Sunteți pe pagina 1din 79

Necesitatea corectarii caracteristicilor calitative

ale apei
De cele multe ori la intrebarea abrupt, care este metoda cea mai
uzitata de tratare a apei, raspunsurile au fost foarte diferite:
clorinarea/tratarea cu clor a apei, limpezirea apei etc.
Rspunsul este mult mai simplu dar si mai 'delicat: cea mai uzitat
metoda de tratare a apei este tratarea cu indiferen.
Am putea reflecta uneori la acest lucru printr-o ntrebare simpl: care
este efortul pe care il fac pentru ap cel mai important
material de constructie al corpului meu?
TRATAREA APEI PENTRU POTABILIZARE
1
Apa face insa mult mai mult pentru organismul omenesc, il ajuta 'sa stea'
in picioare prin:
refacerea continua a racirii organismului in vederea pastrarii
unei temperaturi constante; stim ce se intampla in caz de febra
(temperatura mai mare decat cea normala cu numai 1-3 C), organismul
se ofileste si una dintre cele mai importante modalitati de a invinge boala
este sa bem cat mai multa apa; apa evaporata prin transpiratie scoate
si o parte mare din caldura in exces,
asigura continuitatea vietii prin transportul de alimente/energie in
organism,
asigura functionarea organismului prin circulatia sangvina (sangele are
peste 90% apa); sangele asigura oxigenarea moleculelor si trasnsportul
energiei,
asigura detoxifierea organismului prin transportul toxinelor in
afara organismului cu ajutorul urinei, fecalelor si transpiratiei,
asigura o buna stare de sine prin pastrarea unei igiene corporale bune,
igiena facuta numai cu ajutorul apei; cat de bine ne simtim dupa o baie
buna sau dupa un timp petrect la un strand/lac/mare unde ne-am imbaiat
intr-o apa curata.
2
Asadar tratarea cu indiferenta este extrem de pguboas si acest lucru
se vede din actiunile curente, uneori facute aproape instinctiv:
evacuarea apelor uzate la ru fara nici o tratare prealabila; rul poate fi
surs de ap in aval, in acea apa se va imbaia cineva, candva si se va
simti foarte bine?!
aruncarea de resturi solide pe suprafete care pot fi splate de ploi si
apa murdara ajunge in ru, viitoarea sursa de ap,
aruncare deliberata in ru a reziduurilor, uscate sau nu, de prin
gospodrie; apa le duce mai departe, din care cauza probabil multa
vreme rul receptor s-a numit i emisar (transmitea in aval rezultatul
comportarii neadecvate a celor din amonte) etc.
Din cauza efectelor naturale de antrenare si dizolvare, de multe ori
calitatea apei din sursa nu este cea care trebuie asigurata utilizatorului:
apa de ru este tulbure, apa subteran pote fi mineralizata, ambele
tipuri de ap pot fi acide, pot avea ingrediente periculoase (amoniu,
azotati, etc).
3
De cele mai multe ori insa au o incarcare bacteriana care poate fi
extrem de periculoasa pentru organismul omenesc, direct prin consum
de apa sau indirect prin murdarirea alimentelor sau a spatiului in care
traim.
Obiectul sistemului de alimentare cu apa prin care se poate armoniza
calitatea apei naturale (parametrii de calitate) cu calitatea ceruta de
utilizator se numeste statie de tratare sau uzina de apa.
Calitatea de apa potabila este data prin respectarea parametrilor
nominalizati in Legea Calitatii Apei, legea 458/2002 cu completarile din
legea 311/2005.
Conform acestor legi apa potabila trebuie sa fie sanogena (dttoare de
sanatate) si utilizata toata viata nu trebuie sa puna in pericol sanatatea
consumatorului.
De fapt riscul de deces din cauza acestei calitati de apa este de 10
-5
(un
consumator din 100 000 poate muri). Pentru alte categorii de apa
conditiile de calitate se stabilesc dupa criterii diferite si sunt normate.
4
Criterii de alcatuire a componentei statiei de tratare
Cele mai importante elemente legate de calitatea apei sunt cele reglementate de
Legea calitatii Apei:
apa trebuie sa fie sanogen; aceasta nseamn c interventia asupra calitatii
apei naturale trebuie sa fie minim pstrnd acele elemente care favorizeaza
sanatatea organismului (apa este utilizata cu placere, apa satisface setea
utilizatorului, apa nu produce team c ceva nu este in regul si deci apa
trebuie utilizata cu precautii sau sunt necesare tratari suplimentare pentru ca
apa sa poata fi utilizata),
principiul interventiei minime in calitatea apei brute s-a transformat in conditii
de calitate pentru apa folosita ca ap pentru obtinerea de apa potabila; aceste
restrictii sunt continute in NTPA 013; unele dintre conditiile de calitate sunt
redate in anexa 4; Normativul prevede ca apa care poate fi captata trebuie sa
intre in una dintre cele trei categorii de apa A1, A2, A3; captarea unei alte
calitati de ap trebuie foarte atent justificat; poate fi scump si nesigur.
interventia minima in calitatea apei naturale are si o componenta indirect
foarte importanta; interventia trebuie facuta folosind un numar cat mai mic de
reactivi chimici; acestia costa mult si pot produce compusi secundari a caror
tratare sa fie complicata la randul ei.
5
Conditiile mentionate pot impune ca sursa de apa s se afle intr-un amplasament
existent diferit de cel care aparent poate fi favorabil din alte conditii; dar alegerea
amplasamentului trebuie sa satisfac si alte conditii, cum ar fi:
folosirea apei din rul (bazinul) respectiv; aceasta inseamn c derivarea unei
cantitati de apa trebuie sa fie integrata in planul general de amenajare a
cursului de apa,
amplasamentul captarii trebuie sa fie accesibil, sa existe loc pentru
amenajarea lucrarilor si realizarea perimetrului de protectie sanitara,
daca debitul necesar este mult prea mare si asigurarea lui presupune
asigurarea de lucrari de compensare a debitelor (lacuri de acumulare)
problema trebuie abordata cu multa atentie fiind mult mai complicata,
deoarece lucrarea de captare poate fi complicata si scumpa, trebuie luat in
considerare asigurarea cu apa si a altor localitati,
deoarece trebuie facuta tratarea apei, este important ca langa captare sa
existe amplasament si pentru lucrarile statiei de tratare (spatiu liber,
proprietate publica, sursa de energie etc); din procesul de tratare o parte din
apa (apa tehnologica) se restituie in ru,
traseul de la captare trebuie sa fie posibil pentru constructia aductiunii de
apa.
6
7
Se aplica si in acest caz criteriul general de optimizare: trebuie
adoptata solutia care ofera conditiile tehnico-economice cele mai
favorabile pentru etapa de lucru sau / si pentru perspectiva.
In aceasta conditie intra automat si obligativitatea adoptarii unei
solutii de tratare sigura si verificata in timp.
Schimbarea tehnologiei ar putea fi complicat. Desigur c, n timp,
dup 30-40 ani, urmare a progreselor tehnico-tiinifice, va fi posibil
o retehnologizare a staiei.
In cazul folosirii apei subterane, este foarte important ca protecia
sanitara a sursei sa fie bine pastrat. Deteriorarea apei ca urmare a
unor poluari, chiar accidentale, poate fi catastrofal i tratarea sa
