Sunteți pe pagina 1din 2

Mecanismele neurofiziologice ale limbajului verbal

- Au fost descoperite in a 2 a jumatate a sec XIX. Pana atunci, aceste mecanisme erau total necunoscute.
1!1. ". Brocca supune analizei macro si microscopice postmortem creierul unui pacient care #n timpul vie$ii
suferea de grave tulbur%ri de vorbire. &a analiza a descoperit e'istenta unei leziuni la a(a circumvolutiune frontala stanga.
Aceasta zona a fost pusa in legatura cu capacitatea de producere, articulare corecta a cuvintelor. )ulbularea a fost denumita
afazie motorie, afazie brocca.
*n 1+1 Wernicke a analizat post mortem creierul unui pacient care #n timpul vie$ii suferera de tulb de receptie si
#n$elegere a vorbirii adresate. "l vorbea corect dar nu intelegea ceea ce ziceau ceilalti, Avea o leziune #n circumvolu$iunea
superioar% al lobului frontal st,ng. Aceasta tulburare a fost denumita afazie senzoriala, -ernic.e.
Aceste forme au reprezentat primii piloni ai unui model al mecanismelor neurofiziologice de vorbire.
/ercetarile ulterioare au confirmat aceste descoperiri si au oferit date suplimentare legate si de alte forme de
tulburari de vorbire, cum ar fi tulburarea limbajului denumita desfasurare lacunara, care consta in pierderea succesiunii
intr-o propozitie datorita uitarii cuvintelor care urmeaza.0 alta tulburarea de limbaj descoperita este afazia semantica
1pierderea legaturii dintre cuvant si obiect2, care poate sa fie provocata de agnozii 1stergerea urmelor obiectelor2.
Concluzie: lb verbal are o funcie principala aproape exclusiva a emisferei stngi.
n prezent acest model al integrrii neuronale, cerebrale a limba!ului include "ntr#o manier articulat
sincron $ verigi principale:
%& aferenta, senzoriala , cea cu care incepe ontogenetic procesul de formare si dezvoltare a limbajului verbal la
copii. "a cuprinde 2 componente3 o componenta periferica ,o componenta centrala.
'entru limba!ul verbal componenta periferica este reprezentata de aparatul auditiv. 4ub influenta vorbirii
celor din jur, in ontogeneza se constituie o forma noua de auz, pe baza auzului principal, numit auz fonematic
1detectarea, diferentierea sunetelor articulate2. Componenta centrala se situeaza in emisfera stanga, la nivelul
ariilor 21,22 5rodman.
(ona Wernicke presupune ) tipuri de integrari:
a2 integrari elementare, singulare 1elaborarea modelelor standard ale sunetelor vorbirii2. Pe baza acestora subiectul
devine capabil sa identifice sunetele verbale luate separat. Acest proces se realizeaza in pofida variatiilor cu care
se produce sunetul.
b2 modelele fonologice ale cuvintelor , care capata o valoare de constanta, identificarea cuvintelor realizandu-se
indiferent de cine le produce.
c2 integrare fonosintagmica - care reprezinta stadardele, etaloanele specifice unor propozitii
"'istenta acestor nivele integrative la nivelul corte'ului cerebral asigura receptia si decodificarea corecta a mesajului
verbal. *ezarea componentelor periferice duce la pierderea auzului, face imposibila receptia mesajelor verbale
adresate. *ezarea componentelor centrale a zonei Wernicke duce la afectarea partiala sau totala a capacitatii de
a intelege, de a decodifica semnificatia cuvintelor auzite.
'entru limba!ul scris veriga aferenta este alcatuita din3 componenta periferica 1aparatul vizual3oc6ii2,
componenta centrala 1lobul occipital stanga, ariile 17,1,28 5rodman2. &a nivelul acestor arii se realizeaza aceleasi
nivele de integrare ca si in cazul verigii auditive3 primar, secvential, nivelul de integrare a cuvintelor si nivelul de
integrare a sintagmelor2. 4uccesiunea ontogenetica e aceeasi
+&eferenta, efectorie, motorie 9 prin intermediul ei noi realiz%m producerea independent% a lb vb #n forma lui
