si de salari&are ce urmea&a sa se aplice fiecarei
activitati se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, dupa ca&,
institutie.
Art. /*. - )$+ =e stabilesc urmatorii coeficienti minimi de ierar#i&are, pentru
urmatoarele categorii de salariati!
a+ muncitori!
$. necalificati U $,
'. calificati U $,'
b+ personal administrativ incadrat in functii pentru care conditia de pregatire este!
$. liceala U $,$,
'. postliceala U $,$-
c+ personal de specialitate incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este!
$. postliceala U $,'-,
'. scoala de maistri U $,/,
/. subingineri U $,4
d+ personal incadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este cea de studii
superioare U $,-.
)'+ Coeficientii de salari&are de la alin. $ se aplica la salariul minim negociat pe
unitate.
)/+ =alariul de ba&a minim brut negociat pentru un program complet de lucru de $8,
de ore, in medie, este de /./,,.,,, lei, adica $*.4$' lei0ora, incepand cu $ ianuarie ',,-.
Art. 4,. - )$+ .artile contractante sunt de acord ca in perioada urmatoare sa actione&e
pentru includerea unor sporuri in salariul de ba&a, care sa repre&inte retributia pentru
munca prestata si conditiile de la locul de munca, astfel incat salariul de ba&a sa aiba
pondere majoritara in salariu.
)'+ =porurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in
salariul de ba&a.
)/+ =porurile minime ce se acorda in conditiile pre&entului contract sunt!
a+ pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, $,J din
salariul de ba&a
b+ pentru conditii nocive de munca, $,J din salariul minim negociat la nivel de
unitate
c+ pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in &ilele libere si in &ilele de
sarbatori legale se acorda un spor de $,,J din salariul de ba&a, pana la $', de
ore0salariat0an ceea ce depaseste $', de ore0salariat0an se plateste cu un spor de -,J din
salariul de ba&a
d+ pentru vec#ime in munca, minimum -J pentru / ani vec#ime si ma6imum '-J la
o vec#ime de peste ', de ani, din salariul de ba&a
e+ pentru lucrul in timpul noptii, '-J din salariul de ba&a
f+ pentru e6ercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la -,J din
salariul de ba&a al functiei inlocuite ca&urile in care se aplica aceasta prevedere si
cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura,
grupuri de unitati sau unitati.
)4+ .rin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati si unitati
pot fi negociate si alte categorii de sporuri )spor de i&olare, spor pentru folosirea unei limbi
straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului etc.+.
Art. 4$. - )$+ Adaosurile la salariul de ba&a sunt!
a+ adaosul de acord
b+ premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum
$,-J din fondul de salarii reali&at lunar si cumulat
c+ alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.
)'+ Alte venituri sunt!
a+ cota-parte din profit ce se reparti&ea&a salariatilor, care este de pana la $,J in
ca&ul societatilor comerciale si de pana la -J in ca&ul regiilor autonome
b+ tic#etele de masa acordate conform prevederilor legale si intelegerii partilor.
)/+ Conditiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participarii la fondul de
stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum si perioada pentru care se acorda
cota de profit salariatilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul
colectiv de munca la nivel de unitate si, dupa ca&, institutie.
Art. 4'. - )$+ .atronul va asigura conditiile necesare reali&arii de catre fiecare salariat
a sarcinilor ce ii revin, in cadrul programului &ilnic de munca stabilit.
)'+ 1n situatia in care patronul nu poate asigura pe durata &ilei de lucru, partial sau
total, conditiile necesare reali&arii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plateasca
salariatilor salariul de ba&a pentru timpul cat lucrul a fost intrerupt.
)/+ 1n ca&uri e6ceptionale, cand din motive te#nice sau din alte motive activitatea a
fost intrerupta, salariatii vor primi 8-J din salariul de ba&a individual avut, cu conditia ca
incetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest timp au ramas la
dispo&itia unitatii. .rin negocieri la nivelul unitatii sau institutiei se va stabili modul
concret de reali&are a prevederii de a ramane la dispo&itia unitatii, pre&enti in incinta
unitatii in asteptarea reluarii activitatii sau la domiciliu, de unde sa poata fi convocati de
unitate.
)4+ 1n ca&urile preva&ute la alin. /, salariatii beneficia&a si de celelalte drepturi
preva&ute de lege pentru astfel de situatii.
)-+ 1n ca&ul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea
temporara a activitatii, pentru ma6imum $- &ile pe an, cu obligativitatea reluarii ei,
unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu fara plata.
Art. 4/. - )$+ 1nde6area se face pe ba&a coeficientilor de inde6are stabiliti de Comisia
nationala pentru inde6are.
)'+ <upa inde6are, patronul va recalcula tarifele sau, respectiv, cotele de manopera,
pe unitatea de produs sau valorica, in mod corespun&ator formelor de organi&are a muncii
si de salari&are aplicate in unitate.
Art. 44. - .lata salariilor se face periodic, la datele care se stabilesc prin contractul
colectiv de munca la nivelul unitatii sau institutiei.
Art. 4-. - =alariatii unitatilor trimisi in delegatie in tara vor beneficia de urmatoarele
drepturi!
a+ decontarea c#eltuielilor de transport si a costului ca&arii, potrivit conditiilor
stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri
b+ diurna de deplasare al carei cuantum se stabileste prin negociere la nivel de
ramura, grupuri de unitati sau unitate nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele
normative ce se aplica la institutiile publice.
Art. 47. - =alariatii unitatilor trimisi in detasare beneficia&a de drepturile de delegare
preva&ute la art. 4-. 1n ca&ul in care detasarea depaseste /, de &ile consecutive, in locul
diurnei &ilnice se plateste o indemni&atie egala cu -,J din salariul de ba&a &ilnic. Aceasta
indemni&atie se acorda proportional cu numarul de &ile ce depaseste durata neintrerupta de
/, de &ile.
Art. 48. - .ersoanele detasate isi mentin toate drepturile pe care le-au avut la data
detasarii, cu e6ceptia celor privind igiena si protectia muncii, c#iar daca la locul de munca
unde sunt detasate acestea nu se mai regasesc. <aca la locurile de detasare, drepturile
ec#ivalente au niveluri mai mari sau se acorda si alte drepturi, persoanele detasate
beneficia&a de acestea, inclusiv de toate drepturile privind protectia si igiena muncii,
corespun&atoare noului loc de munca.