complica extrem de mult lucrurile.
8
Tipuri de statii de tratare
"Imbracarea" statiei de tratare cu obiecte care sa realizeze tratarea
apei depinde de mai multe elemente, cum ar fi:
mrimea debitului de ap,
tipul de parametri care trebuie corectati,
tehnologia disponibil de realizare a corectarii parametrilor,
calitatea apei brute.
In mod obisnuit este posibila orice combinatie de tehnologii pentru
corectarea calitatii. O schematizare generala este data in literatura
tehnica.
Se poate vedea ca atunci cand impurificatorul are dimensiuni mari se
poate folosi:
retinerea pe gratare si site,
retinerea in deznisipatoare a nisipului, granule mari usor separabile
din apa,
retinerea prin sedimentare/ decantare a suspensiilor sedimentabile
natural sau dupa coagulare-floculare.
9
Cand impurificatorul are dimensiuni mici se recurge la procedee mai
energice:
filtrarea normala prin strat de nisip a particulelor fine dar
neagresive,
filtrarea prin filtre speciale - membrane cu pori foarte mici
(<10m) prin microfiltrare (MF), ultrafiltrare (UF), nanofiltrare
(NF),
modificarea continutului ionic al apei prin folosirea de membrane
speciale, procedeul de osmoz invers (OI) sau procedeul cu
electro-osmoz.
10
11
In mod concret se poate realiza o statie de tratare in stil clasic, cea
care foloseste tehnologii si constructii in care corectarea calitatii se
face cu mijloace blnde (limpezire prin decantare si filtrare, oxidare
prin aerare simpla, coagularea si flocularea suspensiilor coloidale
etc).
Sunt relativ puine staii de tratare in care se intervine energic
folosind reactivi "tari", precum: oxidarea folosind ozon, oxidarea in
trepte cu ajutorul clorului, folosirea masiva de polielectriloti; este
posibila si introducerea de membrane in tratarea apei pentru cazuri
mai dificile dar se spera ca prin imbunatatirea rapida a calitatii apei
din ruri (prin realizarea msurilor de epurare avansata a celei mai
importante cantitati de apa uzata) nu va fi nevoie de msuri de tratare
foarte "energice.
12
Scheme tehnologice de tratare a apei.
Pentru concretizarea solutiilor de tratare sunt date cateva scheme de
alcatuire a statiilor de tratare.
Ap de ru, tulbure, cu mineralizare normala, cu
ncarcare bacteriologica normal
Reactivi de coagulare-floculare
Schema unei statii de tratare ap de ru, curat, ap categoria A2
13
Ap de ru, tulbure, cu continut mare de substan
organic, gust/miros
Schema unei statii de tratare cu apa ncrcat", aproximativ ap de
categoria A3
14
Posibil staie de tratare pentru ap de ru (nc nerealizat n
ar)
Schem de tratare pentru ap de ru n varianta ultramodern
15
Ap subteran de bun calitate
Ap subteran cu duritate sczut
Schem de tratare a unei ape subterane cu ap bun
Schem de tratare pentru durizarea apei
16
Ap subteran cu Fe i Mn
Tratarea unei ape cu continut mare de Fe si Mn
Din combinarea acestor scheme si eventual cu completarea cu
trepte noi de tratare se poate alcatui orice schema de tratare.
Totul depinde de cunoasterea calitatii si variabilitatea acesteia in
timp precum si de dezvoltarea tehnologica la zi.
17
Limpezirea apei
Deoarece majoritatea cantitatilor de apa pentru populatie se obtine din apa
de suprafata iar apa de suprafata este tulbure rezulta ca pentru
obtinerea apei potabile una dintre cele mai importante trepte de tratare
este limpezirea apei. Este deci necesara o analiza mai detaliata a
fenomenului de limpezire si a mijloacelor prin care se poate realiza acest
lucru.
Studirea fenomenului de sedimentare este impartita in trei parti: stabilirea
sedimentabilitatii apei, reactivi pentru imbunatatirea sedimentabilitatii,
constructii pentru realizarea limpezirii grosiere a apei.
Procesul de limpezire folosete proprietatea natural a particulelor aflate n
suspensie de a se depune, cnd apa se afl n repaus sau are o vitez
de curgere redus. Depunerea particulelor solide prezente n ap se
face datorit forei gravitaionale.
n funcie de mrimea particulelor aflate n suspensie n bazinele de
sedimentare se pot reine pn la 70-90% din greutatea lor. Particulele
nereinute n bazinul de sedimentare sunt de dimensiuni foarte mici i se
afl ntr-un echilibru coloidal, care este stabil.
18
Pentru destabilizarea acestui echilibru se folosesc reactivi de coagulare
floculare care neutralizeaz sarcina electric negativ a particulelor
coloidale n vederea aglomerrii n fulgi mari, care se depun.
Sedimentarea particulelor este influenat de dimensiunea i forma lor,
de regimul de micare a apei de limpezit i de vscozitatea apei care se
modific n funcie de temperatur.
Se ntlnesc n practic ape tulburi care cuprind particule de diferite
dimensiuni i forme. Foarte des (prin coagulare-floculare) se formeaz
flocoane instabile care i modific n procesul de sedimentare structura
i dimensiunile.
Toate acestea complic mult exprimarea matematic a procesului de
sedimentare i stabilirea unor metode exacte de calcul. Mrimea de
baz care intereseaz la calculul bazinelor de sedimentare este viteza
de sedimentare a suspensiilor.
Viteza de sedimentare a suspensiilor n ap n repaus la temperatura de
10
0
C se numete mrimea hidraulic a particulei (w).
19
Mrimea particulei de orice form poate fi exprimat prin diametrul teoretic
(echivalent).
Diametrul echivalent se definete ca diametrul particulei sferice care are
aceeai mrime hidraulic ca i a particulei de form arbitrar dat.
Procesul de decantare este influenat de tipul de materii decantabile. Dup
modul de sedimentare se disting trei tipuri de particule decantabile:
1.particule granulare (discrete) care se sedimenteaz independent una de
alta cu o vitez de cdere final constant pentru fiecare particul;
2.Particule mai mult sau mai puin floculate care rezult din aglomerarea
natural sau provocat a particulelor coloidale aflate n suspensie.
Flocoanele au mrimi i viteze de sedimentare variabile. Aceasta este
decantarea difuz i se ntlnete la particulele floculate cu concentraia mai
mare de 50 mg/dm3.
3.Particule floculate cu o concentraie ridicat, mai mare de 500 mg/dm3,
care creeaz o decantare de ansamblu frnat, caracterizat printr-o
interfa vizibil ntre masa de particule decantate (nmol) i lichidul de la
suprafa.
n funcie de aceste tipuri de particule i concentraia lor se va adopta
tehnologia adecvat de decantare, aa cum se va vedea n continuare.
20
o Stabilirea vitezei de sedimentare (mrimea hidraulic) pentru o
particul discret (granular) aflat ntr-o ap n repaus
n procesul de sedimentare se consider c particulele nu-i modific
mrimea, fora i greutatea. Asupra particulei acioneaz urmtoarele
fore:
F
1
fora de cdere a particulei n ap; F
2
fora de frecare a lichidului; I
fora de inerie.
Ecuaia micrii particulei discrete care se sedimenteaz, cu notaiile de mai
sus, este:
F
1
F
2
= I
Fora de cdere a particulei scufundate (imersate) n ap este:

unde:
- densitatea particulei;
a
densitatea apei; g acceleraia gravitaional;
V volumul particulei.
21
Fora de rezisten F2 a lichidului depinde de dimensiunea i forma
particulei, viteza de sedimentare i vscozitatea fluidului. Ea are
urmtoarea expresie stabilit pe baza ecuaiilor de dimensie:

Unde:
C
D
este coeficientul de rezisten (Newton)
A
C
seciunea transversal a particulei proiectate pe direcia
perpendicular micrii;
w viteza de sedimentare a particulei (mrimea hidraulic).
Coeficientul de frecare C
D
este variabil n funcie de numrul lui Reynolds
(Re).
Fora de inerie este dat de expresia:


n cazul vitezei de sedimentare constante aceast for poate fi neglijat.
dt
dw
V ) ( I
a
=
22
Din relaiile de mai sus se deduce viteza de sedimentare a particulelor
solide n ap la numerele Re mici (Re < 1)


unde este vscozitatea dinamic. Relaia a fost dedus de Stokes n anul
1851.
Pentru acoperirea celor trei domenii ale numerilor Reynolds, viteza de
sedimentare se poate exprima prin relaia generalizat:



Aceast relaie st la baza calculului micrii particulelor discrete n ap i
se utilizeaz la studiul decantrii particulelor discrete.
Deoarece suspensiile conin particule de diferite mrimi este necesar s se
cunoasc curba de distribuie a vitezei de sedimentare pentru o ap dat.
2 a
gd
18
1
w


=
23
Rozen (1967) a artat c distribuia vitezei de sedimentare este aproximativ
o curb Gauss. Dup Rozen distribuia frecvenei vitezei de sedimentare a
particulelor are expresia:



n care
w este viteza de sedimentare a particulelor; w
m
viteza de sedimentare
medie a particulelor; o - deviaia standard a vitezei de sedimentare.
n figurile urmtoare se prezint o distribuie tipic pentru viteza de
sedimentare considerat ca o curb de distribuie Gauss, respectiv curba
de distribuie cumulat a vitezei de sedimentare.
24
25
Hazen (1904) i Camp (1946) au artat c viteza final (w) a unei particule
care sedimenteaz pe o nlime egal cu adncimea bazinului capt
expresia:



n care:
h
u
este nlimea util a bazinului de sedimentare;
Q debitul curentului de ap;
A suprafaa orizontal a bazinului de sedimentare;
V volumul bazinului de sedimentare.
Raportul Q/A (numit i ncrcarea hidraulic / de suprafa / superficial a
bazinului de sedimentare) este independent de adncimea bazinului.
Att la decantarea particulelor granulare ct i la decantarea difuz
dimensiunile decantoarelor depind de ncrcarea hidraulic (viteza de
sedimentare w).
26
n realitate nu exist bazine de sedimentare ideale. Bazinele reale de
sedimentare cunosc influena turbulenei curentului de ap, ineria fluidului
la intrare, influena temperaturii i densitii particulelor.
De asemenea, n bazinele de sedimentare este reinut un timp i nmolul.
Prin urmare, condiiile hidraulice se schimb continuu.
Pentru sedimentarea lent (fr turbulen), Hazen (1904) a stabilit c
reinerea r1 a particulelor discrete cu o mrime hidraulic w unic se
realizeaz dup funcia discontinu:


unde v
0
este viteza fluxului de curgere prin decantor.
Sedimentarea n bazine cu curgere continu este nsoit de turbulen care
suprapune o micare aleatoare a particulelor peste o micare de
sedimentare.
27
Hazen (1904) a gsit c fraciunea reinut n regim turbulent (r
t
) a
particulelor cu vitez de sedimentare unic este:


n condiiile de sedimentare lent depunerea este o funcie liniar de viteza
de sedimentare a particulelor i de viteza curentului de ap, n timp ce n
condiii turbulente urmeaz o lege exponenial. Din figur se vede c
turbulena are un efect de ntrziere asupra sedimentrii n comparaie cu
condiiile lente.
0
v
w
t
e 1 r =
28
Deznisiparea apei
Deznisiparea apei se realizeaz n instalaii denumite deznisipatoare.
Deznisipatoarele sunt bazine de sedimentare folosite pentru limpezirea
parial a apei brute care urmeaz s treac apoi la alte trepte de tratare
(decantoare, filtre etc).
Deznisipatoarele se clasific dup:
- direcia de curgere a apei prin deznisipator:
- deznisipatoare orizontale;
- deznisipatoare verticale
- modul de amplasare:
- deznisipatoare amplasate n construcii comune cu captrile de ap i
staiile de pompare;
- deznisipatoare amplasate independent de ansamblul captrii, care se
introduc ntr-o schem de tratare cnd procentul de reinere a
suspensiilor din ap, ntr-un interval de 2...3 minute este de 25...30%
iar diametrul minim al suspensiilor este de 0,2 mm.
29
Deznisipatoare orizontale
30
Dimensionarea deznisipatorului
Seciunea transversal a zonei active se determin cu relaia:


unde: Q
c
este debitul de calcul al instalaiei, n m
3
/s; v viteza de trecere a
apei prin deznisipator (v=0,1...0,4 m/s).
Dimensiunile geometrice ale zonei active (b i h
u
ale unui compartiment) se
stabilesc cu relaia:


unde:
b este limea unui compartiment (0,8...2,5 m)
n numrul de compartimente care lucreaz n paralel;
h
u
nlimea util a deznisipatorului (1,0...2,5);
nb=B limea deznisipatorului.
31
Lungimea camerei de deznisipare (L) se stabilete cu relaia:


Unde:
o este un coeficient cu valoare cuprins ntre 1,5...2,0 care ine seama de
prezena turbulenei i deci de dimensiunea lui w.
w viteza de sedimentare a celor mai mici particule ce trebuie reinute n
deznisipator, n m/s.
Experimental, w se stabilete cu diagrama de depuneri pentru reinerea a
20...30% din particule. n lipsa datelor experimentale viteza de sedimentare
a nisipului se va lua 0,02...0,03 m/s (pentru granule de nisip de 0,2...0,3
mm) pn la 0,09 m/s pentru granule de nisip de 1 mm (STAS 3573-91).
Timpul de trecere a apei prin camera de deznisipare are valori cuprinse
ntre 30...100 s.
Raportul dintre limea i lungimea unui compartiment b/L va fi 1/6...1/10.
32
Volumul de depuneri V
d
se calculeaz cu relaia:


unde: a este procentul de nisip reinut n deznisipator (0,25...0,3);
p
0
concentraia total de particule n suspensie, la viitur, n g/m
3
;
Q
c
debitul deznisipatorului, n m
3
/s;
- greutatea volumetric a depunerilor (1500...1700 daN/m
3
);
T durata ntre dou curiri care se ia 5...10 zile la curarea
manual; max. 5 zile la evacuarea mecanic i evacuarea hidraulic prin
sifonare.
nlimea stratului de depuneri se stabilete cu relaia:


Iar nlimea total (H) cu relaia:

Unde: h
u
i h
d
au semnificaiile de mai sus; h
g
nlimea stratului de ghea;
h
s
nlimea spaiului de siguran suplimentar; se ia 0,10...0,15 m.
Raportul dintre nlimea i lungimea unui compartiment H/L se ia ntre
1/10...1/15.
33
Deznisipatoare verticale
Deznisipatoarele verticale se folosesc numai pentru debite mai mici de
10.000 m3/zi, cnd sunt posibiliti limitate de spaiu precum i cnd
condiiile permit ca execuia s se poat face fr epuismente costisitoare.
34
Activarea procesului de decantare prin coagulare floculare
Particulele fine coloidale, care constituie o parte important din
suspensii, au o vitez de sedimentare natural foarte mic. Pentru a fi
reinute gravimetric, particulele coloidale trebuie aglomerate.
Acest lucru nu se poate face natural deoarece particulele coloidale din
apele naturale sunt ncrcate electric negativ, se resping i formeaz
sisteme foarte stabile.
Pentru a putea separa suspensiile coloidale gravitaional este necesar
de a transforma (agrega) coloizii cu mijloace artificiale n suspensii cu
particule avnd dimensiuni mai mari de 100 nm.
Acest obiectiv se poate obine prin folosirea n diferite faze ale agregrii
a unor reactivi chimici i energie disipat pentru amestec.
35
Reactivi folosii pentru limpezirea apei
Metoda tratarii cu reactivi este preferat din cauza vechimii i aparent a
uurintei de control.
Dezavantajul este c n ap sunt introdui reactivi industriali care rmn
dupa aceea in apa de evacuare (cu namolul) si partial raman si in apa de
folosit.
Ideea de baza in tratarea cu reactivi este sa se gaseasca un reactiv care prin
solubilizare in ap sa produca o suspensie colidala ale carei particule au
incarcare electrostatica de semn contrar coloizilor din apa; prin amestecul
celor doi coloizi particulele se neutralizeaza si una dintre fore se reduce
substantial; particula noua este mai grea si este lipsita de fortele de
suprafata; desigur ca este tot mica (de ordinul micronilor si drept urmare nici
doua particule alipite nu vor fi mult mai mari).
Din aceasta cauza se obisnuieste, in ultimii 20 ani, ca sa se foloseasca doua
tipuri de reactivi: un reactiv de destabilizare a coloidului, numit reactiv de
coagulare si un reactiv care ajuta la "adunarea" particulelor destabilizate
reactiv numit floculant. Reactivii de tip coagulant sunt saruri metalice, saruri
ale Fe si AL.
36
sulfatul de aluminiu, solid, alb la culoare, granule/ placi, agresiv
(acid); Al
2
(S0
4
)
3
; in stare cristalina are 18 molecule de apa din care
cauza ca jumatate din greutatea reactivului industrial este format din
apa; in apa reactioneaza cu compusii de Ca din apa si da un compus
nou hidroxidul de Al, fulg de culoare alba si incarcat electric pozitiv;
atentie, daca duritatea apei nu este mare prin reactie se reduce pH-ul
apei si aceasta devine agresiva; pentru compensare, cand este
cazul, se adauga var sub forma de lapte de var, Ca(OH)
2
. Pe piata
exista si reactivi cu formula complicata policlorura de aluminiu de
ex., care s-a demonstrat ca este mai bun (are mai mult Al in molecula
de reactiv). Comercial reactivii au diferite nume.
clorura feric, lichid foarte agresiv (pH=3-4), de culoare roietic,
concentraie industrial 40%;
sulfatul feros, pulbere fin de culoare verde, agresiv etc.
37
gama de reactivi de floculare numit polimeri asigur soluia pentru
flocularea suspensiilor destabilizate; efectul este acela al unui reactiv cu
catene care asigur soluie pentru alipirea flocoanelor mici (strngerea
cu plasa a suspensiilor mici).
Industria a evoluat i astzi exist polimeri care pot fi folosii singuri;
exist polimeri anionici, polimeri cationici i polimeri neutri. Alegerea
unuia sau a altuia se poate face numai prin experien sau prin ncercare
n laborator sau pe instalaii pilot.
Atenie, prin lucrul cu reactivii n ap se poate produce o destabilizare
important a compoziiei chimice. Drept urmare n cazuri speciale se
procedeaz la compensarea acestei deficiene prin tratare ulterioar.
Este un element foarte important care trebuie avut n vedere.
Cteva dintre reaciile de baz:
Al
2
(SO
4
)
3
+ Ca (HCO
3
)
2
>>> Al (OH)
3
+SO
4
Ca+
CaO + H
2
O >>> Ca (OH)
2
Al
2
(SO
4
)
3
+ Ca (OH)
2
>>> Al(OH)
3
+...
38
Introducerea reactivilor n ap se face de regul n trei etape: (a) prepararea
reactivilor (dizolvare i stabilirea concentraiei; concentraie mai mic
amestec mai uor cu apa); (b) amestecul reactivului cu apa (este esenial o
bun amestecare deoarece reacia se produce rapid) i (c) flocularea
suspensiilor din ap.
Prepararea se face n recipieni speciali, cu dozare manual sau automat
(instalaii specializate) iar dozarea se face cu pompe speciale de dozare
(pompe cu urub sau pompe peristaltice); n bazinul de reacie trebuie
asigurat o agitare intens (agitator cu putere de 50 W/mc) la un timp de
trecere de 1-3 minute; flocularea se face n bazine/camere de reacie unde
agitarea se face mecanic cu puteri disipate de 10-15 W/mc pe durata trecerii
prin bazin de 10-15 minute.
39
Temperatura mediului exterior poate avea o mare influen asupra
modului n care se face reacia; n apa mai rece sulfatul reacioneaz
mai greu. Al doilea factor important este pH-ul apei pe durata reaciei.
n spaiul de gospodrire a reactivilor (gospodria de reactivi), mai
sunt i ali reactivi in statia de tratare; personalul implicat trebuie sa
respecte normele de protectia muncii specifice fiecarui tip de reactiv.
Totodata si constructia de adapostire si dozare a reactivilor trebuie
realizata din materiale rezistente.
Personalul este obligat sa respecte dozele de reactivi atunci cand
acestia sunt dozati prin manevre manuale precum si sa controleze
efectul general al reactivilor.
Totodata personalul trebuie sa fie capabil sa transmita laboratorului,
care comanda doza de reactivi, corectia care trebuie facuta fa de
condiiile reale din statie (vant, frig, inghet, apa mai tulbure etc).
40
Decantarea apei
Decantarea este procesul n care sunt reinute pn la 98% din suspensiile
coninute n ap. Separarea solidelor de ap se poate face gravitaional sau
prin reinerea ntr-un strat suspensional.
Fenomenul de decantare a fost dezvoltat, ca in multe alte domenii, prin
repetarea realizarilor naturii, dar in form accelerat.
Studiul sistematic al fenomenului de decantare a inceput cu americanul
Hazen, acum peste 150 ani. Cercetrile lui au valabilitate si astazi, ns
completari ulterioare au dezvoltat mult volumul de cunostinte.
Modelul dezvoltat de Hazen este cel din figura urmtoare. Dac apa brut
intr n decantorul asimilat unei cutii dreptunghiulare i curgerea este
permenent i cu turbulen redus atunci fiecare particul se afl sub
influena celor dou fore: greutatea proprie, manifestat sub forma vitezei
de sedimentare (w) i a forei de antrenare hidrodinamic, manifestat sub
forma vitezei de curgere (v).
41
Schema decantorului orizontal, dup Hazen
42
Sub influena celor doua fore particula parcurge un drum L specific; cea
mai mica particul care este reinut n decantor marcheaz i lungimea
decantorului. Din asemnarea celor dou triunghiuri rezult relaia
fundamental dedus de Hazen:
L/H = v/w si L= H. v/w
Ce rezult de aici:
lungimea decantorului este proporional cu mrimea vitezei de curgere a
apei,
lungimea decantorului este cu att mai mic cu ct particulele sunt mai
mari, deci w este mai mare; rezult importana fenomenului de floculare n
vederea obinerii de particule ct mai mari; se corecteaz lungimea cu un
coeficient a =1,2 de turbulen
lungimea este proporional cu adncimea decantorului, H.
43
Decantarea cu separarea gravitaional se face n bazine, de regul
descoperite, din beton i beton armat, denumite decantoare, care se pot
clasifica:
Dup modul cum se face sedimentarea:
- Decantoare cu sedimentare natural;
- Decantoare cu sedimentare activat cu reactivi de coagulare
floculare;
Dup modul de funcionare:
- Decantoare cu funcionare continut;
- Decantoare cu funcionare discontinu (plin-gol) la care admisia apei
de tratat se face n arje;
Dup modul de curgere a apei n decantor:
- Decantoare orizontale: longitudinale/radiale;
- Decantoare verticale;
- Decantoare cu lamele sau cu tuburi (nclinate la 50
0
...60
0
);
Dup modul de ndeprtare a depunerilor:
- Decantoare cu curare manual;
- Decantoare cu sistem de curare mecanic;
- Decantoare cu sistem de curare hidraulic.
44
Alegerea soluiei de decantare i a tipului de decantor, a numrului i
mrimii bazinelor de decantare se face pe considerente tehnico-economice
i studii tehnologice pe ansablul schemei de tratare a apei, n funcie de
cantitatea i calitatea apei decantate.
Decantarea poate constitui treapta final sau intermediar n fluxul
tehnologic de tratare a apei.
Dimensionarea tehnologic a decantoarelor se face pe baza studiilor de
laborator sau prin compararea cu staii similare.
Prin studii se determin:
temperatura apei la surs,
concentraia n suspensii i natura lor;
diagramele de depuneri n funcie de timp i de vitezele de sedimentare.
45
Determinarea numrului i dimensiunilor decantoarelor se face n funcie de:
debitul de calcul Q
c
;
viteza de sedimentare u, stabilit prin diminuarea vitezei de sedimentare
rezultate din analiza de laborator cu viteza medie de pulsaie a particulelor;
timpul de decantare t
d
;
viteza de curgere v;
eficiena de sedimentare E stabilit cu relaia:

unde: C
s
este concentraia n suspensii nainte de decantare, n mg/dm
3
; C
d

concentraia n suspensii dup decantare, n mg/dm
3
.
Viteza de sedimentare u, timpul de decantare t
d
i eficiena au urmtoarele
valori orientative:
n cazul decantoarelor cu sedimentare natural:
u = 0,6...1,5 m/h; t
d
= 2...4h; E = 60...80%
n cazul decantoarelor cu sedimentare activat:
u = 0,8...2,1 m/h; t
d
= 1,5...2,5h; E = 80...90%
100
C
C C
E
s
d s

=
46
Decantoare orizontal-longitudinale
Decantoarele orizontal-longitudinale sunt bazine de beton armat neacoperite prin care
apa circul n sens orizontal cu vitez mic. Reinerea particulelor se realizeaz prin
depunerea lor pe fundul decantorului sub form de nmol.
47
48
49
Dimensionarea decantoarelor const n stabilirea dimensiunilor interioare
ale compartimentelor din punct de vedere hidraulic i a grosimii pereilor i
radierului din punct de vedere al rezistenei.
Volumul util al decantorului se stabilete cu relaia:
V
u
= Q
c
t
d
unde: V
u
este volumul util, n m
3
; Q
c
debitul de calcul, n m
3
/h; t
d
timpul
de depunere (2...4h pentru sedimentarea natural i 1,5...2,5h pentru
sedimentarea activat).
nlimea util se stabilete cu relaia:
h
u
= u t
d
unde: u este viteza de sedimentare determinat n condiii de sedimentare
real prin luarea n considerare a pulsaiei particulei ca urmare a turbulenei
(difer de w viteza de sedimentare stabilit n laborator, n repaus).
nlimea util a decantorului se poate lua hu = 1,5...5 m n raport cu debitul
instalaiei.
50
Lungimea util a decantorului se determin cu relaia:
L
u
= vt
d
n care v este viteza medie de deplasare orizontal a apei n decantor, care
poate avea urmtoarele valori: v = 0,002...0,005 m/s la sedimentarea
natural i v = 0,005...0,012 m/s la sedimentarea activat cu reactivi.
Lungimea L decantorului se stabilete adugnd 2 m la lungimea util:
L = Lu + 2m
Lungimea decantorului se poate stabili i cu relaia:

n care o este un coeficient de spor al lungimii utile a decantorului care ine
seama de viteza medie de pulsaie a particulelor n suspensie; w viteza de
sedimentare determinat n laborator.
Suprafaa orizontal util a decantorului se stabilete cu relaia:


w
v
h L
u
o =
u
d c
u
u
u
h
t Q
h
V
S = =
51
Limea B a decantorului se stabilete cu relaia:


Pentru a avea o vitez ct mai uniform n decantor, se mparte decantorul
n mai multe compartimente de lime b = B/n.
Numrul de compartimente n va fi de cel puin 3, pentru ca atunci cnd unul
este n curare, celelalte s asigure funcionarea instalaiei.
Pentru dimensionarea plniei de nmol se face ipoteza c din nmolul
reinut se depune n plnie, iar cealalt jumtate se repartizeaz uniform pe
toat suprafaa decantorului cu grosimea hd.
nlimea de depuneri h
d
se determin cu relaia:

unde V
d
este volumul de nmol ntre dou curri, care se calculeaz cu
relaia:

u u
d c
u
u
h L
t Q
L
S
B = =
B L
V
h
d
d

=
52
V
d
volumul de nmol ntre dou curri se calculeaz cu relaia:


unde: T este durata dintre dou curri, n zile; p
0
concentraia medie n
suspensii pe durata T, n g/m
3
; p
d
concentraia n suspensii a apei
decantate, n g/m
3
; c proporia prii solide ntr-un volum dat de nmol
(c=0,05...0,1);
n
greutatea specific a nmolului (
n
= 1100...1200
daN/m
3
).
nlimea total a decantorului se stabilete cu relaia:
H = h
u
+ h
d
+ h
g
+ h
s
(m)
unde: h
g
grosimea stratului de ghea (0,3 m); h
s
nlimea de siguran
(0,15...0,20 m).
Pentru dimensionarea celorlalte pri componente ale decantorului se
adopt urmtoarele viteze:
v = 0,2...0,6 m/s ntre camera de reacie i decantor;
v = 0,3...1 m/s n rigola de colectare a apei decantate i conducta
de evacuare a apei.
n
d 0 c
d
c
) p p ( T Q
4 , 86 V


=
53
Cuva decantoarelor orizontal-longitudinale este realizat de obicei din
beton armat.
Pereii decantorului sunt solicitai la mpingerea apei i pmntului, fore
care nu se consider simultan.
La partea superioar, pereii sunt nclinai cu 20...45
0
pentru a reduce
eforturile din mpingerea gheii.
Radierul se dimensioneaz la eforturile transmise de perei innd
seama de comportarea elastic sau rigid.
Pentru evitarea eforturilor care pot aprea din contracie, la
decantoarele mai lungi de 20 m se prevd rosturi de dilatare etane.
Deoarece decantorul este un recipient cu ap, o atenie deosebit se va
da fundrii pe terenuri macroscopice sensibile la nmuiere.
54
Decantoare lamelare (tubulare)
Un decantor lamelar este un sistem de n plci (tuburi) denumit modul, nclinat
cu un unghi o fa de orizontal utilizat pentru operaia de separare solid
lichid, n care curgerea apei este laminar.
Ideea folosirii decantoarelor lamelare se bazeaz pe faptul c ncrcarea
superficial a unui decantor nu depinde de nlimea de decantare (adic
w=Q/A).
Una dintre cele mai importante idei care a fost lansat a fost cea legat de
relaia dintre lungime i nlimea curentului de ap; la un debit mare rezult
un H mare i drept urmare se mrete i lungimea decantorului; aa au fost
realizate decantoare de pn la 100 m.
Hazen a fcut o observaie foarte important: dac se reduce adncimea
decantorului se reduce i lungimea lui; cum se poate reduce ns nlimea?
Pur si simplu imaginnd c decantorul este format din mai multe decantoare
suprapuse, cu nlime mic, h= H/n. A fost obinut un decantor cu etaje, prima
form a decantorului care 100 ani mai trziu se va numi decantor cu lamele,
decantor lamelar, decantor cu module lamelare. Din pcate ideea a rmas n
sertar deoarece s-a constatat c nmolul depus pe lamelele de jos nu poate fi
scos, deci decantorul se va colmata.
55
Schema decantorului separat pe vertical, decantor cu etaje
56
Dup circa 100 ani lumea de specialitate i-a adus aminte de ideea lui
Hazen: separarea decantorului prin mprirea pe felii subiri orizontale; de
data aceasta a mai aprut ns o idee: de ce lamelele trebuie s fie
orizontale? ele ar putea foarte bine s fie lamele nclinate i cu o asemenea
nclinare nct nmolul depus pe lamele s se desprind i s cad n
spaiul destinat (la fel ca avalana de zpad care se depune pe acoperiul
casei); greutatea stratului devine mai mare dect frecarea ntre lamele i
stratul de namol; n acest fel problema se rezolv singur.
Unghiul minim de nclinare este 52. De aici lucrurile s-au dezvoltat rapid i
astzi sunt realizri importante n modul de realizare a circuitului apei, a
modului de alctuire a lamelelor etc; lamelele pot avea o alctuire
individual (se zidesc n decantor ca nite cri puse n bibliotec, aezate
nclinat ns, i ca nite cri care au numai coperi) sau se pot confeciona
blocuri cu lamele (tip figure); avantajul este c lamelele din bloc pot avea
perei mai subiri i montarea lor este mai simpl.
57
Decantor orizontal-longitudinal echipat cu module lamelare pentru sporirea eficienei
(ncrcrii hidraulice)
Avantajele decantoarelor lamelare n comparaie cu cele orizontale
longitudinale sunt: scurtarea timpului de decantare (sub 15 minute n loc de
1,5...2h); reducerea drastic a lungimii (l = 1...2m); constana condiiilor
hidraulice prin eliminarea continu a nmolului; posibilitatea de folosire ca
module independente sau pentru sporirea eficienei celorlalte tipuri de
decantoare (ex. decantorul orizontal-longitudinal, decantorul orizontal radial,
pulsator cu plci n zona de limpezire sau de floculare).
58
59
Stabilirea dimensiunilor decantorului radial se face pornind de la fixarea
(impunerea) mrimii hidraulice w (viteza de sedimentare n repaus) sau u
(viteza de decantare la deplasare orizontal) i adncimea h
u
la ieirea apei
din decantor.
Se calculeaz timpul de depunere cu relaia:
sau
t
d
= 1,5...2,5 h la sedimentarea activat i t
d
= 2...4h la sedimentarea
natural; h
u
nlimea util a apei are valori cuprinse ntre 1,5...3,0 m.
Diametrul D se calculeaz cu relaia:
D = vt
d
unde v este viteza de curgere a apei n seciunea de la mijlocul
compartimentului de decantare; v se ia la maximum 0,02 m/s.
Volumul util se stabilete cu relaia:
Vu = Qctd
Elementele geometrice ale decantorului sunt legate prin relaia:
Vu = f(D, d, H, hu)
w
h
t
u
d
=
u
h
t
u
d
=
60
Cunoscnd D, h
u
se aleg d = 2...3 m i H = 2,5...5,00 m pentru a rezulta o
nclinare a radierului spre centrul decantorului de 5...10%.
Suprafaa orizontal util a decantorului S
u
se determin cu relaiile:


cnd se cunoate u viteza real de sedimentare.
Cnd se cunoate w viteza de sedimentare stabilit n laborator