oral% sau scris%
Aceast% se compune din3
-componenta centrala sau de comanda- situata la nivelul scoartei cerebrale, ariile ,18,11, adica centrul 5rocca. :e
la nivelul lui pornesc comenzi , impulsuri care reproduc configuratia spectrala a sunetelor verbale catre componenta
periferica reprezentata de aparatul fono-articulator. Prin rezonanta, intra in vibratie, reproducand profilul spectral al fiecarui
sunet. In cadrul aparatului fono-articulator delimitam ( componente3 componenta articulator-vibratorie1coardele vocale de
la nivelul laringelui si miscarile limbii2, componenta rezonatorie 1compusa din cutia toracica, cavitatea bucala, cavitatea
laringo-nazala, care amplifica vibrarea coardelor vocale realizand intensitatea necesara producerii sunetelor2 si componenta
energetica 1flu'ul respirator, musc6ii abdominali, diafragma, contractiile musc6ilor buzelor2.
'entru limba!ul scris componenta centrala e situata la nivelul circumvolutiunii precentrale
-componenta periferica, e'ecutiva - se compune din3 rama articulatorie;laringobucala- limbajul verbal si ramura
manual% - #n cazul limbajului scris
)&veriga de feed#back, de autoreglare - in cazul limbajului verbal este real pe cale auditiv% si in cazul limbajului
scris e realizata pe cale vizual%
Pt a vb corect, a nu suprapune cuv, a nu le modifica aspectul, a controla tempoul <i ritmul vb este obligatorie
prezenta percep$iei auditive proprii. /azurile concrete ne arat% c% pierderea auzului #n urma unor afec$iuni atrage dup% sine
perturbarea flu'ului vorbirii. Pacientul devine din ce #n ce mai greu de #n$eles.
4crierea implica cone'iunea vizual% care asigur% controlul modului #n care e'ecut%m litera, in care orientam direc$ia <i
traiectoria <i mi<carea de scriere.
1
$& veriga de transfer, de conversie
- 4e realizeaza prin interactiunea dintre zonele primare 1tactile, auditive, vizuale2 si zonele intermediare 1lob
parietal, occipital, frontal, temporal2. Afectarea ei duce la afectarea vorbirii, a scrierii si a realizarii intelegerii, decodificarii.
Afaziile rezultate in urma afectarii acestei interactiuni sunt afaziile transcorticale.
A4)A => ="-A ?I4 P@0A>&
Mecanismele neurofiziologice ale lb verbal au un caracter constelational <i multidistribuit, multIlocalizat - la realizarea lb
verbal participa structuri senzorio-neuromotorii situate #n zone topografice diferite ale creierului <i #ntre care se stabilesc
leg%turi func$ionale bilaterale care asigur% conversiile necesare #n timpul trecerii de la emiterea cuv la recep$ia lor , de la
perceptia vizual% a cuv scrise la reproducerea lor oral%, sau la reproducerea lor #n scris.
Integritatea lb oral reclama men$inerea integritatii acestei constela$ii de structuri <i zone senzorioneuromotorii.
,ltimele cercetri au aratat c lb nu este apana!ul exclusiv al emisferei stngi ci el se leag -i de activitatea emisferei
drepte, dar #ntre cele doua emisfere e'ist% deosebiri semnificative #n ceea ce prive<te competenta lingvistic% sau verbala.
/ea mai ridicat% competenta in acest domeniu avand-o emisfera st,nga. "a realizeaz% lb verbal #n form% comple'%,
dinamica <i fle'ibila cu posibilit%$ile combinatorice cele mai mari. "misfera dreapt% realizeaz% lb vb #n forma simpl%,
bazata pe sc6eme gramaticale tari de tipul sintagmelor subiect-predicat. "a nu permite maleabilizarea regulilor gramaticale
pt ob$inerea unor combina$ii vb sau lingvistice noi <i variate. :e aceea tulb cele mai severe ale capacit%$ii noastre vb
lingvistice se produc cu prec%dere #n urma afect%rii lezionale a emisferei st,ngi <i #n special a acelor zone care reprezint%
componente ale mecanismelor integrative generale.
2

S-ar putea să vă placă și