Art. 49. - )$+ Aoate drepturile banesti cuvenite salariatilor se platesc inaintea oricaror
obligatii banesti ale unitatii.
)'+ 1n ca& de faliment sau lic#idare judiciara, salariatii au calitatea de creditori
privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante privilegiate, urmand sa fie platite
integral, inainte de a-si revendica cota-parte ceilalti creditori.
Art. 4*. - .atronii vor tine o evidenta in care sa se mentione&e activitatea desfasurata
in ba&a contractului individual de munca si drepturile de care salariatii au beneficiat si le
vor elibera dove&i despre acestea.
Art. -,. - =alariatii care se pensionea&a pentru limita de varsta primesc o indemni&atie
egala cu cel putin un salariu de ba&a avut in luna pensionarii.
Art. -$. - 1n afara de ajutoarele preva&ute de lege, la care au dreptul, salariatii vor
beneficia si de urmatoarele ajutoare!
a+ in ca&ul decesului salariatului, un ajutor, acordat familiei, de un salariu mediu lunar
pe unitate
b+ daca decesul a survenit din cau&a unui accident de munca, a unui accident in
legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi
de cel putin / salarii de ba&a diferenta de ' salarii se va plati dupa stabilirea, in conditiile
legii, a cau&ei decesului
c+ un salariu de ba&a, platit de unitate mamei, pentru nasterea fiecarui copil daca
mama nu este salariata, sotul acesteia beneficia&a de plata unui salariu de ba&a
d+ un salariu de ba&a platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei
rude de gradul 1 aflate in intretinerea salariatului.

C-PIT0.U. #
Concedii $i *ile li>ere

Art. -'. - )$+ 1n fiecare saptamana, salariatul are dreptul, de regula, la ' &ile
consecutive de repaus saptamanal.
)'+ ;epausul saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica.
)/+ 1n ca&ul in care activitatea de la locul de munca, in &ilele de sambata si duminica,
nu poate fi intrerupta, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili
conditiile in care &ilele de repaus saptamanal sa fie acordate si in alte &ile ale saptamanii
sau cumulat pe o perioada mai mare.
Art. -/. - )$+ Vilele de sarbatoare legala in care nu se lucrea&a sunt!
- $ si ' ianuarie
- prima si a doua &i de .asti
- $ 5ai
- $ <ecembrie
- prima si a doua &i de Craciun
- ' &ile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de
cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
)'+ Acordarea &ilelor libere se face de catre angajator.
Art. -4. - ;epausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de $- minute. ;epausul
pentru luarea mesei, cu o durata de $- minute, se include in programul de lucru.
Art. --. - =alariatii pot solicita, in mod justificat, decalarea programului de lucru.
Administratia va anali&a cererea si va aproba aceasta in functie de posibilitati.
Art. -7. - )$+ =alariatii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odi#na
platit, de minimum '$ de &ile lucratoare.
)'+ @ac e6ceptie de la prevederile alin. $!
a+ salariatii care au varsta sub $9 ani au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un
concediu platit de '4 de &ile lucratoare
b+ salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca au
dreptul la un concediu de odi#na platit cu o durata minima de ', de &ile lucratoare.
Art. -8. - )$+ 1n fiecare an calendaristic, salariatii incadrati in grade de invaliditate au
dreptul la un concediu de odi#na suplimentar cu o durata de / &ile, iar salariatii neva&atori
cu o durata de 7 &ile.
)'+ =alariatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficia&a de
concedii de odi#na suplimentare de minimum / &ile pe an.
Art. -9. - .rin contractele colective de munca la celelalte niveluri se vor stabili
criteriile pe ba&a carora salariatii sa beneficie&e de concedii de odi#na anuale si de concedii
de odi#na suplimentare mai mari.
Art. -*. - )$+ .e durata concediului de odi#na, salariatii vor primi o indemni&atie ce
repre&inta media &ilnica a veniturilor din luna0lunile in care este efectuat concediul,
multiplicata cu numarul de &ile de concediu.
)'+ 1ndemni&atia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de ba&a, sporul de
vec#ime si indemni&atia pentru functia de conducere, luate impreuna, corespun&ator
numarului de &ile de concediu.
)/+ .rin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se poate stabili ca, in
raport cu posibilitatile economico-financiare ale unitatii, pe langa indemni&atia de
concediu, sa se plateasca si o prima de vacanta.
)4+ 1ndemni&atia de concediu si, dupa ca&, prima de vacanta se platesc inainte de
plecarea in concediu.
)-+ %rice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediul de
odi#na este inter&isa.
Art. 7,. - )$+ Concediul anual de odi#na va putea fi fractionat la solicitarea
salariatului una din fractiuni va trebui sa fie de cel putin $- &ile lucratoare. Cealalta parte
va trebui acordata si luata pana la sfarsitul anului in curs.
)'+ Cand din motive neimputabile salariatului acesta nu si-a efectuat integral
concediul de odi#na pe anul in curs, restul de concediu se va acorda pana la sfarsitul anului
urmator, in perioada solicitata de salariat.
Art. 7$. - )$+ =alariatii au dreptul la &ile libere platite pentru evenimente deosebite in
familie sau pentru alte situatii, dupa cum urmea&a!
a+ casatoria salariatului - - &ile
b+ casatoria unui copil - ' &ile
c+ nasterea unui copil - - &ile W $, &ile daca a urmat un curs de puericultura
d+ decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - / &ile
e+ decesul bunicilor, fratilor, surorilor - $ &i
f+ donatorii de sange - conform legii
g+ la sc#imbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului
in alta localitate - - &ile.
)'+ =alariatii au dreptul la /, de &ile concediu fara plata, acordat o singura data,
pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior, seral si fara
frecventa.
)/+ .entru re&olvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concedii fara
plata.
Art. 7'. - )$+ 1n afara concediului legal platit pentru ingrijirea copiilor in varsta de
pana la doi ani, salariata mama poate beneficia de inca un an concediu fara plata.
)'+ .e perioada in care salariata se afla in concediul preva&ut la alin. $ nu i se va
putea desface contractul de munca, iar in postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane,
decat cu contract de munca pe durata determinata.
Art. 7/. - )$+ (a nivelul unitatii, din fondul pentru actiuni sociale constituit conform
prevederilor legale, vor fi suportate c#eltuielile pentru reducerea costului biletelor de
tratament si odi#na recuperatorie in statiunile balneoclimaterice, in care este inclus si
transportul pe calea ferata )tren personal, clasa a 11-a+.