Unde S
u
suprafaa util a decantorului, n m
2
; Q
c
debitul de calcul, n
m
3
/h; s suprafaa zonei turbionare a decantorului radial care se ia 30 m
2
; w
viteza de sedimentare n repaus, n mm/s; o - coeficient ce ine seama de
influena curentului apei asupra vitezei de sedimentare.
u
Q
h
t Q
) d D (
4
S
c
u
d c 2 2
u
= =
t
=
s
w 6 , 3
Q
S
c
u
+
o
=
61
Decantoare verticale
Decantoarele verticale sunt bazine acoperite sau neacoperite, cu forma n
plan circular sau poligonal. Cnd sunt necesare mai multe decantoare
verticale, seciunea acestora va fi poligonal, cu pereii intermediari comuni.
Decantoarele verticale se folosesc pentru debite mai mici de 10.000 m
3
/zi i
cnd condiiile permit ca execuia n adncime s se fac fr epuismente
speciale.
Suprafaa camerei de distribuie se stabilete cu relaia:


unde: Qc este debitul de calcul, n m3/s; v
1
viteza descendent a apei n
m/s (<0,1 m/s).
Suprafaa compartimentului de decantare (inelar) se determin cu relaia:


unde v
2
este viteza ascensional determinat prin mprirea vitezei de
sedimentare obinut n laborator, cu un coeficient de neuniformitate a
repartiiei vitezelor n funcie de forma decantorului | = 1,3...1,5.
) m (
v
Q
A
2
1
c
1
=
) m (
v
Q
A
2
2
c
2
=
62
Diametrul D al decantorului vertical se recomand s fie maximum 8m.
nlimea util a compartimentului de decantare se calculeaz cu relaia:
Hu = v
2
t
d
s 6 m
unde v
2
este viteza ascensional n m/h; t
d
timpul de depunere (1,5...2,5h).
63
nlimea util a compartimentului de decantare se verific cu relaia:



Parametri de dimensionare:
debitul de dimensionare este debitul zilnic maxim,
incarcarea hidraulica wH = 0,8-1,0 m/h,
timpul de decantare, din curba de sedimentare, este de 2-4 ore,
viteza de curgere a apei v = 1-2 cm/s,
adancimea decantorului H = 2-8 m,
raportul L/H >10
viteza de deplasare a podului raclor 2-3 cm/s,
eficienta decantorului, 50-99%
debitul specific de colectare a apei q=Q/lungime deversor = 2-4 l/s.m
intervalul dintre dou evacuri de nmol, 0,5...3 zile
viteza apei n conducta de ap brut, apa nefloculat, cca 1,0 m/s
viteza apei n conductele de nmol min. 1,5 m/s
diametrul conductei de nmol min. 150 mm
numr de cuve minim 2 uniti
protecie contra mpingerii gheii obligatorie.
8 , 0
) d D (
h
u
>

64
Decantoare suspensionale
Se spune c din greeal operatorul unui decantor vertical a uitat s
curee nmolul; i totui, n loc ca eficiena s se reduc, deoarece o
parte din nmol este antrenat de apa, eficiena era mult mai bun. Ce se
ntmplase?
Analizand fenomenul, s-a constatat c o parte din flocoanele de nmol,
cu o vitez de curgere aproximativ egal cu viteza de sedimentare,
rmneau in suspensie i formau in timp un strat n suspensie/
suspensional.
Noile particule de nmol, antrenate de ctre ap, trebuiau s treaca prin
acest nor de particule ca s poata pleca, chiar dac viteza lor de
sedimentare era mai mic dect viteza apei (i deci n mod normal
trebuiau s fie antrenate in apa limpezit); prin aderare la flocoanele
vechi rmneau blocate si in acest fel eficiena (gradul de limpezire)
cretea.
Se descoperise un nou mod de separare a suspensiilor: separarea
suspensional (particulele vechi aveau rol de 'reactiv' de floculare).
65
Pe baza acestui principiu au fost dezvoltate numeroase decantoare, de
diferite firme; unele au rezistat probei timpului, altele au fost
abandonate. Desigur c ulterior a fost dezvoltata o teorie ntreag
asupra fenomenului.
Important este faptul c, n urma dezvoltrii fenomenului, acest tip de
decantoare a fost clasificat in trei grupe:
decantoare suspensionale statice, in care stratul de nmol era
'static'; oscila puin in jurul grosimii medii i era mentinut de
impingerea curentului de ap,
decantoare cu recircularea namolului; nmolul din decantor era
scos prin pompare si reintrodus in apa brut n vederea creterii
incrcrii cu suspensii atunci cnd stratul se putea subia din cauz c
apa era mai limpede; flocoanele se distrugeau din cauza vitezelor mari
si din aceasta cauza sistemul nu a funcionat bine,
decantoare cu agitarea interioar a nmolului, decantoare cu vitez
variabil; una dintre formele cele mai perfecionate din aceast clas
este decantorul tip PULSATOR (Franta).
66
Decantor vertical
67
Decantorul cu strat de nmol (suspensional) static face trecerea de la
decantoarele verticale la decantoarele cu strat de nmol de tip pulsator.
Decantor suspensional static
68
Decantorul pulsator este constituit dintr-un bazin cu fund plat prevzut cu o
serie de conducte ce permit introducerea apei brute uniform pe toat
suprafaa decantorului. La partea superioar o serie de conducte perforate
sau jgheaburi permit preluarea apei decantate uniform.
Pentru meninerea unui strat suspensional stabil admisia apei brute se face
intermitent (vitez ascendent variabil). Debitul de tratat se introduce ntr-un
timp scurt, dup care urmeaz o perioad de repaus.
O mbuntire a eficienteei decantorului pulsator se realizeaz prin
introducerea de module lamelare fie n zona de ap limpezit, fie n zona de
separare suspensional.
Avantajele acestui tip de decantor sunt: absena echipamentelor mecanice
complexe i forma dreptunghiulare simple.
Ca urmare a unei bune floculri i a unei repartiii bune a fluxului hidraulic,
viteza ascensional ajunge la 3...5 m/h. Prin folosirea plcilor n stratul de
nmol sau a lamelelor n zona de limpezire, ncrcarea hidraulic se
dubleaz.
Prin dotarea cu plci sau tuburi n ambele zone se realizeaz decantoare
ultrapulsatoare care au ncrcarea hidraulic triplat fa de decantorul
pulsator, adic 9...15 m/h.
69
Decantor pulsator
70
Decantoare suspensionale cu recircularea nmolului
Acest tip de decantor, ca i precedentul, reine suspensiile cu un strat
suspensional. Acest tip de decantor are form circular i are n alctuirea
sa un sistem de recirculare a nmolului care poate fi: turbin, hidroejector,
urub, elice, air-lift, pomp etc.
Rolul acestei recirculri este de a mri masa particulelor n contact i deci a
crete numrul ciocnirilor dintre particule n floculator (camera de intrare a
apei brute) cu scopul de a diminua timpul de floculare i de a asigura o
densitate mare a flocoanelor.
Readucerea unei pri din nmolul ngroat n zona de floculare este ajutat
de un dispozitiv de tip raclor.
Acceleratorul concentreaz, ntr-o construcie unic, bazinul de amestec,
bazinul de reacie chimic cu coagulantul i decantorul.
Decantorul accelerator cuprinde o zon central de reacie (de dimensiuni
mari) nconjurat de o zon de decantare (de dimensiuni mai mici). Cele
dou zone comunic pe la partea superioar i inferioar. O turbin situat
n partea superioar a zonei de reacie permite agitarea apei, circulaia ei
spre zona de decantare.
71
72
Viteza ascendent a apei n camera de decantare este u = 0,8...1,5 mm/s
(3...5 m/h).
O parte din ap revine n prima camer de amestec i reacie i mpreun
cu apa brut reintr ntr-un nou circuit.
Nmolul n exces este reinut n unul sau mai multe concentratoare de
nmol, de unde este evacuat periodic.
Avantajele decantoarelor acceleratoare:
reducerea volumului (capacitii bazinelor de decantare cu 30...50% din
volumul decantoarelor clasice;
evitarea dispozitivelor mecanice de evacuare a nmolului;
reducerea consumului de coagulant cu 30...50% fa de decantoarele
clasice;
asigurarea unei caliti practic uniforme a apei decantate i a unei
turbiditi sczute (10...15 mg/dm
3
) ce influeneaz pozitiv procesul de
filtrare.
73
Dezavantajele decantoarelor acceleratoare:
exigene deosebite n exploatare n ceea ce privete realizarea de corelaii
ntre coninutul n suspensii, doza de coagulant, materii n suspensii n
stratul suspensional i concentratoare;
volume i suprafee mari construite i consumuri ridicate de materiale
(pn la 2 mc beton armat pentru 1dm
3
/s debit instalat, n comparaie cu
decantoarele pulsatoare sau lamelare);
dificulti la limpezire pentru ape puin ncrcate (sub 50
0
SiO2) i cu
temperaturi sczute;
reducerea debitului de exploatare n cazul depirii concentraiei n
suspensii a apei brute de 2000...2500 mg/dm3.

