CRIMINALISTICA -MULTIPLE CHOICE

1) Care premis, din cele de mai jos, nu este specific identificrii criminalistice:
1. individualitatea;
2. stabilitatea elativ!;
". e#le$tivitatea;
4. operativitatea.
2) Este adevrat sal fals urmtorul enunt:
%Obie$tul &i'l($ de identi#i$ae este al$!tuit din u&ele (bie$tului s$() si din &(delele de $(&)aatie.*
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
3) Principiul schimbului sau transferului presupune:
1. &(di#i$!ile )(duse +n $,&)ul in#a$ti(nal de instu&entele #(l(site de in#a$t( )e de ( )ate- si
&(di#i$!ile )(duse de $(&)(nentele l($ului #a)tei asu)a a$est(a- )e de alt! )ate;
2. un infractor las ntotdeauna urme la locul faptei si prelev, la rndul su, alte urme pe corp, pe
haine si pe obiectele purtate.
4) Premisele stiintifice ale identificrii criminalistice:
a) individualitatea;
b) stabilitatea relativ;
c) reflectivitatea.
1. a.b
2. b.$
". a
4 a!b!c
") #eflectivitatea este $nsusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate si se pre%int sub
urmtoarele forme:
a) urme statice;
b) urme dinamice;
c) deprinderi;
d) imagini mentale;
e) imagini viuale.
1. a.b.$.d
2 a!b!c!d!e
". b.$.d.e
/. a.$.e
&) Care principii nu sunt caracteristice identificrii criminalistice:
a0 )in$i)iul identit!tii;
b0 )in$i)iul deli&it!ii (bie$tel( identi#i$!ii $i&inalisti$e +n (bie$te s$() al identi#i$!ii si (bie$te
&i'l($ de identi#i$ae;
$0 )in$i)iul stabilit!tii elative a $aa$teisti$il( de identi#i$ae;
d) principiul operativittii n efectuarea investigatiei penale;
e0 )in$i)iul dina&i$it!tii si intede)endentei
f) principiul preumtiei de nevinovtie
1. a.b.$
2. b.$
". a.$.e
4 d!f
') E(pertul poate formula conclu%ii:
a) categorice ! rspuns poitiv sau negativ;
b) concluii de probabilitate, caracteriate ca utile si pertinente;
c) concluii de imposibilitate, e"primate prin formula ,,#u se poate stabili$ %#&').
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c
)) Conclu%iile de probabilitate depind de:
a) e"perienta e"pertului;
b) volumul datelor centraliate;
c) studii e"perimentale;
d) cercetri fundamentale;
e) limitele cunoasterii.
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c!d!e
*) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
%C(n$lu1ia de i&)(sibilitate 2NSP0 este ( $(n$lu1ie de )(babilitate- adi$! #a)ta in$i&inat! nu se
e3$lude.*
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
1+) Cine a formulat, urmtoarea re,ul pentru e(perti: ,,-ac e(ist cea mai mic $ndoial,
e(primati.o/:
1. Edmond (ocard;
2. Al)4(nse 5etill(n;
". L. Retail.
11) Cine a fcut preci%area cu privire la responsabilitatea e(pertului: ,,raportul su s e(prime
$ndoiala tot at0t de clar ca si certitudinea/:
1. Ed&(nd L($ad;
2. Al)4(nse 5etill(n;
). *.(. +etail.
12) Care sunt metodele e(aminrii comparative:
a) metoda confruntrii;
b) metoda ,u"tapunerii;
c) metoda mbinrii sau mbucsrii;
d) metoda suprapunerii;
e) metoda proiectrii concomitente.
1 a!b!c!d!e
2. a.b.$
". a.$.d.e
/. a.$.d
13) Care re,ul este ,resit pentru obtinerea modelelor de comparatie:
1. s nu se cunoasc persoana sau obiectul de la care provin;
2. s! se tin! $(nt de $(nditiile +n $ae s-a #(&at u&a la l($ul #a)tei;
". u&a si &(delele ti) de $(&)aatie s! $(ntin! su#i$iente ele&ente $aa$teisti$e de individuali1ae a
#a$t(ului $eat(;
/. +n &(&entul e3a&in!ii sa #ie #(l(site &(dele si&ilae- av,nd a$eeasi )(venient!.
14) 1rmele pot fi clasificate dup urmtoarele criterii:
1. &!i&ea- stu$tua- vite1a si )esiunea de #(&ae;
2. factorul creator, factorul primitor, esent, mrime, modul de formare, tipul si natura urmei;
". $(&)(1itia- $ul(aea- val(aea de identi#i$ae- le6!tua $u #a)ta si #!)tuit(ul.
1") Prin martor, potrivit le,ii, se $ntele,e:
1. persoana care are cunostinte de vreo fapt sau mpre,urare de natur s serveasc la aflarea
adevrului;
2. )es(ana $ae a asistat la $e$etaea l($ului #a)tei;
". )es(ana $ae a su#eit )in #a)ta )enal! ( v!t!&ae #i1i$!- &(al! sau &ateial!.
1&) #eceptia sen%orial, reali%at prin sen%atii si perceptii, depinde de:
a) ereditate;
b) vrsta;
c) grupul tipologic
d) factori de bruia,.
1. a.b
2. b.$.d
3 a!b!c!d
/. a.$.d
1') Preci%ati ordinea proceselor psihice de formare a mrturiei:
1 perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea2
2. &e&(aea- )e$e)tia- e)(du$eea- )elu$aea;
". e)(du$eea- )e$e)tia- )elu$aea- &e&(aea.
1)) Preci%ati care termeni intr $n cate,oria factorilor de bruiaj:
1. v,st!- )e6!tie- eeditate- 6u) ti)(l(6i$
2. vi1ibilitate- audibilitate- duata )e$e)tiei- disi&ulaea +n#!tis!ii
). structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluie; starea de e"pectant;
emotivitatea; efectul -halo$.
1*) -up factorul creator, urmele se clasific $n:
1. urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si instrumentelor,
urme create de unele fenomene;
2. u&e de $(nta$t- u&e de)indei- u&e )(1iti(nale- u&e substant!;
". u&e die$te- u&e de ad,n$i&e- u&e de su)a#at!.
2+) -up factorul primitor, urmele se clasific $n:
1. u&e #(&!- u&e &ateie- u&e de e)(du$ee;
2. urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte;
". u&e de su)a#at! si u&e de ad,n$i&e.
21) -up esenta lor, urmele se clasific $n:
1. urme form, urme materie, urme poitionale;
2. u&e ale $()ului u&an- u&e ale (bie$tel(- ani&alel( si ale un( #en(&ene.
22) 1rmele form pot fi:
a) urme statice, urme dinamice;
b) urme de adncime, urme de suprafat;
$0 u&e de $(ntu- &a$(u&e si &i$(u&e.
1 a!b
2. b.$
". a.$
/. a.b.$
23) 1rmele de suprafat pot fi:
a) urme de stratificare;
b) urme de destratificare;
$0 u&e de $(ntu.
1 a!b
2. b.$
". a.$
/. a.b.$
24) 1rmele de stratificare si de destratificare pot fi:
a) viibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;
b) inviibile %sau latente), care nu pot fi detectate dect sub anumite unghiuri de lumin, prin
transparent, ori prin folosirea unor surse diri,ate de lumin sau a radiatiilor ultraviolete;
$0 u&e a)te- $ae )e&it identi#i$aea (bie$tului $eat(;
d0 u&e ina)te- $ae nu )e&it identi#i$aea- da $(ntibuie la stabiliea a)atenentei de 6en.
1. a.$
2. b.$
3 a!b
/. a.b.$
2") -up mrime, urmele pot fi:
a) macrourme, vi%ibile cu ochiul liber2
b) microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mrit2
$0 u&e de stati#i$ae;
d0 u&e de destati#i$ae.
1 a!b
2. b.$
". $.d
/. a.b.$
2&) -up modul de formare, urmele pot fi:
a) statice;
b) dinamice;
c) de suprafat;
d) de adncime.
1. a.b.$
2. b.$.d
3 a!b!c!d
/. a.$
2') -up tip sau natur, urmele pot fi:
a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;
b) urme sub form de pete sau resturi de materii organice si anorganice %denumite urme materie);
c) urme sonore si olfactive;
d) urme viibile si latente;
e) macro si microunde
1. a.b.$.d
2. a.b.$.e
3 a!b!c!d!e
/. b.$.d.e
2)) 1rmele deprinderi pot fi:
1. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;
2. de)indei )(#esi(nale- &i(sul- &esul;
". &esul- s$isul- ti$ui- &(dui de ()eae.
2*) 1rmele substant includ:
1. substante sau produse, de obicei fragmentare desprinse dintr.un corp finit sau dintr.o mas
amorf;
2. substante $4i&i$e )(venite din in$endii sau e3)l(1ii;
". )(be &ateiale- die$te sau indie$te- $ae $(ndu$ la identi#i$aea aut(ului.
3+) 1rmele pot contribui la clarificarea urmtoarelor aspecte:
a) identificarea fptuitorului si a victimei2
b) identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor2
c) stabilirea infractiunii si a conditiilor $n care a fost comis
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c
31) 3uprafata palmei este compus din urmtoarele re,iuni:
a) tenar;
b) hipotenar;
c) digito.palmar;
d) digital.
1. a.b
2. a.$.d
3 a!b!c!d
/. a.d
32) 4dentificarea se poate face si fr un control nemijlocit, tactil sau vi%ual:
a) dup imaginile fi"ate material %prin compararea urmelor descoperite n caul infractiunii cu
urmele create e"perimental;
b) din memorie %identificarea persoanelor sau obiectelor dup semnalmente, declaratii);
c) pe baa nregistrrilor %cartoteci, colectii, fise)/ identificare dactiloscopic; persoane si cadavre cu
identitate necunoscut, persoane disprute; scrisul de mn; autovehicule etc.;
d) dup modus operandi.
1. a.b
2. a.b.$
". b.$.d
4 a!b!c!d
33) -up ,radul de modificabilitate, obiectele e(aminate pot fi:
a) nemodificabile;
b) relativ modificabile;
c) modificabile n timp;
d) modificabile artificial.
1. a.b.$
2. b.$.d
3 a!b!c!d
/. a.$.d
34) Preci%ati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
%Re#le$taea nu )(ate #i sub #(&a i&a6inil( vi1uale 2#(t(6a#ii- #il&- band! vide(0.%
1. Enuntul este adev!at.
2. Enuntul este fals.
3") Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7Re#le$taea )(ate #i si sub #(&a de)indeil(.*
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
3& Preci%ati care sunt definitiile corecte ale urmei infractiunii Prin urm se $ntele,e:
a. urmele formate prin reproducerea constructiei e"terioare a unui obiect asupra altui obiect;
b. modificarea material intervenit n conditiile svrsirii unei fapte penale, ntre fapt si
modificarea produs nee"istnd un raport de caualitate;
$. $ele &ai vaiate s$4i&b!i $ae )(t inteveni +n &ediul +n$(n'u!t( $a e1ultat al a$tiunii
in#a$t(ului.