)'+ 1n limita acestor fonduri, unitatea va suporta cota-parte din costul biletelor pentru
salariati si membrii lor de familie, in raport cu salariul de ba&a si in functie de se&on,
potrivit prevederilor cuprinse in ane6a nr. ', cu conditia ca biletele sa fie procurate cu
acordul organi&atiilor sindicale si sa prevada efectuarea sejurului intr-o unitate apartinand
sistemului sindical, ministerelor sau unitatilor in cau&a.
)/+ .entru alte situatii decat cele preva&ute in alineatul precedent, unitatea va suporta
c#eltuielile pentru toate biletele procurate cu acordul sindicatului ori daca, in ca&ul biletelor
de tratament, e6ista recomandarea e6presa a medicului pentru o anumita statiune care nu
apartine sistemului sindical, ministerelor sau unitatii in cau&a.
Art. 74. - 3eneficiarii biletelor de tratament balnear si odi#na recuperatorie din
institutiile publice vor suporta o contributie baneasca diferentiata in functie de salariul de
ba&a si de se&on, contributie calculata in ba&a grilei aprobate de 5inisterul 5uncii,
=olidaritatii =ociale si @amiliei. <iferenta se suporta din bugetele de asigurari sociale.
Art. 7-. - Contravaloarea biletelor acordate salariatilor trimisi in statiuni pentru
tratarea unor boli profesionale se suporta integral de unitatea in cau&a, inclusiv costul
transportului pe calea ferata )tren personal, clasa a 11-a+ sau, acolo unde nu este posibil,
pentru transportul auto in comun.
Art. 77. - )$+ 1n ca&ul in care salariata se afla in concediu de maternitate, unitatea va
compensa, pe o anumita perioada, diferenta dintre salariul de ba&a individual avut si
indemni&atia legala la care are dreptul.
)'+ .erioada pe durata careia se acorda compensarea va fi stabilita prin contractele
colective de munca la nivel de unitate, dar nu mai putin de 7 saptamani.
)/+ <iferentele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii.
Art. 78. - 1n ca& de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru
cresterea copilului pana la doi ani se vor acorda tatalui, daca acesta are copilul in ingrijire.
Art. 79. - 1n ca&ul decesului mamei, tatal copilului, la cererea sa, va beneficia de
concediul fara plata neutili&at de mama, pana la data decesului acesteia, cu drepturile
preva&ute la art. 7'.

C-PIT0.U. '
Contractul individual de munca

Art. 7*. - )$+ Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o
persoana fi&ica, denumita salariat, se obliga sa preste&e munca pentru si sub autoritatea
unui angajator, persoana fi&ica sau juridica, in sc#imbul unei remuneratii denumite salariu.
)'+ 1n vederea stabilirii concrete a drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se
face prin inc#eierea contractului individual de munca )C15+.
Art. 8,. - )$+ 1nc#eierea C15 se face pe ba&a conditiilor stabilite de lege, cu
respectarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul aptitudinilor si
competentei profesionale.
)'+ .atronul se obliga sa aduca la cunostinta salariatilor posturile disponibile si
conditiile de ocupare a lor.
)/+ 1n ca&ul in care angajarea se face prin concurs, daca un salariat si o persoana din
afara unitatii obtin aceleasi re&ultate, salariatul are prioritate la ocuparea postului.
)4+ =alariatul caruia i-a incetat calitatea de pensionar de invaliditate, ca urmare a
redobandirii capacitatii de munca, va fi reintegrat, pe cat posibil, in functia avuta la data
pierderii capacitatii de munca.
)-+ .revederile alin. $ si ' se aplica si pentru salariatii institutiilor bugetare.
Art. 8$. - )$+ 1nc#eierea C15 se va face pe perioada nedeterminata. <aca salariatul
solicita asistenta din partea organi&atiei sindicale, aceasta se poate acorda.
)'+ Contractele individuale se pot inc#eia si pe durata determinata, in ca&urile si in
conditiile preva&ute de lege.
)/+ C15 va cuprinde cel putin clau&ele preva&ute in ane6a nr. /.
)4+ Contractele individuale de munca se inc#eie in scris, cate un e6emplar pentru
fiecare parte, prin grija celui care angajea&a.
Art. 8'. - )$+ C15 se poate modifica in ceea ce priveste felul muncii, locul muncii si
drepturile salariale prin acordul partilor sau din initiativa uneia dintre parti in ca&urile
preva&ute de Codul muncii.
)'+ ;efu&ul salariatului de a accepta o modificare a clau&elor referitoare la felul
muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu da dreptul celui care angajea&a de a proceda
la desfacerea unilaterala a C15 pentru acest motiv.
)/+ <elegarea si detasarea salariatilor se fac in conditiile preva&ute de lege, cu
drepturile preva&ute in pre&entul contract.
Art. 8/. - E6ecutarea C15 se suspenda in ca&urile preva&ute de lege in mod e6pres,
precum si pe perioada e6ercitarii unei functii eligibile remunerate de organi&atia in care
salariatul isi desfasoara activitatea pe timpul mandatului.
Art. 84. - )$+ 1ncetarea C15 poate avea loc - in conditiile preva&ute de lege - printr-
unul din urmatoarele moduri!
a+ de drept
b+ ca urmare a conventiei partilor, la data convenita de acestea
c+ ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in ca&urile si conditiile
limitative preva&ute de lege.
)'+ 1n ca&urile in care unitatea este obligata, potrivit legii, sa acorde un preavi& la
desfacerea contractului de munca, durata preavi&ului va fi de ', de &ile lucratoare.
)/+ 1n perioada preavi&ului, salariatii au dreptul sa absente&e patru ore pe &i de la
programul unitatii, pentru a-si cauta un loc de munca, fara ca aceasta sa afecte&e salariul si
celelalte drepturi. %rele absentate se pot acorda prin cumul, in conditiile stabilite de patron.
)4+ 1n ca&ul in care unei persoane i se desface contractul de munca fara sa i se acorde
preavi&ul preva&ut la alin. ', angajatorul are obligatia de a plati o indemni&atie egala cu
salariul de ba&a pe o luna, avut la data desfacerii contractului de munca.
Art. 8-. - )$+ C15 nu poate fi desfacut din initiativa celui care angajea&a, in ca&urile
in care prin lege sau prin contractul colectiv de munca au fost preva&ute asemenea
interdictii.
