Stiinta administratiei publice

Un sistem se poate organiza sub forma urmatoarelor tipuri de structuri :

-structura binara(ierarhica) care asigura in principal unitatea (coerenta) in conducere ;
-structura functionala care determina pluraritatea conducerii
-structura mixta, ierarhic functionala.
Adm.publica, autoritatile adm.ale statului si ale colectvitatilor locale in vederea realizarii functiilor pe care
acestea le au, in baza a doua criterii:
-criteriul teritorial, caruia i corespunde structura ierarhica
-criteriul competentei materiale sau functionale, caruia i corespunde structura functionala . intregul sistem al
adm.publice este amena!at sub forma unei structuri mixte, ierarhic functionale.
Criteriul teritorial sta la baza impartirii autoritatiolor adm.publice in autoritati centrale si autoritati locale
dupa raza teritoriala in care poate actiona autoritatea publica respectiva.
Autoritatile adm.publice centrale actioneaza la nivelul statului iar autoritatile adm.publice locale au in vedere
solutionarea intereselor colectivitatilor locale, interese care sunt armonizate cu interesele generale.
"ntre autoritatile administratiei publice locale si cele centrale sunt relatii de colaborare asigurate in special
prin prefect care este o autoritate a adm.publice creata in acest scop.
#elatiile intre aceste autoritati exprima:
-centralizare accentuata;
-autonomie diferentiata.
$tiinta adm.formuleaza acele conditii, elemente, care determina existenta unei autonomii locale reale.
Acestea sunt:
-existenta unei colectivitati locale, care sa aib% interese si cerinte specifice, caracteristice, particulare, fata de
interesele intregii colectivitati nationale.
-existenta unor mi!loace materiale si banesti la dispozitia colectivitatii locale si garantarea acestora;
-autoritatile care conduc unitatile teritorial administrative respective sa fie alese de populatia din teritoriul
respectiv, sa nu fie numite de la centru.
-trebuie sa existe o delimitare fata de autoritatile adm.publice centrale in ceea ce priveste competenta de a
decide liber in rezolvarea nevoilor locale.
Organizarea adm.teritoriala
&rice organizare adm.teitoriala are menirea de a asigura cresterea eficientei activitatii autoritatilor publice,
sporirea initiativei si operativitatii acestora in serviciul public, imbunatatirea legaturilor dintre autoritatile
centrale si locale, asigurarea unui control mai eficient si a unui spri!in mai competent unitatilor
adm.teritoriale.
Aparatul administrativ
Aparatul administrativ este in toate tarile un ansamblu complex care este destinat sa satisfaca nevoile publice.
'l a fost edificat treptat, pentru a asigura mai ales permanenta si independenta societatii organizate politic si
pentru a raspunde anumitor necesitati care apar datorita vietii in comun.
(otul poate fi reprezentat printr-o schema:
A
) *
+
,a un minister de exemplu:
A ministrul
) +orectii * +irector ad!unct, servicii
+ )irouri
'xista conexiuni care fac ca ac-iunea ministrului sa fie sim-ita de sus in !os iar problemele ce urmeaz% a fi
solu-ionate pot veni si de !os in sus, exista leg%turi intre direc-ii si subdirec-ii sau servicii.
*olectivitatea na-ionala constituie o colectivitate naturala, dar si o unitate administrativa, o persoana publica
teritoriala, un stat.
$istemul de rela-ii in care sunt implicate autorit%-ile adm. publica:
a)#ela-ii de autoritate care pot fi:
- rela-ii ierarhice determinate de structura ierarhica
- rela-ii func-ionale determinate de structura dup% competenta specifica si care de regula, se realizeaz% in
spri!inul celei dint.i.
b)#ela-ii de cooperare care pot fi:
- formalizate, obligatorii prin acte normative
- neformalizate (facultative)
c)#ela-ii de reprezentare: iau na/tere in special in raport cu elementele interioare sistemului autorit%-ilor adm.
publice
d)#ela-ii de control, determinate de delegare (deci nu rela-ii de control consecin-a a subordon%rii ierarhice
sau func-ionale)
e)#ela-ii de prest%ri servicii (cu pondere in raporturile cu cet%-enii)
0ointa partidelor politice nu se poate impune adm.publice dec.t filtrata prin sita prevederilor *onstitutiei si a
celorlalte legi care precizeaza cu exactitate tehnologia transformatrii optiunilor politice in decizii politice, iar
apoi in norme !uridice, care sunt singurele obligatorii pentru adm.publica.