1 a!b
2. b.$
". a.b.$
/. a.$
3') Preci%ati care sunt cuvintele care nu sunt caracteristice clasificrii urmelor dup modul de
formare:
1. stati$e si dina&i$e;
2. de su)a#at! si de ad,n$i&e;
). directe si indirecte.
3)) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7O a&)ent! di6ital! 6!sit! )e un (bie$t #a$e d(vada $(nta$tului a$estei )es(ane $u
su)(tul )e $ae a #(st des$()eit! u&a si $(nstituie- )in ea +ns!si- ( )(b! de vin(v!tie.*
1. Enuntul este adev!at.
2. Enuntul este fals.
3*) -actiloscopia are ca obiect:
a) cercetarea desenelor papilare ale degetelor;
b) cercetarea desenelor palmei;
c) cercetarea desenelor plantei %piciorului);
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
4+) Pielea care acoper m0na este format din:
a) epidermul;
b) dermul;
c) hipodermul;
d0 desenul )a)ila.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
41) Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare/:
1. 8alentin Sava;
2. Andei I(nes$u;
). *onstantin 0urai .
42) -actiloscopia este:
1. domeniu al *riminalisticii care se ocup cu e"aminarea si clasificarea desenelor papilare de pe
suprafata degetelor, palmelor si tlpilor;
2. d(&eniu al Ci&inalisti$ii $ae ae $a (bie$t identi#i$aea u&el( l!sate de )a)ilele salivae si
)a)ilele de&i$e;
". d(&eniu al Ci&inalisti$ii $ae studia1! u&ele desenului )a)ila al de6etel( si )al&el( &,inii.
43) Preci%ati care este denumirea desenului papilar indicat prin s,eat:
1. #a6&ent;
2. anastomo;
". $(set.
44) Preci%ati ce repre%int desenul papilar indicat prin s,eat:
1. bi#u$atie;
2. ti#u$atie;
). contopire.
4") Preci%ati denumirea desenului papilar indicat prin s,eat9
1. inel;
2. but(nie!;
". $(set.
4&) 5nastomo%a este detaliul desenului papilar caracteri%at prin:
1. creast care uneste ca o punte %podet) dou creste relativ paralele;
2. $east! )a)ila! $ae se bi#u$! si a)(i evine la n(&al;
". $east! )a)ila! +nteu)t!.
4') C0rli,ul este detaliul desenului papilar caracteri%at prin:
1. ramur scurt a unei creste papilare principale;
2. $east! )a)ila! +nteu)t!;
". $east! )a)ila! $ae uneste d(u! $este elativ )aalele.
4)) 6utoniera este desenul papilar caracteri%at prin:
1. creast papilar care se bifurc iar dup un drum scurt revine la normal;
2. $east! )a)ila! +nteu)t!;
". $east! )a)ila! #(&at! )in $(nt()iea a d(u! $este )a)ilae.
4*) -etaliile desenului papilar cu frecvent rar de aparitie sunt:
1. +n$e)ut de $east! )a)ila!- s#,sit de $east! )a)ila!;
2. bi#u$atie- ti#u$atie- $(nt()ie- #a6&ent;
". #a6&entul- but(niea- inelul- inelul )un$tat;
4. rentoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoa.
"+) E(perti%a dactiloscopic se reali%ea% prin e(amen comparativ $ntre:
1. #(t(6a#iile &!ite ale u&ei si i&)esiune
2. urma ridicat si degetele persoanei suspecte
"1) Cine a formulat 7e,ea celor 12 puncte coincidente8
1. Ed&(nd L($ad;
2. A.La$assa6ne;
). 1. 2althaard.
"2) Cine a accentuat aspectul calitativ $n dactiloscopie, afirm0nd c: ,,Patru sau cinci puncte bine
,rupate $n centrul fi,urii, $ntr.o manier e(ceptional, convin, mai mult dec0t 12 sau 1" bifurcatii
rsp0ndite la periferia desenului8
1. 8. 5alt4a1ad;
2. A.L. :i;;
3 E 7ocard
"3) 1rmele papilare sunt utili%ate pentru:
a) identificarea persoanei care le.a creat la locul faptei;
b) organiarea si desfsurarea testrii la poligraf;
c) compararea impresiunilor digitale descoperite n mai multe locuri pentru stabilirea autorului
comun;
d0 identi#i$aea $adavel( $u identitate ne$un(s$ut!.
1. a.b
2. b.$
3 a!c!d
/. a.b.$
"4) Propriettile desenelor papilare:
1. Unitatea- i&uabilitatea- #i3itatea si inalteabilitatea;
2. I&uabilitatea- #i3itatea si ili1ibilitatea;
3 1nicitatea, imuabilitatea, fi(itatea si inalterabilitatea
"") Care desene sunt ,resite pentru delta alb:
a0
b)
$0
d)
1. a.b
2. b.$
3 b!d
/. a.$
"&) Care rspunsuri sunt ,resite pentru delta nea,r:
a)
b0
$0
d)
1. a.b
2. b.d
". a.$
4 a!d
"') Care sunt tipurile de ba% ale desenului papilar:
1. adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;
2. a$- lat- de3t(delti$- sinist(delti$- a&(#;
". danteli#(&- si&ian- )ini#(&- s)ial!- $e$.
")) Preci%ati care denumiri nu corespund detaliilor sau minutiilor de mai jos:
a. anastomoa
b. bifurcatie
$. inelul
d. $(set 2$,li60
1 a!d
2. b.$
". a.$
/. a.b
"*) #elevarea urmelor papilare nu se face prin una din urmtoarele metode:
1. )in )!#uie sau )ulvei1ae $u )ulbei de $(ntast;
2. $u substante #lu(es$ente;
". )in a#u&ae die$t!;
4 prin folosirea de mulaje
&+) #elevarea urmelor prin metode chimice nu se face prin:
1. abuie $u va)(i de i(d;
2. tatae $u ea$tivi $4i&i$i;
). cu a,utorul pensulelor din pr de veverit, puf de strut sau cu fibre de carbon.
&1) Prin ce metode se reali%ea% fi(area si ridicarea urmelor di,itale:
a) fotografierea sau nregistrarea cu camer video;
b) transfer cu a,utorul peliculei adeive %folio), dup relevare si fotografiere;
c) cu a,utorul mula,elor pentru urmele de adncime;
d0 tatae $u ea$tivi $4i&i$i.
1. a.b.d
2. b.$
". a.$
4 a!b!c
&2) Care este numrul minim de detalii caracteristice necesar $n multe tri, printre care si
#omania, pentru identificarea persoanei dupa urmele papilare:
1. 1<;
2. 1=;
). 12;
/. >.
&3) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7?esenele )a)ilae $aa$tei1ea1! (bie$tele e3a&inate ne&(di#i$abile.*
1. Enuntul este adevrat
2. Enuntul este #als
&4) Crarea de pasi indic:
1. linia mersului, lungimea pasului, ltimea pasului, unghiul de mers, directia de miscare;
2. l($ul )e unde a intat in#a$t(ul +n s$ena in#a$tiunii;
". )!!siea +n #u6!- de $!te in#a$t(- a l($ului #a)tei.
&") Crarea de pasi ofer informatii cu privire la:
a) numrul de persoane, greutatea, nltimea, se"ul;
b) vrsta, defecte anatomice, vitea si modalitatea deplasrii, starea psihic;
c) dac autorul cunoaste locul, dac a stat la pnd, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea
directiei de mers.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
&&) 1rmele de picioare se fi(ea% prin:
a) descriere n procesul.verbal de cercetare a locului faptei;
b) fotografiere;
c) fi"area prin mula,;
d) copiere cu pelicul adeiv;
e) transfer electrostatic;
f) decuparea suportului purttor
1. a.b.$.d.e
2. a.b.$
". b.$.d
4 a!b!c!d!e!f
&') Este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7U&ele de )i$i(ae se #i3ea1! si )in de$u)aea si idi$aea su)(tului )ut!t( de u&e.*
1 Enuntul este adevrat
2. Enuntul este #als.
&)) Este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7E3ist! ( $(elatie se&ni#i$ativ! din )un$t de vedee statisti$ +nte lun6i&ea t!l)ii )i$i(ului des$ult-
&!sua )ant(#ului si +n!lti&ea )es(anei.%
1 Enuntul este adevrat
2. Enuntul este #als.
&*) 1rmele de picioare ofer informatii cu privire la:
a) se"ul, greutatatea apro"imativ si vrsta persoanei care le.a creat;
b) mecanismul de formare;
c) de la ce picior provine;
d) vechimea apro"imativ;
e) directia de mers a persoanei care le.a creat;
f) particularitti anatomo.patologice ale persoanei care le.a creat.
1. a.b.$
2. b.$.d.e
". a.b.$.d.e
4 a!b!c!d!e!f
'+) 4dentificarea persoanei dup urmele de picioare se poate reali%a:
a) dup urmele de picior descult;
b) dup urmele de picior cu ciorap;
c) dup urmele de picior ncltat.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
'1) E(aminarea comparativ la e(perti%a traseolo,ic a urmelor de picioare se reali%ea% $ntre:
1 mulajul urmei ridicate din c0mpul infractional si mulajul obtinut de la persoana suspect2
2. #(t(6a#ia u&ei de +n$!lt!&inte si &ula'ul (btinut de )es(ana sus)e$t!.
'2) 1rmele de dinti confer:
a) tipul constitutional si vrsta celui care le.a creat;
b) malformatii congenitale, carii, interventii medicale;
c) identitatea cadavrelor prin compararea particularittilor stomatologice cu odontogramele luate de
medic ante.mortem.
1 a!b!c
2. b.$
". a.$
/. a.b
'3) 1rmele de comparatie la dinti se iau prin9
1. muscarea unor foi de hrtie ntre care s.a introdus o foaie de plombagin;
2. &us$aea unei bu$!ti de )lastilin!;
". &us$aea un( (bie$te &(i 2$i($(lat!- $as$aval0.
'4) Prin e(perti%a urmelor de dinti nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre
urmtoarele $ntrebri:
1. natua u&ei;
2. &e$anis&ul de )(du$ee;
". b(lile dintelui;
4 ,rupa san,uin a persoanei
'") 9i(area urmelor de dinti se face prin:
a) descriere n proces.verbal;
b) fotografiere;
1 a!b
2. b.$
". b
/. a
'&) Prin e(perti%a odontolo,ic se pot stabili:
a) specia;
b) vrsta;
c) se"ul
d) tipul antropologic.