)'+ <esfasurarea activitatii sindicale, precum si apartenenta la un sindicat nu pot
constitui motive pentru desfacerea C15 din initiativa unitatii.
)/+ .e o perioada de minimum 7 luni de la reluarea activitatii, considerata perioada de
readaptare, salariatii care au beneficiat de concediu de maternitate si0sau concediu legal
platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la ' ani nu vor putea fi concediati o
singura data pentru motivul de necorespundere profesionala preva&ut de Codul muncii.
)4+ 1n ca&ul in care intentionea&a sa dispuna o masura disciplinara impotriva unui
salariat, cu e6ceptia ca&ului in care masura disciplinara consta intr-un avertisment verbal,
angajatorul este obligat sa efectue&e o anc#eta prealabila.
)-+ =alariatul are dreptul de a fi informat cu privire la fapta ce i se imputa si dreptul
de a se apara, iar unitatea are obligatia de a-l asculta si de a verifica sustinerile facute de
acesta in aparare.
)7+ 5odul de desfasurare a anc#etei disciplinare, precum si re&ultatele acesteia se
consemnea&a intr-un proces-verbal.
)8+ (a stabilirea sanctiunii se va tine seama de cau&ele si gravitatea faptei, de
imprejurarile in care a fost savarsita, de gradul de vinovatie a salariatului, de urmarile
abaterii si de alte imprejurari.
Art. 87. - )$+ (a desfacerea contractului de munca din motive neimputabile
salariatului, patronii vor acorda acestuia o compensatie de -,J din salariul lunar, in afara
drepturilor cuvenite la &i.
)'+ .revederile alin. $ sunt aplicabile atunci cand desfacerea contractului de munca a
intervenit din urmatoarele motive!
a+ unitatea isi reduce personalul prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat
de cel in cau&a, ca urmare a reorgani&arii
b+ unitatea isi incetea&a activitatea
c+ unitatea se muta in alta localitate si are posibilitatea sa-si asigure pe plan local
cadrele necesare
d+ unitatea se muta in alta localitate, iar persoana incadrata nu accepta sa o urme&e
e+ persoana nu corespunde sub aspect profesional postului in care a fost incadrata, din
motive neimputabile acesteia, si nu i s-a oferit trecerea intr-o munca corespun&atoare
f+ in postul ocupat de persoana incadrata in munca este reintegrat, pe ba&a #otararii
organelor competente, cel care a detinut anterior acel post.
Art. 88. - 1n ca&ul in care unitatea este pusa in situatia de a efectua reduceri de
personal ca urmare a restrangerii activitatii, rete#nologi&arii, automati&arii si roboti&arii
procesului de productie, partile convin asupra respectarii urmatoarelor principii!
a+ patronul va pune la dispo&itia sindicatului justificarea te#nico-economica in
legatura cu masurile privind posibilitatile de redistribuire a personalului, modificarea
programului de lucru, organi&area de cursuri de calificare, recalificare sau reorientare
profesionala etc.
b+ justificarea te#nico-economica, impreuna cu obiectiile si propunerile sindicatului,
va fi supusa spre anali&a si avi&are consiliului de administratie sau, dupa ca&, adunarii
generale
c+ concomitent, patronul va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la ba&a
reducerii numarului de salariati, precum si asupra eventualelor posibilitati de redistribuire a
acestora anuntul se va face astfel!
- la intreprinderile cu un efectiv sub $,, salariati, cu 4- de &ile inainte
- la intreprinderile cu $,$-/,, salariati, cu 7, de &ile inainte
- la intreprinderile cu peste /,$ salariati, cu *, de &ile inainte.
Art. 89. - )$+ 1n situatia in care disponibili&arile de personal nu pot fi evitate,
conducerea unitatii va comunica in scris fiecarui salariat al carui post urmea&a a fi
desfiintat daca i se ofera sau nu un alt loc de munca ori cuprinderea intr-o forma de
recalificare profesionala in vederea ocuparii unui post in aceeasi unitate.
)'+ 1n ca&urile in care salariatilor nu li se pot oferi alte locuri de munca ori acestia
refu&a locul de munca oferit sau cuprinderea intr-o forma de recalificare, conducerea
unitatii le va comunica in scris termenul de preavi&, in conditiile preva&ute in pre&entul
contract colectiv de munca.
)/+ 1n ca&ul in care la nivelul unitatii apare necesitatea unor concedieri colective,
partile vor negocia acordarea de compensatii, in functie de posibilitatile unitatii.
Art. 8*. - )$+ (a aplicarea efectiva a reducerii de personal, dupa reducerea posturilor
vacante de natura celor desfiintate, masurile vor afecta in ordine!
a+ C15 ale salariatilor care cumulea&a doua sau mai multe functii, precum si ale celor
care cumulea&a pensia cu salariul
b+ C15 ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea unitatii
c+ C15 ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea lor.
)'+ (a luarea masurii de desfacere a C15 pentru reducerea de posturi vor fi avute in
vedere urmatoarele criterii minimale!
a+ daca masura ar putea afecta doi soti care lucrea&a in aceeasi unitate, se desface
contractul de munca al sotului care are venitul cel mai mic, fara ca prin aceasta sa se poata
desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevi&at de reducere
b+ masura sa afecte&e, mai intai, persoanele care nu au copii in intretinere
c+ masura sa afecte&e numai in ultimul rand pe femeile care au in ingrijire copii,
barbatii vaduvi sau divortati care au in ingrijire copii, pe intretinatorii unici de familie,
precum si pe salariatii, barbati sau femei, care mai au cel mult / ani pana la pensionare la
cererea lor.
)/+ 1n ca&ul in care masura desfacerii C15 ar afecta un salariat care a urmat o forma
de calificare sau de perfectionare a pregatirii profesionale si a inc#eiat cu unitatea un act
aditional la contractul de munca, prin care s-a obligat sa preste&e o activitate intr-o anumita
perioada de timp, administratia nu-i va putea pretinde acestuia despagubiri pentru perioada
ramasa nelucrata pana la implinirea termenului, daca masura desfacerii contractului de
munca nu-i este imputabila.
)4+ 1n ipote&a in care doua sau mai multe persoane salariate sunt in aceeasi situatie,
disponibili&area se va face cu consultarea sindicatelor.
