Management si legislatie sanitara

Managementul sanitar consta in studierea proceselor si relatiilor de management din

cadrul unei unitati sanitare, in vederea descoperirii legitatilor si principiilor ce le
guverneaza si a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere
care sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.
Esenta stiintei managementului o reprezinta studiul relatiilor si proceselor de
management.
Procesul de management intr-o unitate sanitara consta in ansamblul fazelor prin care
se determina obiectivele acestuia, resursele si procesele de munca necesare realizarii si
executarii acestora, prin care se integreaza si controleaza munca personalului, folosind
un ansamblu de metode si tehnici in vederea indeplinirii eficiente a ratiunilor ce au
determinat infiintarea unitatii respective.
Apar, inevitabil, o serie de probleme atunci cand este vorba despre o abordare
de o asemenea amploare. Una sintre acestea este legata de modul cum definim sistemul
sanitar. Asa cum este consemnat in World ealth !eport, acesta cuprinde "toate
activitatile al caror scop principal este de a promova, restabili sau mentine sanatatea."
#efinitia este binevenita, intrucat pune accentul pe importanta activitatii intersectoriale in
promovarea sanatatii$ din nefericire, insa, implica si o problema, deoarece in nici o
evaluare a starii de sanatate a populatiei unei tari nu poate fi gasita o cifra relevanta
pentru formularea "toate activitatile". %n schimb, conform raportului, dat fiind faptul ca
sistemul de ingri&ire a sanatatii utilizeaza ma&oritatea resurselor alocate la nivelul
intregului sistem sanitar, "se pierd din vedere foarte putine aspecte daca ne limitam la o
definitie restransa, adaptata datelor de care dispunem" . %n consecinta trebuie sa
comparam resursele alocate sistemelor de ingri&ire .
'M( a stabilit clar responsabilitatea guvernelor fata de propriile sisteme sanitare
pe care le coordoneaza si a invocat conceptul de administrare , ceea ce presupune
asumarea unui rol mult mai activ in promovarea sanatatii .
%n )**+, !omania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin ,egea
nr. )-./)**+, bazat pe o versiune modificata a modelului 0ismarc1. %n prezent, unele
structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman 2tinand cont
in principal de modalitatea prin care sistemul este finantat34
5 modelul (emash1o 6 bugetul asigurarilor sociale de stat 2trezoreria statului3$
5 modelul 0everidge 6 principiul rolului de 7 filtru8 2avut de medicii de
familie 6 alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite3$
5 modelul 0ismarc1 6 sistemul de asigurari sociale de sanatate 2bazat pe prime
obligatorii de asigurare, dependente de venituri3.
,a o analiza a sistemelor de sanatate din tarile Europei centrale si de rasarit, se retin
totusi unele caracteristici comune pe are M. !oemer 2)**93 le-a rezumat astfel4
5 serviciile de sanatate de aproape toate tipurile erau un drept social al fiecaruia, fara nici
o cheltuiala sau cu foarte mici cheltuieli personale$
5 asigurarea serviciilor de sanatate era responsabilitatea guvernului la diferite nivele ale
acestuia$
5 distribuirea serviciilor preventive si terapeutice era in mod esential integrata, accentul
fiind pus pe prevenire$
5 resursele si serviciile de sanatate erau planificate central ca parte a planului general al
intregii ordini economice si sociale$
5 deciziile finale cu privire la caracteristicile ma&ore ale sistemului national de ingri&ire a
sanatatii erau luate de autoritatile centrale de sanatate si politice, desi grupurile locale de
cetateni aveau posibilitatea de a contribui la formarea politicii de sanatate$
5 cata vreme resursele erau limitate, prioritatile in sistemul de sanatate erau indreptate
in special catre necesitatile muncitorilor din industrie si ale copiilor$
5 toate partile componente ale sistemului de sanatate erau diri&ate si integrate de o
autoritate ma&ora - Ministerul (anatatii si subdiviziunile sale$
5 practica medicala privata 2si activitatile conexe3 nu era prohibita, dar constituia
subiectul unei reglementari stricte$
5 intreaga activitate in domeniul sanitar se baza pe principii stiintifice, astfel incat
practicile non-stiintifice sau religioase, mistice, nu erau, teoretic, permise$
5 nemultumirea cetatenilor in legatura cu4
a3 calitatea si accesul la ingri&iie de sanatate si medicamente adecvate$
b3 pietele secundare in sectorul sanatatii 2platile necontabilizate, "pe sub masa"3$
c3 lipsa libertatii de a alege medicul$
d3 putere de decizie limitata si slaba.
5 nemultumirea personalului din domeniul sanitar in legatura cu4
a3 salarii sub media pe economie$
b3 lipsa libertatii medicilor de a fi alesi de pacienti si a remuneratiei calculate in functie de
performanta$
c3 statutul social modest$
d3 putere redusa in crearea politicii de sanatate.
5 nemultumirea managerilor serviciilor de sanatate datorita subfinantarii
cronice a facilitatilor de sanatate, echipamentului inferior, bugetului de intre:tinere
insuficient, lipsei independentei in functionarea institutiilor de sanatate si lipsei libertatii
in stabilirea tarifelor, in contractari, investitii, in reglementarea relatiilor de munca etc.