1. a.b.$
2. b.$.d
3 a!b!c!d
/. a.$.d
'') 9isa odontolo,ic este utili%at pentru:
a) identificarea cadavrelor cu identitate necunoscut;
b) identificarea persoanelor amneice;
c) identificarea persoanelor care si ascund identitatea;
d0 e$(nstituiea #i1i(n(&iei du)! $aniu.
1 a!b!c
2. b.$
". a.b.d
/. a.b.$.d
')) 1rmele de bu%e pot fi:
a) de stratificare;
b) de destratificare;
c) de adncime %n mod e"ceptional);
d) de suprafat.
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c!d
'*) 1rmele de bu%e pot fi supuse unor e(aminri fi%ico.chimice si biolo,ice, inclusiv
testului 5-:, pentru stabilirea:
a) compo%itiei2
b) ,rupei de s0n,e2
c) infectiilor bacteriene2
d0 se3ului si v,stei.
1 a!b!c
2. b.$.d
". a.b.d
/. a.b.$.d
)+) 5mprentele de urechi nu pot fi:
1. vi1ibile;
2. latente;
". stati$e;
/. dina&i$e;
" imuabile
)1) 1rmele de urechi cele mai apte pentru e(ploatare sunt:
a) urmele latente statice;
b0 u&ele latente dina&i$e;
c) urmele de stratificare.
1. a.b
2. b.$
3 a!c
/. a.b.$
)2) 3e recomand ca urmele de urechi s fie comparate $n mrime natural prin:
a) ,u"tapunere;
b0 su)a)unee.
1. a.b
2. a
". b
/. ni$i( vaiant!
)3) -e re,ul, urmele de urechi nu pot fi:
1. stati$e;
2. dina&i$e;
". de su)a#at!;
4. de adncime.
)4) Prin e(perti%a urmelor de urechi nu se poate rspunde cu certitudine la una dintre
urmtoarele $ntrebri:
1. natua u&ei9
2. &e$anis&ul de )(du$ee;
). se"ul persoanei care a lsat.o.
)") #idicarea urmelor de s0n,e se face prin:
a) ruire sau raclare mpreun cu o portiune din suport;
b) absorbire cu pipeta sau cu hrtia de filtru;
c) ridicarea pmntului si a nisipului ce contin urme;
d) prin tierea si ridicarea vegetatiei;
e0 a)! (3i6enat!- lu&in(l- a$id sul#ui$- ea$tivii Medin6e si Adle.
1. a.b
2. b.$
". a.b.$
4 a!b!c!d
)&) -escoperirea urmelor de s0n,e comport dificultti $n situatiile:
a) au suferit modificri prin trecerea timpului;
b) sunt n cantitate mic %pete);
c) au o culoare asemntoare cu cea a suportului;
d) au fost nlturate, partial, de autor.
1. a.b.$
2. b.$
3 a!b!c!d
/. a.$
)') -epistarea petelor de s0n,e se face:
a) cu ochiul liber;
b) prin iluminarea suprafetei cercetate cu lampa de radiatii 3.1.;
c) cu reactivii 4edinger si 5dler;
d) prin reactii cu ap o"igenat, luminol si acid sulfuric.
1. a.b.$
2. b.$
". a.$
4 a!b!c!d
))) C0nd se recoltea% s0n,e de la un cadavru se vor preci%a:
a) ona de unde s.a recoltat %cord, torace, cavitate abdominal, craniu);
b0 v,sta vi$ti&ei;
c) cantitatea si grupa sngelui transfuat.
1. a.b
2. b.$
3 a!c
/. a.b.$
)*) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
%Se3ul )es(anei nu se )(ate dete&ina +n #un$tie de $(&atina se3ual!.*
1. Enuntul este adev!at.
2. Enuntul este fals.
*+) Preci%ati care enunt este fals:
1. u&a de s,n6e inteesea1! investi6aea $i&inalisti$! nu&ai da$! individul este de ti) se$et(;
2. pe baa testului 56# nu este posibil identificarea persoanei dup saliva prelevat de pe diferite
obiecte.
*1) -in cate,oria urmelor de natur biolo,ic fac parte:
a) tesuturi moi %snge, piele, mas cerebral etc.) si tesuturi dure %oase, unghii);
b) secretii/ saliv, secretie naal, lapte matern;
c) e"cretii/ sput, vomismente, fecale, urin, sperm.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
*2) Calitatea de ,,secretor/ presupune9
1. $alitatea de a dete&ina 6u)a san6uin! d(a du)! u&ele de s,n6e;
2. calitatea de a determina grupa sanguin dup urmele de snge si dup secretiile organismului.
*3) Pentru relevarea si fi(area urmelor labiale se recomand9
a) ridicarea obiectului purttor;
b) fotografierea;
$0 tans#eaea $u #(lie ade1iv!.
1 a!b
2. b.$
". a.$
/. a.b.$
*4) ;biectele $n stare ud, purttoare de urme de s0n,e, se ambalea%:
1. n saci de hrtie, dup ce au fost lsate s se usuce;
2. +n sa$i de )lasti$- du)! $e au #(st l!sate s! se usu$e;
". +n #i6idee )(tabile.
*") E(perti%a biocriminalistic a urmelor de s0n,e nu poate stabili:
a0 natua u&an! sau ani&al!;
b0 6u)a din siste&ul A5O- sei$e- en1i&ati$e sau li&#($itae de $ae a)atine;
$0 ve$4i&ea a)(3i&ativ!;
d0 +n $e $(nditii s-a #(&at;
e0 e6iunea dint$ae )(vine;
#0 )e1enta al$((lului sau a (3idului de $ab(n;
,) v0rsta persoanei
1. a.b
2. b.$.d
". a.b.$.d.e
4 ,
*&) Prin e(perti%a urmelor de saliv se poate stabili:
a) dac este de natur uman;
b0 v,sta;
c) calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguin.
1. a.b
2. b.$
3 a!c
/. a.b.$
*') 1rmele de sperm se fi(ea% prin:
a) descriere n procesul.verbal de cercetare a locului faptei;
b0 abs(bie $u )i)eta sau $u 4,tia de #iltu;
$0 !1uie sau a$lae +&)eun! $u ( )(tiune din su)(t;
d) prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite
1. a.b
2. b.$
3 a!d
/. a.b.$
*)) 1rmele seminale pre%int interes pentru investi,area criminalistic a urmtoarelor
infractiuni:
a) privitoare la viata se"ual;
b) omor;
c) sinucideri ale brbatilor prin spnurare;
d) n caul unor accidente.
1. a.b.$
2. b.$
3 a!b!c!d
/. a.$
**) 1rmele seminale sunt importante pentru investi,area criminalistic, deoarece:
a) aduc preciri n legtur cu natura faptei;
b) ofer informatii cu privire la mobilul faptei;
c) ofer date pentru individualiarea fptuitorului.
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c
1++) Pentru ridicarea urmelor seminale se recomand:
a) ridicarea obiectului purttor;
b) tierea portiunii care cuprinde pata, fr a se ndoi;
c) absorbirea pe o bucat de pn curat sau pe o rondel de hrtie filtru si ambalarea, dup uscare,
n hrtie curat;
d) prin decuparea urmelor dispuse pe dusumea sau parchet.
1. a.b
2. b.$
". a.b.$
4 a!b!c!d
1+1) Preci%ati ce nu poate stabili e(perti%a biocriminalistic a urmelor seminale:
1. da$! individul este se$et( sau nese$et(;
2. ve$4i&ea )etei;
). vrsta individului;
/. substante st!ine )e1ente +n uin!;
@. b(li venei$e;
1+2) Posibilittile de e(aminare a urmelor seminale se datorea% timpului de supravietuire a
spermato%oi%ilor intrava,inal la o femeie $n viat:
1. 2/ (e;
2. 47 ore;
". A2 (e.
1+3) Cum este preferabil s se recolte%e firele de pr de la persoanele suspecte9
1. prin smulgere;
2. )in )ie)t!nae;
". )in e$(ltaea #iel( de )! $!1ute +n &(d natual.
1+4) Cum se recomand s se recolte%e firele de pr:
a) cu impurittile aderente;
b) cu crustele care le nglobea;
$0 #!! i&)uit!ti si #!! $uste.
1. a.b.$
2. b.$
". a.$
4 a!b
1+") E(perti%a firelor de pr determin:
a) natura si originea uman sau animal;
b) se"ul, vrsta si rasa;
c) grupa sanguin.
1 a!b!c
2. b.$
". a.$
/. a.b
1+&) Preci%ati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
Anali1a #iului de )! nu )(ate $(ndu$e la identi#i$aea )es(anel( )in testul A?N.
1. Enuntul este adev!at
2. Enuntul este fals.
1+') Ce nu se recomand la locul faptei $n ca%ul prelevrii amprentei ,enetice:
1. s$4i&baea &!nusil( de )(te$tie du)! #ie$ae )(b! )elevat!;
2. e#i6eaea s,n6elui li$4id- a tesutuil(- (6anel( sau (asel(;
". #(t(6a#ieea si #il&aea u&el( +nainte de a #i atinse;
4. ambalarea suporturilor purttoare de probe biologice n pungi de plastic.
1+)) 5vantajele amprentei ,enetice:
a) dimensiunea molecular a mrimii probei;
b) vechime demonstrat pn la 8999 ani;
c) delimitarea strict ntre 56#.ul organismelor vii pe specii si subspecii.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
1+*) 5-:.ul este pre%ent $n toate celulele nucleate din:
a) snge prelevat pe anticoagulanti;
b) urme se snge gsite la locul faptei;
c) sperm %e"ceptnd caurile de aoospermie)
d) fragmente de tesuturi;
e) lichid amniotic;
f) saliv
1. a.b
2. a.b.d.#
". a.b.$.e
4 a!b!c!d!e!f
11+) Preci%ati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
?e$i)aea $(dului A?N s)e$i#i$ $(ndu$e aut(&at la e1(lvaea unui $a1- $4ia da$! nu
e3ist! ele&ente de $(&)aatie.
1. Enuntul este adev!at.
2. Enuntul este fals.
111) Preci%ati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
P(bele de #luide bi(l(6i$e- la$i&i- tans)iatie et$. $ae nu $(ntin $elule nu$leate nu )(t
#i su)use anali1ei A?N.
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
112) Ce se inter%ice la recoltarea probelor 5-::
a) tusitul sau strnutul spre obiectele purttoare de urme;
b0 )(te'aea )!ului )e ti&)ul e$(lt!ii;
$0 us$aea )(bel( +naintea a&bal!ii;
d) refolosirea ambala,elor.
