1.1.2.

Relaia turism de afaceri turism de loisir

Exista cateva asemanari importante intre cele doua mari tipuri de turism. Turismul de
afaceri contine elemente importante din turismul de loisir. In cazul calatoriilor stimulant putem
spune ca aproape toate elementele sunt similare turismului de odihna, exceptie facand
modalitatea de plata a serviciilor, dar chiar si pentru delegatii la o conferinta, vizitatorii unor
targuri comerciale si turistii de afaceri individuali, vizitarea unor locuri atractive poate reprezenta
un mod de relaxare la sfarsitul unei zile de lucru.
Exista patru mari asemanari ntre cererea pentru turismul de loisir si cea de afaceri:
a) turistii de afaceri devin turisti de loisir odata cu terminarea zilei de lucru;
b) programul unei conferinte include si activitati de loisir pentru delegati;
c) calatoriile stimulent nseamna oferirea unei vacante ca recompensa pentru munca depusa;
d) multi oameni de afaceri sunt acompaniati de partenerii lor sau / si de copii, care fac calatoria
de placere si nu pentru afaceri
.
Spre deosebire de turistul obisnuit (clasic), cel ce calatoreste n interes de afaceri
cheltuieste de obicei mai mult att pentru cazare ct si pentru transport, deoarece acesta din urma
are nevoie de servicii turistice de calitate superioara si de servicii specializate (sali de conferinte,
translatori s.a.).

1 Minciu,R.,Economia Turismului, editia III-a,Ed. Uranus, Bucuresti, 2004

Serviciile turistice de baza si multe din cele suplimentare sau complementare servesc
atat turismului de afaceri cat si celui de loisir. Transportul, cazarea, alimentaia, serviciile de
informare si de promovare, sau activitatea ageniilor de turism si chiar atraciile turistice sunt
prezente pe ambele piee, chiar daca serviciile oferite fiecruia pot fi diferite.
Cu toate acestea exista si deosebiri importante intre cele dou mari tipuri de turism.

Factori de influenta Deosebiri Asemanari
Turismul de
loisir
Turismul de
afaceri
Cine plteste? Turistul Angajatorul turistului
sau asociaii din care
face parte acesta
Patronii pot s isi
plteasc singuri
cltoriile
Cine decide
destinaia?
Turistul Organizatorul
intalnirii / cltoriei
incentive /
conferinei
expoziiei
Organizatorii pot ine
deseori cont de
dorinele
delegaiilor
Cand au loc aceste
calatorii?
Pe durata vacanelor
si in week-end
Tot anul de luni pan
vineri.
Iulie si august sunt
evitate in alegerea
evenimentelor
majore.
Perioada de comand
(perioada de timp
dintre rezervare si
plecare in cltorie).
Vacantele sunt
rezervate de regula
cu cateva luni in
avans; pentru
plecrile de cateva
zile se poate face
rezervare cu cateva
zile inainte.
Unele calatorii de
afaceri pot fi
anunate
cu foarte puin timp
inainte de a incepe.
Conferinele
importante sunt
rezervate cu caiva
ani inainte.
Cine cltoreste? Oricine are suficieni
bani si timp.
Acele persoane a
cror munca necesita
calatorii sau membrii
unor asociaii.
Unii oamenii de
afaceri sunt insoii in
cltorie de persoane
care nu au legtura cu
evenimentul
Ce tipuri de
destinaii sunt
utilizate?
Toate tipurile: litoral,
orase, munte si la
tara.
In general sunt
centrate pe orasele
din zonele
industrializate.
Destinaiile pentru
turismul incentiv sunt
foarte asemntoare
cu cele pentru
turismul de masa
Sursa : J.Swarbrooke. Susan Hower, Business Travel and Tourism, Editura Butterworth, Heinemamms , pag 11.


La fel ca si turismul de loisir, turismul de afaceri aduce multe avantaje atat comunitilor locale,
cat si rilor ce sunt preferate pentru organizarea unor evenimente de amploare. In plus, turismul
de afaceri aduce atat incasri mai mani, cat si reducere a sezonalitii. Sezonalitatea este una din
problemele majore cu care se confrunt activitatea turistica, turismul de afaceri jucand un
important rol in ameliorarea incidenei acestui fenomen. Importana acestei piee const (pe
lang incasrile mari) in cresterea ratei de ocupare in extrasezon, fapt necunoscut de foarte multe
ri si orase organizatoare de evenimente. Lunile cu cele mai multe reuniuni internaionale
sunt, in ordine octombrie si septembrie.
Un alt avantaj major adus de turismul de afaceri este profitabilitatea ridicat. Aceasta forma
moderna de turism presupune costuri relativ mari, dar datorita profilului socio-economic al celor
ce cltoresc pentru afaceri (din clasa medie si superioar de management) tinde sa aduc
beneficii furnizorilor de servicii de calitate superioar: hoteluri de peste trei stele, facilitai de
transport ba clasa superioar etc.
Turismul de afaceri are, de asemenea, un impact pozitiv si asupra mediului. Cu toate ca
delegaii pentru o conferina sosesc intr-o localitate in numr mare, ei petrec majoritatea
timpului in slile de conferina, iar iesirile in oras seara nu reprezint o sursa de stres pentru
populaia rezidenta. De asemenea, ei utilizeaz pentru transport avionul sau trenul, nepunand
mari probleme cu poluarea sau cu aglomerarea parcrilor.
Un alt avantaj se refer la posibilitile de promovare. Astfel, un vizitator cane pleac de la o
conferina avand o bun impresie devine un ambasador nepltit ce face reclama acelei
destinaii. Acesta este motivul pentru care autoritile locale fac un efort deosebit in a-I
impresiona pe turistii de afaceri. De multe ori acesti turisti sunt persoane influente, ale cror
opinii pot fi determinante in alegerea unei destinaii pentru o aciune ulterioar. Eforturile
locale de impresionare a vizitatorilor iau forme diverse: un discurs al primarului ba deschiderea
unei conferine, un film despre atraciile locale, un tur cu autocarul al orasului si
imprejurimilor, o cina tradiional. Oricare an fi tehnica aleas, scopul este acela de a crea o
imagine buna ce poate fi transmisa colegilor sau prietenilor, dar si pentru revenirea ca
reprezentani ai turismului de loisir in localitate si in zon.
Ioan Cosmescu , Note de curs , Turismul de afaceri si evenimente , 2008 , pag44