Art. 9,. - Hnitatea care isi e6tinde sau isi reia activitatea intr-o perioada de $' luni de
la luarea masurilor de desfacere a contractului individual de munca pentru motivele
preva&ute la art. 87 are obligatia sa incunostinte&e in scris despre aceasta organi&atiile
sindicale si sa faca publica masura. Hnitatea va reangaja salariatii carora li s-a desfacut
contractul de munca pentru motivele preva&ute la art. 87, care au pregatirea necesara pentru
ocuparea posturilor vacante si care s-au pre&entat in termen de $- &ile de la data anuntului.

C-PIT0.U. (
3ormarea "rofe$ionala

Art. 9$. - )$+ .artile inteleg!
a+ prin termenul de formare profesionala - orice procedura prin care un salariat
dobandeste o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma eliberata in conditiile
preva&ute de (egea invatamantului
b+ prin termenul de formare profesionala continua - orice procedura prin care
salariatul, avand deja o calificare ori o profesie, isi completea&a cunostintele profesionale,
fie prin aprofundarea studiilor intr-un anumit domeniu al specialitatii de ba&a, fie prin
deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate in domeniul specialitatilor lor.
)'+ @ormarea profesionala si formarea profesionala continua cuprind si teme din
domeniul relatiilor de munca, convenite intre sindicate si patron.
)/+ .artile convin asupra necesitatii si obligativitatii perfectionarii profesionale a
tuturor categoriilor de salariati, inclusiv a liderilor sindicali scosi din productie, la e6pirarea
mandatului.
)4+ .artile semnatare convin sa acorde intregul sprijin solicitat de Consiliul >ational
de @ormare .rofesionala a Adultilor pentru elaborarea sistemului de standarde ocupationale
ba&ate pe competenta. =istemul va fi utili&at pentru evaluarea si certificarea calificarii
salariatilor.
Art. 9'. - )$+ (a inc#eierea contractelor colective de munca la nivel de unitati, pentru
partea privind formarea profesionala se va tine seama cel putin de urmatoarele!
a+ identificarea posturilor pentru care este necesara formarea profesionala, a cailor de
reali&are, adoptarea programului anual si controlul aplicarii acestuia se vor face de comun
acord de catre sindicat si patron c#eltuielile pentru activitatea de formare profesionala a
salariatilor se suporta de catre unitati
b+ sindicatul va participa, prin imputernicitii sai, la orice forma de e6aminare
organi&ata in vederea absolvirii unui curs de formare profesionala in cadrul unitatii
c+ in ca&ul in care unitatea urmea&a sa-si sc#imbe partial sau total profilul de
activitate, aceasta va informa si consulta sindicatul cu cel putin ' luni inainte de aplicarea
masurii si va oferi propriilor salariati posibilitatea de a se califica sau recalifica inainte de a
apela la angajari de forta de munca din afara
d+ in ca&ul in care un salariat identifica un curs de formare profesionala pe care ar
dori sa-l urme&e, organi&at de un tert, patronul va anali&a cererea impreuna cu sindicatul,
ramanand la aprecierea patronului daca si in ce conditii va suporta contravaloarea cursului
e+ salariatii care au inc#eiat acte aditionale la contractul individual de munca, in
vederea formarii profesionale, vor putea fi obligati sa suporte c#eltuielile oca&ionate de
aceasta, cu e6ceptia ca&urilor preva&ute de art. 8*, alin. /, daca parasesc unitatea din
motive imputabile lor inainte de implinirea unui termen de / ani de la data absolvirii
cursurilor.
)'+ .rogramele adoptate conform alin. $ vor fi aduse la cunostinta tuturor salariatilor
in termen de / &ile de la adoptare, prin afisare in interiorul unitatii, in locuri adecvate si
usor accesibile pentru angajati.
)/+ (a stabilirea programelor de formare profesionala, angajatorii si sindicatele vor
adopta masurile necesare pentru incurajarea si inlesnirea participarii femeilor la acestea.

C-PIT0.U. @
-lte "revederi "rivind dre"turile $i o>ligatiile "artilor

Art. 9/. - )$+ Cu privire la medierea conflictelor de munca preva&ute de (egea nr.
$790$***, daca partile convin printr-un proces-verbal semnat sa inceapa medierea, in
termen de 49 de ore fiecare parte va propune o lista de candidati din lista de mediatori
numiti de ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei la nivelul judetului unde are
sediul unitatea in care s-a declansat conflictul de interese.
)'+ 1n situatia in care dupa prima intalnire nu vor reusi sa stabileasca un mediator de
comun acord, procedura de mediere incetea&a, trecandu-se la urmatoarea etapa preva&uta
de lege.
)/+ 1n ca&ul in care s-a numit un mediator de comun acord, etapele medierii vor fi
urmatoarele!
a+ partile implicate sunt obligate ca in termen de 49 de ore de la numirea mediatorului
sa puna la dispo&itia acestuia datele necesare daca mediatorul are nelamuriri, acesta poate
cere partilor, in ma6imum 8' de ore de la primirea actelor, relatii scrise cu privire la
revendicarile formulate, la actele depuse sau intocmite in timpul concilierii, precum si la
re&ultatele acesteia
b+ in ma6imum 9 &ile de la numire, mediatorul este obligat sa convoace ambele parti
implicate partile implicate vor avea un numar egal de repre&entanti la mediere, de regula
acelasi numar ca si la conciliere, si aceleasi persoane, daca este posibil
c+ la fiecare intalnire se va inc#eia un proces-verbal care va fi semnat de mediator si
de partile aflate in conflict
d+ medierea nu poate dura mai mult de /, de &ile de la data la care mediatorul a fost
numit si a acceptat medierea in ca& contrar, medierea incetea&a si se trece la urmatoarea
etapa legala de solutionare a conflictului.
Art. 94. - )$+ Consiliul de administratie are obligatia de a invita repre&entantii
sindicatului sa participe la sedintele sale, in conditiile preva&ute de lege. .articiparea se
face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fara drept de vot.
)'+ 1ncunostiintarea repre&entantilor sindicali se va face cu cel putin 8' de ore inainte
de sedinta. ;epre&entantilor sindicali li se va comunica ordinea de &i si li se va asigura
accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale
puse in discutie.
Art. 9-. - )$+ .entru fundamentarea actiunilor preva&ute la art. /,, din (egea nr.