1. a.b
2. b.$
3 a!d
/. b.d
113) Clasificarea foto,rafiei judiciare a locului faptei:
1. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schit; fotografia obiectelor principale;
fotografia de detaliu; fotografia digital;
2. #(t(6a#ia de identi#i$ae du)! se&nal&ente; #(t(6a#ia de #i3ae a e1ultatel( un( a$tivit!ti de
u&!ie )enal!;
". #(t(6a#ia de u&!ie- &i$(#(t(6a#ia si 4(l(6a#ia.
114) 5vantajele foto,rafiei judiciare sunt:
a) rapiditatea si e(actitatea2
b) obiectivitatea2
c) evident probatorie si caracter demonstrativ2
d0 $aa$te destu$tiv.
1 a!b!c
2. b.$
". a.$
/. a.d
11") 9oto,rafia judiciar operativ <de fi(are) cuprinde:
1. fotografia locului faptei;
2. &i$(#(t(6a#ia;
". 4(l(6a#ia.
11&) 9oto,rafia judiciar de e(aminare cuprinde 9
1. fotografia realiat n radiatii viibile si inviibile;
2. #(t(6a#ia s$4it!;
". #(t(6a#ia (bie$tel( )i$i)ale.
11') 9oto,rafia judiciar a locului faptei cuprinde :
a) fotografia de orientare;
b) fotografia schit;
c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict;
d) fotografia de detaliu .
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c!d
11)) 9oto,rafia care red scena infractiunii $ntr.un sin,ur cadru este denumit:
1. #(t(6a#ia s$4it! )e se$t(ae;
2. fotografia schit unitar;
". #(t(6a#ia s$4it! +n$u$isat! .
11*) 9oto,rafia prin care se $nltur %onele =oarbe/ este denumit:
1. #(t(6a#ia s$4it! )an(a&i$!;
2. #(t(6a#ia s$4it! unita!;
). fotografia schit ncrucisat .
12+) 9oto,rafia panoramic se reali%ea% prin foto,rafieri succesive ale subiectului, folosindu.se
urmtoarele tehnici:
a) circular;
b) liniar;
$0 +n seie .
1 a!b
2. b.$
". a.$
/. a.b.$
121) >n laborator, pentru foto,rafiile panoramice se respect urmtoarele re,uli:
a) se realiea la aceeasi scar;
b) cu acelasi tip de hrtie fotografic;
c) cu acelasi timp de e"punere .
1 a!b!c
2. b.$
". a.$
/. a.b
122) 9oto,rafia judiciar trebuie s fie:
a) clar, cu nuante si tonalitati naturale;
b) s redea toate detaliile;
c) s preinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;
1 a!b!c
2. a.$
". a.b
/. b.$
123) 9oto,rafia obiectelor principale <cadavru, obiecte corp.delict) se reali%ea%:
a) dintr.un plan perpendicular pe obiect;
b) prin iluminare direct sau lateral;
c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, ntre obiecte se asa o rigl, centimetru sau band gradat.
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c
124) 9oto,rafia de detaliu:
a0 este s)e$i#i$! #a1ei stati$e;
b) se e"ecut la o scar ct mai mare;
c) la obiectivul aparatului se adaug inele intermediare sau obiectivul :oom$;
d) sursele de lumin sunt dispuse lateral si n spatele aparatului fotografic.
1. a.b.$.d
2 b!c!d
". a.$.d
/. a.b.d
12") 5vantajele foto,rafiei di,itale:
a) calitatea imaginilor;
b) transmitere rapid prin internet la un laborator;
c) stocare pe hard dis;.ul unui computer;
d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.
1. a.b
2. b.$
". a.d
4 a!b!c!d
12&) Cadavrele vor fi foto,rafiate:
a) n poitia si n starea n care au fost gsite;
b) cu aparatul dispus deasupra ntr.o poitie plan paralel;
$0 #(t(6a#ieea se e3e$ut! de la $a) la )i$i(ae sau inves.
1 a!b
2. b.$
". a.$
/. a.b.$
12') 9oto,rafia de identificare a persoanelor se e(ecut:
a) din fat si din profil;
b) la scar 1<=;
c) subiectul va avea capul descoperit;
d) subiectul va fi brbierit si pieptnat;
e) urechea dreapt va fi descoperit.
1 a!c!d!e
2. a.b.$.d
". a.b.$
/. b.$
12)) 9oto,rafia de urmrire se e(ecut:
a) n conditii prevute de lege;
b) cu aparate speciale, de format mic, camuflate n obiecte de u personal;
$0 $u a$(dul )es(anei u&!ite.
1 a!b
2. a.b.$
". b.$
/. a.$
12*) 9oto,rafia de fi(are a re%ultatelor perche%itiei poate fi:
a) de orientare;
b) schit;
c) a obiectelor principale;
d) de detaliu.
1. a.b.$
2. b.$.d
3 a!b!c!d
/. a.b.d
13+) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
%B(t(6a#iile de #i3ae a e1ultatel( )e$4e1itiei nu #a$ )ate inte6ant! din )($esul-vebal +nt($&it
)entu e#e$tuaea )e$4e1itiei.*
1. Enuntul este adev!at.
2. Enuntul este fals.
131) 9oto,rafia judiciar de e(aminare $n radiatii vi%ibile poate fi:
a) fotografia de ilustrare;
b) fotografia de comparare;
c) fotografia de umbre;
d0 #(t(6a#ia +n adiatii RCent6en.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.b.d
132) 9oto,rafia de ilustrare:
a) se aplic $n cercetarea $nscrisurilor2
b) se aplic $n e(perti%a unor corpuri delicte2
$0 se (btine )in 'u3ta)uneea i&a6inil(- $(n#untaea i&a6inil( si )in su)a)uneea i&a6inil(.
1 a!b
2. b.$
". a.b.$
/. b.d
133) 9oto,rafia de comparare se obtine:
a) prin confruntarea imaginilor;
b) prin suprapunerea imaginilor;
c) prin stabilirea continuittii liniare %,u"stapunere).
1 a!b!c
2. b.$
". a.$
/. a.b
134) 9oto,rafia de contrast se reali%ea% prin:
a) suprapunerea imaginilor;
b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast;
c) diafragmarea obiectivului fotografic.
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c
13") -in foto,rafia judiciar de e(aminare nu fac parte:
a0 #(t(6a#ia +n adiatii in#a(sii;
b0 #(t(6a#ia de ilustae;
$0 #(t(6a#ia se)aat(ae de $ul(i;
d) foto,rafia de identificare a cadavrelor
1. a.b
2. b.$
". $
4 d
13&) 7a identificarea persoanei dup foto,rafie se folosesc urmtoarerle procedee:
a) ,u"tapunerea si mbinarea unor prti din fotografii;
b) caroia,ul;
c) msurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c
13') >n reali%area metodei portretului vorbit se tine cont de:
a) semnalmentele anatomice sau statice;
b) semnalmentele functionale sau dinamice;
c) semnele particulare;
d0 a&)entele di6itale- )al&ae si )lantae.
1. a.$
2. b.$
". a.b.$.d
4 a!b!c
13)) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Pe$e)eea de $!te &at( a i&a6inii in#a$t(ului )(ate #i asi&ilat! $u ( u&! de
&e&(ie.
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
13*) 7a reali%area portretului vorbit se vor respecta urmtoarele re,uli:
a) s se foloseasc o terminologie precis si unitar, ntr.o succesiune logic;
b) caracteristicile generale vor fi descrise pe baa semnalmentelor anatomice sau dinamice;
c) trsturile capului si ale fetei detin locul principal;
d) descrierea mbrcmintei nu preint relevant.
1. a.b
2. b.$
". a.b.$
4 a!b!c!d
14+) -escrierea semnalmentelor se face:
a) din fat sau din plan frontal;
b) din profil sau din plan lateral.
1 a!b
2. b
". a
141) 7a reali%area portretului vorbit, semnalmentele vor fi caracteri%ate dup:
a) mrime si form;
b) poitie;
c) culoare;
d0 ve$4i&e.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
142) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
%Tatua'ul +nl!tuat )in inteventie $4iu6i$al! )(ate #i elevat )in #(t(6a#iee sub
adiatii in#a(sii.*
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
143) ?etoda supraproiectiei const $n:
1. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei
persoane disprute ;
2. e$(nstituiea )lasti$! si 6a#i$! a tesutuil( &(i ale $a)ului;
". identi#i$aea )in e3)eti1! #(t(6a#i$! de )(tet.
144) 3emnalmentele statice ale unei persoane:
1. talia; constitutia fiic sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei;
2. tinuta- &esul- v($ea- v(biea;
". talia- (bi$eiui- &esul- v(biea.
14") 3emnalmentele dinamice cuprind:
1. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea;
2. talia- )!ul- )iviea- &i&i$a;
". v($ea- v(biea- (bi$eiui- tinuta.
14&) Prul unei persoane, dup forma sa, poate fi:
1. cret, ondulat, lins, cu crare;
2. ne6u- $astaniu- bl(nd- (s$at;
". subtie- &i'l($iu- 6(s.
14') 3pr0ncenele unei persoane dup amplasare pot fi:
1. reunite; apropiate; deprtate; ridicate sau coborte pe ochi;
2. e$tilinii- a$uite- un64iulae;
". +&binate- stu#(ase- se)aate- +n6uste.
14)) Conturul nasului unei persoane poate fi:
1. drept, concav, conve";
2. (i1(ntal; &ae; &i'l($iu; &i$;
". (i1(ntal- bil(bat- $ubat.
14*) Cadavrele cu identitate necunoscut pot fi identificate prin:
a) supraproiectie;
b) reconstituirea fiionomiei dup craniu;
c) metoda antropologic;
d) odontologia
e) e"pertia fotografic de portret;
#0 )(tet (b(t.
1. a.b.$
2. b.$.e
3 a!b!c!d!e
/. a.b.$.d.e.#
1"+) E(perti%a criminalistic a vocii si vorbirii se bucur de reusit dac:
1. imprimrile se efectuea n conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vite de nregistrare;
2. se #(l(ses$ $()ii ale ben1ii (i6inale e3e$utate $,t &ai #idel;
". se va $ee )es(anei s! #(l(seas$! a$eeasi )(nuntie- a$eleasi $uvinte si e3)esii.
1"1) Prin e(perti%a criminalistic a vocii si vorbirii <fonocriminalistic) pot fi lmurite:
a) autenticitatea fonogramei n litigiu;
b) deghiri ale vocii si vorbirii;
c) ncercri de falsificare a benii
d) identificarea vorbitorului pe baa modelului de comparatie.
1. a.b.$
2. b.$.d
3 a!b!c!d
/. a.$
1"2) 4dentificarea cadavrelor dup metoda @herasimov.#iscutia se reali%ea% prin:
1. suprapunerea imaginilor;
2. 'u3ta)uneea i&a6inil(;
". $(&binaea detaliil( #a$iale +n&a6a1inate +nt-( ba1! de date.