Reatiile dintre autoritatea de vrf a adm.publice si celelalte autoritati ale adm.publice:
a)relatii ntre autoritatea de v.rf a adm.publice si ministere sau alate organe de specialitate ale adm.publice
centrale sunt determinate de raportul de subordonare orizontala intre 1uvern 2ca autoritate de v.rf si
ministere sau alte organe centrale de specialitate ale adm.publice centrale.
Aceasta subordonare orizontala are in vedere ca at.t 1uvernul c.t si ministerele si celelate organe de
specialitate ale adm.publice centrale actioneaza pe acelasi teritoriu determina totusi relatii de autoritate
ierarhice, care se exprima prin competenta 1uvernului de a controla activitatea ministerelor si a celorlalte
organe de specialitate.
b)#elatiile intre organul de v.rf al adm.publice si autoritatile locale ale adm.publice cu competenta generala
2 consilii locale si primari- sunt tot relatii de autoritate ierarhice, generate de competenta generala pe care o
are 1uvernul de a conduce intreaga adm.publica la nivel national.
#elatii intre autoritatile adm.publice locale
#elatiile dintre consiliul local si primar pot fi apreciate pornind de la observatia ca primarii sunt autoritati
executive si nu deliberative, ceea ce inseamna ca dintr-un anumit punct de vedere ar exista o relatie de
autoritate intre consiliu si primar (procedura validarii primarului, !uram.ntul).
+in punct de vedere al modului de formare ambele autoritati sunt constituite prin votul direct al cetatenilor
ceea ce confera in egala masura legitimitate, deosebirea dintre ele nefiind de natura !uridica (ambele
autoritati apartin adm.publice).
3utem vorbi de existenta unor relatii de cooperare si de control prin delegare, at.t consiliul local av.d
competente de control asupra primarului, c.t si acesta, la r.ndul sau, asupra consiliului local prin
competentele pe care le are in virtutea dublului sau rol de autoritate administrativa locala si in acelasi timp,
agent al statului.
A. Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa.
a)1uvernul, ca autoritate publica de v.rf a puterii executive si raspunzator pentru conducerea generala a
adm.publice chemat sa asigure realizarea politicii interne si externe a tarii, coopereaza in indeplinirea
atributiilor sale cu organismele interesate (art.45, alin 6 din *onstitutie).
7ntre autoritatile publice care exercita puterea legislativa ($enat si *amera +eputatilor) si 1uvern exista
relatii de cooperare dar si de control determinat de delegare expresa prin *onstitutie , care atribuie
3arlamentului competenta de a realiza control parlamentar si chiar mai mult de a retrage increderea acordata
1uvernului prin adoptarea unei motiuni de denzura in conditiile stabilite de *onstitutie, ceea ce poate duce la
demiterea 1uvernului.
b)8inisterele si celelalte organe de specialitate ale adm.publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care
exercita puterea legislativa ($enat, *amera +eputatilor) relatii de cooperare sau de control prin delegare nu
numai indirect prin 1uvern ci si in mod direct.
c)*onsiliile locale si primarii sunt autoritati ale adm.publice locale prin care potrivit prevederilor *onstitutiei
2 se realizeaza autonomia locala la nivelul unitatilor administrativ teritoriale, iar in aceasta calitate relatiile
dintre ele su autoritatile publice care exercita puterea legislativa sunt similare cu ale celorlalte autoritati ale
adm.publice.
*aracterul de autoritati deliberative al consiliilor locale nu schimba natura !uridica a acestora , iar autonomia
este pur administrativa, adica ea priveste organizarea si functionarea adm.publice locale si gestionarea sub
propria raspundere a intereselor colectivitatilor pe car le reprezinta.
B. Relatiile cu autoritatile publice care exercita puterea judecatoreasca.
#elatii: de cooperare; de reprezentare; de control.
3entru realizarea activitatii de asigurare a legalitatii, autoritatile adm.publice intra in relatii de cooperare cu
autoritatile !udecatoresti si cu ministerul public.
#elatii de control prin delegare se creeaza atunci c.nd o autoritate a adm.publice, controleaza o autoritate
!udecatoreasca.