-40',,/, patronul va pune la dispo&itia sindicatelor ori va asigura acestora accesul la
informatiile si documentele necesare, repre&entantii sindicali avand obligatia de a pastra
confidentialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
)'+ .atronii si sindicatele isi vor comunica reciproc si in timp util #otararile privind
toate problemele importante in domeniul relatiilor de munca.
Art. 97. - )$+ ;epre&entantii alesi ai organi&atiilor sindicale cu personalitate juridica,
care lucrea&a nemijlocit in unitate in calitate de salariati, au dreptul la reducerea
programului lunar de lucru cu pana la - &ile pentru activitati sindicale, fara a li se diminua
drepturile salariale care li s-ar fi cuvenit in conditii normale. .lata acestora se va face in
regimul salarial al celorlalti angajati.
)'+ >umarul celor care pot beneficia de prevederile alin. $, precum si perioada se
stabilesc prin contractul colectiv de munca.
Art. 98. - )$+ Hnitatile vor asigura in incinta lor, gratuit, pentru activitatea
sindicatelor, spatiul si mobilierul necesare, precum si acces la ec#ipamentul de birotica al
unitatii )fa6, copiator si altele cu caracter administrativ+ prin contractele colective de
munca se vor stabili conditiile de acces la utili&area acestora.
)'+ 3a&a materiala cu destinatie cultural-sportiva, proprietatea unitatilor ori
proprietatea sindicatelor din unitatile respective, va putea fi folosita, fara plata, pentru
actiuni organi&ate de sindicate sau patronat, in conditiile preva&ute in contractul colectiv de
munca.
Art. 99. - =patiile de locuit, cu e6ceptia locuintelor de serviciu, vor fi reparti&ate
salariatilor unitatilor de o comisie paritara, patronat-sindicat, conform criteriilor ce vor fi
stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Art. 9*. - )$+ 1n fiecare an calendaristic, confederatiile sindicale semnatare vor asigura
pregatirea pentru actiuni sindicale si relatii de munca a unui numar de cel mult *.-,, de
membri de sindicat din toate ramurile, pe durate de pana la $- &ile.
)'+ .atronatul va permite salariatilor sa urme&e cursurile de pregatire preva&ute la
alin. $, in conditiile stabilite prin contractele colective de munca inc#eiate la celelalte
niveluri.
)/+ 5odalitatile de incadrare in numarul preva&ut la alin. $ se stabilesc de catre partile
semnatare, prin comisia paritara.
Art. *,. - )$+ 1n aplicarea prevederilor art. '4 din (egea nr. -40',,/ - (egea
sindicatelor, la cererea organi&atiilor sindicale, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului
coti&atia de sindicat pe statele lunare de plata. Concomitent se va efectua si deducerea
fiscala a coti&atiei din venitul lunar al membrului de sindicat conform prevederilor legale.
)'+ ;etinerea si deducerea fiscala a coti&atiei se fac pe ba&a cererii organi&atiei
sindicale la care se atasea&a lista membrilor de sindicat si semnatura acestora de acceptare
a retinerii. (ista se inaintea&a angajatorului la inceputul fiecarui an si va fi actuali&ata ori
de cate ori este nevoie.
Art. *$. - )$+ .atronii nu vor angaja salariati permanenti, temporari sau cu program
partial, in perioada declansarii sau desfasurarii conflictelor colective de munca, pe locurile
de munca ale salariatilor aflati in conflict.
)'+ 1n situatia declansarii unor conflicte de munca, inclusiv a grevei, potrivit legii,
sindicatele si conducerea unitatii au obligatia ca pe durata acestora sa proteje&e patrimoniul
unitatii si sa asigure functionarea neintrerupta a utilajelor si instalatiilor te#nologice, a caror
oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sanatatea oamenilor ori ar putea cau&a
pagube.
Art. *'. - .atronii se angajea&a ca in contractele de asociere cu parteneri straini,
pentru activitati pe teritoriul ;omaniei, sa prevada o clau&a prin care partea straina se
obliga sa respecte drepturile preva&ute in contractele colective de munca.
Art. */. - 1n situatia in care patronii inc#eie contracte cu parteneri straini, potrivit
carora salariatii din societatea comerciala sau din regia autonoma vor e6ecuta unele lucrari
in strainatate, conditiile de munca, salari&area, precum si celelalte drepturi si obligatii ale
acestor salariati vor fi stabilite prin negocieri colective, care se vor desfasura in conditiile
preva&ute de lege si cu respectarea clau&elor cuprinse in contractul inc#eiat cu partenerul
e6tern, negocieri colective ce devin ane6a la contractul colectiv de munca la nivel de
unitate.
Art. *4. - Confederatiile sindicale semnatare recunosc dreptul patronilor de a stabili,
in conditiile legii, raspunderea disciplinara sau patrimoniala a salariatilor care se fac
vinovati de incalcarea normelor de disciplina a muncii sau care aduc prejudicii unitatii.
Art. *-. - )$+ .artile convin sa faca eforturi in vederea promovarii unui climat normal
de munca in unitati, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de munca,
ale regulamentului de ordine interioara, precum si a drepturilor si intereselor salariatilor si
membrilor de sindicat.
)'+ .entru crearea si mentinerea unui mediu de lucru care sa incuraje&e respectarea
demnitatii fiecarei persoane, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate vor fi
stabilite proceduri de solutionare pe cale amiabila a plangerilor individuale ale salariatilor,
inclusiv a celor privind ca&urile de violenta sau #artuire se6uala, in completarea celor
preva&ute de lege.
)/+ <efinitia #artuirii se6uale este cea reglementata de lege.
)4+ .langerile salariatilor in justitie nu pot constitui motiv de desfacere a contractului
de munca.
)-+ 1n situatiile in care apar divergente in legatura cu e6ecutarea prevederilor
contractelor colective, unitatile si sindicatele vor incerca solutionarea acestora mai intai in
comisiile paritare la nivel de unitate, iar pentru re&olvarea problemelor ramase in
divergenta se vor putea adresa comisiei paritare la nivel de ramura.
Art. *7. - )$+ 1n contractele colective de munca la nivel de unitati se vor prevedea
masuri cu caracter social precum!
a+ suportarea c#eltuielilor preva&ute de art. 7/
b+ construirea, amenajarea si intretinerea de crese si gradinite pentru copiii
salariatilor, precum si de cantine-bufet pentru salariati
c+ construirea, amenajarea si intretinerea de oficii si grupuri sanitare la locurile de
munca, la capacitate corespun&atoare, cu dotare specifica, cel putin la nivelul preva&ut in
normele generale de protectie a muncii
d+ construirea de locuinte
e+ aniversari, sarbatori religioase, &ile dedicate copilului si femeii.