1"3) Preci%ati care urme nu fac parte din cate,oria urmelor principale ale $mpuscturii:
1. u&e de )e#(ae;
2. u&e de )!tundee;
). urme de afumare;
/. u&e de i$(sae.
1"4) Preci%ati care urme nu fac parte din cate,oria urmelor secundare ale $mpuscturii:
1. asui;
2. u&e de a#u&ae;
". tatua'ul;
4. urme de perforare.
1"") -irectia de tra,ere se stabileste prin:
a) viare direct prin intermediul unui tub de hrtie introdus prin ambele orificii;
b) unirea urmelor cu o sfoar;
c) introducerea unei ti,e n canalul orb si viarea n prelungirea acesteia;
d0 $al$ule &ate&ati$e.
1 a!b!c
2. a.b.d
". b.$.d
/. a.d
1"&) E(perti%a urmelor principale ale tra,erii stabileste:
a) dac orificiile sunt produse de o arm de foc sau de alt natur;
b) dac sunt formate de acelasi tip de gloante;
c) dac au fost trase de una sau mai multe arme;
d) directia sau directiile din care s.a tras;
e) mrimea unghiului de incident.
1. a.b.$
2. b.$.d.e
". a.b.$.e
4 a!b!c!d!e
1"') 1rmele de perforare sunt compuse din:
a) orificiul de intrare;
b) canalul;
c) orificiul de iesire.
1 a!b!c
2. b.$
". a.$
/. a.b
1")) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
Ru)tuile )(v($ate de 6a1e au l($ nu&ai +n ta6eile #(ate a)()iate- +nte " si 12 $&.
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
1"*) 9orma rupturilor de ,a%e <stelar, cruce, forma lipsei de material) depinde de:
a) distanta de la care s.a tras;
b) felul armei;
c) materialul n care s.a tras.
1. a.b
2. b.$
3 a!b!c
/. a.$
1&+) Pentru stabilirea distantei de tra,ere se vor anali%a:
a) orificiile de intrare si de iesire ale proiectilelor;
b) urmele mpuscturii;
$0 linia de &i!.
1. a.$
2. b.$
3 a!b
/. a.b.$
1&1) 7a stabilirea vechimii unui $nscris se iau $n calcul:
a) neconcordante ntre continutul te"tului si perioada la care se pretinde c a fost redactat;
b) proprittile hrtiei;
c) e"aminarea cernelurilor;
d0 vite1a de e3e$utie si )esiunea de s$iee.
1. a.b
2. b.$
". a.b.$.d
4 a!b!c
1&2) 9alsul prin $nlturare de te(t se reali%ea% prin:
1. alterare pe cale mecanic, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimic;
2. &(di#i$aea un( litee- tans#eul de $uvinte- litee si $i#e;
". s$iee deasu)a- )in 4asuae- tans#e de litee si $uvinte.
1&3) Care denumire este folosit $n mod ,resit pentru a desemna e(perti%a documentelor:
1. e3)eti1a 6a#(s$()i$!;
2. cercetarea grafologic;
". e3)eti1a 6a#i$!;
/. e3)eti1a $i&inalisti$! a s$isului.
1&4) Caracteristici ,enerale ale scrisului sunt:
1. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, vitea;
2. #i3itatea- $(nstanta- inalteabilitatea;
". individualitatea- i&uabilitatea- inalteabilitatea.
1&") Caracteristici particulare ale scrisului sunt:
1. morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia predominant a miscrilor;
2. vite1a s$isului- nu&!ul ele&entel( $(nstu$tive- e)ati1aea )esiunii;
". die$tia ,nduil(- &a6inea te3tului- die$tia )ed(&inant! a &is$!il(.
1&&) 9alsul prin imitarea scrisului se reali%ea% prin:
1. imitare liber, copiere direct, copiere prin transparent;
2. &et(de ti)(6a#i$e9 ti)a +nalt sau ti)a ad,n$; $()iee )in tans)aent!;
". i&itae libe!- !1uie $u ( la&! (i alt instu&ent as$utit.
1&') Preci%ati cine este considerat fondatorul Criminalisticii9
1. >ans ?ross;
2. Eu6Dne BanE(is 8id($F;
". Piee Benand Ce$$aldi.
1&)) Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia
Criminalisticii ca stiint autonom:
1. 4anual de instructie ,udiciar de >anns ?ross;
2. TaitG des ins$i)ti(ns en #au3 de B. Raveneau;
". Bin6e Pints de Si Ban$is Halt(n.
1&*) Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investi,atiilor penale/8
1. @ean #epote;
2. Piee Benand Ce$$aldi;
". Rud(l)4 A$4ibald Reiss.
1'+) Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei:
1. 7un ansa&blu de )($edee a)li$abile +n $e$etaea si studiul $i&ei )entu a se a'un6e la d(vediea
ei*.
2. :stiinta strilor de fapt$.
". 7ata si te4ni$a investi6atiil( )enale*
1'1) Criminalistica este o stiint:
a) ,udiciar;
b) pluridisciplinar;
c) cu caracter autonom si unitar;
d) care nsumea metode, mi,loace tehnice si procedee tactice n scopul descoperirii infractiunilor,
probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor si prevenirii faptelor
antis($iale.
1 a!b!c!d
2. b.$.d
". $.d
/. a.$
1'2) ?etode $mprumutate de criminalistic din 9i%ic:
a) holografia;
b) cromatografia;
c) fonoscopia;
d) analia microscopic, spectral si atomic.
1. a.b
2. b.$
". a.b.$
4 a!c!d
1'3) ?etode $mprumutate de Criminalistic din Chimie:
a0 #(n(s$()ia;
b) spectroscopia;
c) electroforea;
d) cromatografia.
1. a.b.$
2 b!c!d
". a.$.d
/. b.$
1'4) ?etode $mprumutate de Criminalistic din ?edicin:
a) anatomia comparat;
b) histopatologia.
1 a!b
2. b
". a.b
/. ni$i( vaiant!
1'") ?etode $mprumutate de Criminalistic din ?atematic:
a) programarea linear;
b) calculul probabilittilor;
c) teoria multimilor vagi.
1 a!b!c
2. a.$
". b.$
/. a.b
1'&) Cine este autorul dictonului: ,,;dat cu trecerea timpului se ster, urmele din amintirea
oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele/:
1. 8intil! ?(n6((1;
2. &iegfried Aahane;
". I(n Oan$ea.
1'') Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale
Criminalisticii:
1. des$()eiea- #i3aea- idi$aea- e3a&inaea si inte)etaea u&el( si &i'l(a$el( &ateiale de )(b!;
2. $(nstat!i te4ni$(-stiinti#i$e si e3)eti1e;
". (6ani1aea $at(te$il(- albu&el( si $(le$tiil( +n s$()ul identi#i$!ii )es(anel(- $adavel( si
(bie$tel( $() deli$t sau )(dus al in#a$tiunii;
4. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare ,uridic a faptelor penale.
1')) 3istemul <ramurile) Criminalisticii:
1. Bundamentele *riminalisticii; *riminalistica tehnic; *riminalistic tactic; *riminalistica
metodologic;
2. U&ele in#a$tiunii; 5alisti$a 'udi$ia!; Investi6aea $i&inalisti$! a l($ului #a)tei;
". B(t(6a#ia 'udi$ia!; Tase(l(6ia; ?a$til(s$()ia; Ha#(s$()ia.
1'*) Ce cuprinde Criminalistica tehnic:
1. e6uli si )($edee $ae 6uvenea1! an$4eta )enal!;
2. e6uli )ati$ulae de investi6ae a un( 6enui de in#a$tiuni;
). ansamblul metodelor si mi,loacelor stiintifice pentru descoperirea, fi"area, ridicarea, e"aminarea
si interpretarea urmelor si a altor mi,loace materiale de prob, efectuarea e"pertielor si a
constatrilor tehnico.stiintifice.
/. e6uli si )($edee $ae 6uvenea1! an$4eta )enal!;
1)+) Ce se $ntele,e prin Criminalistic tactic:
1. a&u! a Ci&inalisti$ii $ae +nsu&ea1! &et(de- )($edee si e6uli de elevae si )elevae a u&el(
in#a$tiunii;
2. ramur a *riminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta penal,
". a&u! a Ci&inalisti$ii $ae $u)inde n(tiuni $u $aa$te 6eneal- $u& sunt9 (bie$tul Ci&inalisti$ii-
le6!tua $u alte stiinte- ist(i$ul Ci&inalisti$ii.
/. a&u! a Ci&inalisti$ii $ae +nsu&ea1! &et(de- )($edee si e6uli de elevae si )elevae a u&el(
in#a$tiunii;
1)1) Ce se $ntele,e prin Criminalistic metodolo,ic:
1. a&u! a Ci&inalisti$ii $ae studia1! &et(dele de identi#i$ae du)! se&nal&ente a )es(anel( si
$adavel( $u identit!ti ne$un(s$ute;
2. a&u! a Ci&inalisti$ii $ae studia1! )($edee te4ni$(-stiinti#i$e de elevae- #i3ae si )elevae a
u&el(;
). ramur a *riminalisticii care studia metodele si mi,loacele specifice de investigare a
infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice.
/. a&u! a Ci&inalisti$ii $ae studia1! &et(dele de identi#i$ae du)! se&nal&ente a )es(anel( si
$adavel( $u identit!ti ne$un(s$ute;
1)2) 7e,tura Criminalisticii si -reptul Penal const $n:
1. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia;
2. evidentia1! &et(de si )($edee ta$ti$e #(l(site la e#e$tuaea )e$4e1itiei si a $(n#unt!ii;
". #(l(seste &et(de )(ie$tive si $aa$tei(l(6i$e la as$ultaea &at(il(- +nvinuitil( sau in$ul)atil(.
1)3) 7e,tura Criminalisticii cu Psiholo,ia si Psihiatria re%id $n:
1. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului, nvinuitului sau
inculpatului si bolnavului mintal;
2. $(ntuea1! ele&entele $(nstitutive ale in#a$tiunil(;
". ae $a (bie$tiv )eveniea si $(&bateea #en(&enului in#a$ti(nal.