Decantorul cu recircularea nmolului de tip Cyclator Rou este o
variant a decantorului cu accelerarea procesului de formare a flocoanelor
ntr-o camer central de reacie (tip accelerator) ns adaptat pentru ape
brute cu procent mare de suspensie (pn la 15.000 mg/dm
3
).
74
Decantorul cu recircularea nmolului se compune din trei zone:
-zona de amestec i contact;
-zona intermediar;
-zona de limpezire.
Apa brut i coagulantul sunt introduse n zona de amestec i contact
pe la partea inferioar.
Prin contactul ntre fulgii aglomerai prin recirculare i suspensiile din
apa brut, se ajunge la o rapid aglomerare a acestora din urm i la o
formare de flocoane grele, uor decantabile.
De aici, apa trece n zona intermediar i apoi n zona de limpezire
unde o parte se decanteaz, iar alt parte este preluat de camera de
contact pentru a se amesteca cu apa brut.
75
76
Decantor suspensional cu recircularea nmolului (tip ICB) cu hidroejector de
joas presiune, prezent n alctuirea unor staii de tratare din ara noastr
77
Decantoare combinate
Unul din cele mai performante tipuri de decantoare sunt decantoarele
ACTIFLOW, realizate de firma francez OTV.
Decantorul asigur flocularea apei, trecerea prin module lamelare, dar i
lestarea particulelor cu nisip fin (cca 0,1-0,2 mm).
n acest fel se poate realiza o ncrcare hidraulic ce poate ajunge la 20 m/h
(pentru apa industrial cnd se folosete mai mult floculant, ncrcarea
poate ajunge i la 50 m/h). Se poate face o comparaie cu decantorul
orizontal cu o ncrcare hidraulic de 1,0 m/h.
n etapa actual, bazat pe cele dou mari progrese fcute n domeniul
reactivilor i n domeniul cunoaterii fenomenului decantrii, efortul este
direcionat la retehnologizarea decantoarelor vechi n vederea creterii
eficienei limpezirii, dar i a capacitii de tratare (fr construcii noi).
78
Decantor suspensional/lamelar cu lestarea flocoanelor tip ACTIFLOW
79
Stabilirea gradului de limpezire prin decantare este important deoarece
reinerea suspensiilor prin decantare este un procedeu ieftin. Nu se poate trece
peste orice limit, deoarece costurile ncep s fie mari. n calcul trebuie inut
seama de faptul c:
Suspensiile care nu sunt reinute n decantor trebuie s fie reinute prin filtrare;
filtrarea este un procedeu mult mai scump; rezult c decantorul trebuie
exploatat la limita tehnologic maxim; pentru a funciona bine, apa care intr
n filtru trebuie s aib o turbiditate mai mic de 1-5
0
NTU.
Creterea gradului de limpezire se poate face doar folosind floculani n
cantiti mai mari; floculanii provin ns din polimerizarea unor substane
toxice, deci folosirea lor trebuie fcut cu mare grij.
Sunt cazuri n care turbiditatea apei brute este foarte variabil; de exemplu,
sunt cursuri de ap la care atunci cnd nu plou turbiditatea poate fi de 5-15
0

NTU, dar n caz de viitur aceasta poate depi 10.000
0
NTU. Decantarea ntr-
o singur treapt este complicat. S-a recurs n aceste cazuri la decantarea n
dou trepte: o prim treapt de limpezire (pre-decantare) asigur eliminarea (n
general fr reactivi) a suspensiilor grosiere i turbiditatea poate s ajung sub
100 mg/l suspensii; n treapta a doua se poate folosi un decantor performant
(suspensional, lamelar etc) n care turbiditatea se poate reduce pn la valori
de 1
0
NTU.