)'+ Costul acestor actiuni se suporta din fondul social constituit potrivit legii.
)/+ Htili&area fondului social pentru destinatiile preva&ute la alin. $ se face de catre
administratie, cu consultarea sindicatelor.
)4+ @ondurile neutili&ate intr-un an se reportea&a pentru anul urmator.

C-PIT0.U. <
Di$"o*itii finale

Art. *8. - )$+ 1n aplicarea prevederilor art. $$ alin. /, din (egea nr. $/,0$**7,
republicata, privind contractul colectiv de munca, unitatile vor prevedea in bugetele de
venituri si c#eltuieli sumele necesare contributiilor pentru constituirea fondurilor destinate
activitatilor in domeniul pregatirii, negocierii si aplicarii contractelor colective de munca, la
toate nivelurile.
)'+ =umele preva&ute conform alin. $ se vor calcula luand ca ba&a suma de 7.,,, de
lei0salariat0an, raportate la numarul mediu de salariati din anul precedent.
)/+ =umele constituite conform alin. $ si ' vor fi distribuite astfel!
a+ $0/ din suma totala se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de
munca la nivelul unitatii
b+ $0/ din suma totala se virea&a de contribuabil la federatia patronala repre&entativa
de ramura care a negociat contractul colectiv pentru ramura din care face parte unitatea
lista ramurilor este pre&entata in ane6a nr. 4 din suma astfel constituita, federatiile
patronale vor vira -,J in contul federatiilor sindicale repre&entative semnatare ale
contractelor colective de ramura semnatarii contractului colectiv de munca pe ramura pot
conveni ca, pe viitor, contributia unitatilor de $0/, preva&uta mai sus, sa fie virata intr-un
cont colector si distribuita -,J pentru partea patronala si -,J pentru partea sindicala, pe
ba&a unui protocol semnat de ambele parti
c+ $0/ din suma totala se virea&a de unitate in contul colector S@ondul de negociere a
Contractului colectiv de munca unic la nivel nationalS, desc#is la 3anca A3>-A5;%
3A>X ;%5A>1A - =.A., cu nr. ;%7$A3>A4$,,'74$,,,*,9',, pentru negocierile
colective la nivel national, care va fi destinat astfel!
- -,J pentru partea sindicala repre&entativa la nivel national, semnatara a
Contractului colectiv de munca unic la nivel national
- -,J pentru partea patronala repre&entativa la nivel national, semnatara a
Contractului colectiv de munca unic la nivel national
d+ fondul destinat partilor semnatare, conform lit. c+, va fi reparti&at fiecarei
confederatii repre&entative la nivel national, semnatare a Contractului colectiv de munca
unic la nivel national, in raport cu volumul implicarii in negocierile colective, cu numarul
de salariati pe ramura, negociat in cadrul fiecareia, asa cum va fi stabilit de catre fiecare
parte pe ba&a de protocol
e+ mecanismele de distributie a fondurilor de catre banca vor fi stabilite de comisia
paritara
f+ fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui si vira in termen de 7, de
&ile de la data publicarii in 5onitorul %ficial al ;omaniei a pre&entului contract colectiv de
munca.
)4+ Hnitatile economice care negocia&a si semnea&a contracte colective de munca, dar
nu sunt afiliate unor structuri patronale repre&entative de ramura, vor constitui fondurile
destinate negocierilor colective conform prevederilor de la alin. $, ' si / si le vor vira catre
federatia patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura care a
stat la ba&a negocierii propriului contract colectiv de munca si catre contul national,
conform alin. /, lit. c+.
)-+ 1n ca&ul in care, potrivit legii, se negocia&a si se inc#eie contracte colective de
munca la nivelul unor grupuri de unitati, c#eltuielile oca&ionate cu aceste negocieri se vor
suporta din fondurile constituite la nivelul unitatilor din grupul respectiv.
)7+ @ondurile destinate negocierilor colective la unitatile bugetare se vor constitui la
nivelul fiecarei unitati care inc#eie contract colectiv de munca, cu respectarea prevederilor
alin. /.
)8+ @ondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate intr-un cont distinct.
.atronatele si sindicatele vor urmari si sprijini constituirea, defalcarea si virarea pe
destinatii a fondurilor destinate negocierii contractelor colective de munca.
)9+ .atronatele si sindicatele vor gestiona si utili&a fondurile destinate negocierilor
colective, constituite in ba&a prevederilor art. *8, in conformitate cu prevederile legale, pe
ba&a unor programe de actiuni aprobate de organele proprii de conducere si pe raspunderea
fiecaruia.
)*+ 1n aplicarea dispo&itiilor acestui articol, in contabilitatea agentilor economici vor
fi respectate prevederile metodologice comunicate de 5inisterul @inantelor .ublice,
conform ane6ei -.
)$,+ Contractele colective de munca la toate nivelurile vor cuprinde prevederile
acestui articol.
Art. *9. - .atronii recunosc dreptul repre&entantilor organi&atiilor sindicale de a
verifica la locul de munca modul in care sunt respectate drepturile salariatilor preva&ute in
contractul colectiv de munca.
Art. **. - )$+ ;amurile pentru care se vor inc#eia contracte colective de munca sunt
cele preva&ute in ane6a nr. 4.
)'+ <repturile preva&ute in pre&entul contract colectiv de munca sunt considerate
minime, de la nivelul carora incepe negocierea contractelor colective de munca la celelalte
niveluri, cu e6ceptia celor care sunt stabilite in cuantum fi6 sau ma6im.
)/+ 1n situatiile in care nu se inc#eie contracte colective de munca pe ramura sau
grupuri de unitati, prevederile pre&entului contract colectiv de munca la nivel national sunt
considerate niveluri minime, in conformitate cu prevederile art. /, de la care incepe
negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitati.
)4+ E6ecutarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
Art. $,,. - <repturile preva&ute in contractele individuale de munca nu pot fi sub
nivelul celor stabilite prin contractele colective de munca.
Art. $,$. - .revederile contractelor individuale de munca e6istente la data intrarii in
vigoare a contractelor colective de munca vor fi puse de acord cu prevederile acestora din
urma.