1)4) Preci%ati dac este adevrat sau fals enuntul:
--Ti&)ul lu$ea1! +n #av(aea in#a$t(ului*9
1. Enuntul este adevrat
2. Enuntul este #als
1)") Preci%ati dac este adevrat sau fals enuntul:
%Inte ti&)ul s$us de la data s!v,siii in#a$tiunii si sansele de des$()eie a aut(ului este un a)(t
inves )()(ti(nal.*
1. Enuntul este adevrat
2. Enuntul este #als
1)&) Primul manual de criminalistic a fost tiprit de:
1. >ans ?ross la ?ra
2. Ed&(nd L($ad la LJ(n
". R.A. Reiss la Laussanne
1)') Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale
Criminalisticii:
a) 'rincipiul legalittii;
b) 'rincipiul aflrii adevrului;
c) 'rincipiul preumtiei de nevinovtie;
$0 Pin$i)iul deli&it!ii (bie$tel( identi#i$!ii $i&inalisti$e +n (bie$te s$() al identi#i$!ii
si (bie$te &i'l($ de identi#i$ae;
d0 Pin$i)iul stabilit!tii elative a $aa$teisti$il( de identi#i$ae;
e0 Pin$i)iul dina&i$it!tii si intede)endentei $au1ale.
1 a!b!c
2. b.$
". a.$.d
/. a.$.d.e
1))) Principiul identificrii $n Criminalistic $nseamn:
a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a.si manifesta individualitatea n timp si n spatiu prin
caracteristicile fundamentale, neschimbtoare;
b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ;
$0 sansele de des$()eie a in#a$t(ului s$ad )e &!sua s$u6eii ti&)ului.
1. a.$
2. b.$
". a.b.$
4 a!b
5:3: 4
1)*) Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia sv0rsirea unei infractiuni
determin modificri materiale $n mediul $nconjurtor, presupune:
a) nu e"ist infractiune fr urme;
b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii;
c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei
imperceptibile.
1. a.b
2. b.$
". a.$
/. a.b.$
1*+) Pre%umtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:
1. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei;
2. staea unui (bie$t de a-si )!sta un ti&) $aa$teul #unda&ental- !&,n,nd el +nsusi;
". sansele de des$()eie a in#a$t(ului s$ad )e &!sua s$u6eii ti&)ului.
1*1) Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune:
a) timpul lucrea n favoarea infractorului;
b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului;
$0 staea unui (bie$t de a-si )!sta un ti&) $aa$teul #unda&ental- !&,n,nd el +nsusi.
1. a.$
2. b.$
3 a!b
/. a.b.$
1*2) Care enunturi sunt corecte8
a0 Ci&in(l(6ia studia1! &et(dele si &i'l(a$ele de identi#i$ae a in#a$t(ului;
b0 Ci&in(l(6ia !s)unde la +ntebaea $ine este aut(ul unei in#a$tiuni;
$0 Ci&inalisti$a !s)unde la +ntebaea de $e s-a $(&is ( in#a$tiune;
d) *riminalistica stabileste, prin mi,loace si metode tehnico.stiintifice, cine este autorul unei fapte
penale
e) *riminologia studia cauele si mpre,urrile care au generat svrsirea acestei fapte.
1. a.b
2. b.$.e
". a.d
4 d!e
1*3) Ce se $ntele,e prin 9undamentele Criminalisticii:
1. ramur a *riminalisticii care studia probleme de ordin general, cum ar fi/ obiectul si principiile
*riminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte
stiinte; principiile fundamentale ale *riminalisticii; Cstoricul *riminalisticii s.a.;
2. a&u! a Ci&inalisti$ii $ae studia1! &et(dele te4ni$(-stiinti#i$e de investi6ae a in#a$tiunil(;
". a&u! a Ci&inalisti$ii $ae studia1! &et(dele de identi#i$ae du)! se&nal&ente a )es(anel( si
$adavel( $u identit!ti ne$un(s$ute.
/. a&u! a Ci&inalisti$ii $ae studia1! )(ble&e de (din 6eneal- $u& a #i9 (bie$tul si )in$i)iile
Ci&inalisti$ii; le6!tua $u alte stiinte; &et(de de $e$etae )()ii si $ele +&)u&utate de la alte stiinte;
)in$i)iile #unda&entale ale Ci&inalisti$ii; Ist(i$ul Ci&inalisti$ii s.a.;
1*4) Cine este autorul sinta,mei: ,,Aimpul lucrea% $n favoarea infractorului/:
1. Ed&(nd L($ad;
2. Con +. *onstantin;
". E&ilian Stan$u.
1*") Cate,orii de probe pe care le ofer Criminalistica:
a) probe disculpante;
b) probe indicative;
c) probe coroborative;
d) probe determinante.
1. a.b
2. b.$
". a.$
4 a!b!c!d
1*&) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
%P(bele as($iative sunt a$ele )(be 2s,n6e- )!- a&)ente di6itale et$.0 )in $ae se stabileste le6!tua
de $au1alitate dinte #a)t! si aut(.*
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
1*') Preci%ati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals:
%P(bele die$te nu sunt stabilite )in le6e.*
1. Enuntul este adev!at.
2. Enuntul este fals.
1*)) Preci%ati care dintre urmtoarele cate,orii de probe fac parte din cele pe care le ofer
Criminalistica:
a) probe directe;
b) probe indirecte sau circumstantiale;
c) probe corp.delict;
d) probe asociative.
1. a.b.$
2. a.$.d
". a.b
4 a!b!c!d
1**) >n ce documente se re,sesc primele re,uli de cercetare a probelor $n $nscrisuri:
a) (e" *ornelia de falsis;
b) #ovelele 4= si D) ale lui @ustinian.
1 a!b
2. a
". b
/. ni$iuna din vaiantele de &ai sus
2++) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
%Pi&a e3)eti1! $i&inalisti$! a s$isului- $un(s$ut!- datea1! din anul 1@=K si )iveste #alsi#i$aea
se&n!tuii e6elui Ca(l al IL-lea 2Banta0.*
1. Enuntul este adevrat.
2. Enuntul este #als.
2+1) C0nd a aprut lucrarea ,,AraitB des inscriptions en fau(/ de 9 #aveneau, apreciat de
Edmond 7ocard ca ,,lucrare capital/ $n ,rafoscopie8
1. 1@A2
2. 1EEE
". 1A12
2+2) Cine a afirmat: ,,E(perti%a C,raficD nu a fcut nici un pro,res de la #aveneau 8/
1. Ed&(nd L($ad;
2. 5lphonse 2ertillon;
". R.A. Reiss.
2+3) Eu,Bne 9ranEois FidocG, fondatorul 3i,urantei france%e, pe l0n, faptul c a creat prima fis
de identificare pe ba%a semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi
inventat:
1. #(t(6a#ia de se&nal&ente;
2. agentii sub acoperire.
2+4) Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric:
1. Si C(nan ?(Jle;
2. E.B. 8id($F;
). 5lphonse 2ertillon.
2+") 3herlocH Iolmes avea cunostinte solide de:
1. #il(s(#ie;
2. ast(n(&ie;
". )(liti$!;
4. chimie.
2+&) Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor ,landelor sudoripare:
a) ?reF, 1E74;
b) 4alpighi, 1E7E.
1. a
2. b
3 a!b
/. ni$iuna din vaiantele de &ai sus
2+') Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare $n nou tipuri:
1. C4istian Ia$(b Hint1e- 1A/A;
2. @an Evangheliste 'ur;inge, 172);
". Millia& Hes4ell- 1>@>.
2+)) >n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, Ahe 9in,er Prints, sub
semntura lui 3ir 9rancis @alton:
1. 1>@>;
2. 1>><;
). 17=2.
2+*) Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic $n 5r,entina:
1. @uan 1ucetici;
2. H ?e 8ai6nJ;
". Ol(i1.
21+) >n 1*++, 5n,lia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de:
1. Si Ban$is Halt(n;
2. ?. HenJ Baulds;
). EdFard >enri.
211) Cine a propus, pentru prima dat $n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea
condamnatilor:
1. Si Ban$is Halt(n +n 1>K2;
2. d. HenJ Baulds +n 1>><;
). Gilliam >ershell n 17D=.
212) Ce tar a introdus, pentru prima dat $n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a
persoanelor, $n 1)*42
1. 5rgentina;
2. An6lia;
". India.
213) Cine a utili%at, pentru prima dat $n lume, amprentele papilare pentru identificare a
infractorilor:
1. dr. >enrH Baulds;
2. Si Ban$is Halt(n;
". EdNad HenJ.
214) Cine a publicat prima carte de dactilocopie9
1. Ouan 8u$eti$i;
2. &ir Brancis ?alton;
". C4istian Hint1e.
21") Cine a scris AraitB des inscriptions en fau(:
1. Ed&(nd L($ad;
2. Eu6Dne BanE(is 8id($F;
). +aveneau.
21&) Cine a publicat prima carte de medicin le,al din #om0nia, $n anul 1)&+:
1. 8ianu;
2. Seban He(6es$u;
). C.#. 5uerbach.
21') >n ce an a luat fiint primul serviciu foto,rafic la Politia Capitalei:
1. 17D=;
2. 1>>/;
". 1>K".
21)) Cine a publicat, $n 1*+4, primul ?anual tehnic de medicin le,al care constituie, $n acelasi
timp, primul manual de Criminalistic din tara noastr8
1. Mina Min(vi$i;
2. Ste#an Min(vi$i;
). #icolae 4onivici.
21*) Cine i.a desemnat pe fratii ?inovici, $n 1*11, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond:
1. Ed&(nd L($ad;
2. +.5. +eiss;
". 8u$eti$i.
22+) Cine este autorul crtii ,,-actiloscopia si portretul vorbit/, aprut $n anul 1*14:
1. 6. *linescu;
2. Ni$(lae Min(vi$i;
". 8alentin Sava.
221) Prima e(perti% dactiloscopic din #om0nia a fost efectuat $n 1*14 de:
1. Andei I(nes$u;
2. #icolae Episcopescu;
". 8alentin Sava.
222) Cine este autorul crtii ,,@rafolo,ia si e(perti%ele $n scrieri 5nonimul J falsul, cu 2+4
auto,rafe si documente ,rafolo,ice/, elo,iat de K CrLpieu(.Kamin si Edmond 7ocard:
1. >enri &tahl;
2. ?. C!lines$u;
". Ste#an Min(vi$i.
223) Cine este autorul lucrrii: =E(perti%a ,rafic, stiintific si e(perti%a cali,rafic/, aprut $n
1*2):
1. Mi4ai I(an;
2. He(6e 5ell(iu;
). 4ihail Aernbach.
224) Cine a publicat, $n 1*3+, cartea ,,-actiloscopia $n serviciul justitiei/:
1. 1alentin &ava;
2. Mi4ail Cies;
". H. 5!t,nul.
22") 5utorul lucrrii ,,Aactica si tehnica perche%itionrii/ <1*41) este:
1. C(nstantin Tuai;
2. Eugen 2ianu;
". ?. M(ld(veanu.
22&) Cine a introdus dactiloscopia $n #om0nia:
1. dr. ?h. 5ndrei Conescu;
2. d. 8alentin Sava;
". d. C(nstantin Tuai.
22') Cine este autorul primului curs ori,inal de Criminalistic, $n 1*"18
1. C(nstantin Tuai;
2. *amil &uciu;
". E&ilian Stan$u.