C. Relatiile cu organizatiile nonguvernamentale.
-#elatii de cooperare
-#elatii de reprezentare
. Relatiile autoritatilor adm.publice cu cetatenii
a)#elatiile de cooperare (de colaborare) intre autoritatile adm.publice si cetatenii subliniaza spri!inul pe care
cetatenii sunt chemati sa-l dea adm.publice in vederea realizarii misiunii acestuia iar pe de alta parte ele
trebuie sa reflecte existenta unei legaturi absolut necesare intre adm.publica si cei administrati.
-relatiile de cooperare directa, in care cetatenii in mod inindividual sau grupati participa la realizarea unui
interes general, la finalizarea unor actiuni;
-relatiile de cooperare indirecta, apar in cazul in care cetatenii spri!ina actiunea autoritatilor adm.publice fara
sa participe la respectiva activitate in mod direct.
b)#elatiile de prestari de servicii ale adm.publice catre cetateni.
Adm.publica trebuie sa raspunda in limita legilor, la toate interesele si nevoile cetatenilor cum ar fi:
eliberarea de acte (certificate, dovezi, adeverinte); intocmirea de acte utile (de nastere, casatorie, deces,
notariale); sa apere drepturile si interesele cetatenilor prin masuri de ocrotire sociala (instituiri de tutele,
ocrotirea familiei, a!utoare sociale diferite).
+in punct de vedere !uridic, rela-iile dintre adm. publica si cet%-eni pentru prestarea de servicii pot fi de doua
tipuri:
- rela-iile de tip administrativ se bazeaz% pe norma !uridica, pe actul normativ ce stabile/te competentele
autorit%-ilor adm. publice.
- rela-iile de tip civil se statornicesc in baza normelor de drept civil.
Aceasta situa-ie se creeaz% intre administra-ie si cet%-ean atunci c.nd sunt folosite servicii publice ca: posta,
telefon, telegraf, etc., in baza unor contracte intre aceste servicii si beneficiarii lor.
d)#ela-ii de autoritate (de subordonare) a cet%-enilor fata de autorit%-ile adm. publice, sunt impuse cet%-enilor,
nefiind necesar acceptul celor care sunt chema-i sa participe in aceste rela-ii.
Serviciile publice
$erviciul public poate fi definit ca fiind acea organiza-ie de stat sau a colectivit%-ii locale, nfiin-at%, de
autorit%-ile competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerin-e ale membrilor societ%-ii in regim de
drept administrativ sau civil, in procesul de executare a legii.
$erviciile publice poarta denumiri diferite ca de exemplu: secretariate, agen-ii, institute, administra-ii, etc.
&rganiza-iile care presteaz% servicii publice pot fi grupate in trei categorii:
4.Organe ale adm. publice 2a c%ror activitate se caracterizeaz% prin adoptarea sau emiterea de acte
administrative.
6.Institutii publice: mi!loacele financiare necesare desf%/ur%rii activit%-ii organelor adm. publice si a
institu-iilor publice, se asigura de la bugetul statului, iar regiile autonome de interes public /i asigura
mi!loacele b%ne/ti in mare parte , din veniturile ob-inute din activitatea proprie.
9.Regii autonome de interes public. &rganele adm. publice si institu-iile publice /i desf%/oar% activitatea, de
regula, in mod gratuit, reguli autonome, de regula, contra cost.
'xista diferite categorii de servicii si este posibila o clasificare a acestora dup% diferite criterii cum ar fi
natura lor sau colectivit%-ile publice de care depind. Astfel putem distinge:
- servicii publice interne si extrateritoriale;
- servicii civile si militare;
+up% colectivit%-ile anga!ate in conducerea acestor servicii ele pot fi grupate in trei categorii: servicii
na-ionale, regionale si locale.
- cele locale create in cadrul legii r%spund unor nevoi locale, cele na-ionale unor interese generale.
- pentru serviciile statului exista administra-ii centrale si pe de alta parte servicii descentrate.
Seful statului: pentru a fi asistat in activitatea sa, dispune totdeauna de un serviciu str.ns legat de el, serviciu
care asigura secretariatul personal al sefului statului, d.ndu-i a!utor pentru ndeplinirea func-iei sale
reprezentative, mai ales pentru organizarea ceremoniilor si a deplas%rilor, repartizarea audientelor si la
exercitarea func-iilor guvernamentale si administrative, comunic.ndu-i informa-ii, men-in.nd contracte,
urm%rim problemele.