Art. $,'. - )$+ .atronul si sindicatele se vor informa reciproc, in situatia in care detin
informatii, in legatura cu modificarile ce urmea&a sa se produca in forma de proprietate a
unitatii, cu consecintele previ&ibile asupra salariatilor si cu masurile ce se au in vedere
pentru limitarea efectelor disponibili&arilor de personal determinate de aceste modificari.
)'+ Ambele parti vor sustine participarea asociatiilor de salariati la privati&area
unitatilor in conditiile de preferinta preva&ute in lege.
)/+ 1n toate situatiile de reorgani&are sau, dupa ca&, de privati&are a unitatilor,
drepturile si obligatiile preva&ute de pre&entul contract colectiv de munca se transmit noilor
subiecte de drept re&ultate din aceste operatiuni juridice.
Art. $,/. - 1mputernicitii organelor de conducere a organi&atiilor patronale, precum si
ai confederatiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesi&area uneia dintre parti, modul in
care sunt respectate drepturile salariatilor preva&ute in contractul colectiv de munca
patronii vor asigura intrarea acestora in unitate, in conformitate cu regulamentul intern, si
protectia in unitate, pe durata verificarii, cu respectarea normativelor in vigoare.
Art. $,4. - ;egulamentul intern se intocmeste de catre patron impreuna cu sindicatele,
conform legii.
Art. $,-. - .artile semnatare sunt de acord ca prevederile art. /* alin. /, art. 9$, art.
9', ane6a ', ane6a 4 sa se renegocie&e la data de /, septembrie ',,- pentru anul ',,7.
Art. $,7. - .re&entul contract colectiv de munca a fost semnat a&i, $8.$'.',,4, la
3ucuresti, si produce efecte incepand cu data inregistrarii lui de catre una dintre parti, in
conditiile preva&ute de art. '- alin. / din (egea nr. $/,0$**7, republicata, si va fi adus la
cunostinta salariatilor prin afisarea in unitati, in locurile convenite cu organi&atiile
sindicale.

.A;A1(E =E5>AAA;E

%;2A>1VAA11(E .AA;%>A(E 1>=A1AHA11 3H2EAA;E
Confederatia .atronala din 1ndustria ;omaniei R
C%>.1;%5
5inisterul =anatatii
Confederatia >ationala a .atronatului ;oman -
C.>...;
5insiterul Educatiei si
Cultelor
Consiliul >ational al 1ntreprinderilor .rivate 5ici
si 5ijlocii - C.>.1...5.5.;
5inisterul Culturii si Cultelor
Hniunea 2enerala a 1ndustriasilor din ;omania -
H21; din ;omania
%;2A>1VAA11(E
=1><1CA(E
Hniunea 2enerala a 1ndustriasilor din ;omania -
H21; $*,/
C.>.=.(.;. S@ratiaS
.resedinte,
6ariu$ Petcu
Consiliul >ational al .atronilor din ;omania
)Co.>...;.+
C.>.=. SCartel AlfaS
.resedinte,
Aogdan Iuliu Bo$$u
.atronatul >ational ;oman ).>;+ 3locul >ational =indical R
3.>.=.
.resedinte,
Dumitru Co$tin
.atronatul ;oman ).;+ Confederatia =indicatelor
<emocratice - C.=.<.;.
.resedinte,
Iaco> Aaciu
Hniunea >ationala a .atronatului ;oman
)H>.;+
Confederatia =indicala
S5eridianS
.resedinte,
1on .opescu
Asociatia ;omana a Antreprenorilor de
Constructii )A;AC%+

+I+LIOGRAFIE SELECTIV
$. 1on Araian Dtefnescu, Tratat de dreptul muncii,. vol. 1, Editura militar,
3ucureti, ',,/, p. $97.
'. =ofia .opescu, Teoria general a dreptului, Editura (umina (e6, 3ucureti,
',,,
/. Ale6andru ?iclea, C. Aufan, Dreptul muncii , voi. 1, Editura All 3ecF, 3ucureti
',,
4. Ale6andru ?iclea, 'n legtur cu repre"entativivitatea sindicatelor la nivelul
unitii, "n <reptul nr. '0',,$
-. <an ?op, (avinia =avu, )lemente de dreptul muncii, Editura 5acarie,
Argovite, ',,'
7. A. Hngureanu, Consideraii privind noile reglementri cuprinse "n (egea
sindicatelor nr. -40',,/, "n ;evista de drept comercial, nr. 40',,/
8. C. A. 5oarc, *indicatele $ntr+o )urop $n sc%im#are, "n ;aporturi de munc,
nr. $'0$**9
9. =anda 2#impu, Ale6andru ?iclea, Dreptul muncii, Editura All becF, 3ucureti,
',,$
*. 1. A. Dtefnescu, D. 3eligrdeanu Codul muncii, Editura lumina (e6, 3ucureti,
',,/, "n <reptul nr. 40',,/
$,. 2#. 3re#oi, A,. .opescu, 1. A. Dtefnescu, Dreptul muncii. )lemente
!undamentale, Editura @undaiei ;omnia de 5ine, 3ucureti, $**4
$$. @1. <ragne, 1. 1aco, >.2. 5unteanu, =. .etrior, Mi(carea sindical din
,om-nia, voi. 1, Editura .olitic, 3ucureti, $*9$
$'. <.:. @iroiu, .storia statului (i dreptului rom-nesc, Editura <idactic i
.edagogic, 3ucureti, $*87
1/. M.0. Costin, Marile instituii ale dreptului civil rom-n, vol..., )ditura Dacia,
Clu+0apoca, 1123
$4. 5agda :olonciu, Durata (i !orma contractului colectiv de munc, "n ;aporturi
de munc, nr. $$0$**9
$-. 5agda :olonciu, 'nregistrarea (i pu#licitatea contractului colectiv de munc, "n
=tudii de drept romnesc, nr. $-'0$***
$7. C. (. .opescu, Consideraii asupra constituionalitii datei de intrare "n vigoare
a contractelor colective de munc, "n <reptul nr. 90',,,
$8. 2#eorg#e 3re#oi, Andrei .opescu, Con!lictul colectiv de munc (i greva,
Editura @orum, 3ucureti, $**$
$9. D. 3eligrdeanu, )4ist incompati#ilitate $ntre durata nedeterminat a
contractului individual de munc (i durata determinat a contractului colectiv de munc5,
"n <reptul nr. 40$**'