22)) >n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr ?ina ?inovici, 3erviciul antropometric
pe l0n, Palatul de Kustitie8
1. 17=2;
2. 1>><;
". 1K"@.
22*) Preci%ati scopul final al identificrii $n Criminalistic:
a) stabilirea identittii;
b) stabilirea neidentittii;
$0 stabiliea se&nal&entel( e3tei(ae.
1. aIb
2. b.$
". a.$
/. a.b.$
23+) 3e va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului
a. Adev!at
b. Bals
231) >n care situatii este obli,atorie efectuarea e(perti%ei psihiatrice:
a) n caul infractiunilor de omor deosebit de grav;
b0 +n $a1ul a$$identel( de $i$ulatie +n $ae au &uit d(u! sau &ai &ulte )es(ane;
c) cnd organul de urmrire penal sau instanta de ,udecat are ndoieli asupra strii psihice a
nvinuitului sau inculpatului.
a. a.b
b. b.$
$. a.b.$
d a!c
232) E(pertul este chemat9
a. s!-si e3)i&e )!eea $u )ivie la vin(v!tia unei )es(ane;
b. s!-si e3)i&e )!eea $u )ivie la nevin(v!tia unei )es(ane;
c. sa.si e"prime prerea despre fapte si mpre,urri ale cauei.
233) Conclu%iile cate,orice sau certe ale e(pertului pot fi:
a. afirmative %de identificare);
b. negative %de e"cludere.)
a a!b
b. b
$. a
d. ni$i( vaiant!
234) ;r,anul judiciar are $ndoieli cu privire la e(actitatea conclu%iilor raportului de e(perti%
dac:
a) concluiile raportului de e"perti sunt contraise de probele e"istente n cau;
b) se preint o insuficient argumentare a concluiilor;
c) are dubii cu privire la competenta profesional ori obiectivitatea e"pertului;
d) constat erori<greseli sau omisiuni;
a. a.b.$
b. b.$.d
c a!b!c!d
d. a.$
23") ; problem deosebit o ridic, la investi,area omorului:
a. moartea prin inhibitie;
b. &(atea 6eneat! de a#e$tiuni $adi(-vas$ulae;
$. &(atea 6eneat! de a#e$tiuni es)iat(ii.
23&) >ntre actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie s e(iste o le,tur de cau%alitate .
2?a sau Nu0
a. 6a
b. Nu
23') Constituie $mprejurri ne,ativeMcontroversate:
a. lipsa urmelor de snge, cnd cadavrul preint numeroase urme de violent;
b. lipsa unor prti din cadavru;
c. e"istenta unor urme de snge pe traseul parcurs de infractor.
a a!b!c
b. b.$
$. a.$
d. a.b
23)) 9a%ele procesului tanatolo,ic:
a) agonia;
b) moartea aparent;
c) moartea clinic;
d) moartea biologic .
a a!b!c!d
b. b.$.d
$. a.$.d
d. a.b.d
23*) 3emnele cadaverice precoce:
a) rcirea cadavrului;
b) deshidratarea cadavrului;
c) lividtile cadaverice;
d0 )ute#a$tia;
a a!b!c
b. b.$.d
$. a.$.d
d. a.b.$.d
e. &u&i#i$aea.
24+) #i,iditatea cadaveric se instalea% la toate ,rupurile musculare, conform le,ii :Nstem:
a. du)! 12 (e;
b. dup 24 ore;
$. du)! "< (e;
d. du)! "= (e.
241) 3emnele cadaverice tardive:
a) mumificarea;
b) putrefactia;
$0 aut(li1a;
d0 i6iditatea $adavei$!.
a a!b
b. b.$
$. a.$
d. b.$.d
242) ;biectele $nteptoare.tietoare produc le%iuni:
a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frnte, superficiale sau profunde;
b. le1iuni +nte)ate;
$. le1iuni des)i$ate t!iate )e te6u&ente- )e$u& si #a$tui.
243) ?oartea s.a produs $nainte de sp0n%urare dac petele cadaverice se vor situa:
a) deasupra latului;
b0 dedesubtul latului;
c) pe spatele cadavrului.
a. a.b
b. b.$
c a!c
d. a.b.$
244) 5sfi(iile prin oclu%ionarea orificiilor respiratorii se aplic $n ca%ul urmtoarelor infractiuni9
a. viol;
b. tlhrie;
c. pruncucidere;
d. omor.
a a!b!c!d
b. a.$
$. b.$.d
d. a.$.d
24") ;morul prin otrviri lente este comis $n majoritatea ca%urilor de ctre:
a. b!bati;
b. femei.
24&) Cercetarea locului faptei $n ca%ul infractiunii de t0lhrie care a avut ca urmare lovirea sau
vtmarea ,rav a victimei se va face:
a) imediat ce se reclam fapta, chiar dac victima a fost internat n spital;
b) imediat ce se reclam fapta, n preenta victimei;
c) la depunerea plngerii, dup e"ternarea victimei, chiar dac au trecut 2.) sptmni de la
comiterea faptei.
a a!b!c
b. b.$.d
$. a.$.d
d. a.b.$.d
24') >n ca%ul infractiunilor de omor, capetele libere ale armelor albe vor fi fi(ate $n mod
diferentiat:
a) cu srm sau cu sfoar pentru topoare si alte instrumente;
b) cu dopuri de plut pentru cutite.
a a!b
b. b
$. a
d. ni$i( vaiant!
24)) 9irul de pr se va recolta :
a) cu a,utorul unei pensete
b) n plic de hartie, eprubeta sau sticluta
a. a
b a!b
24*) ?oduri de operare folosite la sv0rtirea furtului din locuinte:
a) prin :vnarea de ponturi$;
b) studiu prealabil;
c) ptrunderea n locuinte prin diferite prete"te;
a a!b!c
b. b.$
$. a.$
d. a.b
2"+) 9olosirea =ruptorului/ sau =e(tractorului/ este specific furtului comis prin:
a. 7v,n1ae de )(ntui*;
b. +&)ietenie;
c. efractie.
2"1) 3mul,erea lntisorului, a ,entilor si a posetelor $n strad este specific:
a. #utului )in e#a$tie;
b. tlhriei stradale;
$. #utuil( din 6enti sau )(sete.
2"2) Cercetarea locului faptei este o activitate:
a) initial;
b) imediat;
c) irepetabil.
a a!b!c
b. b.$
$. a.$
d. a.b
2"3) Cel care ajun,e primul la locul faptei nu trebuie s ia una din urmtoarele msuri:
a. a$(daea )i&ului a'ut( vi$ti&el(;
b. +nl!tuaea $ui(sil(;
$. )(te'aea si $(nsevaea u&el(;
d. identi#i$aea si audieea &at(il( ($ulai;
e. e"ecutarea msurtorilor fotografice bidimensionale.
2"4) Care dintre urmtoarele re,uli ,enerale de cercetare a locului faptei este fals:
a. $e$etaea l($ului #a)tei se #a$e de +ndat!;
b. $e$etaea l($ului #a)tei se #a$e du)! un )lan 'udi$i(s si i6u(s;
$. $e$etaea l($ului #a)tei tebuie s! #ie siste&ati$! si $(&)le3!;
d. $e$etaea l($ului #a)tei se #a$e $u es)e$taea sti$t! a n(&el( )($eduale;
e. cercetarea locului faptei se face numai ntre orele 9E.99.22.99.
2"") Ce activitti nu se e(ecut $n fa%a static a cercetrii locului faptei:
a. $e$etaea de ansa&blu a l($ului #a)tei;
b. (ientaea l($ului #a)tei din )un$t de vedee t()(6a#i$ si $i&inalisti$;
$. &a$aea $,&)ului de a$$es +n s$ena in#a$tiunii;
d. #(l(siea $,inelui de u&!ie;
e. descoperirea, fi"area si ridicarea urmelor.
2"&) Ce activitti nu sunt specifice fa%ei dinamice de cercetare a locului faptei:
a. delimitarea teritorial a onei cercetate;
b. e3a&inaea &inuti(as! a $adavului si a (bie$tel( )ut!t(ae de u&e;
$. des$()eiea si e3a&inaea &e$anis&el( de $(&itee a in#a$tiunii;
d. $lai#i$aea +&)e'u!il( ne6ative sau $(nt(vesate;
e. #i3aea e1ultatel( +n )($esul-vebal de $e$etae a l($ului #a)tei.
2"') Ce se $ntele,e prin fi(area locului faptei:
a. &a$aea u&el(;
b. $(nsevaea l($ului #a)tei;
c. proces.verbal nsotit de schite, fotografii, imagini video.
2")) Ce nu trebuie s se consemne%e $n procesul.verbal de cercetare a locului faptei:
a. (a +n$e)eii si (a te&in!ii;
b. )es(anele )ati$i)ante;
c. comentarii si deductii.
2"*) 4mportanta cercetrii locului faptei:
a) constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor n faa initial;
b) contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia si modul
de operare folosit;
c) este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevrului.
a. a.b
b. b.$
$. a.$
d a!b!c
2&+) Cum se efectuea% de re,ul cercetarea locului faptei8
a) de regul n preenta martorilor asistenti;
b) n preenta prtilor;
$0 +nvinuitul sau in$ul)atul etinut (i aestat nu ae de)tul s! )ati$i)e la $e$etae.
a a!b
b. b.$
$. a.$
d. a.b.$
2&1) >n procesul.verbal de cercetare a locului faptei nu se mentionea%:
a0 (a +n$e)eii si (a te&in!ii $e$et!ii l($ului #a)tei;
b0 $(nditiile &ete((l(6i$e si de vi1ibilitate;
$0 (bsevatiile )es(anel( )ati$i)ante;
d0 &i'l(a$ele &ateiale de )(b! idi$ate si $ele l!sate +n $ust(die;
e0 (bie$tiile #!)tuit(ului;
f) opiniile e(pertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul $n care s.a comis fapta si
persoana fptuitorului
a. a.b.$.e
b. b.$.d.#
$. a.b.$
d f
2&2) Cel care ajun,e primul la locul faptei trebuie s ia urmtoarele msuri9
a) marcarea aspectului initial al locului faptei;
b) nlturarea unor pericole iminente;
$0 elevaea si )elevaea )in$i)alel( u&e.
a a!b
b. b.$
$. a.$
d. a.b.$
2&3) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
%In #a1a dina&i$! a $e$et!ii l($ului #a)tei nu se )e&ite e3a&inaea &inuti(asa a $adavului si a
(bie$tel( )ut!t(ae de u&e.*
a. Enuntul este adev!at.
b. Enuntul este fals.