Seful !uvernului: are un cabinet sau un secretariat special, destinat sa-l asiste in func-ia sa de conducere
generala si de coordonare, organism distins de cabinetul sau, ori de secretariatul ministerial . acest secretariat
special este compus din c.-iva func-ionari si c.-iva oameni de ncredere.
ecizia administrativa este un proces ra-ional de alegere a unei direc-ii de ac-iune, dintr-un nr de
posibilit%-i, in vederea atingerii unui anumit scop. &rice decizie presupune o baza de informa-ii ample si certe
(sigure); un proces ra-ional (de g.ndire, de n-elegere); obiective (scopuri precise, concrete, m%surabile);
manifestarea voin-ei (op-iunea).
- op-iunea - presupune ca autorul deciziei trebuie sa se g%seasc% in fata mai multor comportamente posibile.
'l trebuie sa renun-e la toate posibilit%-ile in favoarea uneia pe care o considera ca fiind cea mai buna;
- op-iunea 2 trebuie sa fie con/tient deliberata.
- op-iunea 2 trebuie sa vizeze unul sau mai multe scopuri;
- op-iunea 2 trebuie sa se reflecte asupra ac-iunii.
+ecizia administrativa presupune:
- stabilirea gradului de prioritate pe care l prezint% problema si m%sura in care se impune sau nu o
interven-ie;
- gruparea problemelor asupra c%rora este utila interven-ia;
- verificarea realit%-ii, a caracterului si oportunit%-ile problemei respective;
+up% determinarea obiectului deciziei ce urmeaz% a fi luata urmeaz% etapele propriu-zise si anume:
A. Adunarea datelor.
). $elec-ionarea (filtrarea) si ordonarea (sistematizarea) datelor. *u acest prile! se stabile/te:
a) ce probleme se reliefeaz%
b) daca sunt posibilit%-i de tratare distincta
c) care sunt circumstan-ele problemei
d) in ce odine de urgenta trebuie ac-ionat
e) daca avem elemente restrictive.
*. analiza datelor si faptelor (informa-iilor)
+. ,uarea deciziei 2 este momentul manifest%rii voin-ei decidentului.
Administra"ia publica si cet#"eanul
Art.:; din *onstitu-ie stabile/te dreptul persoanei v%t%mate de o autoritate publica in sensul ca:
(4) <3ersoana v%t%mata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin
nesolu-ionarea in termenul legal a unei cereri, este ndrept%-ita sa ob-in% recunoa/terea dreptului pretins,
anularea actului si repararea pagubei=.
"ar in art.4 din ,egea nr.6>?4>>5 privind contenciosul administrativ se stipuleaz%:
<&rice persoana fizica sau !uridica, daca se considera v%t%mata in drepturile sale, recunoscute delege, printr-
un act administrativ sau prin refuzul ne!ustificat al unei autorit%-i administrative de a-i rezolva cererea
referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instan-ei !udec%tore/ti competente pentru anularea
actului, recunoa/terea dreptului pretins si repararea pagubei ce i-a fost cauzata=.
$e considera refuz ne!ustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege si de faptul de
a nu se r%spunde peti-ionarului in termen de 95 de zile de la nregistrarea cererii respective, daca prin lege nu
se prevede un alt termen.
&bserva-ii:
a) actele administrative ilegale anulate dau drept la repararea pagubei, ceea ce nseamn% ca in
*onstitu-ie se accepta principiul repar%rii pagubei ca fundament al r%spunderii autorit%-ilor adm.
publice;
b) instan-ele !udec%tore/ti au competenta de a !udeca cererile celor v%t%ma-i in drepturile lor prin acte
administrative si se pot pronun-a 2 in condi-iile legii 2 asupra legalit%-ii acestora, ceea ce nseamn% ca
prin *onstitu-ie se recunoa/te necesitatea controlului !urisdic-ional asupra anumitor acte !uridice ale
autorit%-ilor adm. publice
*ondi-iile in care A.3. r%spunde patrimonial pentru daunele cauzate prin actele sale ilegale, sunt cele rezultate
din prevederile legii contenciosului administrativ:
a) actul administrativ cauzator al daunei sa fie ilegal;
b) existenta unei pagube determinate de actul administrativ ilegal;
c) raportul de cauzalitate dintre actul ilegal si paguba;
d) reaua func-ionare a autorit%-ii administrative si prin urmare culpa acestuia.