Cauze
5 factori ideologici/politici inerenti filosofiei socialiste4 datoria statului de a oferi
cetatenilor ingri&iri de sanatate libere si acoperitoare$ statul poseda, finanteaza si
administreaza facilitatile de sanatate$ competitia, initiativa privata, proprietatea privata si
fortele de piata nu au valoare in manage:mentul serviciilor de sanatate$ sistemul legal
nu are legatura cu adminis:trarea si nici cu protectia drepturilor de sanatate individuala
si sociala ale cetatenilor.
5 manageriale4 macro-managementul economic si social inerent stilului sovietic
2respectiv stilului iugoslav3 al guvernelor, monopolul statu:lui/partidului asupra luarii
deciziilor, aprovizionarea planificata cu medicamente si materiale in ingri&irile de
sanatate, norme si standarde ca instrumente ale planificarii si finantarii facilitatilor de
sanatate, absenta unei planificari si finantari a sistemului in functie de analiza starii de
sa:natate, structura ierarhica a administratiei guvernamentale, medicii sunt anga&ati ai
guvernului, platiti cu salarii sub media celor din industrie.
5 financiare4 lipsa finantarii ofertei libere de ingri&iri de sanatate care sa stimuleze
cererea pentru ingri&iri de sanatate$ solicitarea de forte mai multe si mai bune de ingri&ire
libera pe care guvernul sa le investeasca mai mult in noi facilitati de sanatate, sa
anga&eze mai mult personal in sanatate si sa acopere cheltuielile crescute de sanatate din
fondurile de sanatate de&a insuficiente$ subfinantarea cronica nu furnizeaza echipament si
motivatie pentru asistenta de calitate.
Legislatie sanitara
Pentru a exista un raport &uridic este nevoie de existenta normei &uridice, a
oamenilor catitulari de drepturi si obligatii si manifestarea acestora de a produce efecte
&uridice,relatia sociala ca atare.;orma &uridica, prin insasi existenta ei, nu creeaza
raporturi &uridice. #aca ne oprimasupra normelor &uridice care reglementeaza circulatia
pe drumurile publice, acestea,prin simpla lor existenta, nu actioneaza in nici un mod.
#ar, atunci cand oamenii sedeplaseaza pe un drum public, fie cu un autovehicul, fie ca
pietoni, se naste raportul &uridic de conformare la normele &uridice specifice circulatiei pe
drumurile publice. Acestraport se naste, pe de o parte, intre persoana participanta la
trafic pe drumul public siceilalti participanti si, pe de alta parte, intre persoane fizice si
stat, reprezentat prinagentul de politie, regia drumurilor publice etc.<azand care sunt
premisele raportului &uridic, conditiile in care acesta ia nastere, putemincerca o definitie a
raportului &uridic.Astfel, prin
raport &uridic definim acel raport social constituit pe baza normelor &uridice invigoare, in
care participantii 2subiectele3 apar ca titulari de drepturi si obligatii reciproce,drepturi ce
pot fi realizate la nevoie, cu a&utorul organelor statului
=
.#in definitia de mai sus rezulta urmatoarele caractere, trasaturi ale raportului
&uridic49.).
Raportul juridic este un raport social
. %ntotdeauna un raport &uridic este un raportsocial, el se stabileste numai intre oameni,
fie ca acestia participa in nume propriu 6 capersoana fizica, fie in calitate de
reprezentanti ai unei persoane &uridice, care esteconstituita tot din oameni. 'rice raport
&uridic este un raport social. %n cadrul societatii serealizeaza o multitudine de raporturi
sociale, dar nu toate acestea vor deveni raporturi &uridice, fiindca nu toate se desfasoara,
se nasc, sub incidenta unei norme &uridice, adreptului.Pana nu de mult, au existat autori
care considerau ca raporturile &uridice sunt raporturiintre om si bunuri, facandu-se o
mare confuzie. !aporturile &uridice nu se pot nastedecat intre fiinte vii, dar si cu privire la
anumite bunuri. (i proprietatea este un raportsocial, pentru ca orice bun ce poate face
obiectul dreptului de proprietate apartine unuipatrimoniu, deci cuiva. Mai mult, in
combaterea teoriei raportului &uridic 6 om - bunuri 6precizam ca oamenii dau nastere la
raporturi &uridice si cu privire la alte situatii, deci nutoate raporturile &uridice au si
caracter patrimonial.Am vazut in partea introductiva a cursului ca societatea nu poate sa
existe fara oameni,dar nici omul nu poate exista in afara societatii 2vezi cap. %, pct.
=, supr.3. 'mul, ca dealtfel, societatea in ansamblul sau nazuiesc spre progresul
social. (e amplificaraporturile dintre oameni, iar aceasta amplificare se realizeaza intr-un
cadru organizat,reglementat prin norme &uridice, ce au menirea sa normalizeze aceste
relatii, impletindideea de libertate cu aceea de buna organizare, in interesul progresului
social. %n epocacontemporana, se observa o tendinta de extindere a reglementarilor
&uridice, deci deextindere a raporturilor &uridice, si, pe aceasta cale, crearea unei ordini
sociale, &uridice,cat mai solide.