2&4) Care factori sunt de natur obiectiv si influentea% mrturia:
a) viibilitatea;
b) audibilitatea;
c) disimularea nftisrii %deghirii);
d0 $alitatea (6anel( de si&t.
a a!b!c
b. b.$
$. a.d
d. b.$.d
2&") Care factori sunt de natur subiectiv si influentea% mrturia:
a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului;
b) vrsta, inteligenta si temperamentul;
c) strile de oboseal si strile afective;
d) tipul perceptiv %analitic sau sintetic);
e0duata )e$e)tiei .
a. a.b.$
b. b.$.d.e
c a!b!c!d
d. a.b.$.d.e
2&&) Cum trebuie s fie $ntrebrile adresate martorilor:
a) scurte, clare si precise;
b) de completare, de preentare, de reamintire si de control;
$0 s! )e1inte un 6ad &ai &ae sau &ai &i$ de su6estibilitate.
a a!b
b. b.$
$. a.$
d. a.b.$
2&') Particularittile pe care le pre%int v0rsta martorilor minori $ntre 1+.14 ani9
a. nu )e1int! intees )entu an$4eta 'udi$ia!;
b. $esteea #un$tiil( $(6nitive- de1v(ltaea &e&(iei si a $a)a$it!tii de edae;
c. este predispus la e"agerri, putnd fi influentabil .
2&)) -eclaratiile martorilor reflect realitatea:
a. $u $etitudine;
b. cu o mar, de relativitate;
$. )uteni$ de#(&at.
2&*) Care dintre perioadele de v0rst pre%int interes pentru ascultarea minorilor:
a0 1 la " ani;
b) ) la E ani;
c) E la 19 ani;
d) 19 la 14 ani.
a. a.b.$
b b!c!d
$. a.b.d
d. a.$
2'+) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7E3a$titatea a&intiil( nu este ( e6ul! $i ( e3$e)tie*.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este #als.
2'1) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7Uitaea la b!bati este &ai a$$entuat! de$,t la #e&ei*.
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este #als.
2'2) >n care ,rup de v0rst minorul are o conduit contradictorie, fiind dispus s e(a,ere%e:
a. = la 1< ani;
b. 19 la 14 ani;
$. 1/ la 1> ani.
2'3) Preci%ati cum se face ascultarea bolnavului mintal:
a. n preenta unui specialist;
b. +n )e1enta unui &e&bu al #a&iliei;
$. nu se e$(&and! as$ultaea b(lnavului &intal.
2'4) Particularittile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vtmate:
a) denaturri involuntare, datorit strii emotionale;
b) denaturri voluntare, datorit relei credinte;
c) denaturri deliberate n favoarea infractorului ca urmare a unor ntelegeri survenite cu acesta;
d) denaturri prin -schimbarea de rol.$
a. a.b
b. b.$
$. a.b.$
d a!b!c!d
2'") -eclaratia $nvinuitului sau inculpatului are o valoare probant:
a. su)ei(a! alt( &i'l(a$e de )(b!- #iind $(nsideat! 7e6ina )(bel(*;
b. egal cu alte mi,loace de prob deoarece poate servi la aflarea adevrului numai n msura n care
este coroborat cu fapte si mpre,urri ce reult din ansamblul probelor e"istente n cau;
$. s)e$ial!- de(ae$e +nvinuitul sau in$ul)atul este #i6ua $ental! a )($esului )enal.
d. su)ei(a! alt( &i'l(a$e de )(b!- #iind $(nsideat! 7e6ina )(bel(*;
2'&) :u pot s depun ca martor:
a) persoanele obligate s pstree secretul profesional;
b0 s(tia si udele a)()iate ale +nvinuitului da$! a$$e)t!;
c) persoana vtmat dac se constituie parte civil sau particip n proces ca parte vtmat.
a. a.b
b. b.$
c a!c
2'') Preci%ati care enunturi sunt corecte:
a0 +nvinuitul este (bli6at s!-si d(vedeas$! nevin(v!tia;
b) nvinuitul sau inculpatul beneficia de dreptul la tcere;
c) sarcina administrrii probelor att n favoarea ct si n defavoarea nvinuitului sau inculpatului
revine organului de urmrire penal.
a. a.b
b b!c
$. a.$
d. a.b.$
2')) Preci%ati care sunt actiunile la care recur,e $nvinuitul sau inculpatul dup sv0rsirea
infractiunii9
a) plecarea precipitat de la locul faptei;
b) disparitia de la domiciliu;
c) revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;
d0 des$esteea bus$! a salivatiei;
e0 $(nta$tia sau ela3aea subit! a &us$4il( s$4eleti$i.
a. a.$
b. b.$
c a!b!c
2'*) Preci%ati care dintre manifestrile viscerale sau somatice $l trdea% pe $nvinuit sau inculpat
$n timpul intero,atoriului:
a) schimbri n ritmicitatea activittii cardiace;
b) schimbri n presiunea sanguin;
$0 #en(&ene de vas(dilatatie si vas($(nsti$tie;
d0 $eaea un( alibiui;
e) ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni.
a. a.b
b. b.$
c a!b!e
d. 6
2)+) Care este cea mai tipic atitudine a $nvinuitului sau inculpatului:
a. de a e$un(aste #a)ta- e6et,nd-(;
b. de a nu recunoaste acuatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rspundere;
$. de a eta$ta de$laatiile date.
2)1) Cum trebuie s fie formulate $ntrebrile adresate $nvinuitului sau inculpatului:
a) la nivelul de ntelegere al nvinuitului sau inculpatului;
b) formulate clar si precis;
$0 su6estive 2i&)li$ative sau dis'un$te0.
a a!b
b. b.$
$. a.$
d. a.d
2)2) -ac e(ist mai multi $nvinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la $nceput8
a. cei care au un comple" de vinovtie;
b. $ei $ae )e1int! alibiui;
$. $ei $ae nu e$un(s$ #a)tele $e li se i&)ut!.
2)3) Care procedee sunt specifice ascultarii a $nvinuitului sau inculpatului
a) procedeul ascultrii progresive;
b) procedeul ascultrii frontale;
c) tactica ascultrii repetate;
d) tactica ascultrii ncrucisate;
a a!b!c!d
b. b.$
$. a.$
d. a.b.$
2)4) >nvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care:
a. vorbeste putin si la obiect;
b. v(beste $u &ult! $(nvin6ee- )entu a-i de&(nsta $e )(be ae +&)(tiva lui;
$. +l d(&in! )in l(vii si 'i6nii.
2)") Care factori frenatori pot produce erori la actualele $nre,istrri poli,rafice:
a) tulburarea e"cesiv a subiectului, provocat de frica de a fi nvinuit pe nedrept;
b) tulburri de ordin fiiologic/ afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stri apropiate de
soc;
c) tulburri de ordin psihic/ debilitate mintal, nevroe, psihonevroe, psihopatii; instabilitate
emotiv;
d) instabilitate emotiv
a a!b!c!d
b. b.$
$. a.$.d
d. $.d
2)&) Faloarea probant a testrii poli,raf:
a. nu face parte din mi,loacele de prob prevute de lege;
b. ae val(aea unei $(nstat!i te4ni$(-stiinti#i$e;
$. ae val(aea unei e3)eti1e $i&inalisti$e.
2)') Perche%itia se e(ecut $ntre orele:
a. E.29;
b. >-2<;
$. >-22.
2))) Cine dispune efectuarea perche%itiei domiciliare:
a. )($u(ul- la $eeea (6anului de $e$etae )enal!;
b. )($u(ul- )e ti&)ul n()tii;
c. instanta de ,udecat.
2)*) >n ca%ul perche%itiilor efectuate la o unitate la care se refer art 14" C pen sau alt
persoan juridic, martorii asistenti potMnu pot s fac parte din personalul unittii
a. 'ot
b. Nu )(t
2*+) 3enatorii, deputatii si alte persoane care se bucur de imunitate nu pot fi supusi perche%itiei,
cu e(ceptia:
a. in#a$tiunil( la e6i&ul stu)e#iantel(;
b. infractiunilor flagrante;
$. in#a$tiunil( $(&ise )in vi(lent! $ae au avut $a u&ae &(atea vi$ti&ei.
2*1) Preci%ati care bunuri din cele care fac obiectul cau%ei penale se ridic $n mod obli,atoriu:
a) obiecte din metale sau pietre pretioase;
b) mi,loace de plat, titluri de valoare interne;
c) colectii de valoare; sume de bani.
a. a.b
b. b.$
c a!b!c
d. a.$
2*2) Perche%itia poateMnu poate fi am0nat $n scop tactic
a. 'oate.
b. Nu )(ate
2*3) Preci%ati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt:
7Pe$4e1itia d(&i$ilia! )(ate #i dis)us! nu&ai du)! $e a #(st +n$e)ut! u&!iea )enal!.*
a. Enuntul este adevrat.
b. Enuntul este #als.
2*4) #idicarea de obiecte si $nscrisuri are caracter de procedeu au(iliar de descoperire si
str0n,ere a unor mijloace de prob <-a sau :u)
a. 6a
b. Nu
2*") ;r,anul de urmrire penal sau instanta de judecat:
a. sunt obligate s ridice obiectele si nscrisurile ce por servi ca mi,loc de prob n procesul penal;
b. nu sunt (bli6ate s! le idi$e;
$. a)e$ia1! +n #ie$ae $a1 +n )ate da$! este ne$esa s! le idi$e.
2*&) ; persoan fi%ic sau juridic $n posesia creia se afl un obiect sau un $nscris ce poate servi
ca mijloc de prob:
a. este obligat sa.l predea sub luare de dovad organului de urmrire penal sau instantei de
,udecat la cererea acesteia;
b. este (bli6at! s!-l )edea nu&ai la $eeea instantei de 'ude$at!;
$. este (bli6at! sa-l )edea nu&ai +n #a1a de u&!ie )enal!.
2*') Confruntarea este o activitate de criminalistic tactic si de urmrire penal care const $n
ascultarea simultan a dou persoane care:
a. au fost audiate anterior;
b. ntre care e"ist contradictii si neclaritti.
a a!b
b. b
$. a
d. ni$i( vaiant!
2*)) #econstituirea presupune o or,ani%are judicioas, pe ba%a unui plan care are $n vedere, $n
principal, urmtoarele:
a) determinarea scopului infractiunii;
b) stabilirea activittilor care urmea a fi e"ecutate;
c) stabilirea persoanelor participante;
d) asigurarea mi,loacelor tehnice necesare.
a. a.b.$
b. b.$.d
c a!b!c!d
d. a.$
2**) #econstituirea se dispune:
a. la +n$e)utul des#!su!ii )($esului )enal;
b. n orice moment al desfsurrii procesului penal;
$. la te&inaea )($esului )enal.
3++) For fi reconstituite scenele propriu.%ise ale infractiunilor se(uale <-a sau :u)
a. ?a
b. #u